Ciprian Ciucu a luat decizia în timpul unei emisiuni televizate. Inițial, el a spus că refuză să-l sune pe contracandidatul său pentru a nu se interpreta că îi cere să se retragă din competiție. Ulterior, Ciucu s-a răzgândit și a spus în direct că-l va suna pe Cătălin Drulă.
„O să-l sun pe Cătălin Drulă. În seara aceasta o să-l sun. (…) E mai important Bucureștiul decât orgoliul personal”, a spus Ciprian Ciucu, marți, la Antena 3 CNN.
El a fost întrebat ce mesaj are pentru simpatizanții USR.
„Mesajul pe care l-a dat candidatul lor nu este real. Sunt un om integru, care poate să strângă majorități care să facă bine Bucureștiului”, a răspuns Ciucu.
Conform sondajelor între cei doi candidați nu este o diferență foarte mare. Totuși, lupta dintre cei doi ar putea favoriza un alt candidat. De aceea, unele voci vorbesc despre o posibilă retragere din cursă a unui candidat de dreapta.
Potrivit deciziei oficiale a comisiei electorale, doar 17 candidaturi din cele depuse au fost validate pentru alegerile la Primăria Capitalei 2025. Știrile ProTV+2Romania Insider+2 Ordinea pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți.
Bucureștenii care se vor prezenta la urne pe 7 decembrie vor găsi, pe buletinul de vot, cei 17 candidați listați în ordinea următoare:
Cătălin Drulă, care are în prezent 44 de ani, a devenit o figură vizibilă în politica națională în urmă cu aproximativ cinci ani. Între decembrie 2020 și septembrie 2021, el a fost membru al Guvernului condus de Florin Cîțu din partea PNL, ocupând funcția de ministru al Transporturilor din partea USR-PLUS. În martie 2021, Drulă a ajuns în centrul atenției publice după disputa cu sindicatele de la metrou, situație care a dus la blocarea pentru o zi a circulației, pe fondul conflictelor legate de contractele pentru spațiile comerciale din stațiile Metrorex. După această criză, noua conducere a companiei a inițiat procesul de desființare a chioșcurilor amplasate în interiorul metroului.
În acel context, Drulă a devenit cunoscut pentru replica „Rădoi, s-a terminat! Ceea ce ai făcut zeci de ani nu mai merge”, un mesaj adresat lui Ion Rădoi, care conducea de 15 ani sindicatul de la metrou și trecuse prin 20 de miniștri ai transporturilor și mai mulți directori ai Metrorex. Rădoi a fost considerat inițiatorul protestului spontan din martie 2021. Ulterior, în iulie 2022, Cătălin Drulă a fost ales președinte al USR, obținând peste 70 la sută dintre voturi, după demisia lui Dacian Cioloș. El a renunțat însă la această funcție în iunie 2024, la o zi după alegerile europarlamentare din 9 iunie, când alianța Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și PMP, a ocupat locul al treilea, după alianța PSD-PNL și AUR.
2.Daniel Băluță (PSD)Daniel Băluță, în vârstă de 48 de ani și primar al Sectorului 4, este candidatul PSD preferat de Sorin Grindeanu pentru alegerile la Primăria Capitalei din 7 decembrie. Nominalizarea sa a fost stabilită în cadrul ședinței PSD din 27 octombrie. Tot atunci s-a anunțat că Băluță va prelua conducerea organizației PSD București de la Gabriela Firea, care a fost obligată să renunțe la funcție după nouă ani, deși mandatul ei mai avea încă doi ani.
Parcursul politic al lui Băluță a început în 2012, când a fost numit consilier local în cadrul Consiliului Local al Sectorului 4. Din iulie 2013 până în iunie 2016 a exercitat funcția de viceprimar al aceluiași sector. Ulterior, din iunie 2016 și până în prezent, el ocupă funcția de primar al Sectorului 4 din partea PSD, cumulând astfel nouă ani în această poziție.
3.George Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri, independent)George Burcea, actor de profesie, candidează la alegerile pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Oamenilor Tineri, fără a fi însă membru al formațiunii. În cariera sa de actor, cel mai cunoscut rol este cel al personajului Lurch din primul sezon al serialului „Wednesday”, producție filmată parțial în România. Burcea era deja familiar publicului român datorită căsătoriei sale cu artista Andreea Bălan.
În vârstă de 37 de ani, George Burcea, fostul soț al Andreei Bălan, este susținut de POT pentru candidatura la Primăria Municipiului București. În noiembrie 2021, el a publicat pe Instagram un videoclip în care afirma că anumite femei ar merita să fie agresate cu mese și scaune.
„Băi, femeilor, eu lupt cu voi, da? Eu sunt pentru voi, pentru înțelegere și dragoste, pentru înțelegerea cuplului, și voi mă înjurați că eu gătesc? Păi, fetelor, vă repet, vă doresc să aveți bărbați care în momentul în care vin de la muncă să vă ia la palme. Cu mese, cu scaune, cu capace, cum îi dădea bunicul bunicii mele, acum 15-20-30 de ani”, spunea el în filmare. Înregistrarea a fost ștearsă ulterior, iar actorul a afirmat public că a fost un derapaj pe care îl regretă.
4.Ciprian Ciucu (PNL)Ciprian Ciucu, candidatul PNL pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie 2025, a fost primul care și-a anunțat oficial intenția de a intra în cursă. În interiorul partidului, el a concurat cu Stelian Bujduveanu, iar competiția internă s-a încheiat cu o diferență de șapte voturi. Mai exact, Ciucu ar fi câștigat în fața lui Bujduveanu cu 11 voturi, fața de cele 4 primite de Stelian.
În vârstă de 47 de ani, Ciucu și-a început ascensiunea politică odată cu preluarea conducerii PNL București, funcție pe care a ocupat-o între iulie 2021 și februarie 2023, după ce a câștigat competiția internă în fața Violetei Alexandru. În același timp, el a obținut mandatul de primar al Sectorului 6 în 2020, reușind să fie reales în 2024 în sectorul cu aproximativ 400.000 de locuitori. Totodată, în noiembrie 2024, a devenit prim-vicepreședinte al PNL, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a partidului ca urmare a demisiei lui Nicolae Ciucă.
5.Ana‑Maria Ciceală (SENS)Ana Ciceală este candidata SENS la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025. SENS este o formațiune politică nouă, care a participat și la alegerile parlamentare din 2024, fără a depăși pragul electoral de 5%. Ciceală a fost manager de proiect la Asociația Salvați Bucureștiul între 2015 și 2016 și consilier general al Municipiului București în perioada 2016–2024.
Este absolventă a Facultății de Filosofie a Universității din București și are experiență profesională în domenii variate, precum resurse umane, silvicultură, juridic și outsourcing. În 2015 s-a alăturat Asociației Salvați Bucureștiul, unde a lucrat ca manager de proiect, după care a fost aleasă consilier municipal pe listele USR.
A fost una dintre vocile puternice în apărarea spațiilor verzi ale Capitalei și a cerut sancțiuni mai dure pentru tăierile ilegale de pădure. De asemenea, a vorbit constant despre nevoia unui oraș orientat către oameni, comunități și generațiile viitoare.
6.Liviu‑Gheorghe Floarea (PNȚMM)Candidatul Partidului Partidul Național Țărănesc Maniu‑Mihalache (PNȚMM) este Liviu‑Gheorghe Floarea. Deși formațiunea este minoră, prezența sa în cursă reflectă pluralismul opțiunilor politice, iar Floarea poate atrage un segment mic, dar dedicat de alegători.
7.Gheorghe Macovei (PRM)Un alt candidat de la formațiuni mai mici este Gheorghe Macovei, reprezentant al Partidul România Mare (PRM). În contextul actual, el oferă o alternativă tradițional‑naționalistă, adresându-se alegătorilor care se regăsesc în mesajele partidului.
8.Oana Crețu (PSDU)Oana Crețu este candidatul Partidul Social Democrat Unit (PSDU). Partidul pe care îl conduce nu are o notorietate ridicată, dar prezența sa în cursă contribuie la diversitatea opţiunilor, oferind un candidat pentru cei interesați de variante politice mai puțin mediatizate. Aspiranta la scaunul primăriei este de profesie avocat și a intenționat să candideze și la alegerile prezidențiale, însă BEC i-a respins candidatura pe motiv că nu avea suficiente semnături.
9.Mihai Ioan Lasca (PPR)Din partea Partidul Patrioții Poporului Român (PPR) candidează Mihai Ioan Lasca. Şi această candidatură face parte din segmentul partidelor mici; probabil nu va avea şanse mari, dar prezența sa reflectă pluralismul în alegeri. În 2023, potrivit ecopolitic.ro, Lasca a cerut ieșirea României din NATO.
10.Rareș Lazăr (România în Acțiune)Rareș Lazăr candidează din partea Partidul România în Acțiune. Ca și alți candidați ai partidelor minore, el își propune să atragă un electorat marginal, posibil dezamăgit de opțiunile tradiționale.
11.Anca Nicoleta Alexandrescu (Alianța “Dreptate pentru București”)Anca Alexandrescu candidează ca independentă, sub egida Alianța „Dreptate pentru București”. Este jurnalistă, realizatoare de emisiuni TV și un personaj controversat în sfera politică, în special începând cu anularea alegerilor din 2024 când și-a manifestat susținerea pentru Călin Georgescu, declarându-se suveranistă în repetate rânduri. Anunţul candidaturii sale la PMB a venit după decizia AUR de a nu propune un candidat propriu, astfel primind susţinerea acestul partid politic.
Înainte de a candida pentru primăria capitalei a ocupat funcţii de consilier politic/ de comunicare pentru personalităţi din PSD precum Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă.
12.Vlad Gheorghe (independent / retras din cursa pentru PMB)Vlad Gheorghe s-a retras, marți, 2 decembrie, din cursa pentru Primăria Capitalei. Acesta și-a exprimat susținerea pentru candidatul PNL, Ciprian Ciucu, și a lansat un apel către candidatul USR, Cătălin Drulă, să se alăture alianței de centru-dreapta pentru a evita ca un candidat extremist să câștige scrutinul.
13.Eugen Orlando Teodorovici (independent)Eugen Teodorovici, în vârstă de 54 de ani, a ocupat funcția de ministru al Finanțelor din partea PSD în două guverne: cel condus de Victor Ponta, între martie și noiembrie 2015, și cel condus de Viorica Dăncilă, între ianuarie 2018 și noiembrie 2019. Anterior, între 2012 și 2015, a gestionat portofoliul Fondurilor Europene, perioadă în care a devenit una dintre vocile vizibile ale partidului în zona politicilor economice. În plus, Teodorovici a avut două mandate de senator, între 2012 și 2020. Debutul său în administrație a venit la finalul anilor ’90, când a lucrat ca expert în Ministerul Transporturilor, în cadrul Direcției Generale de Integrare Europeană, între 1997 și 1999.
Ulterior, el a continuat în aceeași zonă de specializare, fiind expert la Departamentul pentru Integrare Europeană al Guvernului României între februarie și iunie 1999, iar apoi a devenit director al departamentului, funcție exercitată până în decembrie 1999. În prezent, Teodorovici candidează ca independent la alegerile locale parțiale pentru Primăria Capitalei, deși întreaga sa carieră politică a fost legată de PSD. El a fost secretar general al partidului, senator de Tulcea și ministru al Finanțelor în guvernele conduse de Victor Ponta și Viorica Dăncilă, precum și ministru al Fondurilor Europene.
14.Gheorghe Nețoiu (independent)Gheorghe Nețoiu intră în cursă ca independent. Profilul său este mai puțin mediatizat, dar participarea la alegeri adaugă o opțiune extra celor interesați de candidați civici, din afara partidelor mari.
15.Angela Negrotă (independent)Angela Negrotă este de profesie jurist și s-a înscris în cursa pentru scaunul de edil ca independentă. În absența unor mari investiţii mediatice, șansele sale par modeste.
Pe conturile sale de social media apar frecvent postări în care se declară împotriva cărții de identitate electronice și își exprimă susținerea pentru Cezar Avramuță, protestatarul cunoscut și ca „Stegarul dac”.
16.Dănuț Angelo Trifu (independent)Dănuț Trifu se află, de asemenea, printre candidații independenți validați. Competiția plurală din 2025 oferă șansa ca și candidații cu profil modest să fie luați în seamă de un segment redus, dar nemulțumit de opțiunile tradiționale. Dan Trifu activează din 1998 în cadrul Fundației Eco-Civica, un ONG dedicat protejării mediului, patrimoniului istoric și drepturilor omului, luptând împotriva abuzurilor urbanistice și arhitecturale.
17.Constantin‑Tițian Filip (independent)În final, candidatul independent care ocupă poziția 17 pe buletinul de vot este Constantin‑Tițian Filip. De profesie medic, el și-a mai depus în trecut candidatura și pentru Primăria Sectorului 4, la alegerile locale din 2020. Ca şi alți independenţi, el reprezintă opţiunea „outsider” în fața partidelor politice o opțiune pentru alegătorii care doresc altceva față de clasicul PNL‑PSD‑USR.
UE și Canada au anunțat luni că s-a ajuns la un acord privind participarea țării la instrumentul european de finanțare pentru apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, scrie Deutsche Welle.
Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul canadian, Mark Carney. Cei doi lideri au descris acordul ca fiind „următorul pas în aprofundarea cooperării noastre și simbolic pentru prioritățile comune ale Uniunii Europene și Canadei”.
În aceste condiții, Canada este prima țară non-UE care a obținut accesul la programul SAFE, potrivit ABC News.
Carney a declarat că intenționează să diversifice achizițiile Canadei și să consolideze relațiile țării cu UE. El a declarat anterior că nu vor mai fi alocate peste 70 de cenți din fiecare dolar din cheltuielile militare canadiene către SUA.
„În aceste vremuri turbulente din punct de vedere geopolitic, (SAFE) este un mijloc de a spori cooperarea, de a îndeplini obiectivele de apărare și de a cheltui mai bine, pe măsură ce abordăm urgențele pe termen scurt și nevoile pe termen lung”, au declarat von der Leyen și Carney în declarația lor.
Programul SAFEPrincipalul scop al programului SAFE al UE este acela de a acorda împrumuturi membrilor săi în condiții favorabile pentru achiziționarea în comun de arme cu alți parteneri. Împrumuturile vor fi garantate prin bugetul UE.
Programul SAFE a fost creat în contextul în care blocul UE încearcă să-și consolideze industria de apărare ca răspuns la agresiunea militară crescândă din partea Rusiei, dar și într-un moment în care Washingtonul pare să se retragă din solidaritatea de lungă durată cu Europa în domeniul apărării.
Și Regatul Unit al Marii Britanii și-a exprimat dorința pentru a adera la program. Totuși, Londra nu a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană privind participarea Marii Britanii la programul SAFE. Negocierile au fost foarte dificile, Londra și Bruxelles-ul ciocnindu-se în privința contribuției financiare pe care Regatul Unit ar trebui să o plătească pentru a participa la achizițiile comune finanțate prin SAFE.
„Tendințele din sondaj arată că piața imobiliară rămâne dinamică, chiar și într-un context economic complex. După un an de prudență, românii chestionați nu renunță la planurile lor, ci le ajustează: 80% au în vedere o tranzacție în 2026, iar jumătate intenționează să cumpere o locuință. Ținând cont de faptul că fondul de locuințe disponibile în marile orașe este mai redus, iar numărul autorizațiilor de construire a scăzut în ultimii ani, nu putem estima că prețurile vor stagna sau că vor scădea. Chiar și în contextul TVA-ului majorat și al unei cereri ușor mai prudente, ne așteptăm ca prețurile să continue să crească, dar într-un ritm mai lent față de anii anteriori”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în RO).
Citeşte comunicatul integral AICI
Partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, recuperează teren în fața noului rival din opoziție, Tisza. Potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Cercetare 21, diferența dintre cele două partide s-a redus. Alegerile sunt așteptate să aibă loc în aprilie 2026.
Sondajul arată că Tisza este susținut de 47% dintre alegătorii care știu deja cu cine vor vota, în timp ce Fidesz are 40%. În octombrie, diferența dintre ele era de 10 puncte procentuale, deci avansul opoziției s-a redus vizibil.
Orban, ofensivă cu programe socialeAvansul Fidesz vine într-o perioadă economică dificilă, Ungaria aflându-se în stagnare pentru al treilea an consecutiv, după explozia inflației de la începutul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, premierul a anunțat în ultimele luni o serie de programe menite să atragă electoratul. Măsurile includ credite ipotecare subvenționate, reduceri de taxe pentru familii și un supliment pentru pensionari.
Potrivit agenției de evaluare financiară S&P Global, citată de Reuters, pachetul de măsuri valorează aproximativ 2% din PIB.
Îl susțin, dar cred că țara merge greșit„Credem că măsurile de bunăstare au un impact”, a declarat Daniel Rona, directorul Centrului de Cercetare 21. El a subliniat că sprijinul pentru partidul de guvernământ a crescut cel mai mult în rândul persoanelor peste 65 de ani. Dar evoluțiile actuale „se încadrează în marja de eroare”, a explicat cercetătorul. Sondajele următoare vor fi decisive pentru a vedea dacă trendul se confirmă.
Un sondaj realizat de institutul de cercetare Median, publicat săptămâna trecută, a indicat aceeași tendință de apropiere între cele două partide. În același timp, 60% dintre cei intervievați consideră că țara „se află pe o direcție greșită”.
Orban punctează diplomatic, evitând scumpirea energieiÎncrederea populației în economie continuă să fie instabilă. Potrivit institutului GKI, specializat în analize macroeconomice, indicele de încredere a scăzut în noiembrie față de maximul din ultimele 14 luni, atins în octombrie. Chiar și așa, oamenii au încă mai multă încredere în economie decât aveau în timpul verii.
Pe plan extern, Orban a marcat un succes important, obținând o derogare de un an de la sancțiunile americane privind energia rusească. Acordul a evitat o majorare severă a prețurilor la energie într-o economie foarte dependentă de importuri.
Între timp, rivalul său Peter Magyar rămâne puternic în sondaje și continuă să câștige vizibilitate. Acest lucru face ca alegerile din 2026 să se anunțe printre cele mai strânse din ultimii ani în Ungaria.
Bilanțul controversat al lideruluiViktor Orban conduce Ungaria aproape neîntrerupt din 2010, perioadă în care țara a cunoscut atât ani de creștere economică și programe ample de sprijin pentru familii, cât și controverse legate de statul de drept și relațiile tensionate cu Uniunea Europeană.
Începutul mandatului său a fost marcat de reducerea șomajului și atragerea investițiilor. Însă ultimii ani au adus inflație ridicată, stagnare economică și critici privind consolidarea puterii politice. Deși susținătorii îl creditează pentru stabilitate și măsuri sociale, criticii avertizează asupra deteriorării instituțiilor democratice și a dependenței energetice față de Rusia.
