Dacă cineva te-ar ruga să-ți imaginezi că ești pe plajă, întins pe prosop și privind marea, probabil nu ai avea probleme să o faci — poate chiar ai „simți” soarele pe piele și mirosul sărat al mării. Totuși, există persoane care nu pot imagina deloc, scrie Psicologia-online.
Afantazia este o condiție neurologică care îi împiedică pe unii indivizi să creeze imagini mentale. În timp ce majoritatea oamenilor pot forma imagini în minte, cei cu afantazie nu au deloc această capacitate. De exemplu, dacă li se cere să vizualizeze o plajă, nu pot „desena” imaginea mental, dar pot descrie verbal cum arată, pe baza memoriei. Așa cum explică divulgatorul științific Pablo Barrecheguren, „una este să îți imaginezi, și alta să știi ce este”.
Această condiție nu afectează doar imaginația vizuală — unele persoane cu afantazie au dificultăți și în a-și imagina sunete, mirosuri sau senzații fizice. În cazurile mai severe, afantazia poate influența și capacitatea de a-și aminti experiențe trecute sau de a-și imagina viitorul.
Mulți oameni nu știu că au afantazie până când nu sunt întrebați despre capacitatea lor de a vizualiza. Unii descoperă acest lucru abia atunci când realizează că nu pot „vedea” imagini în minte, deși ceilalți pot.
Cauze care declanșează afantaziaCauzele exacte ale afantaziei nu sunt complet cunoscute, dar cercetările arată că ar putea fi legată de diferențe în conectivitatea sau activarea anumitor zone ale creierului.
O zonă importantă implicată în formarea imaginilor mentale este cortexul vizual, situat în partea din spate a creierului. În timp ce la majoritatea oamenilor această regiune se activează atunci când vizualizăm sau ne imaginăm ceva, la persoanele cu afantazie nu există aceeași activare.
De asemenea, pot exista diferențe în comunicarea dintre cortexul vizual și alte zone cerebrale implicate în memorie și imaginație. Afantazia poate fi congenitală (prezentă de la naștere) sau dobândită (apare după un eveniment neurologic, cum ar fi un traumatism cranian sau o intervenție chirurgicală).
Cum știi dacă ai afantazieCea mai simplă modalitate de a afla este să-ți testezi capacitatea de a imagina. Dacă, de exemplu, cineva te roagă să vizualizezi un câmp de flori și realizezi că nu poți genera nicio imagine mentală, este posibil să ai afantazie.
Există și teste specifice, precum Vividness of Visual Imagery Questionnaire (VVIQ), folosit de cercetători pentru a evalua cât de vii sunt imaginile mentale. Participanții trebuie să-și imagineze diverse scene și să evalueze claritatea acestora. Cei cu afantazie obțin de obicei scoruri foarte mici, ceea ce indică absența sau limitarea severă a imaginilor mentale.
De asemenea, aceștia pot avea dificultăți în a-și aminti evenimente vizual sau în a imagina scenarii viitoare, însă capacitatea de a înțelege concepte și descrieri verbale rămâne normală.
Câți oameni au afantazieDeși este o condiție puțin cunoscută, studiile sugerează că ar putea fi mai frecventă decât se credea. Se estimează că între 2% și 5% din populație au o formă ușoară de afantazie, iar aproximativ 0,08% nu pot genera deloc imagini mentale.
Multe persoane descoperă abia târziu că trăiesc cu afantazie, de obicei atunci când sunt rugate să descrie experiențele lor de imaginație.
Cum visează o persoană cu afantazieAceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări. Răspunsul diferă de la individ la individ. Unele persoane cu afantazie nu au deloc imagini în vise, în timp ce altele afirmă că visele lor sunt vizuale, dar mai vagi și mai puțin detaliate.
Acest lucru sugerează că creierul procesează imaginile diferit în timpul somnului față de starea de veghe. Alte persoane spun că visele lor sunt dominate de sunete, senzații sau emoții, mai degrabă decât de imagini clare.
Articolul Afantazia sau incapacitatea de a vizualiza imagini în minte: cauze, simptome și câți oameni o au apare prima dată în Mediafax.
Un bloc rezidențial din Kiev lovit de o rachetă rusă la începutul războiului a fost complet restaurat. Blocul înalt din imagini a fost una dintre primele clădiri rezidențiale din capitala Ucrainei lovite de atacurile rusești. În dimineața zilei de sâmbătă, 26 februarie 2022, o rachetă rusă a lovit unul dintre colțurile clădirii.
Serviciile de urgență au primit primul apel la ora 8:15, iar echipele de salvare au intervenit rapid, ajutând persoanele rănite. Nu au existat victime. Clădirea are 27 de etaje și este situată în cartierul sud-vestic al Kievului, la adresa Lobanovskyi Avenue nr. 6a, scrie Factcheck.bg.
Atacul asupra unei ținte civile a devenit rapid o știre de interes internațional, fiind relatat de presa din mai multe țări, inclusiv din Bulgaria. Imaginile și înregistrările video publicate arătau clar distrugerile din mai multe unghiuri. Presa ucraineană a relatat că șase apartamente au fost complet distruse și deveniseră nelocuibile, iar alte 16 au suferit avarii mai ușoare.
În timpul atacurilor cu rachete, populației din Ucraina i se recomandă să urmeze așa-numita „regulă a celor doi pereți”, adică să se adăpostească în zonele clădirii unde există cel puțin doi pereți între ei și exterior. Este foarte probabil ca această regulă să fi salvat vieți în timpul atacului.
Reconstrucția a durat peste 10 luniLa început, locatarii nu credeau că imobilul va fi reparat prea curând, deoarece războiul era încă în desfășurare, iar autoritățile prioritizau refacerea infrastructurii și a clădirilor publice.
După atac, aproape toți locatarii s-au mutat, considerând clădirea prea periculoasă, mai ales că în prima săptămână după explozie nu exista electricitate, apă sau căldură. Serviciile au fost restabilite ulterior, iar un lift de urgență a fost pus în funcțiune. Locatarii au început să curețe singuri molozul și să strângă fonduri pentru a consolida părțile clădirii care își pierduseră suporturile de beton, evitând astfel prăbușirea. Au reușit să adune peste 50.000 de dolari, iar structura a fost întărită cu stâlpi de oțel pentru a susține etajele superioare.
La sfârșitul lunii mai, autoritățile locale din Kiev au anunțat că vor acoperi costurile pentru renovarea completă a clădirii. După o inspecție tehnică, experții în construcții au decis că etajele de deasupra zonei de impact erau prea afectate și deformate, fiind necesară demolarea și reconstrucția lor integrală. Costul lucrărilor a fost estimat la peste 50 de milioane de grivne (aproximativ 1,3 milioane de dolari).
Fotografii din etapele următoare ale lucrărilor, publicate pe rețelele de socializare, arată cum întreaga parte dreaptă superioară a clădirii a fost demontată.
În lunile august și septembrie 2022, unele posturi de televiziune ucrainene au difuzat reportaje despre renovarea de pe Lobanovskyi Avenue 6a, unde se putea observa că părțile lipsă ale etajelor superioare erau înlocuite. Potrivit BBC, care a citat date ale administrației orașului Kiev, 17 clădiri rezidențiale multifamiliale au fost grav avariate de atacurile cu rachete. Consiliul local a finanțat reconstrucția a 11 dintre ele, iar lucrările la celelalte urmau să fie finalizate în prima jumătate a anului 2023.
Procesul de reconstrucție, atent documentatUn videoclip publicat pe canalul News LIVE de pe YouTube arată stadiul reparațiilor în noiembrie anul trecut.
În decembrie, autoritățile din Kiev au publicat fotografii cu mai multe clădiri a căror reconstrucție fusese finalizată. Printre acestea se afla și blocul înalt de pe Lobanovskyi Avenue. Imaginile arătau că structura fusese complet restaurată, deși lucrările de finisare a fațadei nu erau încă terminate.
Știri și imagini cu clădirea renovată au apărut în ultimele luni în mai multe publicații ucrainene. Veridicitatea informațiilor a fost confirmată și de platforma ucraineană de fact-checking Stopfake.org.
Blocul rezidențial din Kiev, ale cărui fotografii circulă pe Twitter, a fost într-adevăr restaurat după ce a fost lovit de o rachetă rusă la 26 februarie 2022. În ciuda gravității avariilor și a termenului relativ scurt, părțile afectate ale clădirii sunt acum locuibile. Pagubele și procesul de reconstrucție au fost atent documentate de presa ucraineană și internațională.
Articolul Un bloc rezidențial din Kiev lovit de o rachetă rusă la începutul războiului a fost complet restaurat apare prima dată în Mediafax.
La începutul lunii aprilie, Ungaria și-a anunțat retragerea din Curtea Penală Internațională. Cu toate acestea, retragerea va intra în vigoare abia în iunie 2026, potrivit BBC.
Astfel, Ungaria trebuie încă să respecte regulile curții internaționale, respectiv Statutul de la Roma, până când retragerea va intra în vigoare. Deci, potrivit regulilor, Ungaria este încă obligată să aresteze persoanele căutate de CPI. Printre acestea se află și liderul rus Vladimir Putin.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru acuzații de crime de război, mai precis din cauza deportării ilegale a copiilor din Ucraina de la începutul invaziei. Kremlinul a negat acuzațiile, acuzând că sunt „scandaloase”.
Budapesta a acuzat că Tribunalul de la Haga ar avea motivații politice. Astfel, Ungaria a devenit primul stat care părăsește CPI, încă de la fondare, în 2022.
Într-o declarație, Președinția Adunării Statelor Membre, care supraveghează ICC, a afirmat că „regretă această întorsătură a evenimentelor”, adăugând că decizia „umbrește eforturile comune pentru căutarea dreptății și slăbește eforturile de combatere a impunității”.
Cu toate acestea, curtea se confruntă cu provocări în ceea ce privește liderilor internaționali pe numele cărora a fost emis un mandat de arestare. În 2015, Africa de Sud a refuzat arestarea fostului lider al Sudanului, Omar al-Bashir, căutat pentru crime de război și genocid.
De asemenea, recent, Ungaria, dar și Mongolia au refuzat arestarea premierului israelian Benjamin Netanyahu, pe numele căruia a fost, de asemenea, emis un mandat de arestare. Liderul israelian a avut o vizită la Budapesta chiar la o zi după ce Viktor Orbán a anunțat ONU că Ungaria va părăsi CPI.
Cu toate că magistrații Curții Penale Internaționale au constat că cele două state nu au cooperat, curtea nu a impus sancțiuni ori penalități.
Ca organism, CPI de la Haga nu are un mecanism propriu de executare a hotărârilor judecătorești, așa că doar autoritățile statelor membre sunt în măsură să facă arestări.
Ungaria demonstrează din nou lipsa de cooperareÎn ciuda faptului că retragerea Ungariei din CPI va intra în vigoare abia în 2 iunie 2026, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjártó a declarat într-o conferință de presă că autoritățile maghiare „se vor asigura că intrarea lui Putin în Ungaria se va desfășura cu succes, că negocierile se vor încheia cu bine”, dar și că liderul de la Kremlin se va întoarce acasă cu bine.
Cu toate că zborurile rusești sunt interzise în spațiul aerian al UE, Ungaria a dat asigurări că Putin va fi binevenit. „Ungaria este pregătită să găzduiască summitul SUA-Rusia. Vom asigura toate condițiile pentru discuții productive, astfel încât pacea să se poată întoarce în sfârșit în Europa”, a scris Szijjártó pe rețelele de socializare.
Trump a declarat joi că se va întâlni cu Putin la Budapesta pentru negocieri cu privire la încheierea războiului din Ucraina. Data precisă nu a fost încă fixată, însă întâlnirea va avea loc „în următoare săptămâni”.
Înainte de summitul Putin – Trump de la Budapesta, Zelenski a zburat la Washington pentru a se întâlni cu președintele SUA Donald Trump. Întâlnirea dintre liderul ucrainean și președintele SUA se va desfășura în vineri seară, la ora 20:00, ora României.
Articolul Va fi Putin arestat la Budapesta? | Stadiul pregătirilor pentru următorul summit Putin – Trump apare prima dată în Mediafax.
Potrivit proiectului de lege, aprobat vineri, persoanele care poartă astfel de articole vestimentare în spațiul public riscă amenzi de la 200 până la 4.000 de euro.
Excepții de la legislație votată vor fi făcute în avioane, spații diplomatice și lăcașuri de cult.
Dacă va fi promulgată, legea va alinia Portugalia altor state europene, precum Franța, Austria, Belgia și Țările de Jos, care au introdus anterior interdicții similare.
Președintele Marcelo Rebelo de Sousa are însă posibilitatea de a retrimite legea la Curtea Constituțională sau de a o respinge prin veto.
Liderul Chega, Andre Ventura a susținut: „Astăzi le protejăm pe membrele parlamentului, fiicele dumneavoastră, fiicele noastre, de a fi nevoite să poarte burqa în această țară într-o zi”.
Articolul Portugalia: Parlamentul a votat o lege care interzice vălurile faciale apare prima dată în Mediafax.
Problema livrării rachetelor americane Tomahawk către Ucraina a fost „pusă în așteptare”, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Rada Supremă, Iehor Cerniiev, vineri, într-o intervenție la postul public de televiziune ucrainean. Cerniiev este și șeful delegației Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO.
„Cred că, deocamdată, problema rachetelor Tomahawk va fi pusă în așteptare, dar discuțiile dintre Zelenski și Trump vor viza o serie de alte subiecte importante, precum furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană și cooperarea dintre întreprinderile noastre de apărare”, a declarat parlamentarul ucrainean, citat de Interfax-Ukraine.
Temerile Rusiei amână transferulPotrivit lui Cerniiev, amânarea are legătură cu temerile Moscovei și va dura până la întâlnirea Trump-Putin de la Budapesta, programată în următoarele săptămâni: „Putin s-a temut de un astfel de transfer… Prin urmare, această problemă a fost amânată”, a spus deputatul.
El a adăugat că partenerii europeni și NATO așteaptă ca, după întrevederea celor doi lideri, „fie vor exista rezultate concrete privind pacea în Ucraina, fie problema furnizării rachetelor Tomahawk va fi deblocată”.
Sprijinul american, o afacere reciproc avantajoasăȘeful delegației ucrainene că o eventuală discuție Trump-Putin nu ar trebui să afecteze achizițiile de armament american pentru Ucraina: „Aceasta este o poveste reciproc avantajoasă pentru Statele Unite. Ei primesc bani pentru asta. Pentru europeni, este o chestiune de apărare, inclusiv de securitate proprie”.
Cerniiev a admis, totuși, un scenariu în care dacă după întâlnirea Trump-Putin Moscova va intra în negocieri de pace și va arăta „un anumit progres”, atunci Washingtonul ar putea să-și ajusteze poziția: „Poate promite că nu va mai furniza asistență militară Ucrainei, dar aceasta ar fi parte a unui acord de pace pentru a pune capăt războiului”.
Decizia aparține SUA, responsabilitatea UcraineiÎn privința rachetelor de croazieră americană cu rază lungă de acțiune, proiectate pentru a lovi ținte terestre cu precizie foarte mare, deputatul ucrainean a menționat că decizia privind furnizarea rachetelor aparține exclusiv Statelor Unite, însă, odată livrate, „responsabilitatea pentru utilizarea lor revine Ucrainei, nu SUA”.
Articolul Livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, amânată până după întâlnirea Trump-Putin apare prima dată în Mediafax.
Tribunalul militar din Rostov-pe-Don a condamnat 15 bărbați din batalionul Aidar, pe care Rusia l-a desemnat drept grup terorist, la pedepse cu închisoarea cuprinse între 15 și 21 de ani.
A fost al doilea proces în masă al prizonierilor de război ucraineni din martie, când 23 de membri ai brigăzii de elită Azov au fost condamnați pentru acuzații similare. Și acel proces a fost condamnat de Ucraina ca fiind o încălcare a dreptului internațional, potrivit AP.
Când a început procesul membrilor Aidar în 2023, trimisul Ucrainei pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, l-a denunțat ca fiind „rușinos” și a acuzat că „Rusia îi transformă în criminali pe cei care și-au apărat patria”.
„Un proces politic spectaculos pentru a-i pedepsi pe militarii noștri”Purtătorul de cuvânt al Aidar, Ivan Zadontsev, a denunțat procesul ca fiind „un proces politic spectaculos pentru a-i pedepsi pe militarii noștri” și a promis că „va continua să facă lobby pentru eliberarea prizonierilor noștri de război”.
Memorial, o importantă organizație rusă pentru drepturile omului, i-a desemnat pe acuzați drept prizonieri politici. Aceasta a susținut că procesul a încălcat convențiile internaționale care protejează prizonierii de război, menționând că acuzații erau judecați doar pentru că au servit în batalionul Aidar, și nu pentru vreo crimă de război specifică.
„Aceasta încalcă grav prevederile Convenției de la Geneva, care interzice urmărirea penală a prizonierilor de război doar pentru participarea lor la un conflict armat”, a declarat Memorial.
Rusia a etichetat atât grupul Azov, cât și grupul Aidar ca organizații teroriste și i-a acuzat pe membrii lor de crime de război. Unitățile de voluntari au fost create la scurt timp după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 și au participat activ la luptele împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în estul Ucrainei.
Aidar, Azov și alte unități de voluntari au fost în cele din urmă integrate în armata ucraineană. Atât Aidar, cât și Azov au fost criticate pentru originea lor ca batalioane de voluntari care includeau luptători din cercurile de extremă dreapta, deși membrii actuali resping acuzațiile de extremism și orice legături cu mișcările ultranaționaliste.
Articolul Rusia a condamnat 15 militari ucraineni capturați, acuzați de terorism apare prima dată în Mediafax.
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie.
Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE.
A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document.
Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în GermaniaDeși Varșovia a declarat că decizia privind transferul lui Volodimir Z. în Germania aparține exclusiv instanțelor judecătorești, premierul Donald Tusk a afirmat la începutul lunii octombrie că predarea acestuia nu este în interesul Poloniei.
Tusk a afirmat că problema nu era faptul că acele conducte submarine, care leagă Rusia de Germania, au fost aruncate în aer în septembrie 2022, ci faptul că au fost construite.
„Persoana urmărită penal, dacă este autorul faptei, are dreptul la imunitate funcțională, care acoperă o faptă comisă în legătură cu activitățile sale pentru statul ucrainean”, a declarat judecătorul Dariusz Lubowski în verdictul său, prin care a decis că cererea Germaniei nu era admisibilă.
„Dacă Ucraina a fost într-adevăr organizatorul acestui act de agresiune, atunci numai Ucraina poate fi trasă la răspundere pentru acest eveniment”.
Rusia preia controlul asupra a trei sate din estul UcraineiMinisterul rus al Apărării a anunțat că trupele sale au preluat controlul asupra a trei sate din estul Ucrainei. Satele ocupate sunt Pryvilla, în regiunea Dnipropetrovsk, și Pishchane și Tykhe, în regiunea Harkov.
Posibil summit Putin-Trump în următoarele săptămâniKremlinul a anunțat că un summit între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc în două săptămâni sau puțin mai târziu, dar mai sunt multe detalii de stabilit.
Cei doi lideri au convenit să organizeze întâlnirea după primul summit din Alaska din august, care nu a adus progrese semnificative.
Pregătirile includ convorbiri între ministrul rus de externe Sergei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio pentru a stabili echipele și problemele premergătoare summitului.
Putin și Orban discută înaintea summitului de la BudapestaPreședintele rus Vladimir Putin a discutat la telefon cu prim-ministrul ungar Viktor Orban înaintea întâlnirii cu Donald Trump de la Budapesta. Orban a spus că Ungaria este pregătită să găzduiască liderii și că este „o veste excelentă pentru popoarele iubitoare de pace”.
Trump și Putin se întâlnesc la Budapesta pentru discuții de pacePreședintele american Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin la Budapesta, ca parte a eforturilor de a opri războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Anunțul a urmat unui apel telefonic de două ore și jumătate între cei doi lideri, în care au convenit și asupra unei întâlniri la nivel înalt SUA – Rusia săptămâna viitoare, pregătită de secretarul de stat Marco Rubio și alți reprezentanți.
Putin a avut o întâlnire cu înalți oficiali după o convorbire telefonică cu TrumpPreședintele rus Vladimir Putin a organizat o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, după ce a vorbit la telefon cu președintele american Donald Trump.
Informația a fost transmisă vineri, de agențiile de presă ruse, care îl citează pe consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.
Conform declarației lui Ușakov, Vladimir Putin a prezentat membrilor Consiliului de Securitate o informare detaliată despre discuția pe care acesta a avut-o cu Donald Trump, notează Reuters.
Rusia și Ucraina nu sunt pregătite pentru pace, afirmă Vance înaintea întâlnirii Zelenski-TrumpRusia și Ucraina nu sunt încă pregătite să ajungă la un acord de pace, deși au existat unele progrese în ultimele luni, a spus vicepreședintele american JD Vance, într-un interviu pentru Newsmax.
Declarațiile au venit cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să se întâlnească la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi urmează să discute despre planul de pace și încheierea conflictului din Ucraina.
„Și chiar acum.. rușii și ucrainenii pur și simplu nu sunt în punctul în care să poată face o înțelegere.”, a mai spus acesta.
Trump ezită să trimită rachete Tomahawk Ucrainei înaintea întâlnirii cu ZelenskiPreședintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „au nevoie și ele” de rachetele Tomahawk, lăsând sub semnul întrebării posibilitatea de a le furniza Ucrainei.
El a spus că nu vrea să „diminueze” rezervele americane, cu o zi înainte de întâlnirea cu Volodimir Zelenski la Washington.
Ezitarea vine după o convorbire de peste două ore cu Vladimir Putin, care a avertizat că trimiterea Tomahawk-urilor ar dăuna relațiilor dintre SUA și Rusia. Zelenski urmează să ceară totuși aceste arme cu rază lungă de acțiune pentru a sprijini contraofensiva ucraineană.
Explozii în Donețk și Soci, în urma unor atacuri cu droneExplozii puternice au fost raportate în orașul ocupat Donețk și în orașul rusesc Soci, în noaptea de joi spre vineri, în urma unor atacuri cu drone, potrivit autorităților locale și imaginilor publicate pe rețelele de socializare.
Mai multe explozii au fost auzite în timpul nopții în Donețk, oraș aflat sub ocupație rusă, precum și în Soci, stațiune de pe litoralul Mării Negre, potrivit relatărilor oficiale și imaginilor difuzate online.
Primarul din Soci, Andrei Proșunin, a declarat că sistemele de apărare aeriană au fost activate și că orașul a fost ținta unui atac cu vehicule aeriene fără pilot, potrivit Kyiv Independent.
„Apărarea aeriană este în acțiune. Se respinge un atac cu drone,” a transmis acesta.
Donald Trump dă vina pe „relația proastă” dintre Zelenski și Putin pentru eșecul păcii în UcrainaPreședintele american Donald Trump a declarat că eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina sunt îngreunate de „relația teribilă” dintre liderii Rusiei și Ucrainei, adăugând că diplomația internațională depinde în mare măsură de relațiile personale dintre șefi de stat.
Donald Trump a afirmat joi, la Casa Albă, că tensiunile dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski reprezintă principalul obstacol în calea negocierilor de pace pentru Ucraina, scrie The Guardian.
„Avem o problemă, cei doi nu se înțeleg prea bine și uneori e greu să organizezi întâlniri,” a spus președintele.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1.332. Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei / Curtea poloneză este împotriva trimiterii suspectului ucrainean din cazul Nord Stream în Germania apare prima dată în Mediafax.
Documentul, analizat vineri de Reuters, prezintă schița posibilului plan propus de organul executiv al Uniunii Europene în septembrie.
Propunerea ar împărți împrumutul în două părți, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării industriei de apărare a Ucrainei și achiziționării de material de apărare în Ucraina și în cele 27 de state membre ale UE.
A doua parte ar consta în sprijin bugetar, care ar permite Ucrainei să cumpere arme și din alte surse pentru a o ajuta în lupta sa acerbă împotriva invaziei rusești la scară largă și a intensificării atacurilor cu rachete și drone.
Sprijinul bugetar ar ajuta, de asemenea, Kievul să ofere garanțiile financiare necesare pentru a obține asistență suplimentară din partea Fondului Monetar Internațional, se arată în document.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că va solicita, la viitorul summit al UE, ca blocul să utilizeze activele rusești înghețate în Occident pentru efortul de război al Ucrainei.
Deși există sprijin politic pentru această idee în principiu, unele țări doresc mai multă claritate cu privire la riscurile juridice și fiscale.
Kremlinul a descris propunerea ca fiind o confiscare ilegală a proprietății rusești și a avertizat că va exista o represalie pentru orice furt de active rusești.
Articolul Ucraina ar putea folosi împrumutul pentru reparații pentru a cumpăra arme din afara Europei apare prima dată în Mediafax.
