„Mâine va avea loc o întâlnire virtuală a liderilor Consiliului European la ora 14:00, ora României. Am discutat acum cu Kaja Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene și Înalt reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, pentru a alinia eforturile pentru pace, precum și următorii pași la nivel european”, a transmis Oana Țoiu.
Ministrul de Externe a mai precizat că, pentru România asigurarea unei păci de lungă durată, și nu doar a unei pauze nedefinite în război, precum și implicațiile pentru Marea Neagră sunt esențiale în acest proces.
„Susținem o voce puternică, comună, a Coaliției de voință”, a mai scris Oana Țoiu
Articolul Ministrul de Externe al României, discuții cu Înaltul reprezentant pentru politica externă a UE apare prima dată în Mediafax.
Marius Borg Hoiby, fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit și fiul vitreg al prințului Haakon, a fost pus sub acuzare pentru viol, agresiune și alte infracțiuni, în urma unei anchete care a durat un an. El riscă până la 10 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.
Marius Borg Hoiby, în vârstă de 28 de ani, fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei, Mette-Marit, și fiul vitreg al prințului moștenitor Haakon, a fost pus sub acuzare pentru 32 de infracțiuni, inclusiv viol, violență domestică și agresiune, a anunțat luni procuratura.
Conform NBC News, procesul este așteptat să înceapă la începutul anului viitor, iar în cazul condamnării pentru acuzațiile cele mai grave, Hoiby ar putea primi o pedeapsă de până la 10 ani de închisoare.
Procurorul Sturla Henriksboe a precizat că acuzațiile includ un caz de viol prin contact sexual și trei cazuri de viol fără contact sexual, unele dintre ele filmate chiar de Hoiby cu telefonul mobil.
Acuzațiile au apărut după ce, în august 2024, Hoiby a fost desemnat suspect pentru agresiuni fizice asupra unei femei cu care avea o relație.
În noiembrie 2024, acesta a fost reținut timp de o săptămână ca parte a anchetei.
Hoiby a recunoscut atunci că a provocat răni femeii, în timp ce se afla sub influența alcoolului și a cocainei, și că i-a distrus apartamentul, exprimându-și regretul pentru faptele sale.
Totuși, prin avocatul său, Ellen Holager Andenaes, el a negat acuzațiile cele mai grave, inclusiv pe cele de viol și violență domestică.
Articolul Fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei, trimis în judecată pentru viol și violență domestică apare prima dată în Mediafax.
„În prezent, pentru anul viitor, avem angajamente care ar putea fi direcționate către finanțarea deficitului bugetar în valoare de 35 de miliarde de dolari americani. După cum puteți vedea, această sumă este insuficientă, așa că acum trebuie să ne concentrăm pe mobilizarea eforturilor, în special prin negocieri, pentru a încheia anul 2026”, a declarat Serhii Marchenko, ministrul de Finanțe din Ucraina, citat de Ukrainska Pravda.
Guvernul ucrainean identifică surse de finațări externe pentru perioada 2026 – 2027. Începând din anul 2028, Ucraina va avea propriul program de finanțări UE în bugetul de stat. Eforturile vor fi coordonate cu sprijinul Comisiei Europene.
Potrivit ministrului ucrainean de Finanțe, sumele necesare pentru bugetul din 2026 au fost deja acoperite, în mare parte, existând câteva „garanții deja stabilite”. Din acest punct de vedere, Ucraina cooperează cu G7, Uniunea Europeană, dar și Fondul Monetar Internațional.
Articolul Ucraina are nevoie de 45 miliarde de dolari pentru a acoperi împrumuturile anul viitor apare prima dată în Mediafax.
Delegația Hamas a primit la Cairo o nouă propunere de armistițiu în Fâșia Gaza, care prevede un armistițiu inițial de 60 de zile și eliberarea ostaticilor în două etape, a declarat luni un oficial palestinian.
Această ultimă propunere a fost acceptată, potrivit unei surse Hamas care este citată de AFP și Le Figaro.
La discuțiile de la Cairo participă mediatori din Egipt, Qatar și Statele Unite. Dacă informația va fi confirmată în mod oficial de ambele părți nu se știe ce se va întâmpla cu planul israelienilor privind cucerirea orașului Gaza.
Articolul Surse: Hamas a acceptat o nouă propunere de armistițiu în Gaza apare prima dată în Mediafax.
Președintele Volodimir Zelenski a avut o întâlnire cu trimisul special al lui Donald Trump, Keith Kellogg, înainte de întâlnirea programată cu președintele Statelor Unite la Washington, luni, 18 august.
Această întâlnire s-a desfășurat cu câteva ore înainte ca Volodimir Zelenski să se vadă cu președintele american Donald Trump.
„Îi mulțumesc generalului Kellogg pentru întâlnire și pentru colaborarea cu echipa noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X.
„Președintele Trump a invitat astăzi Ucraina și alte țări europene la Washington – aceasta este prima întâlnire într-un astfel de format și este foarte serioasă.”
„Rusia poate fi forțată să facă pace doar prin forță, iar președintele Trump are această forță”, a adăugat el.
Zelenski a mai scris că Ucraina și liderii europeni sunt pregătiți să „continue să depună eforturi maxime pentru a pune capăt războiului și pentru a asigura o securitate fiabilă”.
De asemenea, președintele a spus că atacurile rusești din timpul nopții din Ucraina au ucis civili, inclusiv doi copii.
Keith Kellogg nu a participat la întâlnirea recentă dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska.
Oficialii americani ar fi spus că prezența sa ar fi considerată „contraproductivă”, deoarece Moscova îl vede drept simpatizant al Ucrainei.
Conform CNN, oficialii europeni ar fi spus că sunt îngrijorați în ceea ce privește absența lui din Alaska. El este văzut drept oficialul american cu cea mai profundă înțelegere a condițiilor pe care Ucraina le-ar putea accepta într-un acord.
Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele finlandez Alexander Stubb, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen vor fi alături de Volodimir Zelenski, în această seară, la Washington.
Articolul Volodimir Zelenski se întâlnește cu trimisul special al SUA înaintea întrevederii cu Trump apare prima dată în Mediafax.
„Lumea e dată peste cap. Elveția la răscruce” este tema ediției 2025, susținută de conferința anuală a ambasadorilor, un forum cu o tradiție de mai bine de un secol, unde diplomații discută despre politica externă și securitatea europeană.
La eveniment participă peste 220 de ambasadori și diplomați elvețieni, fie acreditați la Berna, fie trimiși în posturi diplomatice în întreaga lume, care se adună în capitala Elveției pentru cinci zile de dezbateri și întâlniri cu membrii Consiliului Federal.
Invitatul de onoare al reuniunii este vicepremierul Italiei și ministru al afacerilor externe, Antonio Tajani, care se va întâlni marți cu șeful diplomației elvețiene, consilierul federal Ignazio Cassis, și cu corpul diplomatic al Elveției, se arată în comunicatul guvernului elvețian.
De la JO 2026 la securitatea EuropeiDiscuțiile dintre cele două țări au în vedere cooperarea transfrontalieră, în special în contextul Jocurilor Olimpice de iarnă din 2026, dar și prima Conferință a Italofoniei, care va avea loc în noiembrie la Roma.
Relațiile Elveția – Uniunea Europeană, consecințele conflictelor din întreaga lume și securitatea pe continentul european se numără între subiectele celor cinci zile de dezbateri.
Politica de securitate, noile tehnologii disruptive, rolul Genevei în lume și impactul geopoliticii asupra economiei elvețiene domină reuniunea, iar diplomații vor aborda și dosare sensibile, precum președinția Elveției la OSCE în 2026 și situația din Orientul Mijlociu.
Italia, singurul invitat special„Într-un mediu geopolitic tensionat, schimbul de idei între parteneri este mai important ca niciodată”, consideră șeful diplomației elvețiene, Ignazio Cassis, referindu-se la vizita ministrului italian de externe, de la care se așteaptă „o perspectivă externă, cea a unei țări vecine care împărtășește una dintre culturile naționale ale Elveției”.
Articolul „Lumea e dată peste cap. Elveția la răscruce”: Ambasadorii Elveției discută la Berna securitatea Europei apare prima dată în Mediafax.
Cercetarea, publicată în revista Cell, a descoperit că noua interfață creier-computer, sau BCI, poate decoda cu succes discursul interior al unui utilizator la comandă, cu o precizie de până la 74%.
Oamenii de știință speră că noua tehnologie poate ajuta persoanele care nu pot vorbi în mod audibil să comunice mai ușor.
„Este pentru prima dată când reușim să înțelegem cum arată activitatea creierului atunci când te gândești doar să vorbești”, a declarat Erin Kunz, coautoare a studiului de la Universitatea Stanford.
„Pentru persoanele cu deficiențe severe de vorbire și motorii, BCI-urile capabile să decodifice vorbirea interioară le-ar putea ajuta să comunice mult mai ușor și mai natural”.
Cum funcționeazăUn BCI utilizează senzori implantați în regiunile creierului care controlează mișcarea pentru a decoda semnalele neuronale și a le traduce în acțiuni, cum ar fi operarea unei mâini protetice, potrivit Independent.
Cercetări recente arată că BCI-urile pot decoda chiar și încercările de vorbire ale persoanelor cu paralizie.
Când utilizatorii încearcă să vorbească activând mușchii implicați în producerea sunetelor, BCI-urile pot interpreta activitatea cerebrală corespunzătoare și o pot converti în text, chiar dacă cuvintele rostite sunt ininteligibile.
„Dacă trebuie doar să te gândești la vorbire în loc să încerci efectiv să vorbești, este potențial mai ușor și mai rapid pentru oameni”, a spus Benyamin Meschede-Krasa, un alt autor al studiului.
În ultimul studiu, cercetătorii au implantat microelectrozi în cortexul motor – regiunea creierului responsabilă de vorbire – a patru participanți cu paralizie severă cauzată fie de scleroză laterală amiotrofică, fie de un accident vascular cerebral la nivelul trunchiului cerebral.
Participanții au fost rugați să încerce să vorbească sau să-și imagineze că spun o serie de cuvinte. Cercetătorii au descoperit că, deși atât vorbirea încercată, cât și vorbirea interioară au activat regiuni suprapuse ale creierului și au evocat modele similare de activitate neurală, acestea erau suficient de diferite pentru a putea fi distinse în mod fiabil una de cealaltă.
Cercetătorii au observat că cea din urmă tindea să prezinte o magnitudine mai slabă a activării în ansamblu. Apoi, au folosit inteligența artificială pentru a interpreta cuvintele imaginate.
Rata de precizie de până la 74%Au demonstrat că BCI-ul lor putea decoda propoziții imaginate dintr-un vocabular de până la 125.000 de cuvinte, cu o rată de precizie de până la 74%.
Tehnologia putea chiar să capteze unele discursuri interioare pe care participanții nu fuseseră rugați să le rostească, cum ar fi numere, atunci când li se cerea să numere cercurile roz de pe un ecran.
Cercetătorii au dezvoltat un mecanism controlat prin parolă pentru a împiedica BCI să decodifice discursul interior, cu excepția cazului în care era deblocat temporar cu un cuvânt cheie ales.
Într-un experiment, utilizatorii puteau să se gândească la fraza „chitty chitty bang bang” pentru a începe decodarea discursului interior.
Studiul a constatat că sistemul putea recunoaște această parolă cu o precizie de peste 98%. „Această lucrare oferă o speranță reală că BCI-urile vocale vor putea într-o zi să restabilească o comunicare la fel de fluentă, naturală și confortabilă ca discursul conversațional”, a declarat Frank Willett, un alt autor al studiului.
Articolul Un cip cerebral revoluționar decodifică monologurile interioare ale oamenilor în timp real apare prima dată în Mediafax.
