Agregator de ştiri

Premierul a menționat din nou măsurile nepopulare despre care a spus că a fost nevoit să le ia.

„A trebuit să facem ordine în această fundație a casei noastre ca să putem construi solid în anii care vin. Trebui să facem ordine în finanțele țării și să îndreptăm aceste lucruri. Am fost nevoiți să luăm decizii dificile cu un război la granițe și sub presiuni interne. Unele măsuri pe care le-am luat nu au fost deloc populare. Unele au fost chiar dureroase și știu asta. Dar toate au fost necesare pentru a avea un viitor și pentru a lăsa generațiilor viitoare o țară mai bună decât cea pe care am moștenit-o noi”, a declarat Ilie Bolojan de la microfonul Parlamentului.

Premierul a mai spus că principalii dușmani au României sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate.

„În ultimii ani încrederea românilor în democrație a fost pusă la încercare. Unitatea noastră ca națiune și societate este și ea pusă la încercare în fiecare zi. Dușmanii noștri de astăzi sunt dezbinarea, neîncrederea și lipsa de responsabilitate. Țara noastră are nevoie de responsabilitate politică și de predictibilitate. Nu de o confruntare permanentă, nu de instigare și nu de haos. 1 decembrie ar trebui să fie un moment de unitate în jurul valorilor fundamentale ale statului român, democrație, libertate, lege și respectul pentru fiecare cetățean. Acestea sunt coloana vertebrală a României moderne. Iar în inima statului național unitar român, consfințit la 1 decembrie 1918, stă vocația noastră occidentală și europeană. Să nu uităm că apartenența la lumea occidentală și valorile ei fac parte din ADN-ul națiunii noastre”, a adăugat Ilie Bolojan.

La final, prim-ministrul s-a adresat românilor.

„Dragi români, țara noastră este parte a unei lumi nesigure într-o schimbare rapidă. Ce facem în următoarea perioadă ne va defini parcursul pe termen lung. Când ne vom reuni anul viitor pentru a celebra ziua națională, îmi doresc ca fiecare dintre noi să poată spune că și-a făcut datoria, că nu am pierdut timpul în confruntări fără rost cu mize mici personale, ci am făcut ce era corect și necesar pentru țara noastră și pentru viitorul copiilor noștri”, a precizat Ilie Bolojan.

Discursul ținut marți, în Parlament, a avut loc cu ocazia ședinței solemne de Ziua Națională a României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, în ultima vreme, un fel de întrecere despre cine este cel mai patriot și mai suveranist din țară. Ca și cum asta înseamnă să strigi cât mai tare că iubeşti România. Sau să porţi tricolorul doar pe 1 Decembrie, dar să-l uiţi în dulap până la anul. Si să crezi că, dacă pui steagul pe Facebook, ţi-ai făcut datoria față de țară. Adevăratul patriotism nu se măsoară, însă, în decibeli sau în numărul de postări. Ci se socotește în orele de somn pierdute, în kilometrii făcuţi la volan înainte de răsărit, în mâinile bătătorite şi în grijile purtate în tăcere. Adevăratul patriotism este să-ţi faci bine treaba la locul de muncă. Zi de zi. Fără camere și transmisiuni în direct, fără aplauze, fără like-uri”, afirmă Sorin Grindeanu în Parlament.

Liderul PSD a subliniat că munca de zi cu zi a românilor – fie că este vorba despre construcția de șosele, educație, îngrijirea bolnavilor sau agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire de la 1 decembrie 1918. „Cei care s-au întors a doua zi la munca lor arată că solidaritatea și unitatea națională nu se fac din lozinci, ci din multă muncă și sudoare”, a spus Grindeanu.

În opinia sa, „din nefericire, România este obligată azi să reziste nu doar provocărilor războiului de la graniță și manipulărilor digitale care ne otrăvesc mințile și sufletele”.

Sorin Grindeanu a avertizat că dezbinarea socială este un inamic la fel de periculos ca agresiunile externe. „România nu va fi niciodată mare cât timp îi punem pe români să se urască între ei”, a adăugat liderul PSD.

În încheiere, Grindeanu a transmis un mesaj de recunoștință: „La mulți ani României care construiește, vindecă, educă, apără și iubește în fiecare zi! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe fiecare român și România!”

„Când avem oameni în jur, mergem mai departe. Când rămânem singuri, orice pas este mai greu”.

Astfel și-a început președintele Senatului, Mircea Abrudean, discursul de deschidere din plenul Parlamentului României, la începutul ședinței comune de angajare a răspunderii pe proiectul legii pensiilor magistraților.

„Avem nevoie unii de alții, oriunde ne aflăm. În orașe sau în sate, în țară sau peste hotare. Românii din diaspora duc numele României în fiecare zi mai departe.

Ei trimit bani acasă, aduc idei noi, cer servicii publice mai bune. Cu toții îi vrem aproape. Îi ascultăm, îi respectăm, pentru că țara nu se măsoară doar în kilometri, țara se măsoară în legături, iar legăturile le facem noi.

Avem nevoie de o clasă politică unită. Sigur, fiecare rămâne fidel doctrinei sale și își asumă politica față de alegători și simpatizanți. Dar nimeni niciodată nu are voie să lucreze împotriva țării sale”.

Abrudean s-a concentrat pe ideea de comuniune a tuturor românilor, de oriunde s-ar afla aceștia și pe ideea că frica nu poate fi o fundație bună pentru a construi:

„Nimeni nu câștigă voturi pe spatele fricii. A amenința sau a favoriza ieșirea României din Europa și din spațiul euroatlantic, unde ne-am ancorat securitatea, ne-am deschis piețele și am câștigat libertatea de a circula și de a munci, asta este trădare și nu ne jucăm cu aceste câștiguri.

România are nevoie de un viitor clar, dezvoltare regională, investiții, un mediu bun pentru afaceri, locuri de muncă stabile, infrastructură, spitale funcționale, școli care pregătesc pentru meserii reale.

Acesta este un moment de renaștere. Am înțeles multe din greșelile trecutului. România trece printr-o perioadă grea, dar asumată politic, de reformă deplină și niciodată reformele profunde nu vin ușor.

Guvernul luptă să elimine inechitățile, să oprească favoritismele, să taie influențele care au frânat inițiativa și au sufocat meritocrația, pentru că România merită reguli simple și egale, iar cetățenii merită instituții care să-i respecte. Trebuie să recitim istoria, pe data asta cu mintea limpede și să învățăm din greșeli. Doamnelor și domnilor, vă propun ca astăzi să onorăm sacrificiile și să construim din reușite”.

„Istoria nu ne ține pe loc, istoria ne împinge înainte, dacă o înțelegem. Așa reclădim încrederea în politica de mâine și recâștigăm respectul oamenilor. România trece printr-un moment greu, dar aceste etape apar în viața fiecărei țări.

Nu putem ocoli și de aceea le traversăm. Muncim, corectăm, ajustăm și știm că drumul greu o se termine. Vă propun să nu ne mai comparăm, să nu mai punem egal între țări și între parcursuri.

Fiecare înaintează în alt ritm. Să nu ne mai judecăm aspru. Sigur că greșim, greșim cu toții și știm că decidenții poartă o parte mare din judecată, dar ne-o asumăm și o transformăm în responsabilitate”, a spus Abrudean.

În continuare, președintele Senatului a insistat pe ideea discursului echilibrat și a chemat la mai multă implicare:

„Doamnelor și domnilor, lucrurile cresc atunci când stăm împreună. Cresc atunci când ne acordăm timp, cresc atunci când avem răbdare. Astăzi, cu prilejul acestei ședințe comune solemne a Camerei Deputaților și a Senatului, vă rog să avem mai multă răbdare.

Vă invit la mai multă implicare. Să nu ne mai grăbim fără rost, să nu ne mai jignim. Și să nu ne mai slăbim singuri rezistența țării noastre.

Să ne vedem fiecare de treaba lui și să facem lucruri.

Pentru că faptele construiesc și vorbele obosesc. Ne putem certa atunci când greșim, dar ar fi foarte bine ca în același timp să și vorbim mai mult despre reușite și despre ceea ce facem bine.

La mulți ani, România!”, a încheiat Abrudean.

Echipele de intervenție au intensificat marți operațiunile de căutare și salvare în Indonezia, Sri Lanka și Thailanda, după ce bilanțul deceselor provocate de inundațiile și alunecările de teren de săptămâna trecută a ajuns la 1.338 de persoane.

Alte sute sunt în continuare dispărute, potrivit autorităților naționale.

Ploile torențiale generate de muson au acoperit regiuni întinse și au forțat mii de oameni să se refugieze pe acoperișuri sau în copaci, în timp ce așteptau intervenția salvatorilor.

Cele mai multe victime au fost raportate în Indonezia, 744 de morți, unde situația rămâne critică.

Alte 410 decese au fost confirmate în Sri Lanka și 181 în Thailanda, în timp ce Malaezia a raportat trei victime, notează AP.

Președintele Sri Lankăi, Anura Kumara Dissanayake, a avertizat că bilanțul real ar putea fi mai mare.

În Indonezia, țara cea mai afectată, echipele de salvare întâmpină dificultăți majore în zonele izolate de pe insula Sumatra.

Drumuri întregi au fost măturate de ape, iar podurile s-au prăbușit, complicând accesul echipelor de intervenție.

Cel puțin 551 de persoane sunt încă date dispărute, potrivit Agenției Naționale de Gestionare a Dezastrelor.

Elicoptere și ambarcațiuni au fost mobilizate pentru a ajunge în comunitățile izolate, însă autoritățile avertizează că vremea nefavorabilă și infrastructura distrusă încetinesc operațiunile.

Oficialii din regiune se tem că bilanțul victimelor ar putea continua să crească în zilele următoare.

Economia germană se confruntă cu „cea mai profundă criză” de la război, avertizează industriașii.

„Economia germană este în cădere liberă și totuși guvernul nu reacționează cu determinarea necesară”, a transmis Peter Leibinger, președintele Federației Industriilor Germane (BDI), potrivit Le Figaro.

Avertismentul a venit de la cea mai mare federație industrială a țării prin intermediul unui comunicat de presă.

Industriașii au criticat guvernul pentru „inacțiune”, deoarece Germania se confruntă cu al patrulea an consecutiv de scădere a producției industriale.

„Industria germană se va confrunta cu o scădere dramatică până la sfârșitul anului 2025”, au mai transmis industriașii.

O criză a economiei germane, cea mai mare din UE alături de cea franceză, ar produce efecte în toată Europa.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți, după ședința de guvern, că nu există niciun risc de blocare a proiectelor aflate în implementare prin PNRR.

El a subliniat că Executivul își asumă finalizarea tuturor investițiilor în curs, indiferent de eventualele pierderi de fonduri europene.

„Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți. Guvernul își va asuma finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în desfășurare. Predictibilitatea este totală”, a spus Pîslaru, care a subliniat că beneficiarii, autorități locale sau companii, nu trebuie să se teamă că proiectele ar putea rămâne fără finanțare.

Întrebat de unde vor fi luați banii necesari pentru suplimentarea bugetelor, ministrul a explicat că toate proiectele finanțate din fonduri europene sau aflate în cofinanțare vor avea prioritate în construcția bugetului pentru anul viitor.

„Dacă, într-un scenariu, s-ar pierde ceva din componenta de grant, ar crește cofinanțarea națională. Procentual, aceasta ar fi singura modificare. Toate proiectele vor fi finanțate până la capăt și vor avea prioritate în fața celor acoperite exclusiv din bugetul național”, a precizat el.

Pîslaru a criticat modul în care au fost gestionate până acum revizuirile și ezitările legate de investiții și a afirmat că Guvernul vrea să corecteze aceste disfuncționalități, garantând stabilitate și claritate pentru proiectele aflate în derulare.