Autoritățile din New York au declarat stare de urgență, potrivit Le Figaro. Asta după ce meteorologii au emis avertizări de ninsoare și viscol pentru o regiune în care se află aproximativ 40 de milioane de oameni.
Îngrijorarea cea mai mare este în New York City, unde se așteaptă până la 70 de centimetri de zăpadă în următoarele ore. Metropola cu opt milioane de locuitori este deja acoperită de un strat subțire de zăpadă.
De aceea, autoritățile au declarat stare de urgență și au instituit restricții de trafic. Acestea sunt valabile luni dar ar putea fi prelungite în funcție de evoluția fenomenelor meteorologice.
„New York City nu a mai văzut o furtună de această amploare în ultimul deceniu”, a avertizat primarul Zohran Mamdani, într-o conferință de presă organizată duminică.
Furtuna a provocat deja mii de anulări de zboruri și pene de curent în nord-estul Statelor Unite. La New York, școlile sunt închise luni, iar echipele Primăriei încearcă să găsească persoanele fără adăpost. Și sediul Națiunilor Unite este închis luni, iar „ședințele programate au fost amânate”.
Zona metropolitană New York nu este singura afectată de ninsoare și viscol. O mare parte din coasta de nord-est a SUA este în alertă. La Boston, autoritățile au declarat o „avertizare de ninsoare”. În oraș se așteaptă până la 60 cm de zăpadă, a indicat duminică primarul Michelle Wu, adăugând că furtuna ar putea „avea proporții istorice”.
Între entuziasmul generației care și-a împins fiii spre război și realitatea crudă a tranșeelor s-a căscat atunci o prăpastie care nu s-a mai închis niciodată, iar în acea fisură se află și generația de azi, crescută de primii tați care n-au mai făcut armata și pentru care ideea de a muri pentru țară este un concept străin.
Cele două războaie mondiale au lăsat în urmă dâre de carne vie și un bilanț care sfidează orice înțelegere: între 15 și 20 de milioane de morți în Primul Război Mondial și 70 până la 85 de milioane în cel de-al Doilea Război. Aproape o sută de milioane de vieți stinse în mai puțin de 40 de ani.
S-au redesenat hărți, au dispărut imperii, lumea arăta ca un glob plin de goluri: locuri la masă rămase goale, cartiere fără bărbați, copii orfani, orașe ca Varșovia, Dresda sau Hiroshima transformate în ruine.
După 1945, Europa a intrat într-o perioadă pe care generațiile de dinainte n-ar fi îndrăznit s-o viseze, cu decenii de pace, fără mobilizări generale, fără trenuri pline de recruți plecați spre front.
Eliza Ene-Corbeanu: ”Generația care nu se va mai sacrifica pentru țară” | OPINIENoi am crescut cu manuale care vorbeau despre Verdun și Stalingrad ca despre epoci încheiate, cu bunici care spuneau „să nu mai apucați voi așa ceva” și cu convingerea că marile războaie aparțin trecutului, iar integrarea europeană, alianțele militare și libera circulație au consolidat această senzație de stabilitate.
Ne-am obișnuit să credem că nici noi și nici copiii noștri nu vom mai cunoaște războiul decât din documentare pe Netflix și, astfel, s-a născut o generație pentru care chemarea la arme e o ipoteză aproape neverosimilă.
Pandemia de covid ne-a smuls din confortul iluziei că suntem invincibili și ne-a arătat că putem muri pe capete într-o lume care se credea stăpână pe știință și progres.
Nici nu se risipise bine frica aceea difuză, că în februarie 2022 războiul a izbucnit din nou în Europa, la granița noastră și am redeschis, aproape instinctiv, cărțile de istorie, iar acolo am regăsit o constantă incomodă: România, prinsă adesea între imperii, ezitând, alegând târziu sau prost, făcând alianțe care nu i-au adus întotdeauna siguranța promisă.
Și brusc ne-am gândit că dacă un astfel de front s-ar deschide la granițele noastre, armata română, subțiată și cu o rezervă tot mai îmbătrânită, ar fi aruncată într-o confruntare pe care nu ar putea-o duce singură până la capăt, iar liniștea pe care am crezut-o garantată s-ar prăbuși într-o clipă.
Au reapărut subiecte pe care le credeam închise odată cu ultima încorporare din 2007, precum armata obligatorie, suspendată atunci când România a trecut de la aproape 400.000 de militari la o armată profesionistă care numără astăzi puțin peste 80.000 de oameni, deși necesarul estimat este de aproximativ 120.000, iar rezerva se subțiază an de an.
Dar cine își dorește armata obligatorie când ea înseamnă, în esență, că accepți ideea războiului și posibilitatea foarte concretă ca cineva drag să plece și să nu se mai întoarcă? Și orice părinte care și-a crescut copilul cu grijă, cu nopți nedormite și cu planuri pentru viitor, înțelege că războiul va frânge acel viitor înainte de a începe.
Europa are memorie scurtă, deși a trăit două războaie mondiale care i-au golit orașele și i-au decimat popoarele, iar astăzi răspunsul multor state la noul context de securitate este reîntoarcerea la armata obligatorie, ca și cum soluția ar fi din nou chemarea tinerilor sub arme.
În nord și est, Finlanda, Estonia, Grecia, Cipru au păstrat recrutarea, iar Suedia, Lituania și Letonia au reintrodus-o în ultimul deceniu; Danemarca a extins-o chiar și pentru femei, iar Croația o reactivează din 2026, argumentul fiind descurajarea și mobilizarea rapidă.
În vest, Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia sau Olanda evită deocamdată revenirea la obligativitate și mizează pe armate profesioniste, cu formule voluntare sau hibride, însă faptul că subiectul e prezent în toate dezbaterile, arată că frica a redevenit politică publică.
Eliza Ene-Corbeanu: ”Generația care nu se va mai sacrifica pentru țară” | OPINIEPentru prima dată în istoria modernă a României, avem o generație întreagă de tați care nu au făcut armata, bărbați care nu au cunoscut cazarma, nu au primit ordin de încorporare, nu au purtat uniformă nici măcar pentru câteva luni, iar pentru ei, armata nu este decât o poveste auzită de la părinți sau bunici.
Acești tați își cresc copiii într-o logică a libertății de a alege, le vorbesc despre carieră, despre studii în străinătate, despre oportunități, nu despre mobilizare sau datorie față de țară, iar copiii nu mai privesc înrolarea ca pe un prag al maturității, ci ca pe o ruptură brutală a unui drum pe care abia au început să-l construiască.
S-au născut și au trăit într-o Europă a mobilității, cu burse, cu zboruri low-cost, cu ideea că lumea e deschisă și că viitorul nu va depinde de sacrificiul lor militar. Ei nu se văd pe front, pentru că nu s-au pregătit pentru front, ci pentru examene, pentru interviuri, pentru proiecte.
Și nu doar tinerii din România gândesc astfel, ci și cei din Germania, Franța sau Polonia, unde sondajele din ultimii ani arată că sprijinul pentru revenirea la armata obligatorie este considerabil mai scăzut în rândul celor între 18 și 29 de ani decât în rândul generațiilor mai în vârstă.
Războiul din Ucraina a însemnat mii și mii de tineri morți de ambele părți ale frontului, iar în spatele datelor statistice se află studenți care și-au lăsat facultatea, tineri tați, bărbați care nu apucaseră să-și întemeieze o familie.
Dincolo de temerile noastre, de frica părinților și de refuzul tinerilor de a se vedea în uniformă, realitatea este că nu noi decidem direcția, ci alții hotărăsc în numele tuturor, iar în ultimii ani nu se mai vorbește despre creștere economică, ci despre apărare, mobilizare, capacitate de reacție.
Europa se înarmează, bugetele pentru apărare cresc de la an la an, se modernizează drumuri și căi ferate pentru transport militar rapid, se vorbește deschis despre coridoare logistice și infrastructură pregătite pentru mișcarea trupelor.
Dincolo de toate calculele și fricile noastre, rămâne o întrebare: e mai potrivită o lume în care ne pregătim copiii pentru moarte, îi învățăm să lupte și să se sacrifice?
Groenlanda a anunțat că nu are nevoie de asistență medicală din partea altor țări, o reacție venită după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va trimite o navă-spital în acest teritoriu.
La sfârșitul săptămânii trecute, Trump a anunțat, într-o postare pe Truth Social, că va trimite o astfel de navă-spital în Groenlanda, susținând că locuitorii de acolo nu beneficiază de asistența medicală de care au nevoie.
„În colaborare cu fantasticul guvernator al statului Louisiana, Jeff Landry, vom trimite o navă-spital excelentă în Groenlanda pentru a îngriji numeroasele persoane bolnave care nu beneficiază de îngrijire medicală acolo. Este pe drum!!!”, a scris Trump pe Truth Social, potrivit The Guardian.
Replica GroenlandeiÎn replică, însă, Groenlanda a refuzat această „ofertă”, spunând că locuitorii primesc îngrijiri medicale gratuite.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a reacționat duminică într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Răspunsul nostru este «nu, mulțumim». Ideea președintelui Trump de a trimite o navă-spital americană aici, în Groenlanda, a fost luată în considerare. Dar noi avem un sistem public de sănătate în care asistența medicală este gratuită pentru cetățeni. Nu este așa în Statele Unite, unde costă bani să mergi la doctor”, a scris el în cadrul postării.
Nielsen a mai adăugat faptul că Groenlanda rămâne deschisă cooperării cu SUA, dar a subliniat importanța discutării problemelor în mod direct.
În ultimele luni, președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA trebuie să achiziționeze Groenlanda din motive de securitate națională. În luna ianuarie, în cadrul discursului său de la Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a spus că nu va cuceri Groenlanda cu forța, după ce anterior refuzase să excludă această posibilitate.
Un atac cu drone lansat de Rusia în timpul nopții a provocat moartea a două persoane și rănirea altor trei în regiunea Odesa, potrivit informațiilor transmise de șeful administrației militare regionale, Oleh Kiper, conform Ukrinform.
Autoritățile locale au anunțat că regiunea a fost lovită din nou cu drone de atac. Țintele au inclus obiective industriale, instalații energetice și infrastructură civilă. Două persoane au murit în urma loviturilor, iar cel puțin trei răniți primesc îngrijiri medicale.
Atacul a produs distrugeri în mai multe zone. Au fost afectate spații de producție și depozitare, clădiri administrative, sediul unui service auto și mai multe vehicule.
O dronă a intrat într-un apartament dintr-un bloc înalt, însă nu a explodat. Locuitorii au primit sprijin din partea psihologilor Serviciului de Urgență de Stat.
Pompierii au stins incendiile apărute după atac într-un timp chiar scurt. Echipele de intervenție și serviciile locale continuă acum lucrările pentru înlăturarea pagubelor, iar autoritățile strâng probe în cadrul unei investigații privind o nouă posibilă crimă de război atribuită Federației Ruse.
Raportul congresului partidului, un spectacol major de propagandă în cadrul căruia se așteaptă ca Kim Jong Un să își prezinte obiectivele politice și militare pentru următorii cinci ani, sugerează că va intensifica accelerarea dezvoltării unui arsenal nuclear deja echipat cu rachete capabile să amenințe aliații americani din Asia și continentul american, potrivit AP.
Partidul a publicat, de asemenea, o nouă listă de membri pentru puternicul său Comitet Central, care a confirmat o schimbare generațională în cercul de conducere al lui Kim, printre zeci de membri înlocuiți în organismul format din 138 de membri fiind șefii militari îmbătrâniți și șeful parlamentului votat de la Phenian, în vârstă de 76 de ani.
Congresul, care a început joia trecută, are loc în contextul în care Kim devine din ce în ce mai asertiv în politica regională, în urma unei extinderi agresive a arsenalului său nuclear și a unor legături mai strânse cu Rusia, create prin eforturi comune de război în Ucraina, care au adâncit conflictul său cu Washingtonul și Seulul. Kim a urmărit, de asemenea, să consolideze legăturile cu China, călătorind la Beijing în septembrie anul trecut și având primul său summit cu președintele chinez Xi Jinping în șase ani.
„Kim Jong Un, reales cu „voința de nezdruncinat și dorința unanimă” a delegațilorAnaliștii spun că Kim va folosi probabil întâlnirea pentru a dezvălui noi obiective militare, inclusiv consolidarea forțelor convenționale și integrarea acestora cu capacități nucleare, subliniind totodată o campanie pentru „autosuficiență” economică prin mobilizare în masă, în urma progreselor treptate post-pandemie alimentate de redresarea comerțului cu China și de exporturile de arme către Rusia.
Agenția Centrală de Știri din Coreea de Nord a declarat că Kim a fost reales în funcția de secretar general al partidului cu „voința de nezdruncinat și dorința unanimă” a mii de delegați, în a patra zi de întâlniri de duminică.
Conform regulamentului partidului, congresul, pe care Kim îl organizează la fiecare cinci ani din 2016, alege secretarul general pentru a servi drept principal reprezentant și lider al partidului. Kim, în vârstă de 42 de ani, a deținut cea mai înaltă funcție a partidului pe tot parcursul mandatului său, deși titlul s-a schimbat de la prim-secretar la președinte la congresul din 2016 și apoi la secretar general la congres în 2021.
Nemesio Oseguera Cervantes, cunoscut sub pseudonimul „El Mencho”, un infractor de notorietate mondială, a fost lichidat duminică în cursul unei intervenții militare mexicane. Această informație a fost confirmată de către oficialii federali pentru presa locală, mai scrie Il Post.
Oseguera, în vârstă de 59 de ani, se afla la cârma Cártelului Jalisco Nueva Generación (CJNG). Cartelul este una dintre cele mai vaste și agresive grupări infracționale din Mexic. A fost înființată în anul 2010 și recunoscută pentru metodele sale extrem de brutale.
#ÚltimaHora Nemesio Oseguera Cervantes, ‘El Mencho’, fue detenido en Tapalpa, Jalisco, donde fue herido en un operativo con colaboración de EU, y perdió la vida en camino a CDMX; reportan 7 muertos. https://t.co/2bXDXpjt0R
— REFORMA (@Reforma) February 22, 2026
Conform declarațiilor ministrului mexican al Apărării, Oseguera a fost rănit într-o confruntare armată cu forțele de ordine în orașul Tapalpa, din statul Jalisco. El a decedat ulterior în timpul transportului către Ciudad de México.
Manifestări violente în diverse localitățiDupă publicarea veștii despre decesul șefului cartelului, membrii CJNG au inițiat acțiuni violente în numeroase orașe din Mexic.
În metropola Guadalajara și în populara stațiune turistică Puerto Vallarta, autovehicule au fost incendiate și importante căi de acces au fost blocate.
Guvernatorul statului Jalisco, Pablo Lemus Navarro, a declarat stare de alertă. Au fost suspendate serviciile de transport public și s-a solicitat cetățenilor să rămână pe cât posibil în propriile locuințe, până la restabilirea ordinii.
De asemenea, Ambasada Statelor Unite în Mexic a emis o recomandare pentru cetățenii americani, sfătuindu-i să evite călătoriile și să rămână în clădirile de reședință. Alerta a fost emisă pentru statele Tamaulipas, Michoacán, Guerrero și Nuevo León.
O organizație criminală cu amprentă globalăCJNG este definit ca un grup infracțional transnațional, cu operațiuni extinse în mai multe națiuni din America Latină. Grupul deține rețele de distribuție a substanțelor interzise active pe toate continentele.
Autoritățile din Statele Unite instituiseră o recompensă de 15 milioane de dolari pentru orice informație ce ar fi putut conduce la prinderea lui Oseguera. El era considerat printre cei mai influenți și periculoși lideri ai lumii interlope din ultimul deceniu.
Dispariția sa ar putea declanșa o nouă serie de conflicte interne și o creștere a nivelului de violență în Mexic, într-un peisaj deja marcat de ani de confruntări acerbe între diverse carteluri și instituțiile de securitate.
De la ora 9.30, în fața comisiei de interviu de la ministerul Justiției va apărea procurorul șef al DNA Iași, Cristina Chiriac. Chiriac candidează pentru funcția de procuror general al României.
Cristina Chiriac, șefa DNA Iași
Cristina Chiriac a ajuns la DNA Iași, după ce a fost detașată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, în august 2015. Anterior, ea a mai lucrat la Parchetul Bârlad și la DIICOT, Serviciul Teritorial Vaslui. Cristina Chiriac este procurorul DNA care a instrumentat dosarul șefului CJ Vaslui al PSD, Dumitru Buzatu, prins în flagrant.
De la ora 11.00, în fața comisiei de interviu va apărea procurorul militar Bogdan Pîrlog, și el candidat pentru șefia Parchetului General. Bogdan Pîrlog este acum prim-procuror al Parchetului Tribunalului Militar București și președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție.
Procurorul militar Bogdan Pîrlog
La ora 12.30, comisia de interviu a ministerului Justiției îl va audia pe Marius Voineag, procurorul șef al DNA. Voineag candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general al României.
Marius Voineag, procurorul șef DNA
Cei trei candidați sunt audiați în prima parte a zilei în fața ministrului Justiției și a comisiei de interviu, după ce și-au depus proiectele de management pentru respectivele funcții.
Radu Marinescu, ministrul Justiției
În perioada 23 și 26 februarie 2026 – vor fi susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.
Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.
Tot pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.
În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.
În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.
Președintele României, Nicușor Dan, poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.
Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.
Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Ai o zi cu multă energie și chef de acțiune, dar și cu o doză de nerăbdare care poate strica ritmul dacă o lași să conducă. E genul de zi în care faci mult, dacă îți alegi corect prioritățile.
Dragoste & relații
Spui lucrurilor pe nume și nu ai chef de ocolișuri. E bine, însă ai grijă la ton: partenerul sau cineva apropiat poate percepe directitatea ca pe o critică. Dacă ești singur, o conversație spontană poate aprinde interesul, mai ales dacă nu încerci să impresionezi cu forța.
Bani & muncă
Poți rezolva rapid o sarcină care îi blochează pe alții. Atenție la impulsul de a te arunca într-un proiect doar pentru că pare provocator. Verifică detaliile, mai ales termenele și condițiile.
Sfatul zilei
Nu răspunde imediat la provocări. Fă o pauză scurtă și vei câștiga respect, nu conflict.
Ziua îți cere pragmatism: te preocupă stabilitatea, confortul și deciziile care îți aduc liniște pe termen lung. E o zi bună să te ocupi de lucruri concrete, nu doar de planuri.
Dragoste & relații
Ai nevoie de siguranță și de gesturi clare. Dacă ești într-o relație, se poate deschide o discuție despre viitor sau despre bani/casă. Dacă ești singur, te atrage cineva calm, matur, cu energie „așezată”.
Bani & muncă
E un moment bun să-ți revizuiești bugetul, să compari oferte, să renegociezi ceva sau să pui ordine în cheltuieli. La job, perseverența ta se vede — dar nu te încăpățâna să faci tot singur.
Sfatul zilei
Alege calitatea în locul cantității. Un pas mic și sigur bate trei pași făcuți în grabă.
Horoscop Gemeni 23 februarieZiua vine cu vești, mesaje, discuții și oportunități care apar din „întâmplare”. Mintea îți merge repede, dar trebuie să-ți controlezi agenda ca să nu te împrăștii.
Dragoste & relații
Flirt, glume, conversații care curg ușor. Dacă ești într-o relație, e o zi bună să vă reconectați printr-o ieșire scurtă sau o activitate lejeră. Dacă ești singur, o întâlnire poate porni dintr-un mesaj banal.
Bani & muncă
Poți avea o idee bună sau poți primi o propunere interesantă. Nu spune „da” pe loc; cere detalii, scrie tot, verifică. Atenție la multitasking: azi îți poate mânca timpul fără să-ți dai seama.
Sfatul zilei
Notează-ți prioritățile în 3 puncte și ține-te de ele. Restul pot aștepta.
Horoscop Rac 23 februarieE o zi în care emoțiile te ghidează puternic și ai nevoie de un ritm mai liniștit. Poți fi foarte productiv dacă nu te lași întrerupt de drame sau solicitări din afară.
Dragoste & relații
Ai nevoie de grijă, nu de explicații lungi. Dacă ești într-o relație, gesturile mici contează cel mai mult. Dacă ești singur, te atrage cineva care îți oferă stabilitate, nu adrenalină.
Bani & muncă
E posibil să rezolvi din culise ceva important: acte, organizație, planificare. Ai grijă să nu cheltui pe fond emoțional („merit, am avut o zi grea”). Mai bine investește în odihnă și confort real.
Sfatul zilei
Nu lua totul personal. Nu fiecare mesaj scurt e un semn de răceală.
Horoscop Leu 23 februarieAi chef de afirmare și vrei să fii văzut. Ziua îți oferă ocazia să te faci remarcat, dar te testează la capitolul diplomație. Dacă alegi eleganța, câștigi.
Dragoste & relații
Ești cald, generos, dar și sensibil la lipsa de atenție. Dacă ești în cuplu, spune direct de ce ai nevoie, fără reproșuri. Dacă ești singur, magnetismul tău e sus — însă evită jocurile de orgoliu.
Bani & muncă
Poți primi un feedback sau o oportunitate. Ai grijă să nu promiți mai mult decât poți livra. Dacă negociezi, o atitudine fermă + calmă îți aduce cel mai bun rezultat.
Sfatul zilei
Lasă rezultatele să vorbească. Nu e nevoie să demonstrezi nimic cu forța.
Horoscop Fecioară 23 februarieZi excelentă pentru organizare, clarificări și finalizări. Îți intră în mână lucruri care păreau complicate. Totuși, atenție la perfecționism — poate încetini progresul.
Dragoste & relații
Treci prin filtre logice ceea ce simți. E ok, dar nu transforma totul în analiză. Un compliment simplu sau un gest de grijă contează mult azi. Dacă ești singur, poți cunoaște pe cineva într-un context practic.
Bani & muncă
Productivitate mare. Ideal pentru rapoarte, acte, ordine în documente, planuri. Financiar, poți face o alegere bună dacă te bazezi pe cifre, nu pe zvonuri.
Sfatul zilei
Azi e despre „gata” și „funcționează”, nu despre „perfect”.
Horoscop Balanță 23 februarieAi de balansat între nevoile tale și ale altora. Ziua te împinge spre claritate: ce accepți, ce nu mai accepți și unde pui limite fără să te simți vinovat.
Dragoste & relații
O conversație sinceră poate îndrepta ceva. Dacă ești într-o relație, spune ce te deranjează fără să acuzi. Dacă ești singur, ești atractiv prin calm și bun-simț — cineva te observă.
Bani & muncă
Ai șanse să rezolvi o colaborare sau să netezești un conflict. Financiar, evită cumpărăturile făcute ca să-ți ridici moralul. Mai bine planifică ceva plăcut, dar cu buget clar.
Sfatul zilei
Nu încerca să împaci pe toată lumea. Împacă-te întâi cu tine.
Horoscop Scorpion 23 februarieZi intensă, cu intuiție puternică și dorință de control asupra situațiilor. Poți face pași mari dacă nu te lași prins în suspiciuni sau în nevoia de a avea ultimul cuvânt.
Dragoste & relații
Poți simți imediat când ceva nu e spus. Dar nu te hrăni doar din subînțelesuri: întreabă clar. Dacă ești singur, atragi oameni care te provoacă — ai grijă să fie provocare bună, nu oboseală emoțională.
Bani & muncă
Bun pentru strategii, negocieri, investigații, clarificări de condiții. Dacă ai de semnat ceva, citește cu atenție și cere timp pentru detalii.
Sfatul zilei
Adevărul spus calm e mai puternic decât adevărul aruncat ca o armă.
Horoscop Săgetător 23 februarieZi dinamică, cu schimbări de plan și ocazii apărute din mers. Te descurci bine dacă rămâi flexibil. Atenție la graba de a trage concluzii.
Dragoste & relații
Ai chef de libertate și joacă. În cuplu, o activitate spontană poate schimba atmosfera. Dacă ești singur, e posibil să apară cineva prin prieteni, drumuri, online sau la un eveniment.
Bani & muncă
Azi câștigi prin idei și rapiditate, dar verifică informațiile. Evită să te bazezi pe „sigur e ok”. Dacă ai de prezentat ceva, simplifică: mesaj clar, scurt, direct.
Sfatul zilei
Lasă loc pentru improvizație, dar păstrează o ancoră: un plan minim.
Zi foarte bună pentru rezultate. Ești serios, concentrat și ai răbdare să construiești. Totuși, ai grijă să nu te supraîncarci.
Dragoste & relații
Ai nevoie de stabilitate și respect. În cuplu, contează să arăți prin fapte, nu doar prin planuri. Dacă ești singur, te atrage cineva matur, care își vede de treabă.
Bani & muncă
Poți finaliza ceva important sau poți primi confirmări. Ideal pentru discuții cu șefi, setare de obiective, planuri pe termen mediu. Financiar, e o zi bună pentru decizii calculate.
Sfatul zilei
Delegă măcar un lucru. Nu ești obligat să duci tot singur.
Ai inspirație și soluții neobișnuite. Azi vezi „altfel” o problemă și găsești scurtături inteligente. Atenție însă: nu toată lumea te urmărește din prima.
Dragoste & relații
Ai nevoie de spațiu și comunicare sinceră. În cuplu, spune ce vrei fără să pari distant. Dacă ești singur, poți atrage pe cineva interesant printr-o conversație autentică.
Bani & muncă
Bun pentru idei, brainstorming, tehnologie, proiecte creative. Dacă lucrezi în echipă, explică pe pași: ce, cum, când. Așa îți transformi ideile în rezultate.
Sfatul zilei
O idee bună devine excelentă când o pui într-un plan simplu.
Zi sensibilă, cu intuiție și emoții puternice. Îți prinde bine să alegi oameni și activități care te încarcă, nu care te drenează.
Dragoste & relații
Ești romantic și receptiv. În cuplu, e o zi bună pentru apropiere, dacă spuneți ce simțiți fără să vă închideți. Dacă ești singur, poți simți o conexiune rapidă — ia-o încet, dar bucură-te.
Bani & muncă
Poți fi inspirat și creativ, dar ai nevoie de structură ca să nu te pierzi în detalii. Financiar, evită promisiunile sau cheltuielile făcute din impuls emoțional.
Sfatul zilei
Păstrează granițe clare. Empatia e un dar, nu o obligație.
Oficialul a arătat că, înainte de a fi anunțate măsuri privind pensiile, este nevoie ca autoritățile să poată demonstra o îmbunătățire „semnificativă” a situației bugetare. „Altfel, ar fi doar promisiuni sau angajamente”, a spus ministrul, adăugând că mulți români s-au săturat de promisiuni care s-au dovedit ulterior nesustenabile.
În intervenția la TVR INFO, Alexandru Nazare a insistat că statul trebuie să schimbe modul în care au fost făcute în trecut creșterile de salarii și pensii, „fără să avem sursele pentru aceste creșteri”, avertizând că astfel de decizii produc efecte negative și că nu dorește o revenire la situațiile din anii anteriori.
Ținta de deficit pe 2026 și protestele anunțateÎntrebat despre protestele anunțate de mai multe categorii profesionale, ministrul a precizat că decizia de înghețare a fost luată în coaliție în vara anului trecut și că măsura este necesară pentru respectarea țintei de deficit din 2026.
„Fără această înghețare nu reușim să ne atingem ținta de deficit în 2026”, a afirmat ministrul, explicând că, după „creșteri succesive, ani la rând, nesustenabile”, este greu de crezut că, în interiorul bugetului pe acest an, se pot opera dezghețări.
Totuși, ministrul a lăsat deschisă posibilitatea rediscutării subiectului pe parcursul anului, dacă datele bugetare vor indica o îmbunătățire: „Pe măsură ce înaintăm în an și situația se îmbunătățește, lucrurile se pot discuta. Dar nu suntem încă acolo”, a punctat el.
Tranzacția este analizată din perspectiva impactului asupra pieței serviciilor de curierat din România, descrisă de autoritate drept una dintre cele mai competitive din sectorul logistic, unde operează atât jucători locali, cât și internaționali. Decizia finală privind aprobarea preluării va ține cont de observațiile primite în consultarea publică și de evaluarea efectelor asupra concurenței, scrie ZF.
Cine sunt părțile implicateSameday este controlată de Dante International, compania care operează platforma eMAG. Cargus este deținută de Celero Investments, firmă controlată de fondul de investiții Mid Europa.
În iunie 2025, Sameday a ajuns la un acord cu MidEuropa pentru achiziția Cargus, tranzacție care a marcat ieșirea fondului din ultima companie pe care o mai avea în România, după ce acesta vânduse și Regina Maria cu câteva luni înainte.
Ce angajamente propune SamedayPotrivit documentelor publicate, Sameday propune un set de măsuri care vizează limitarea riscurilor concurențiale după finalizarea tranzacției:
Menținerea până la finalul anului 2026 a condițiilor comerciale din contractele încheiate de Cargus cu clienții săi, pentru a reduce riscul modificării termenilor contractuali după preluare.
Cesiunea activităților legate de punctele automate de ridicare a coletelor (lockere) deținute de Cargus, pentru a limita impactul asupra concurenței pe segmentul rețelelor de livrare.
Implementarea unei proceduri privind relația cu curierii implicați în livrarea comenzilor aferente comercianților eMAG Marketplace.
Informarea comercianților cu privire la tipul de informații afișate pe documentele de transport ale coletelor.
Angajamentele pot fi consultate pe site-ul autorității de concurență, iar instituția așteaptă observații din piață înainte de a lua o decizie.
Context: evoluția Sameday în acționariatul eMAGCompania Sameday a fost înființată în 2007 de antreprenorul Octavian Bădescu, iar ulterior în acționariat a intrat și Lucian Baltaru. În 2017, eMAG a cumpărat o participație de 80% din companie, iar în prezent Dante International deține aproximativ 95% din Sameday, în urma mai multor investiții și a preluării în 2025 a unui pachet de acțiuni de la Lucian Baltaru, rămas acționar minoritar și CEO.
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia.
Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere.
„Nu e vorba doar despre pământ”În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo.
Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat.
„O pauză” pentru PutinZelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare.
Cum arată „victoria”, în viziunea lui ZelenskiÎntrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”.
În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”.
Garanțiile de securitate și alegerileÎn contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C..
Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate.
În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Două companii din zone diferite ale industriei – furnizorul global de servicii IT Cognizant şi furnizorul de soluţii enterprise INFORM, parte a grupului Austriacard Holdings – descriu acelaşi fenomen: cererea pentru competenţe AI creşte rapid, însă piaţa locală se află încă în faza de experimentare, nu de implementare la scară, scrie ZF.
„Nu mai e suficient să ştiu o anumită tehnologie, ci trebuie să ştiu mai multe. Aşteptarea clienţilor este să avem echipe formate din specialişti care să ştie şi web, şi backend, şi cloud – acel full-stack engineer“, a declarant pentru ZF, Mihai Constandiş, country manager al Cognizant România, parte a grupului american cu venituri globale de circa 21 mld. dolari.
Dublare a echipei AI, dar deficit de competenţeCognizant România aplică de doi ani o strategie prin care fiecare inginer îşi păstrează expertiza de bază, dar adaugă competenţe adiacente, inclusiv în zona AI. În 2025, compania şi-a dublat echipa de specialişti în inteligenţă artificială, însă procesul de recrutare a fost dificil.
„Fiind o tehnologie nouă, nu sunt foarte mulţi specialişti. Cred că va fi esenţial pentru mulţi ingineri să-şi dezvolte competenţele în zona de AI“, a spus Constandiş.
Aceeaşi problemă este semnalată şi de INFORM. „Pieţei îi lipsesc competenţele, AI este ceva nou. Şi îi lipsesc chiar şi de la universitate. Oameni bine pregătiţi ies din universităţi, dar nu au experienţa practică. Trebuie să-i pui într-un alt ciclu de învăţare pentru a-i face productivi“, a declarat Kostas Fiakas, group chief strategy officer la INFORM şi managing director al diviziei de soluţii digitale din România.
Executivul identifică ingineria de prompturi (prompt engineering) – abilitatea de a formula instrucţiuni eficiente pentru sistemele AI – drept una dintre meseriile viitorului, deja foarte bine plătită în Europa de Vest şi cu potenţial de convergenţă salarială şi în România.
600 de candidaţi pentru 25 de locuri de junioriPe fondul nevoii de competenţe noi, Cognizant România a reluat în 2025 programele de angajare pentru juniori, o tradiţie moştenită de la compania românească Softvision, achiziţionată anterior de grupul american. Pentru 25 de poziţii deschise în Timişoara, Cluj şi Iaşi s-au înscris 600 de candidaţi.
Potrivit reprezentanţilor companiei, generaţia tânără manifestă o deschidere mai mare faţă de utilizarea AI în dezvoltarea software, ceea ce ar putea accelera adaptarea la noile cerinţe ale pieţei.
Adopţia AI: multe discuţii, puţine implementăriDeşi subiectul inteligenţei artificiale apare în aproape fiecare discuţie cu clienţii, nivelul de maturitate al proiectelor rămâne redus. Atât Cognizant, cât şi INFORM descriu o piaţă dominată de proiecte-pilot şi iniţiative experimentale, nu de transformări la scară largă.
„Mulţi vorbesc la nivel teoretic şi încă nu există foarte multă ancoră practică“, a spus Constandiş. El arată că aşteptările diferă puternic: unii clienţi cer dublarea productivităţii, în timp ce alţii vizează îmbunătăţiri incrementale de 5-10%.
La rândul său, Fiakas afirmă că unele proiecte ambiţioase au fost încetinite de lipsa de pregătire a pieţei pentru a adopta integral soluţii bazate pe AI. În prezent, numărul proiectelor-pilot depăşeşte proiectele structurate implementate la scară.
Potrivit publicației, acordul, semnat la Moscova în decembrie 2025, ar angaja Rusia să livreze, pe parcursul a trei ani, 500 de unități de lansare portabile „Verba” și 2.500 de rachete „9M336”. Livrările ar urma să fie efectuate în trei tranșe, programate între 2027 și 2029, mai notează FT, care citează documente rusești divulgate și mai multe persoane familiarizate cu înțelegerea.
Negocierile ar fi fost purtate între exportatorul de armament de stat Rosoboronexport și reprezentantul de la Moscova al Ministry of Defense and Armed Forces Logistics (MODAFL), potrivit aceleiași surse. Teheranul ar fi cerut oficial sistemele în iulie 2025, conform unui contract văzut de FT.
Iran caută soluții după atacul din iunie 2025Contextul acordului se suprapune cu tensiunile din regiune. În iunie 2025, forțele Statele Unite au lovit cele trei principale situri nucleare ale Iranului, în perioada în care țara s-a alăturat campaniei militare a Israel împotriva Iranului, potrivit informațiilor citate. Președintele Donald Trump a declarat atunci că principalele facilități nucleare iraniene au fost distruse, însă o evaluare preliminară a serviciilor de informații americane a indicat că loviturile aeriene nu au eliminat capacitatea nucleară a Iranului și au întârziat-o doar cu câteva luni.
Oficiali iranieni au susținut în mod repetat că Teheranul s-a refăcut după pagubele suferite în război și că își menține capacitățile „mai bune ca oricând”. Rusia are un tratat de parteneriat strategic cu Iranul, fără a include însă o clauză de apărare reciprocă.
Tot în februarie 2026, o corvetă navală rusă a desfășurat manevre împreună cu marina iraniană în Golful Oman, potrivit Ministerul Apărării al Rusiei, a mai relatat FT.
Potrivit Departamentul pentru Situații de Urgență, avionul (Airbus A320) a survolat aproximativ o oră pentru consumul de carburant până la atingerea greutății optime de aterizare, iar nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.
„Informarea înseamnă transparență”: de ce a fost convocată celula de crizăÎntr-o postare publică, ministrul Alexandru Rogobete a explicat de ce a anunțat public situația și de ce a pus sistemul în alertă. „Văd că lucrurile se încing… că de ce nu am așteptat. Să aștept ce?”, a scris el.
Ministrul spune că a fost informat inițial despre o posibilă depresurizare și despre faptul că aeronava trebuia să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare (în postare, el estimează „aproximativ 40–45 de minute”). În acest context, argumentul său central este prevenția: „Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav… Rolul meu este să fiu pregătit înainte.”
În aceeași postare, el subliniază presiunea din spitale și riscul unui scenariu cu victime multiple: „Victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale.” și susține că multe unități funcționează cu un grad ridicat de ocupare.
Ce măsuri spune că a luat„Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză.”, a mai transmis oficialul, menționând coordonarea cu Ministerul Transporturilor, aeroportul și structurile de intervenție.
Conform relatărilor din presă, Ministerul Sănătății a anunțat că a pus în alertă șapte spitale și serviciul de ambulanță din Capitală, între care: Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, plus Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.
„Îmi asum decizia de a comunica”În postarea sa, ministrul respinge acuzațiile că ar fi creat panică: „A spune că am creat panică… este complet absurd. Informarea înseamnă transparență.” El încheie asumând public reacția rapidă: „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica.” și adaugă: „Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată.”
Între timp, autoritățile precizează că incidentul a fost gestionat preventiv, iar aterizarea s-a făcut în condiții de siguranță.
Administrația Națională de Meteorologie a emis duminică seară mai multe atenționări nowcasting Cod galben de ceață, valabile de la 22 februarie, ora 23:00, până la 23 februarie, ora 05:00, pentru sudul și sud-vestul țării, inclusiv pentru Capitală.
Potrivit meteorologilor, fenomenul va determina vizibilitate redusă, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, iar în funcție de condițiile locale va putea favoriza formarea ghețușului.
Atenționările vizează, între altele, județele Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ilfov și Teleorman, precum și localități din Argeș (printre care Costești (Argeș), Leordeni, Bradu), Prahova (Brazi, Bărcănești (Prahova), Puchenii Mari) și Dâmbovița (Găești, Titu, Răcari).
Un mesaj separat vizează municipiul București, unde ceața va reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m, cu risc de ghețuș.
O a treia atenționare se referă la zona joasă a județului Gorj (inclusiv Târgu Jiu, Motru, Rovinari), precum și la Olt, Dolj, zona joasă a județului Vâlcea (inclusiv Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Călimănești) și zona joasă a județului Mehedinți (inclusiv Drobeta-Turnu Severin, Strehaia, Vânju Mare).
Autoritățile recomandă șoferilor prudență sporită, adaptarea vitezei la condițiile de trafic și atenție la posibile porțiuni cu carosabil alunecos, în contextul riscului de ghețuș.
În mesajul publicat pe Facebook, Thuma îl acuză pe Ciprian Ciucu că „se preface că nu înțelege ce se întâmplă în teren” și susține că, fără soluții metropolitane, „Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real”.
Declarațiile vin după ce Ciucu a criticat modul în care este organizat și finanțat transportul către localitățile limitrofe, afirmând, între altele, că transportul care deservește și Ilfovul ar costa Societatea de Transport Bucureşti aproximativ 230 milioane lei pe an și acuzând primăriile din jurul Capitalei că oferă transport „gratis sau aproape gratis” pe banii Bucureștiului.
Thuma își argumentează cererea financiară prin diferența dintre populația „din acte” și cea „din realitate” și prin fluxurile fiscale generate în zona metropolitană. El afirmă că, oficial, Ilfovul are 540.000 de locuitori, dar „în realitate” ar depăși un milion, și că „aproape 130.000 de ilfoveni” plătesc impozit pe venit în București. Potrivit calculelor prezentate de acesta, suma ar fi de circa 1,2 miliarde lei, iar raportat la populația „reală” ar putea ajunge spre 3 miliarde lei.
În aceeași postare, șeful CJ Ilfov aduce în discuție și problema deșeurilor, susținând că în 2026 în Ilfov ar urma să fie depozitate aproximativ un milion de tone de deșeuri din București. Thuma anunță că urmează să se întâlnească în această săptămână cu primarii din Ilfov și spune că autoritățile județene sunt într-un „stadiu avansat” pentru lansarea unui referendum pe tema depozitării deșeurilor Capitalei în județ.
Totodată, acesta afirmă că ia în calcul măsuri „ferme” dacă Ilfovul va continua să fie tratat ca o zonă care preia „gunoi, trafic și presiune urbană”, inclusiv posibilitatea de a sista eliberarea autorizațiilor de construire „până când relația București–Ilfov se așază corect financiar și administrativ”.
În mesaj, Thuma îl menționează și pe Nicușor Dan (fost primar general), pe care îl invocă în contextul tensiunilor politice legate de transportul metropolitan, precum și pe Ilie Bolojan, despre care spune că i-a promis o discuție aplicată cu el și cu primarul general, discuție care nu ar mai fi avut loc.
Radu Miruță a subliniat că discuțiile privind reducerea cheltuielilor publice au pornit de la principiul că toate ministerele trebuie să contribuie, însă în cazul apărării există limite clare.
„Nu putem vorbi nici de economie, nici de sănătate, nici de educație, dacă nu avem securitate. Și atunci pentru apărare s-a acceptat ideea că un război la graniță nu este un context în care poți, 1. să reduci pensiile, 2. să dai militari afară, 3. să scazi veniturile acestor militar”, a declarat Miruță, duminică, la Digi24.
Cu toatea acestea, el a anunțat că se aliniază integral poziției asumate de guvern de a reduce cheltuielile cu 10%. „Ministerul Apărării va contribui și el la acest efort, însă va contribui nu tăind de la nucleul apărării de la oameni, adică sunt multe cheltuieli colaterale care pot fi reduse pentru ca, la final, cheltuială să fie mai mică fără a afecta nucleul”, susține Miruță.
Clarificări privind pensiile militare și vârsta de retragereReferindu-se la pensiile militare, ministrul a respins ferm ideea vehiculată în spațiul public potrivit căreia toți militarii s-ar pensiona mai devreme, însă a specificat că există activiăți din Apărare care pot aduce o reducere a vârstei de pensionare: „Am verificat anul trecut. Pe tot anul 2025, o singură persoană, un singur om s-a pensionat cu reducerea vârstei de 13 ani. Sunt situații în care, în funcție de zona în care ai lucrat, ai o reducere a vârstei de pensionare. Scafandrii, parașutiștii, sunt niște puncte izolate care generează reducerea vârstei de pensionare cu 4, cu 5, cu 6, cu 2, cu 1, unii cu deloc”.
Ministrul a mai precizat că, în 2025, vârsta minimă de pensionare în sistemul militar a început să crească: „nul trecut, vârsta minimă de pensionare era de 48 de ani, vârsta medie a pensionarilor a fost 52 de ani în zona militară. Și ea crește în fiecare an. Pentru că este o chestiune progresivă pe legea de astăzi care spune că în 2035, vârsta standard va fi 65 de ani și de acolo va putea scădea, cum a fost pentru un caz anul trecut, cu maxim 13 ani”.
„Nu îi pierdem pe toți, dar pierdem deja o parte din ei”, a spus Pîslaru la B1 TV, întrebat despre banii pe care România îi pierde din cauza reformei făcute doar parțial în companiile de stat.
„În domeniul energiei, din selecțiile care erau de făcut, s-au făcut trei pătrimi (…) Cu alte cuvinte, ne-au lipsit câteva selecții să îndeplinim tot jalonul, dar sunt, într-adevăr, patru selecții care n-au fost făcute. La transporturi, de exemplu, am avut de făcut cinci selecții, n-am făcut niciuna”, a adăugat ministrul.
Întrebat câți bani s-au pierdut, Pîslaru a spus că încă nu există o estimare: „Discutăm de niște sume care, cumulate, ne duc spre 100 de milioane de euro”. El a precizat că nu este vorba doar de granturi, ci de o combinație între împrumuturi și granturi.
Pîslaru a afirmat că discuția despre responsabilitate trebuie clarificată și a anunțat că va ridica subiectul luni, la Comitetul Interministerial de Coordonare (CIC)
„Dar va fi, iarăși, o discuție foarte importantă atunci când se pierd bani: cine, anume, are responsabilitatea pentru acest lucru? Evident, coordonatorul național este, în speță, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Noi, oricum, suntem, până la urmă, ciuca bătăilor, pentru că tot ce se ține de PNRR ține de noi. Dar, la capătul zilei, structura de organizare în România este că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are o relație cu ceea ce se numesc coordonatorii de reformă și investiții, care ei își asumă responsabilitatea îndeplinirii reformei”, a subliniat Pîslaru.
„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV.
Ministrul susținut că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă.
„Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru.
Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru.
„Faptul că avem iminentă îndeplinirea, dovada că îndeplinim acest jalon. Jalonul, aduc aminte, este despre promulgare. Există în acest moment semne de întrebare dacă mâine se promulgă. se pune capac. S-a terminat. Dacă întârziem promulgarea, nu mai există”, a spus Pîslaru despre încercarea de a recupera cele 231 de milioane de euro din jalonul PNRR pentru reforma pensiilor magistraților.
„Dacă e să mai avem vreo șansă și să mi se zică să fac treabă, atunci ar trebui să pot să am și cu ce să fac treabă. Deci am nevoie de dovada asta ca atunci când mergem la Bruxelles, să nu merg cu s-a aprobat, dar că așteptăm promulgarea. Trebuie să spun, am promulgarea. Promulgarea înseamnă că eu am nevoie de numărul monitorului oficial”, continuă ministrul, duminicp la B1.
„Strategia este așa. Guvernul a depus în septembrie, în timp util, un proiect care în discuții de comisie bifează pe fond cerințele, prin urmare, odată ce se promulgă proiectul, se îndeplinește ce a fost de la depunerea din septembrie și până la zi, astăzi, după ce, mâine, când am obținut promulgarea, este doar procedură. Deci pe conținut nu există nimic fundamental schimbat între ce a pus Guvernul pe masă în septembrie și formula pe care o avem acum”, explică Pîslaru.
Declarațiile sunt făcute de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene după ce Curtea Constituțională a aprobat legea pensiilor magistraților după cinci amânări consecutive. Potrivit jalonului din PNRR, statul român trebuia să promulge reforma pensiilor magistraților până la data de 28 noiembrie a anului trecut.
