Europarlamentarul Siegfried Mureșan critică dur PSD, acuzând partidul că blochează reformele și „îngroapă temele importante” prin birocrație și grupuri de lucru inutile. Liberalul avertizează că această atitudine riscă să favorizeze partidele extremiste.
Europarlamentarul, Siegfried Mureșan a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj critic la adresa PSD, susținând că social-democrații au fost mereu un obstacol în calea reformelor necesare României.
„Dacă un politician vrea să îngroape o temă, propune crearea unui grup de lucru. Propune un grup de lucru cât mai mare, cu cât mai mulți membri. Apoi propune cât mai multă birocrație. Totul pentru a nu rezolva problema”, a scris Mureșan.
El a adăugat că PSD „s-a opus mereu reformelor” și că românii își doresc modernizare, dezvoltare și corectarea nedreptăților.
„Dacă PSD-ul va continua să apere nedreptățile, va câștiga AUR, nu PSD. Nedreptățile din societate vor fi sursă de capital politic pentru extremiști, populiști și toți cei care vor să dezbine”, a avertizat europarlamentarul.
Mureșan a concluzionat că doar o Românie reformată poate fi „unită și puternică”, în timp ce lipsa reformelor va menține țara „săracă și dezbinată”.
Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a semnat, marți, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Convenția privind protecția profesiei de avocat.
Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat, la care România a devenit parte semnatară, este prima de acest fel la nivel internațional și consacră, în mod explicit, obligația statelor de a garanta: independența avocaților față de orice interferență externă; protecția efectivă a avocaților împotriva amenințărilor, intimidării, hărțuirii și represaliilor; accesul liber și nediscriminatoriu la profesie; confidențialitatea relației avocat-client și libertatea de exprimare a avocaților, în limitele cadrului legal și promovarea unui sistem de justiție echitabil, în care avocatul are un rol indispensabil în garantarea accesului la apărare și la o judecată corectă.
Semnarea Convenției de către România are o dublă semnificație: reafirmă angajamentul ferm al statului român față de valorile și standardele Consiliului Europei privind drepturile omului, statul de drept și democrația și transmite un semnal puternic de încredere către profesia de avocat și către întreaga societate că România susține activ protecția apărătorilor justiției și independența acestora.
„Instrumentul internațional de referință consolidează protecția profesiei de avocat și dreptul de exercitare a acesteia în mod independent și fără discriminare, obstacole ori ingerințe necorespunzătoare, reglementând totodată un cadru legal în care avocații își vor putea desfășura activitatea fără a fi supuși atacurilor, amenințărilor, hărțuirii sau intimidării”, transmite, marți seara, Ministerul Justiției.
După ratificare, convenția va consolida cadrul național care vizează dreptul de practică, drepturile profesionale, libertatea de exprimare, disciplina profesională și măsurile de protecție specifice profesiei de avocat.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat rolul esențial pe care avocații și asociațiile lor profesionale îl dețin în susținerea statului de drept, asigurarea accesului la justiție și garantarea protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnarea convenției reprezentând o declarație de principiu și de angajament.
Programul de lucru, intitulat „Momentul independenței Europei”, abordează provocările actuale și viitoare generate de amenințările la adresa securității și democrației noastre, de conflicte și tensiuni geopolitice, de riscurile la adresa economiei și industriei europene și de accelerarea schimbărilor climatice.
Aceasta se bazează pe angajamentele prevăzute în orientările politice și în scrisorile de misiune trimise de președinta von der Leyen colegiului comisarilor UE și pe ideile prezentate în discursul privind starea Uniunii din 2025.
Ce urmărește programul de lucruProgramul de lucru dublează prioritățile principale actuale ale Comisiei, urmărind să consolideze competitivitatea, să conducă în inovarea curată și digitală, să consolideze modelul nostru social unic și să asigure securitatea colectivă.
„Programul de lucru pentru 2026 marchează un alt pas semnificativ către o Europă mai puternică și mai suverană. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul pentru a îndeplini prioritățile Europei, pentru a stimula competitivitatea, pentru a valorifica puterea pieței noastre unice, pentru a ne simplifica normele și pentru a aborda criza accesibilității prețurilor. Împreună, ne vom proteja cetățenii și ne vom susține valorile”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
În 2026, Comisia va continua să reducă birocrația pentru cetățeni, întreprinderi și administrații.
Primul raport general privind simplificarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației, adoptat tot marți, evidențiază progresele înregistrate până în prezent – cum ar fi cele șase pachete omnibus și alte propuneri de simplificare menite să aducă economii anuale de costuri de peste 8,6 miliarde euro pentru întreprinderi și cetățeni.
Propuneri de simplificare a legislației în sectoare-cheieMulte dintre inițiativele de anul viitor se vor concentra, de asemenea, pe simplificarea legislației UE și pe reducerea costurilor.
Sunt prevăzute mai multe propuneri de simplificare în sectoare-cheie – inclusiv în sectorul autovehiculelor, al mediului, al impozitării, al siguranței alimentelor și a hranei pentru animale, al dispozitivelor medicale și al simplificării legislației privind produsele energetice.
În același timp, dialogurile privind punerea în aplicare și verificările realității vor continua să ajute Comisia să identifice noi oportunități de simplificare, inclusiv pentru a reduce sarcinile pentru cetățeni.
Raportul general prezintă măsurile luate de Comisie pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a politicilor UE, precum și principalele statistici și acțiuni de asigurare a respectării legislației.
Comisia urmărește în mod activ peste 1 500 de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflate în curs de desfășurare pentru a realiza punerea în aplicare deplină a normelor UE și, prin urmare, beneficiile acestora pentru cetățeni și întreprinderi.
O Europă mai suverană și mai independentăProsperitate și competitivitate durabile: Comisia își va continua activitatea de consolidare a bazei industriale a Europei și de sprijinire a sectoarelor industriale strategice și a locurilor de muncă din Europa prin intermediul unui nou Act privind acceleratorul industrial.
Aceasta va spori reziliența Europei în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime critice prin crearea unui Centru pentru materii prime critice, precum și prin Actul privind economia circulară.
Acesta va urmări, de asemenea, să deblocheze în mod substanțial potențialul pieței unice până în 2028 prin eliminarea barierelor, instituirea unui Act european privind inovarea, instituirea unui al 28-lea regim pentru întreprinderile inovatoare și promovarea unei „a cincea libertăți” pentru cunoaștere și inovare.
Apărare și securitate: Ne vom baza pe cadrul „Pregătire pentru 2030” – consolidarea capabilităților de apărare ale UE și intensificarea cooperării cu partenerii strategici sunt priorități-cheie.
Vom lucra la inițiative emblematice precum Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, care este esențială pentru Eastern Flank Watch. Comisia va consolida, de asemenea, protecția frontierelor Uniunii, combaterea criminalității organizate și consolidarea sistemelor de comunicații transfrontaliere critice.
Ne vom concentra pe punerea în practică a Pactului privind migrația și azilul.
Modelul social și inovarea: Pentru a aborda problemele cu care se confruntă familiile europene în fiecare zi, vom prezenta o serie de măsuri pentru a aborda criza prețurilor abordabile și a costurilor vieții. Vom propune o lege privind locurile de muncă de calitate. Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, inclusiv inițiativa privind mobilitatea competențelor, va face calificările mai portabile. Vor fi abordate cauzele profunde ale sărăciei și criza locuințelor.
Calitatea vieții – hrană, apă, natură: Comisia va prezenta strategia privind creșterea animalelor și va revizui normele privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului alimentar pentru a sprijini fermierii europeni. Aceasta va asigura reziliența la schimbările climatice prin intermediul planului european de adaptare la schimbările climatice. Actul privind oceanele va orienta guvernanța europeană a oceanelor.
Democrația și statul de drept: Comisia va contribui la protejarea instituțiilor democratice împotriva extremismului și a dezinformării, la consolidarea protecției consumatorilor și la revizuirea măsurilor antifraudă. Vom analiza îndeaproape aspectele legate de tineri, în special de copii și de platformele de comunicare socială, pe baza recomandărilor grupului de experți. Comisia va continua să valorifice Uniunea egalității prin noi strategii privind egalitatea de gen și drepturile persoanelor cu handicap.
Angajamentul global: Parteneriatele globale vor fi consolidate, iar UE va continua să fie ferm alături de Ucraina, oferind un sprijin ferm pentru nevoile sale financiare și militare urgente și pentru eforturile sale de reconstrucție. Iar eforturile sale de integrare în UE vor continua să fie sprijinite, alături de Moldova. Ajutorul umanitar va fi, de asemenea, reformat pentru a oferi răspunsuri mai rapide și mai eficace în situații de criză. Vom pune în aplicare Pactul pentru Mediterana. Vom prezenta o strategie pentru Orientul Mijlociu, inclusiv sprijinirea tranziției în Siria și Liban.
Politicile ambițioase trebuie să fie susținute de resurse ambițioase, astfel cum s-a subliniat în recenta propunere privind un cadru financiar multianual (CFM), în valoare de aproape 2 mii de miliarde euro.
Prin urmare, în paralel, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să convină rapid asupra acestui cadru și să promoveze principalele priorități legislative.
În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care stabilește lista acțiunilor pe care le va întreprinde în anul următor.
Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice de a prezenta noi inițiative, inclusiv propuneri de simplificare, de a retrage propunerile pendinte și de a revizui legislația UE existentă.
Programul de lucru este rezultatul unei strânse cooperări cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organismele consultative ale UE.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis un mesaj public după ce a părăsit ședința coaliției de guvernare. Dacă premierul va refuza dialogul în ceea ce privește reforma justiției, va trebui să suporte consecințele, a spus Grindeanu.
„Reformele din justiție sunt necesare, trebuie făcute rapid, în deplină transparență și în urma unui dialog real, cu respect față de instituțiile statului. Toți actorii politici trebuie să colaboreze și am cerut acest lucru în numele PSD. Din păcate, unii mânați mai mult de orgoliu și mai puțin de rațiune, vor să facă aceiași pași care, în trecut, au dus la eșec — riscând de această dată un deznodământ și mai grav: respingerea pe fond”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
UPDATE Ciprian Ciucu: Grindeanu putea să mai aștepte și să nu iasă din ședință / Referendumul inițiat de Nicușor Dan ar trebui pus în practicăLiberalul Ciprian Ciucu a recunoscut că sunt numeroase momente de blocaj în coaliția de guvernare. El s-a referit și la momentul de marți când delegația PSD, în frunte cu Sorin Grindeanu, a plecat din ședința coaliției. Putea să mai aștepte, este a treia oara când se întâmplă, a spus Ciucu.
„S-a argumentat pro și contra formării acestui grup de lucru (…) Domnul Grindeanu nu a mai așteptat să vadă decizia coaliției, s-a ridicat și a plecat, putea să mai aștepte (…) este a treia oara când se întâmplă”, a declarat Ciucu, luni seara, la finalul unei ședințe a conducerii PNL.
Știrea inițială:Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a solicitat în ședința Coaliției formarea unui grup de lucru care să includă și reprezentanți ai magistraților, pentru a elabora o lege a pensiilor magistraților ce poate trece testul CCR.
Premierul Ilie Bolojan nu ar fi fost de acord cu înființarea unui grup de lucru pentru elaborarea noii legi a pensiilor magistraților, potrivit surselor Mediafax. Șeful Guvernului le-ar fi transmis partenerilor de coaliție că intenționează să gestioneze personal un nou proiect de reformă, după respingerea legii de către Curtea Constituțională.
Conform surselor Mediafax, premierul consideră că un astfel de grup ar tărăgăna și mai mult adoptarea pachetului de reformă a pensiilor magistraților și ar fi considerat un pas în spate.
După replica premierului, social-democrații s-ar fi ridicat de la masa discuțiilor și ar fi părăsit ședința de la Palatul Victoria.
„Asta este definiția nebuniei. Să eșuezi și să faci la fel sperând în alte rezultate. Dânsul si-a pierdut credibilitatea pe acest subiect, nimeni din CSM, ÎCCJ sau asociațiile magistraților nu vor să vorbească cu el. De asta era nevoie de altceva”, au precizat surse din interiorul PSD pentru publicația Gândul.
Reprezentanții USR au confirmat incidentul dar au refuzat să comenteze neîntelegerile premierului cu reprezentanții PSD.
Ședința a continuat fără PSD, dar nu s-au mai decis alte lucruri. Problema pensiilor speciale ale magistraților a rămas astfel în aer.
În intervenția sa, ministrul Oana Țoiu a reiterat importanța pe care România o acordă dosarului și angajamentul de a contribui constructiv la procesul de negociere aflat în desfășurare. A subliniat că bugetul european trebuie să reflecte deopotrivă nevoile curente ale statelor membre și ale cetățenilor și să asigure totodată finanțarea răspunsului UE la noile priorități și provocări.
În ceea ce privește structura noului buget UE, ministrul român a susținut continuarea și finanțarea adecvată a politicilor tradiționale ale UE, politica de coeziune și PAC, arătând că acestea fac parte din ADN-ul Uniunii Europene, insistând că acestea nu trebuie puse în competiție cu alte instrumente financiare. În acest sens, ministrul român și-a exprimat rezerva față de propunerea Comisiei de a combina aceste fonduri, avertizând asupra riscului ca această abordare să afecteze accesul facil și previzibil la finanțarea europeană, esențială pentru dezvoltarea comunităților și a regiunilor.
În ceea ce privește noile priorități, ministrul Oana Țoiu a evidențiat importanța majoră a securității și a competitivității, susținând propunerea consistentă a Comisiei Europene pentru un buget ambițios.
Proiecte cu dublă utilizareMinistrul român a pus accent în intervenția sa pe importanța finanțării de proiecte cu dublă utilizare (civilă și militară), fie că este vorba de infrastructură sau de mobilitate militară, având în vedere realitățile geopolitice de la granița estică a Uniunii și de la Marea Neagră și faptul că acestea servesc securității întregii Uniuni.
Cu privire la Fondul de Competitivitate propus, România a pledat pentru asigurarea unui acces efectiv și larg la resurse pentru toate statele membre și companii – mari, medii și mici – evitând astfel adâncirea decalajelor în interiorul Uniunii.
Ministrul român de externe a insistat ca finanțarea să fie acordată nu doar pe baze de excelență și inovație, ci și industriilor tradiționale (cum ar fi auto, chimică și metalurgică), care sunt vitale pentru obiective strategice ale Uniunii, cum este apărarea. A arătat că această abordare va contribui la creșterea competitivității Uniunii și la micșorarea dependenței de alte state din afara Uniunii Europene.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, aflat în Israel, a cerut ca Hamas să se dezarmeze și a spus că soluţia pentru eliberarea ostaticilor şi pentru o pace durabilă va lua timp. El a declarat că, dacă cei din Hamas nu cooperează, riscă „a fi nimiciți”.
JD Vance a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă în Israel, că unele dintre persoanele luate ostatice rămân de negăsit, dar că aceasta nu exclude eforturile de eliberare.
„Nu înseamnă că nu trebuie să încercăm să îi scoatem, şi nu înseamnă că nu avem încredere că vom reuşi. Este doar un motiv în plus pentru puţină răbdare”, a spus Vance.
Vance a pledat pentru aplicarea planului în 20 de puncte prezentat de preşedinte, pe care l-a descris drept clar şi sprijinit atât de Israel, cât şi de aliaţii din Golful Arab.
Măsuri dure dacă Hamas nu cooperează„Hamas trebuie să se dezarmeze. Hamas trebuie să se comporte. Luptătorii pot primi o formă de clemenţă, dar nu li se va permite să se ucidă între ei sau să-şi ucidă conaţionalii”, a declarat vicepreședintele.
El a refuzat să impună un termen limită explicit pentru respectarea acordului, motivând că multe aspecte sunt complicate şi imprevizibile.
Vance a explicat că în Fâşia Gaza există regiuni relativ sigure şi regiuni extrem de periculoase şi că lărgirea zonei sigure va necesita timp şi organizare, inclusiv înfiinţarea unei forţe internaţionale de securitate. El a adăugat că există voluntari dispuşi să participe la acea misiune.
Vance a avertizat însă că, în absenţa cooperării din partea Hamas, Statele Unite şi aliaţii lor vor recurge la măsuri dure.
„Dacă Hamas nu cooperează, atunci, aşa cum a spus preşedintele, Hamas va fi nimicit”, a subliniat Vance.
El a mai spus că obiectivul rămâne aducerea ostaticilor acasă şi garantarea unui viitor prosper şi sigur pentru toţi locuitorii din Gaza.
Spitalul Regional de Urgență Craiova are o valoare de aproximativ 1,87 miliarde de lei și reprezintă o investiție strategică pentru întreaga regiune – un spital modern, complet dotat și construit după cele mai înalte standarde europene, spune Alexandru Rogobete, marți, pe pagina sa Facebook.
„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții. Este o investiție care ridică nivelul calității actului medical și aduce siguranță acolo unde era nevoie de intervenție rapidă și competență. Noua unitate devine un pol de excelență medicală pentru întreaga regiune, un model de organizare și funcționare eficientă, construit pentru oameni și pentru sănătatea lor. Sistemul de sănătate din România se transformă prin fapte, nu prin declarații. Ceea ce spunem, facem. Iar Spitalul Regional de Urgență Craiova este dovada că schimbarea prinde contur atunci când angajamentele sunt respectate, iar munca vorbește de la sine”, spune Rogobete.
Acesta a transmis mulțumiri pentru modul în care se derulează proiectul echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), și primarului Craiovei, Lia Olguța Vasilescu.
Israelul se confruntă cu cea mai mare pierdere de populație din istoria sa recentă, potrivit unui raport al Comitetului pentru Imigrație din cadrul Knesset-ului și citat de Le Figaro.
Între începutul anului 2022 și mijlocul anului 2024, aproximativ 192.000 de cetățeni israelieni au ales să se stabilească în străinătate. Cifra reprezintă echivalentul a 1,8% din populația țării, estimată la puțin peste 10 milioane de locuitori.
În același interval, doar 66.000 de israelieni s-au întors în țară, rezultând o migrație netă negativă de 125.000 de persoane. Potrivit Biroului Central de Statistică, scăderea a fost parțial compensată de 144.000 de noi imigranți, sosiți mai ales din state occidentale, pe fondul creșterii antisemitismului.
Raportul Knesset-ului atribuie fenomenul mai multor factori: războiul din Gaza, criza politică internă marcată de protestele față de reforma judiciară promovate de guvernul Benjamin Netanyahu, precum și efectele războiului din Ucraina, care au influențat migrația cetățenilor de origine rusă și ucraineană.
Cele două zboruri au fost efectuate cu avioane militare de tip Boeing C-17 Globemaster ale Forțelor Aeriene din State și au zburat pe ruta Dover (SUA) – București, potrivit informațiilor boardingpass.ro confirmate de organizația Human Rights First.
Primul zbor a avut loc în prima săptămână a lunii iunie 2025, iar al doilea la jumătatea lunii august 2025. Ambele avioane cu care acestea au fost operate au aterizat pe aeroportul „Henri Coandă” din București.
Zborurile de acest tip sunt organizate de autoritățile americane pentru repatrierea cetățenilor aflați ilegal pe teritoriul SUA sau care au primit decizii definitive de deportare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni.
Potrivit surselor BoardingPass, alte zboruri de deportare operate de SUA au efectuat în ultimele luni opriri tehnice pentru realimentare în România, înainte de a-și continua traseul către Georgia, Armenia, Egipt, India și alte țări din Asia. Aceste operațiuni au loc de obicei în regim strict confidențial, iar confirmarea acestor tipuri de zboruri și/sau numărul de deportați este greoaie, din cauza lipsei de transparență din partea autorităților.
BoardingPass precizează că a solicitat o confirmare oficială Ministerului Afacerilor Externe cu privire la zborurile de deportare din SUA spre România, însă nu a primit încă un răspuns. Niciun răspuns nu a venit nici din partea US Immigration and Customs Enforcement (ICE).
Criza a fost declanșată de problemele apărute la producătorul de semiconductori Nexperia, prins în mijlocul unui conflict comercial între Olanda, Statele Unite și China. Olanda a preluat controlul asupra companiei pentru a împiedica exportul de tehnologii sensibile către China, iar Beijingul a răspuns prin impunerea unor restricții la export pentru anumite materiale.
„În urma acestor măsuri, producția de cipuri la Nexperia a fost parțial întreruptă”, potrivit Auto Motor und Sport.
Lipsa cipurilor afectează întreaga industrie autoCipurile produse de compania olandeză Nexperia sunt folosite în componente electronice esențiale, furnizate de companii precum Bosch și Continental. Această întrerupere afectează întreaga industrie auto europeană, în special în zona sistemelor de siguranță, unde alternativele sunt limitate.
„Stocurile existente de cipuri Nexperia mai sunt suficiente doar pentru câteva săptămâni”, avertizează surse din industrie. În aceste condiții, Volkswagen a format o echipă specială care analizează posibile soluții și scenarii de urgență. Trecerea la alți furnizori este una dintre ele, însă e considerată dificilă și de durată.
Volkswagen ia în calcul oprirea producțieiReprezentanții industriei consideră că soluția reală poate fi obținută doar prin cooperare politică: „O rezolvare poate fi găsită doar pe cale diplomatică”, a declarat marți Wolfgang Weber, care vorbește în numele industriei germane de electronică și tehnologie.
Între timp, Volkswagen analizează posibilitatea introducerii muncii reduse și chiar a unor opriri temporare ale producției, pentru a limita impactul crizei. Producătorul auto nu a anunțat când sau pentru ce modele ar putea fi suspendată activitatea, măsurile fiind deocamdată în faza de evaluare internă.
Producătorii auto cer intervenția UEAsociația Europeană a Producătorilor Auto (ACEA) cere o soluție politică rapidă din partea Comisiei Europene și a statelor membre pentru a detensiona conflictul comercial și a proteja industria auto europeană: „Fără o soluție politică rapidă, producția unei mari părți a industriei ar putea fi pusă în pericol”.
Pe termen lung, Europa încearcă să reducă dependența de furnizorii asiatici prin construirea de noi fabrici de semiconductori la Magdeburg și Dresda, în Germania, și în Italia – la Catania, însă aceste proiecte vor deveni operaționale abia peste câțiva ani.
„Necesitatea asigurării serviciului public a constituit și constituie în continuare o prioritate pentru CFR Călători cu toate că devine din ce în ce mai greu de îndeplinit acest deziderat în condiţiile subfinanţării acute a sistemului și cu atât mai mult atunci când se suprapune peste neplata (sau plata mult întârziată) a facilităților de călătorie acordate de statul român pentru călătoriile cu trenul pentru diferite categorii sociale”, a transmis compania.
Potrivit CFR Călători, deși în 2025 compensația acordată reprezintă doar 80% din cea din 2024, iar costurile legate de circulația trenurilor au crescut semnificativ, compania depune toate demersurile necesare pentru a achita, în limita prevederilor legale, sumele datorate către CFR SA pentru utilizarea infrastructurii feroviare publice.
În luna octombrie 2025, CFR Călători a primit de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) următoarele sume:
– în data de 15 octombrie, 133 de milioane de lei ce reprezintă compensaţia care a fost utilizată pentru plata salariilor şi a obligaţiilor către Bugetul de Stat, obligaţii care sunt în cuantum de 158 milioane de lei (diferenţa a fost suportată din încasările CFR Călători);
-în data de 21 octombrie a intrat în conturile companiei suma de 105 milioane de lei reprezentând facilităţi. Această sumă va putea fi utilizată de către CFR Călători începând cu data de 22 octombrie 2025, conform unei adrese emise de către Trezoreria Bucureşti, pentru plăți parţiale a datoriilor restante către diverşi furnizori.
Compania precizează că are datorii restante cuprinse, ca vechime, între 30-180 de zile către diferiţi furnizori pentru plata: TUI, energie electrică, motorină, reparații și salubrizare material rulant, etc.
Structura cheltuielilor lunare în sumă de 360 de milioane de lei ale CFR Călători este următoarea: TUI 60.000.000 lei; energie 40.000.000 lei; obligații bugetare ANAF inclusiv eșalonarea 80.000.000 lei; salarii 80.000.000 lei; motorină tracţiune 30.000.000 lei; cheltuieli reparații, salubrizare, pază, etc 45. 000.000 lei; alți furnizori 25.000.000 lei.
„Din datoria restantă reprezentând TUI, compania a efectuat plăți în cuantum de 10 milioane lei din fonduri proprii în perioada 16 – 20.10. 2025, urmând ca o nouă plată în cuantum de 30 de milioane de lei să se efectueze în data de 22 octombrie 2025. O altă sumă urmează a fi compensată pentru prestațiile efectuate de către CFR Călători, către CFR SA”.
Circulația trenurilor operate de CFR Călători a fost reluată, după ce Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA și operatorul național de transport feroviar de călători au ajuns la un acord privind stingerea datoriilor restante, în valoare de aproape 80 de milioane de lei.
Pacienții care se luptă cu cancerul pulmonar sau de piele în stadiu avansat și care au primit vaccinul Covid mRNA în termen de 100 de zile de la începerea imunoterapiei au trăit semnificativ mai mult decât cei care nu l-au primit, potrivit unei cercetări revoluționare realizate de echipe din SUA.
Cercetătorii au afirmat că această descoperire ar putea marca un moment crucial în peste un deceniu de cercetări în domeniul tratamentelor bazate pe mRNA, concepute pentru a trezi sistemul imunitar împotriva cancerului, și ar putea fi un „pas semnificativ” către obiectivul greu de atins al unui vaccin universal împotriva cancerului, potrivit Independent.
Concluziile se bazează pe analiza a peste 1.000 de dosare ale pacienților, realizată de Universitatea din Florida și Centrul de Cancer MD Anderson al Universității din Texas, unde pacienții erau tratați.
Rezultatele actuale sunt preliminare, au afirmat echipele, dar dacă vor fi validate într-un studiu clinic randomizat aflat în prezent în fază de proiectare, studiul „ar putea avea un impact clinic pe scară largă”.
„Am putea proiecta un vaccin nespecific și mai bun pentru a mobiliza și reseta răspunsul imunitar, într-un mod care ar putea fi, în esență, un vaccin universal, gata de utilizare, împotriva cancerului pentru toți pacienții cu cancer”, a declarat cercetătorul principal, dr. Elias Sayour, oncolog pediatru la Universitatea din Florida.
Realizarea studiuluiStudiul a inclus înregistrările a 180 de pacienți cu cancer pulmonar în stadiu avansat care au primit un vaccin Covid într-o perioadă de 100 de zile înainte sau după începerea tratamentului cu medicamente imunoterapeutice.
În același timp, 704 persoane au fost tratate cu aceleași medicamente, dar nu au primit vaccinul. Administrarea vaccinului a fost asociată cu o aproape dublare a supraviețuirii medii, de la 20.6 luni la 37.3 luni.
În mod similar, printre pacienții cu melanom metastatic, cei cu cancer care s-a răspândit de la locația inițială, de obicei pielea, la alte părți ale corpului, 43 dintre ei au primit un vaccin în termen de 100 de zile de la inițierea imunoterapiei, în timp ce 167 de pacienți nu au primit vaccinul.
Cu vaccinul, supraviețuirea medie a crescut de la 26.7 luni la o perioadă cuprinsă între 30 și 40 de luni, au descoperit cercetătorii. La momentul colectării datelor, unii pacienți erau încă în viață, ceea ce înseamnă că efectul vaccinului ar putea fi și mai puternic.
Echipa a afirmat că administrarea vaccinurilor împotriva pneumoniei sau gripei care nu conțin ARNm nu a dus la modificări ale longevității.
În cazul cancerului pulmonar și al celui de piele, medicii stimulează de obicei sistemul imunitar cu medicamente concepute pentru a „elibera frânele” și a recunoaște și ataca celulele canceroase mai eficient, au explicat cercetătorii.
Cu toate acestea, în stadiile avansate ale bolii, majoritatea pacienților nu răspund bine și adesea au epuizat alte opțiuni de tratament, cum ar fi radioterapia, chirurgia și chimioterapia.
Replicarea efectuluiPentru a-și susține concluziile, cercetătorii de la Universitatea din Florida au replicat efectul la șoareci. Ei au combinat medicamente imunoterapeutice cu un vaccin cu ARNm specific pentru Covid, care a demonstrat că poate transforma cancerele care nu răspund la tratament în cancerele care răspund la tratament, împiedicând astfel creșterea tumorii.
Dr. Jeff Coller, un renumit om de știință în domeniul ARNm și profesor la Universitatea Johns Hopkins, a declarat că descoperirile indică încă o modalitate prin care Operațiunea Warp Speed – parte a răspunsului rapid al guvernului american la Covid – continuă să salveze vieți în „moduri unice și neașteptate”.
„Rezultatele acestui studiu demonstrează cât de puternice sunt medicamentele cu ARNm și că acestea revoluționează tratamentul cancerului”, a spus dr. Coller.
„Deși nu s-a dovedit încă că este cauzal, acesta este tipul de beneficiu al tratamentului pe care îl urmărim și sperăm să îl vedem cu intervențiile terapeutice – dar rareori se întâmplă”, a spus dr. Duane Mitchell, directorul Institutului de Științe Clinice și Translaționale al Universității din Florida.
Concluziile echipei au fost prezentate săptămâna aceasta la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală 2025 de la Berlin.
Descoperirea vine la câteva săptămâni după ce secretarul american al sănătății, Robert F. Kennedy Jr, a susținut în mod eronat că vaccinurile cu ARNm sunt ineficiente, încercând să justifice decizia recentă a Departamentului Sănătății și Serviciilor Sociale de a anula proiecte de cercetare finanțate de guvern în valoare de 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea de noi vaccinuri folosind această tehnologie.
Vaccinurile au salvat viețile a milioane de americani în timpul pandemiei de Covid.
Varujan Cozighian a absolvit Conservatorul din București la clasa maestrului Garabet Avakian și a câștigat numeroase premii internaționale, printre care Premiul Ruggiero Ricci la Geneva și Premiul al III-lea la Concursul Internațional „George Enescu”.
La 24 de ani, în 1960 a fost numit concertmaistru al Filarmonicii bucureștene, la invitația dirijorului George Georgescu.
„Timp de 22 de ani, a reprezentat un reper profesional și uman admirabil și memorabil, grație științei muzicale de cel mai înalt nivel”, potrivit mesajului publicat pe Facebook.
După 1982, s-a stabilit în Spania, unde a contribuit la dezvoltarea Orchestrei Simfonice din Bilbao, în aceeași calitate de concertmaistru. Un moment simbolic al carierei sale a fost revenirea la Ateneul Român în 1994, când a interpretat Simfonia Spaniolă de Édouard Lalo.
„Trupul neînsuflețit al maestrului Varujan Cozighian va fi depus în rotonda Ateneului vineri, 24 octombrie, între orele 9-12”, se mai arată în mesajul publicat de Filarmonica „George Enescu”, pe rețele de socializare.
Într-o intervenție la Digi24, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a criticat decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, calificând-o o „găselniță” a Curții.
„Prima dată am făcut prin ordonanță de urgență, Curtea a spus nu, ne-am dus cu lege în Parlament și am interzis cumulul pensiei cu salariu. Și acum, Curtea Constituțională a spus nu pe fond, ci pe formă, că „termenul pe care noi îl considerăm că trebuie să-l respectați nu e cel de 10 zile, ci de 30 de zile pentru a primi avizul de la CSM”. După părerea mea, este o găselniță”, a spus Boc.
Acesta a mai criticat și faptul că „până acum câteva zile, termenul de 10 zile era considerat de către Curtea Constituțională, în alte decizii, ca fiind un termen rezonabil pentru a primi un aviz, care oricum are caracter consultativ. De ieri, nu mai e valabil 10 zile, trebuie să fie 30. Este puterea discreționară a Curții Constituționale de a stabili acest lucru”.
În plus, Boc a mai afirmat că Guvernul „nu are voie să facă pași înapoi în această reformă” și a subliniat faptul că magistrații „sunt un stil de rezistență al statului de drept extrem de important, dar trebuie să ne raportăm la ceea ce societatea românească își poate permite astăzi, astfel încât toți să se simtă parte și la bine, și la greu”.
Luni, CCR a decis că reforma pensiilor magistraților este neconstituțională, întrucât Guvernul a adoptat legea fără a aștepta termenul legal de 30 de zile pentru obținerea avizului CSM.
„Muzeul Luvru afirmă că vitrinele instalate în decembrie 2019 reprezentau un progres considerabil în materie de securitate, având în vedere gradul de uzură al vechilor echipamente, care ar fi dus, fără înlocuire, la retragerea operelor din fața publicului”, a declarat conducerea marelui muzeu, potrivit Le Figaro.
Autorii jafului au sustras opt obiecte de o valoare inestimabilă, iar un al nouălea obiect, pe care încercaseră să îl fure, a fost găsit la fața locului, a declarat procuroarea pariziană Laure Beccuau.
Poliția pariziană a deschis o anchetă amplă pentru identificarea autorilor, iar ministrul Justiției s-a declarat încrezător că aceștia vor fi prinși.
Dermatoza Nodulară Contagioasă este o boală foarte contagioasă care provoacă bățici și scade producția de lapte a animalelor. Boala nu afectează oamenii , însă duce frecvent la restricții comerciale și pierderi economice semnificative.
„Am suspendat temporar exporturile de animale vii pentru a preveni răspândirea bolii; Franța a luat măsuri similare”, a spus ministrul Agriculturii, Luis Planas.
Focarul a fost descoperit la o fermă cu 123 de vite de lapte în apropiere de Girona, în nord-estul țării, după ce trei animale au prezentat simptome de la începutul lunii octombrie.
Implantul, care este plasat sub retina ochiului și se conectează la o pereche specială de ochelari, se adresează persoanelor cu degenerescență maculară legată de vârstă (AMD), o afecțiune frecventă care provoacă pierderea vederii în centrul câmpului vizual.
Aceasta poate îngreuna cititul și recunoașterea fețelor și afectează de obicei persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit Euronews.
Mulți dintre cei 38 de pacienți vârstnici care au participat la studiu și-au recăpătat capacitatea de a citi litere, cuvinte și numere după utilizarea dispozitivului, potrivit studiului publicat în New England Journal of Medicine.
„Acest studiu confirmă că, pentru prima dată, putem restabili vederea centrală funcțională la pacienții orbiți de atrofie geografică” sau AMD avansată, a declarat dr. Frank Holz, autorul principal al studiului și președintele departamentului de oftalmologie al Spitalului Universitar din Bonn, Germania.
„Implantul reprezintă o schimbare de paradigmă în tratarea AMD în stadiu avansat”, a adăugat Holz într-o declarație.
Tratarea AMD în stadiu avansatToți pacienții sufereau de atrofie geografică cu AMD uscată, o formă a afecțiunii care provoacă pierderea vederii în timp și nu poate fi tratată.
Aceștia aveau o vedere periferică limitată înainte de implantarea dispozitivului în spitale din cinci țări europene. Pacienților li s-au dat ochelari speciali care conțineau o cameră video și le permiteau să focalizeze, să mărească și să scaneze text sau numere.
Ochelarii procesau aceste imagini și foloseau lumina infraroșie apropiată pentru a le proiecta pe implant, care apoi convertea lumina respectivă într-un semnal electric care stimula celulele din retină.
Acest proces a restabilit „fluxul de informații vizuale”, se arată în studiu.
În decurs de un an, 84% dintre participanți puteau citi litere, numere și cuvinte cu ajutorul vederii artificiale, iar 69% au declarat că erau, în general, mulțumiți de dispozitiv.
Dispozitivul a fost dezvoltat de o companie franceză, Pixium Vision, care și-a încetat activitatea anul trecut. Compania americană Science Corporation, care dezvoltă interfețe creier-computer (BCI), a cumpărat activele Pixium și a solicitat autorizația de comercializare a dispozitivului în Uniunea Europeană.
Compania a declarat că speră ca dispozitivul să fie disponibil în UE anul viitor și că modelul actual ar putea fi oferit unui subgrup de pacienți cu AMD avansată și pierdere severă a vederii.
De asemenea, compania lucrează la o versiune mai avansată a dispozitivului.
România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, arată datele publicate marți de Eurostat, biroul de statistică al UE. Țara noastră a fost urmată de Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 3,1%.
Potrivit raportului, doar câteva state membre – Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia – au reușit să încheie anul cu un buget pe plus.
Vecinii își țin bugetele în frâuRomânia este și singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat anul trecut cu un deficit de aproximativ 3% din PIB, iar Ungaria cu aproape 5%, valori considerabil mai reduse.
Pentru 2025, deficitul bugetar al României ar urma să se mențină între 7,5% și 8,5% din PIB, potrivit agențiilor de rating, cu o ușoară corecție față de 2024.
Un asemenea nivel al deficitului înseamnă că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează, fiind nevoit să se împrumute constant pentru a acoperi diferența. De aici creșterea datoriei publice și costurile mai mari de finanțare, întrucât investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta guvernul. În plus, un deficit peste limita europeană de 3% menține România sub procedura de deficit excesiv, ceea ce poate atrage presiuni suplimentare din partea Comisiei Europene pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor bugetare.
Încă sub media UE la datoria publicăÎn ceea ce privește datoria publică, România se menținea, la finalul lui 2024, la un nivel moderat: 54,8% din PIB. Țara noastră rămâne astfel sub media Uniunii Europene, care a fost de 80,7%, și mult sub zona euro, unde datoria a ajuns la 87,1% din PIB.
La polul opus, unele state nordice și baltice, precum Estonia sau Bulgaria, au continuat să aibă cele mai mici datorii din Uniune, sub pragul de 30% din PIB. În schimb, în sudul continentului, povara datoriilor rămâne foarte ridicată: Grecia și Italia depășesc cu mult 130% din PIB, iar Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.
Cheltuim mult peste posibilitățiAceste diferențe de datorie nu explică întotdeauna și diferențele de deficit. Țările cu datorii mari, cum sunt Belgia sau Franța, adună mulți bani la buget, dar cheltuiesc și mai mult. Altele, cu datorii mici, cum este Bulgaria, reușesc să mențină echilibrul printr-o cheltuire mai atentă a banilor publici.
România, în schimb, are o problemă diferită: statul strânge foarte puține venituri, dar are cheltuieli apropiate de media europeană. Potrivit raportului statisticii europene, în 2024, cheltuielile publice în România au fost 43,6% din PIB, iar veniturile bugetare doar 34,2%, printre cele mai mici din Uniune. Media UE în 2024 a fost 49,2% pentru cheltuieli și 46,0% pentru venituri.
Economiștii atrag atenția că, deși datoria României este încă sub limita europeană de 60% din PIB, deficitele mari pot face ca aceasta să crească tot mai repede. Cu alte cuvinte, statul este nevoit să se împrumute tot mai mult și să plătească dobânzi tot mai mari pentru a acoperi lipsa de bani din buget.
Datele Eurostat sunt transmise de statele membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, care monitorizează respectarea criteriilor de stabilitate bugetară în Uniunea Europeană.
Prețurile medii la apartamente au crescut în ultimii 6 ani în toate marile orașe ale României, însă creșterile nu au fost uniforme la nivel național, întrucât variațiile au depins atât de evoluția economiei României, cât și de o serie de factori locali.
Datele analizate provin din anunțurile de vânzare de apartamente publicate pe platforma imobiliară Storia, între septembrie 2019 și septembrie 2025. Analiza a luat în calcul atât apartamentele noi, cât și apartamentele de pe piața secundară, cu una, două, trei sau patru camere.
Citeşte comunicatul integral AICI
Potrivit site-ului companiei, Nova Post Ucraina a fost lansată în anul 2001 și este lider în livrarea expres și cea mai rapidă companie de livrare din Ucraina. Livrează zilnic 1,5 milioane de colete și mărfuri, dar și oferă servicii de stocare și sortare a mărfurilor, inclusiv livrări cargo.
Nova Post Europe face parte din grupul de companii NOVA, care include și alte companii ucrainene și internaționale. Compania oferă servici de logistică la nivel european, în mai multe țări din UE, printre care și Polonia, Republica Moldova sau România.
Compania a contribuit la campanii sociale în Ucraina, cum ar fi, spre exemplu în pandemie, dar și în 2024, când a lansat „Poșta Umanitară”, care permite organizațiilor caritabile și organizațiilor de voluntari să expedieze ajutoare, fiind înregistrate peste 1,5 milioane de expedieri.
Sediul companiei NOVA Post din București este o sucursală a companiei. Potrivit datelor publicate de SRI, doi cetățeni de origine poloneză au depus la sediul NOVA POST două colete cu dispozitive incendiare artizanale, activate de la distanță. Potrivit autorităților, operațiunea a fost orchestrată de Rusia.
Nu este prima tentativă de sabotaj rus pe teritoriul Europei. În Polonia, o cetățeană de origine ucraineancă a fost pusă sub acuzare de autorități pentru o tentativă de sabotaj identică, care viza operațiuni cu colete-bombă.
De asemenea, din 2022 până în prezent, 44 de persoane au fost reținute în Polonia pentru spionaj sau acte de sabotaj pentru Rusia sau Belarus.
Încă de la începutul Războiului din Ucraina, agențiile de securitate din întreaga Europă au acuzat Rusia de organizarea a zeci de atacuri sau incidente de sabotaj pe întreg continentul, prin intermediul persoanelor cu alte pașapoarte decât cele rusești. Cetățenii care au fost trași la răspundere pentru acte de sabotaj au acte bulgare, moldovenești sau ucrainene sau polone.
