Două dintre navele rusești doborâte ar fi transportat arme, dar și echipamente militare în Marea Caspică, notează Sky News.
Potrivit comunicatului publicat pe Telegram de Forțele de Operațiuni Speciale, mișcarea insurgentă „Chernaya Iskra” a furnizat informații detaliate despre ruta, dar și încărcătura navelor lovite.
Cele două nave de transport, „Composer Rachmaninov” și „Askar-Sarydzha”, sunt supuse sancțiunilor SUA din cauza transporturilor militare dintre Iran și Federația Rusă.
Locul unde s-a desfășurat operațiunea militară nu a fost precizat, însă se precizează că a avut loc în colaborare cu partizani ai „Mișcării Locale de Rezistență”, o rețea militară care acționează sub acoperire pe teritoriul Rusiei, formată din celule specializate în operațiuni de sabotaj și contraspionaj, potrivit ministerului Apărării din Ucraina.
Reamintim că joi, mai multe drone ucrainene au lovit platforma petrolieră rusească Filanovski din Marea Caspică, potrivit declarațiilor date de o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Fibrele câștigă rapid teren în alimentația consumatorilor. După mulți ani în care proteinele au dominat rafturile, atenția se mută acum spre sănătatea intestinală. Experții spun că alimentele bogate în fibre ar putea fi „următoarea proteină”. Trendul este susținut de schimbarea obiceiurilor de consum și de interesul crescut pentru digestie.
„Cred că fibrele vor fi următoarea proteină”, a declarat CEO-ul PepsiCo, Ramon Laguarta, citat de CNBC. „Consumatorii încep să înțeleagă că fibrele sunt beneficiul de care au nevoie”.
Fibrele, un nutrient chiar necesarDatele arată un deficit major, deoarece dieta modernă este săracă în fibre, iar majoritatea consumatorilor nu ating necesarul zilnic, cuprins între 25 și 38 de grame.
Tot mai multe persoane devin conștiente de acest lucru. În prezent, peste o cincime dintre americani țin cont de conținutul de fibre atunci când cumpără alimente, față de numai 17% în 2021.
Trendul este puternic în rândul Generației Z. Pe rețelele sociale, așa numitul „fibermaxxing” promovează creșterea aportului de fibre prin alimente integrale, nu prin suplimente.
„Fibrele primesc în sfârșit atenția pe care o merită”, spune Stephanie Mattucci, strateg la Mintel, care analizează tendințele de consum. „Este un nutrient de care oamenii chiar au nevoie”.
Noul trend devine strategie de businessIndustria alimentară a preluat din mers acest trend. Companii precum Pepsi, Coca-Cola și Nestlé au lansat băuturi prebiotice și gustări bogate în fibre, capitalizând interesul tot mai mare pentru sănătatea intestinală.
Pepsi mizează pe produse care combină fibrele cu proteinele și ingredientele prebiotice. „Nu există un ingredient-minune. Contează combinația corectă de ingrediente”, spune Tara Glasgow, director științific al companiei.
Explicația specialiștilorNutriționiștii explică motivele pentru care fibrele sunt tot mai atractive. Ele cresc senzația de sațietate, ajută digestia și pot reduce colesterolul și tensiunea arterială. De asemenea, ajută la prevenirea diabetului de tip 2, susțin digestia și microbiota intestinală și oferă sațietate, fiind utile în procesul de slăbire. Studiile arată că un consum ridicat de fibre poate reduce și riscul unor forme de cancer, inclusiv cel de sân.
În unele cazuri, fibrele pot imita efectele medicamentelor pentru slăbit, spun specialiștii, pentru că încetinesc digestia. Totuși, nu pot înlocui tratamentele medicale.
Până recent, fibrele erau asociate mai ales cu persoanele în vârstă, care le consumau din motive medicale. Acum, odată cu preocuparea pentru sănătatea digestivă, interesul pentru fibre se extinde la toate vârstele. Pentru mulți tineri, fibrele nu mai sunt doar un trend. Devin parte din alegerile zilnice și dintr-un stil de viață orientat spre prevenție și sănătate pe termen lung.
Românii intră în sezonul sărbătorilor de iarnă cu un buget tot mai modest și ochii mereu pe promoții, după un an în care scumpirile la alcool, determinate de majorarea accizelor de către stat, au devenit imposibil de ignorat.
Prețurile elevate i-au făcut pe mulți să renunțe la băutura preferată și să reducă achizițiile din comerț, împingându-i spre variante „de casă”, nefiscalizate, deci mai ieftine. Dar aceste băuturi pot ascunde riscuri serioase de falsificare, cu consecințe grave pentru sănătate.
Această imagine sumbră a unei piețe în care consumatorii își reduc achizițiile din comerț și se îndreaptă spre zona ne fiscalizată este confirmată de rezultatele celui mai recent sondaj realizat la solicitarea Spirits România.
Date cheie din sondaj: Prețul dictează conținutul paharului!Sondajul – care a fost realizat de platforma ivox.ro, în perioada 1-8 decembrie pe un eșantion național reprezentativ de 1012 respondenți cu vârsta peste 18 ani – creionează o imagine clară:
Aproape toți respondenții (92%) au observat că prețurile la alcool sunt mai mari decât anul trecut, iar trei din cinci (59%) spun că majorările de taxe impuse de stat sunt principalul motiv.
Prețul este un factor decisiv: Mai mult de patru din zece (43%) își aleg băuturile pentru sărbători în funcție de raportul calitate-preț, doar 20% le aleg în funcție de gust iar aproximativ 90% spun că sunt cu ochii la promoții în perioada sărbătorilor.
Impactul este real:
În acest context, producătorii legali de spirtoase, care au contribuit constant la veniturile statului prin plata accizelor majorate în cascadă, sunt alături de consumatori și reamintesc că o fiscalitate mai echitabilă la alcool nu înseamnă un avantaj pentru industrie. Un cadru de taxare echitabil va permite în primul rând prețuri mai corecte la băuturi fiscalizate, legale, o opțiune de consum mai sigură pentru populație și mai sănătoasă pentru bugetul statului.
În contextul în care veniturile disponibile sunt sub presiune, anularea majorării de 10% a accizei planificate pentru 2026 ar fi o decizie binevenită pentru consumul din România, reiterează Spirits.
„Datele sunt clare: creșterea accizelor nu aduce mai multe venituri, ci dimpotrivă, îndepărtează oamenii de piața legală și îi expune la riscuri inutile. Suntem alături de consumatorii români și solicităm politici mai înțelepte și mai echitabile, care să protejeze atât sănătatea, cât și economia”, a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.
Sectorul băuturilor spirtoase reprezintă un contributor important la economia României. În anul 2024, acesta a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Sectorul susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producție și vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing și construcții, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin.
Curtea Constituțională a României a publicat, vineri, în Monitorul Oficia, decizia prin care a respins cele două obiecții de neconstituționalitate depuse, declarând astfel Legea privind plata pensiilor private constituțională în ansamblul ei. Un singur articol a fost declarat neconform legii fundamentale a statului.
Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.
Principalele prevederiLegea trecută de CCR prevede că, la cerere, contribuabili pot primi maximum 30% din valoarea activului său transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, care pot fi împărțite pe o perioadă de cel puțin opt ani.
Plata se face până la rambursarea integrală a activului personal deținut de membrul unui fond de plată, iar în cazul în care decesul membrului survine înainte de rambursarea integrală a activului personal, valoarea neîncasată a acestuia se plătește moștenitorilor membrului, sub formă de plată unică.
Pensia se poate încasa șui sub forma nei pensii viagere, efectuată în tranșe lunare fixe, calculate actuarial, până la data decesului membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului, după caz. Moștenitorii membrului, beneficiarului sau supraviețuitorului au dreptul să primească doar sumele cuvenite și neîncasate de către acesta pentru perioada anterioară decesului, restul activului, daca mai există, rămânând la fondul de plată.
Plata unică se poate face doar în cazurile în care cuantumul activului personal nu depășește echivalentul a de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii. În prezent, valoarea indemnizației sociale pentru pensionari este de 1.281 lei, iar plafonul minim avut în vedere de legiuitor pentru o plată unică la cererea participantului fiind de este de 15.372 lei.
Singura prevedere considerată neconstituțională, fiind o discriminare nejustificată pe criteriul tipului de boală, este cea de la art. 55 alin. (2), conform căruia doar bolnavii cu afecțiuni oncologice pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului lor personal sub formă de plată unică, spre deosebire de toți ceilalți, chiar dacă se află în situații medicale comparabile sau chiar mai grave din perspectiva prognosticului vital, a gradului de invaliditate și a impactului asupra calității vieții.
Decizia CCR din 25 noiembrie este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și premierului.
Odată ajunsă în Parlament, aleșii din ambele camere trebuie să armonizeze legea cu decizia, prin eliminarea aliniatului neconstituțional, urmând ca forma finală să fie trimisă spre promulgare șefului statului.
Legea intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Ce înseamnă de fapt sistemul pensiilor privateÎn prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.
În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,4 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.
Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul cumulat depășește 59%.
„Performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%”, a detaliat Dan Armeanu.
De amintit că, până să devină plăți pentru pensionari, 96% din totalul activelor sistemului de pensii private este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului.
Mohammadi, căreia i s-a acordat permisiunea temporară de a părăsi închisoarea în decembrie 2024 , a fost reținută împreună cu alți câțiva activiști la o ceremonie de înmormântare, a scris fundația sa pe X.
Tot pe rețeaua X, soțul lui Mohammadi, Taghi Rahmani, stabilit la Paris, a declarat că aceasta a fost arestată la ceremonia din orașul Mashhad, din estul țării, împreună cu colega ei, Sepideh Gholian, activistă importantă, potrivit The Guardian.
Iranul nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la reținerea lui Mohammadi, în vârstă de 53 de ani. Cu toate acestea, susținătorii acesteia au avertizat timp de luni de zile că aceasta riscă să fie reîncarcerată.
Fundația lui Narges a declarat că fratele ei, Mehdi Mohammadi, a fost prezent la eveniment și a confirmat arestarea ei.
Înainte de eliberarea sa în decembrie anul trecut, Mohammadi fusese închisă din noiembrie 2021 pentru condamnări legate de campania sa împotriva pedepsei capitale și a hijabului obligatoriu în Iran.
La câteva săptămâni după ceremonia de decernare a premiului pentru pace din 2023 de la Oslo, unde copiii lui Mohammadi au ridicat premiul în numele ei, un tribunal revoluționar din Iran a condamnat-o la încă 15 luni de închisoare , acuzând-o de răspândirea de propagandă împotriva statului în timp ce se afla în închisoare.
În săptămâna 1–7 decembrie 2025, România a raportat 81.174 cazuri de infecții respiratorii, cu 28,2% mai multe față de săptămâna anterioară, marcând debutul oficial al sezonului gripal, după ce rata de pozitivitate pentru același tip de virus gripal a depășit pragul de 10%, potrivit INSP.
Creștere puternică a cazurilor de gripă clinicăAu fost înregistrate 3.018 cazuri de gripă clinică, aproape dublu față de săptămâna precedentă (1.504) și de patru ori mai multe decât în aceeași perioadă a sezonului trecut (794).
Cazurile au fost raportate în 39 de județe, cele mai multe fiind în:
În aceeași perioadă, au fost raportate 22 cazuri de SARI (infecții respiratorii acute severe), cu 12 mai puține față de săptămâna anterioară, dar cu 19 mai multe față de aceeași săptămână din sezonul precedent.
Cazuri confirmate de gripă și circulația virusurilorLaboratoarele au confirmat 28 de cazuri de gripă în ultima săptămână:
De la începutul sezonului, totalul cazurilor confirmate de laborator a ajuns la 80, dintre care:
Nu a fost raportat niciun deces confirmat cu virus gripal.
Informații de contextNumărul total al infecțiilor respiratorii este cu 16,8% mai mic față de aceeași săptămână a sezonului trecut și cu 9% sub media ultimelor sezoane pre-pandemice (2018–2025, excluzând anii pandemici), când media era de 89.177 de cazuri.
Vaccinarea antigripalăPână la 7 decembrie 2025, în Registrul Electronic Național de Vaccinări au fost înregistrate 1.198.569 de vaccinări antigripale, dintre care:
Autoritățile de sănătate publică recomandă continuarea vaccinării, luând în considerare evoluția sezonului gripal și creșterea semnificativă a cazurilor din ultima săptămână.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că instanța a respins acțiunea formulată de directorul Direcției Silvice Arad.
Instanța a respins vineri acțiunea formulată de directorul direcției silvice Arad, Teodor Țigan. Decizia a păstrat încetarea contractului de muncă al directorului silvic și l-a obligat pe Țigan să restituie suma de 280.520 de lei, bonusul de pensionare. Decizia nu este definitivă.
Ministrul Mediului: Felicitări avocaților RomsilvaDiana Buzoianu a făcut anunțul pe rețelele de socializare. „Instanța a respins astăzi acțiunea formulată de către directorul direcției silvice Arad, dl. Țigan, a păstrat decizia de încetare a contractului acestuia de muncă și l-a obligat pe director la restituirea sumei de 280.520 de lei – bonusul de pensionare. Decizia nu e definitivă. Felicitări, avocaților de la nivelul Romsilva pentru acest rezultat preliminar!”, a anunțat ministrul Mediului.
Arad: Teodor Țigan, pensionat și reangajat la RomsilvaTeodor Țigan s-a pensionat de la Romsilva cu o primă de pensionare de 100.000 de euro. Apoi s-a reangajat fără concurs la Direcția Silvică Arad. În urma scandalului public, directorul silvic a fost dat afară și a dat Regia în judecată, cerând despăgubiri cu dobândă.
Corpul de Control al Ministerului Mediului a mers în control la Arad. „Verificăm exact modalitatea legală în care domnul Țigan și-a obținut bonusul de pensionare și apoi s-a reangajat, fără concurs, în cadrul Direcției Silvice Arad”, declara atunci Buzoianu.
Reorganizarea Romsilva: de la 99 la 12 directoriMinistrul Mediului anunța la vremea respectivă că România are 99 de directori Romsilva. După reorganizare vor fi doar 12 directori. Reducerile de cheltuieli sunt de 19 milioane de lei doar din partea de directori.
Proiectul, numit ConsEDU, vizează elevii din ciclul primar, gimnazial și chiar de liceu. Proiectul va fi implementat în peste 2.500 de școli din toată țara și va avea un număr de 9.335 de beneficiari.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Educației, proiectul își propune să creeze un cadru metodologic unitar pentru consolidarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice, dar și crearea unui model integrat de abordare la nivel de școală, pentru ca elevii să poată beneficia servicii integrate de consiliere în carieră. Proiectul își propune să dezvolte și parteneriate între școli, dar și angajatorii locali.
„Ne concentrăm atât pe nevoile copiilor – sprijiniți să își construiască traseul educațional și profesional într-o lume aflată în schimbare – cât și pe nevoile profesorilor-consilieri școlari și ale altor categorii de cadre didactice, cărora le punem la dispoziție formare, resurse și repere clare”, a precizat Cristina Marin, managera proiectului ConsEDU
Proiectul este implementat de Ministerul Educației, în parteneriat cu Universitatea din București, Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională – CMBRAE, Casa Corpului Didactic București, dar și Inspectoratul Școlar Județean Iași.
Aderarea la UE la data de 1 ianuarie 2027 este prevăzută în cea mai recentă versiune a unui plan de pace prezentat Washingtonului de oficiali ucraineni și europeni, au declarat pentru Financial Times persoane familiarizate cu conținutul documentului.
Planul reprezintă o versiune revizuită a propunerilor formulate de administrația Trump pentru încheierea războiului, propuneri pe care Kievul și aliații săi europeni le-au considerat înclinate în favoarea Rusiei.
Un calendar care sfidează regulile clasice ale extinderii UECea mai recentă versiune apare în contextul în care Donald Trump își intensifică presiunile asupra președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a accepta un acord de pace până la Crăciun.
Oficiali care susțin ambițiile europene ale Ucrainei afirmă că, în prezent, Comisia Europeană înțelege că nu ar trebui să pericliteze procesul de pace opunându-se unui calendar accelerat pentru aderarea Kievului.
Totuși, Ucraina încă nu a finalizat oficial nici măcar unul dintre cele 36 de capitole de negociere extrem de exigente ale UE, iar acest calendar ar da peste cap abordarea „bazată pe merit” a Uniunii în ceea ce privește acceptarea de noi membri.
Sursele FT informate cu privire la planul de pace spun că acesta ar obliga Bruxelles-ul să își regândească întregul proces de extindere.
Sprijinul SUA pentru acest plan ar însemna, de asemenea, că Trump l-ar putea presa pe premierul Ungariei, Viktor Orbán, care până acum a blocat procesul de aderare al Ucrainei, să renunțe la veto.
Zelenski: Decizia privind aderarea la UE depinde de europeni …. și de americani„Problema viitoarei aderări a Ucrainei la UE depinde în mare măsură de europeni… de fapt, și de americani”, a declarat Zelenski jurnaliștilor la Kiev, joi.
„Dacă vom ajunge la un acord care să specifice momentul în care Ucraina devine membră a UE, americanii, ca parte a acestui acord, vor face tot posibilul ca parcursul nostru european să nu poată fi blocat de alții din Europa asupra cărora au influență”, a adăugat el.
Ucraina a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, și a primit statutul de candidat oficial patru luni mai târziu.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat luna trecută pentru FT că noile state membre ar putea fi plasate într-o perioadă de „probă” de câțiva ani și chiar excluse din blocul comunitar în cazul unor derapaje democratice, în baza unei propuneri menite să atenueze îngrijorările legate de impactul noilor aderări.
Trump a declarat joi că oficiali americani vor participa, în acest weekend, la o reuniune cu omologi europeni și ucraineni pentru a încerca să ajungă la un acord asupra punctelor sensibile din propunerile de pace.
El a adăugat că acordul a devenit „puțin complicat, pentru că împarți teritorii într-un anumit fel; nu este cel mai ușor lucru, este ca o tranzacție imobiliară complexă, înmulțită cu o mie”.
Moscova sugerează că s-ar putea să nu fie de acord cu noile propuneri de pace pentru UcrainaConsilierul pentru politică externă al Kremlinului, Yuri Ușakov, a declarat vineri că Moscova nu a văzut propunerile revizuite ale SUA formulate după cele mai recente discuții cu Ucraina. Cu toate acestea, spune că Rusia ar putea să nu fie de acord cu unele dintre ele.
„… Nu am văzut versiunile revizuite ale proiectelor americane. Când le vom vedea, s-ar putea să nu ne placă multe lucruri, asta este impresia mea”, a declarat Ușakov reporterilor.
Enzo Maresca a primit premiul de antrenorul lunii pentru a doua oară în cariera sa din Premier League.
Sub comanda lui Enzo Maresca, Chelsea a obținut în noiembrie 10 puncte din patru partide. Londonezii au înregistrat victorii cu Tottenham (1–0), Wolverhampton (3–0) și Burnley (2–0).
Seria pozitivă s-a încheiat cu un egal remarcabil, 1–1, în fața liderului Arsenal, meci în care Chelsea a jucat mai bine de jumătate din timp în inferioritate numerică.
Prin această performanță, Maresca devine al șaselea antrenor din istoria clubului care câștigă de cel puțin două ori trofeul lunar al managerilor, alăturându-se unor nume precum Carlo Ancelotti, Jose Mourinho și Antonio Conte.
Atacantul brazilian Igor Thiago a fost votat jucătorul lunii noiembrie. Thiago este primul fotbalist al lui Brentford care obține această distincție.
Jucătorul de 24 de ani a avut o contribuție decisivă la rezultatele echipei. Thiago a marcat cinci dintre cele șapte goluri ale Brentford în luna noiembrie – mai multe decât oricare alt jucător nominalizat.
Thiago a înscris un penalti și un gol din acțiune în victoria cu Newcastle (3–1). A înscris din nou împotriva lui Brighton și a încheiat luna cu o dublă decisivă în succesul cu Burnley (3–1), golurile sale venind în ultimele minute ale partidei.
Brazilianul a ajuns astfel la 11 goluri în 13 etape, fiind al doilea în clasamentul golgheterilor, după Erling Haaland.
Charles, în vârstă de 77 de ani, a anunțat în februarie 2024 că fusese diagnosticat cu un tip de cancer.
Într-un mesaj sincer scris în timpul unei recepții din aprilie la Palatul Buckingham pentru activiștii împotriva cancerului, monarhul a recunoscut că fiecare diagnostic de cancer este „descurajant și uneori înfricoșător”, potrivit France 24.
El a spus că în Marea Britanie sunt diagnosticate peste 1.000 de cazuri noi de cancer în fiecare zi, sau aproximativ 390.000 pe an.
„Dar, fiind și eu unul dintre aceste statistici, pot garanta că poate fi și o experiență care aduce în prim-plan ce e mai bun din umanitate”, a spus el.
Franchețea regelui cu privire la boala sa este o abatere semnificativă de la conduita mamei sale, regretata regină Elisabeta a II-a, a cărei sănătate a fost timp de decenii un secret bine păzit.
Palatul Buckingham a declarat că Charles a preînregistrat un mesaj video pentru campania comună Stand Up To Cancer, organizată de Cancer Research și Channel 4, care urma să fie difuzat vineri, la ora 20:00 (2000 GMT).
Reflexii asupra propriei boliRegele „va sublinia importanța programelor de screening pentru cancer în facilitarea diagnosticării precoce și va reflecta asupra propriei sale recuperări”, a declarat palatul.
Strângeri de fonduri și provocări cu vedete au avut loc pe tot parcursul săptămânii premergătoare intervenției de vineri.
Stand Up To Cancer, care reunește vedete britanice într-o campanie națională de strângere de fonduri televizată, declară că până în prezent a strâns peste 113 milioane de lire sterline (151 de milioane de dolari).
Fondurile sprijină cercetarea a peste 20 de tipuri diferite de cancer, inclusiv tumorile cerebrale, evitarea intervențiilor chirurgicale pentru persoanele cu cancer rectal și conceperea de metode de reducere a efectelor secundare adesea brutale ale chimioterapiei.
Declarația a fost făcută vineri de președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, după întrevederea cu președinta Republicii Moldova. Maia Sandu se află într-o vizită oficială de o zi la Nicosia, prima vizită a unuii președinte al Republicii Moldova în această țară din ultimii 22 de ani.
Președinția Consiliului UE este deținută prin rotație de statele membre, pentru o perioadă de șase luni. Țara care asigură președinția stabilește prioritățile agendei europene, conduce reuniunile Consiliului și joacă un rol-cheie în avansarea dosarelor legislative și politice ale Uniunii.
Maia Sandu: Aderarea la UE, cel mai important proiect național„Vom face tot posibilul în următoarele șase luni pentru a obține rezultate substanțiale și pozitive, care să apropie Republica Moldova de obiectivul nostru comun – aderarea la UE”, a declarat Nikos Christodoulides, citat de Reuters. Președintele cipriot a spus că Nicosia va folosi mandatul său la conducerea Consiliului UE pentru a avansa procesul de extindere.
Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina. Autoritățile de la Chișinău și-au stabilit ca obiectiv aderarea la UE până în anul 2030. Maia Sandu a declarat că aderarea la UE este crucială pentru Republica Moldova, în condițiile instabilității din regiune.
„Pentru noi, aderarea la UE nu este doar un obiectiv strategic, este cel mai important proiect național de la obținerea independenței. Este o strategie de supraviețuire, în timp ce un agresor continuă să ne amenințe suveranitatea”, a afirmat Maia Sandu.
Cipru, model european pentru MoldovaȘefa statului moldovean a subliniat că avansarea extinderii UE ar consolida frontiera estică a Uniunii și ar contribui la securitatea Ucrainei. Totodată, ar fi limitate astfel tentativele de influență externă. „Extinderea împiedică actorii maligni să exploateze ciclurile electorale pentru a readuce Moldova în orbita Moscovei”, a spus ea.
„Cipru este un exemplu de țară care, după aderarea la UE, s-a bucurat de mai multă stabilitate, siguranță și dezvoltare economică. Experiența și sprijinul Ciprului sunt importante pentru Moldova acum, când parcurgem același drum”, a transmis președinta Republicii Moldova.
Evaluare UE favorabilă MoldoveiO evaluare publicată de Uniunea Europeană în luna noiembrie a apreciat progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea reformelor necesare pentru aderare. „Țara a înregistrat progrese solide și constante în pregătirea pentru aderare”, consideră Executivul european.
Potrivit analizei Executivului european, Republica Moldova se află înaintea Ucrainei pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană. Ambele țări rămân pioni-cheie ai extinderii europene, dar Moldova a reușit să transforme reformele în rezultate concrete. Astfel, țara a devenit un model de stabilitate și convergență într-o regiune aflată sub o mare presiune geopolitică.
Valoarea totală a proiectului a fost de 8.874.640,82 lei din care valoarea eligibilă a proiectului a fost de 7.487.679,53 lei structurată astfel:
– Etapa I – proiectul a fost finanțat în cadrul Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 10. Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, Prioritatea de investiție 10.1. Investiţiile în educaţie, şi formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare, cod SMIS 124310, pentru care:
– Etapa II – proiectul a fost finanțat în cadrul Programul Regional București-Ilfov 2021-2027, Prioritatea P6.O regiune cu infrastructură educațională modernă, Obiectivul specifice FEDR-RSO4.2_Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online, cod SMIS 328904, pentru care:
Locul de implementare a proiectului a fost în București, Sectorul 2, Şos. Vergului nr. 12, astfel:
Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale prin sprijinirea dezvoltării condiţiilor infrastructurale şi a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, şi să valorifice potenţialul lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
Obiectivele specifice ale proiectului au vizat:
Rezultatele proiectului:
Detalii suplimentare referitoare la proiect pot fi oferite de doamna Bulumac Laura-Cristina – Manager de Proiect, la: tel: 021.212.15.44, e-mail: office@dgapi.ro.
Acest material nu reprezintă poziția Comisiei Europene, a Guvernului României sau a Autorității de Management pentru Programul Regional București-Ilfov 2021-2027
Fostul președinte irakian Barham Saleh, de origine kurdă, a fost numit în funcția de șef al UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, a declarat vineri pentru AFP o sursă ONU.
El îl va înlocui în ianuarie pe italianul Filippo Grandi, care a petrecut zece ani în fruntea Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați. Numeroase alte candidaturi au fost, de asemenea, depuse, inclusiv de primarul Parisului, Anne Hidalgo, și Jesper Brodin, directorul executiv care își încheie mandatul la funcția de director executiv al holdingului care supraveghează majoritatea magazinelor Ikea, potrivit Le Figaro.
Organizația se confruntă cu o criză uriașăBarham Saleh, în vârstă de 65 de ani, își va prelua funcția în contextul în care UNHCR se confruntă cu o criză imensă: numărul persoanelor strămutate forțat la nivel mondial aproape s-a dublat în zece ani, dar finanțarea ajutorului internațional scade drastic, în special după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în acest an. Organizația a fost, de asemenea, nevoită să reducă peste un sfert din personalul său de la începutul anului, aproape 5.000 de angajați.
Un politician moderatBarham Saleh, care a studiat în Regatul Unit, este considerat un politician moderat. A fost membru al autorităților interimare instituite de comandamentul militar american după răsturnarea regimului lui Saddam Hussein în urma invaziei conduse de SUA în 2003. Apoi a ocupat funcția de ministru al planificării în guvernul federal rezultat în urma primelor alegeri multipartite din Irak din 2005. Un an mai târziu, a devenit viceprim-ministru sub Nouri al-Maliki, iar după încheierea mandatului său, s-a întors la Erbil în 2009 pentru a ocupa funcția de șef al guvernului regiunii Kurdistan până în 2011.
El a fost președinte al Irakului din 2018 până în 2022, o poziție în mare parte onorifică, rezervată tacit unui kurd încă de la primele alegeri multipartite din 2005.
Un avocat suspendat în Baroul București a fost trimis în judecată pentru tentativă la tâlhărie. Incidentul a avut loc pe 10 septembrie 2025, în jurul orei 20:25, într-o stație de transport în comun din municipiul București.
Avocatul suspendat a încercat prin smulgere să îi fure persoanei vătămate un lanț de aur. Victima purta lanțul la gât în momentul tentativei de tâlhărie.
Dosarul a fost trimis spre judecată Curții de Apel București.
Parchetul a propus menținerea măsurii controlului judiciar dispusă față de inculpat.
„Aflăm că inflația anualizată rămâne în continuare la 10%, un nivel extrem de ridicat.(…) Prețurile la energie sunt mai mari cu 62% decât în noiembrie anul trecut”, a declarat Petrișor Peiu, citând date publicate de Institutul Național de Statistică.
El a explicat că „prețurile mari la energie au influențat o creștere a prețurilor la absolut toate bunurile și serviciile”.
Acesta a adus în discuție și creșterea de taxe decisă de Guvernul Bolojan, despre care a precizat că reprezintă „un al doilea motiv” din cauza căruia inflația rămâne ridicată.
„Toată această creștere de taxe s-a dus oameni buni fix în creșterea de prețuri. Ce înseamnă acum această creștere de prețuri, această inflație uriașă? Păi dacă ne uităm că avem o inflație de 10% și o creștere a salariului mediu net de doar 5%, înseamnă scăderea nivelului de trai. Deocamdată cu 5%, dar inflația va continua să crească, salariile vor continua să rămână aceleași și scăderea de nivel de trai va crește foarte mult anul viitor”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, în cadrul unui comunicat de presă.
Elon Musk confirmă zvonurile din presă conform cărora se pregătește să își listeze la bursă compania spațială, SpaceX.
Această ofertă publică își propune să strângă imediat 30 de miliarde de dolari, oferind companiei o evaluare totală stratosferică de peste 1 trilion de dolari.
Pe baza vânzărilor secundare de acțiuni efectuate intern de SpaceX către angajați și investitori privați în ultimele luni, valoarea estimată a companiei a crescut deja de la 400 de miliarde de dolari anul trecut la peste 800 de miliarde de dolari anul acesta.
SpaceX vrea să treacă de 1 trilion – evaluare de piațăConducerea financiară a companiei lider mondial în lansări spațiale, care domină comunicațiile cu cei 9.000 de sateliți Starlink ai săi, intenționează să-și dubleze în continuare evaluarea de piață, până la 1,5 trilioane de dolari, după cum relatează Bloomberg.
Pentru prima dată, avem o confirmare oficială că, deși bursele au oscilat toată toamna între entuziasm și teama de prăbușirea unei „bule” din cauza prețurilor uriașe ale companiilor tech, aceleași companii încearcă acum să-i convingă pe investitori să profite de val.
Pe scurt: dacă investitorii cred în potențialul uriaș al inteligenței artificiale, vor avea în curând noi ocazii să bage bani în acest domeniu.
O serie de listări la bursă (IPO-uri) ar putea aduce pe piață companii evaluate împreună la 2,9 trilioane de dolari — adică mai mult decât întregul PIB al Italiei, de aproximativ 2,4 trilioane.
Wall Street se pregătește pentru un 2026 spectaculosAr fi vorba despre un record istoric atins cu doar câteva listări importante la bursă.
Printre acestea se numără SpaceX, iar OpenAI ar urmări o evaluare uriașă, de 500 de miliarde de dolari.
Și Anthropic, un alt nume greu din inteligența artificială, ar putea ajunge la 350 de miliarde de dolari, alături de alte companii tech precum Databricks.
Cum se explică faptul că, deși se vorbește tot mai des despre riscul unei „bule” pe bursă din cauza prețurilor exagerate ale companiilor de tehnologie, apar acum atât de multe listări care cer investitorilor să își asume riscuri și mai mari?
Pe scurt: Wall Street se pregătește pentru un 2026 spectaculos, la o scară uriașă. Oportunitățile vor fi imense, dar la fel și riscurile.
SpaceX este lider absolut în industria spațialăDacă analizăm fiecare caz în parte, lucrurile devin însă mai clare.
SpaceX, de exemplu, ar putea genera singură mai mult de jumătate din valoarea totală creată prin acest val de listări.
Spre deosebire de OpenAI, care a fost pionier în domeniu, dar acum pare să fie depășită de Google atât la modelele lingvistice, cât și la generarea de imagini, SpaceX este lider absolut în industria spațială: anul trecut a realizat peste jumătate din toate lansările spațiale la nivel global — 134 din 259.
Ca termen de comparație: restul companiilor americane au avut 20 de lansări, China 68, Rusia 17, Japonia și India câteva, iar Europa doar 3 — mai puține chiar decât Iranul, care a avut 4. Iar aceste activități aduc profituri de miliarde de dolari, ceea ce explică de ce SpaceX atrage un interes atât de mare din partea investitorilor.
Centre de date în spațiuCea mai mare promisiune financiară a SpaceX este Starlink, serviciul de internet prin satelit. Deocamdată, veniturile sunt de doar câteva miliarde de dolari, dar cresc rapid: 6,6 miliarde în 2024 și, probabil, 12 miliarde anul acesta.
Compania e însă solidă și vrea să folosească o parte din banii strânși pentru a construi centre de date futuriste… direct în spațiu.
Listarea la bursă (IPO), prevăzută pentru a doua jumătate a lui 2026, dar posibil amânată pentru 2027, îi va permite să atragă capital fără să se îndatoreze — un semn că Musk ia în calcul și scenariul unei piețe bursiere slabe anul viitor.
OpenAI – datorii și orgolii mariOpenAI, condusă de Sam Altman — fost aliat al lui Musk, acum rival declarat — are însă o problemă financiară mult mai serioasă.
Altman vrea să investească sume uriașe, de ordinul sutelor de miliarde (până la 1.400 de miliarde de dolari pe termen lung), în centre de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale.
Dar până acum a reușit să strângă doar 40 de miliarde de dolari din investiții private (din care 13 miliarde vin de la Microsoft).
Din acest motiv, compania vrea să se listeze la bursă pentru a reduce datoriile, care riscă să devină foarte costisitoare.
Analiștii, inclusiv cei de la Deutsche Bank, estimează că OpenAI ar putea pierde 150 de miliarde de dolari între 2024 și 2029, înainte să treacă pe profit.
În plus, Altman a recunoscut intern dificultățile companiei, mai ales că modelul Gemini 3 al Google a depășit OpenAI în cursa pentru cele mai avansate sisteme AI.
Totuși, promite că firma va reveni în frunte.
Visul lui Musk: Marte – Ultima frontierăInvestițiile în aceste companii nu sunt pentru cei slabi de inimă.
Toate trei — SpaceX, OpenAI și Anthropic — au misiuni care pornesc din idealuri mai degrabă „filantropice”:
• OpenAI a fost fondată pentru a crea o inteligență artificială „care să facă bine lumii”
• Anthropic, condusă de Dario Amodei, pune accent pe etică și siguranță în AI
• SpaceX are obiectivul uriaș de a duce oameni pe Marte
Întrebarea esențială este: cum vor reuși aceste companii, odată listate la bursă și presate să producă profit pentru acționari, să își păstreze idealurile inițiale?
Pentru mulți investitori, acesta va fi adevăratul test.
Compania farmaceutică veterinară OKAVA Pharmaceuticals a anunțat lansarea primului său studiu clinic pentru testarea implantului OKV-119, un sistem ce administrează lent o substanță cu efecte similare medicamentelor Ozempic și Wegovy utilizate în medicina umană. scrie Science Alert.
Testat în premierăPotrivit companiei, OKV-119 este un agonist al receptorilor GLP-1, o categorie de medicamente ce imită hormonii naturali ai sațietății și reglează glicemia. Receptorii GLP-1 sunt foarte bine conservați la mamifere, ceea ce a permis dezvoltarea unui medicament pentru obezitatea la pisici cu potențial similar celor destinate oamenilor.
Implantul se administrează sub piele și eliberează treptat substanța activă timp de aproximativ șase luni, o alternativă mult mai ușor de acceptat pentru proprietarii de animale care întâmpină dificultăți în administrarea tratamentelor zilnice.
Cum funcționează și de ce ar putea fi eficientCEO-ul OKAVA, Michael Klotsman, explică faptul că OKV-119 este proiectat să reproducă efectele fiziologice ale postului: creșterea sensibilității la insulină, reducerea masei adipoase și optimizarea metabolismului energetic. Acest tip de medicament ar putea facilita pierderea în greutate fără modificări drastice ale rutinei de hrănire, un aspect important pentru animalele atașate de ritualurile legate de mâncare.
În prezent, doar o singură pisică a primit implantul în cadrul studiului clinic, ceea ce înseamnă că eficacitatea tratamentului încă nu este demonstrată. Totuși, testele anterioare au arătat că sistemul este sigur pentru animalele sănătoase, iar noul studiu clinic de 12 săptămâni își propune să stabilească efectele implantului asupra pisicilor obeze.
Recomandări actuale pentru gestionarea greutății la pisiciPână la apariția unor rezultate clare privind noul medicament pentru obezitatea la pisici, specialiștii recomandă reducerea accesului permanent la hrană și utilizarea jucăriilor de tip puzzle pentru stimularea comportamentului natural de vânătoare.
Felinele supraponderale au risc crescut de osteoartrită, diabet, probleme cardiovasculare și complicații hepatice, ceea ce face controlul greutății esențial pentru menținerea sănătății.
„Putem atribui acum în mod clar atacul cibernetic împotriva autorității germane pentru siguranța aviației, din august 2024, grupului de hackeri APT28, cunoscut și sub numele de Fancy Bear”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe.
Potrivit autorităților germane, datele obținute de serviciile de informații indică faptul că atacul cibernetic din august 2024 poate fi atribuit serviciului de informații militare al Rusiei (GRU), care ar fi acționat prin intermediul grupului de hackeri APT28.
„În al doilea rând, putem afirma fără echivoc că Rusia, prin campania Storm 1516, a încercat să influențeze și să destabilizeze cele mai recente alegeri federale”, a adăugat acesta, într-o conferință de presă, conform The Moscow Times.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a mai spus că Germania „va lua o serie de contramăsuri pentru a face Rusia să plătească un preț pentru acțiunile sale hibride, în strânsă coordonare cu partenerii noștri europeni”.
Berlinul va susține „noi sancțiuni individuale împotriva actorilor implicați în acțiuni hibride, la nivel european”, a precizat el, fără a oferi detalii suplimentare.
Guvernele din întreaga Europă se află în stare de alertă ridicată în legătură cu presupuse activități rusești de spionaj, supraveghere cu drone și sabotaj, precum și cu atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
Germania este, de la lansarea invaziei ruse pe scară largă în februarie 2022, al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei și a acuzat în mod repetat Moscova de „atacuri hibride”.
În cadrul așa-numitului „test de stres invers”, care va fi realizat la începutul anului viitor, Banca Centrală Europeană va solicita băncilor să descrie ce tip de șoc politic le-ar reduce fondurile proprii de nivel 1 cu 300 de puncte de bază și care ar fi efectele asupra lichidității și condițiilor de finanțare, scrie Reuters.
Gestionarea riscurilor geopolitice, o prioritate pentru BCEGestionarea riscurilor geopolitice se numără printre principalele priorități ale BCE pentru anii următori, instituția dorind să identifice vulnerabilitățile specifice fiecărei bănci și să conteste ipotezele creditorilor privind expunerea la risc.
„Exercițiul va evalua în ce măsură capacitățile de testare la stres ale băncilor iau în considerare riscurile geopolitice”, a transmis BCE într-un comunicat.
„În acest sens, exercițiul urmărește să consolideze propriile capacități ale băncilor de gestionare a riscurilor, în special în ceea ce privește testele de stres invers, precum și abilitatea acestora de a concepe planuri relevante și prudente de capital și de redresare”, se mai arată în comunicat.
Rezultatele testului vor fi anunțate în vara anului 2026.
Deși rezultatele nu ar trebui să afecteze cerințele de capital, eventualele vulnerabilități identificate vor fi luate în considerare în cadrul procesului de revizuire și evaluare prudențială al BCE, utilizat pentru a stabili cât capital trebuie să dețină băncile peste nivelul minim reglementat.
