MediaFax.ro

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2015 a fost un an care a schimbat profund România. La sfârșitul lunii octombrie, avea să se producă cea mai mare tragedie din istoria recentă a țării: incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia 65 de persoane și-au pierdut viața, iar alte câteva sute au fost rănite. Tragedia s-a transformat, în zilele următoare, într-o criză socială și politică de amploare. Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din București și din marile orașe din țară să protesteze, iar câteva zile mai târziu, la începutul lunii noiembrie 2015, premierul la acea vreme, Victor Ponta, și-a depus mandatul.

Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost un an al relatărilor în regim de breaking news, al informațiilor obținute pe surse și al mărturiilor culese direct de la locul evenimentelor. Agenția a urmărit tragedia de la Colectiv încă din noaptea incendiului, a relatat despre victime, anchetă și proteste și a publicat informații exclusive preluate ulterior și de presa scrisă care încă exista pe piața din România.

Noaptea tragediei – 30 octombrie 2015

În seara de 30 octombrie 2015, clubul Colectiv, aflat în incinta fostei fabrici Pionierul din București, găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, organizat cu ocazia lansării albumului „Mantras of War”.

În timpul concertului a fost declanșat un spectacol pirotehnic. Artificiile au aprins materialele inflamabile din interior, iar focul s-a extins rapid către tavan. În câteva zeci de secunde, concertul s-a transformat într-o tragedie, cu fum dens, panică și sute de oameni care încercau să iasă din club.

După apelul la 112, autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție. La fața locului au fost mobilizate numeroase echipaje de ambulanță, pompieri și echipe de salvare.

Primele informații transmise de MEDIAFAX în noaptea incendiului nu prevesteau, însă, adevărata amploare a tragediei.

„Un incendiu puternic izbucnit vineri seară, în Clubul Colectiv din Bucureşti, în timpul unui concert, s-a soldat cu moartea a 27 de persoane şi rănirea altor aproape 200. Victimele au fost transportate la mai multe spitale din Capitală, 146 fiind în continuare internate, dintre care nouă în stare foarte gravă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi 14 la terapie intensivă la Floreasca. Totodată, zece dintre răniţii în incendiul din club, aflaţi la Spitalul de Arşi, sunt în stare gravă, cu arsuri pe corp, prognosticul în cazul lor fiind foarte rezervat”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 30 octombrie 2015.

Echipele de salvare intervin după producerea incendiului de la Clubul Colectiv, 30 octombrie 2015. Sursa foto: Mediafax

Pe măsură ce autoritățile comunicau noi informații, agenția a urmărit tragedia în regim de live text. Primele bilanțuri oficiale indicau 27 de morți și zeci de răniți, transportați la spitale din București și Ilfov. În zilele următoare, bilanțul victimelor avea să crească, iar zeci de răniți au fost transferați în străinătate pentru tratament.

Tragedia a fost relatată pe larg și de presa internațională. MEDIAFAX a sintetizat reacțiile presei străine într-un material publicat pe 31 octombrie 2015.

„Un incendiu produs într-un club din Bucureşti s-a soldat cu 27 de morţi, alte zeci de persoane fiind rănite”, a transmis postul tv american CNN, în timp ce BBC News nota că „România este în stare de şoc” din cauza tragediei, a scris MEDIAFAX.

Supraviețuitorii și primele mărturii

În ziua de după incendiu, în fața fostei fabrici Pionierul, unde funcționa Clubul Colectiv, oamenii au venit să aprindă lumânări pentru cei care și-au pierdut viața. MEDIAFAX a fost la fața locului și a relatat atmosfera de după tragedie, dar și poveștile celor care au fost la concert și au reușit să supraviețuiască.

„Nu ştiu, mi-e foarte greu să dau vina pe cineva. Un om de lângă mine a murit, eu nu. Probabil altul de lângă mine e în spital ars, eu sunt întreg şi n-am absolut nimic. N-aş arunca vina pe nimeni ori pe toată lumea. Cumva am avut noroc, nu sunt cu nimic mai presus de oamenii care au murit lângă mine, care au venit cu acelaşi scop, să vadă un concert”, a declarat la acel moment Alex, unul dintre supraviețuitori.

MEDIAFAX a redat și prin fotografii atmosfera din fața clubului, într-un material publicat pe 31 octombrie.

În zilele următoare, jurnaliștii agenției au stat de vorbă cu mai multe persoane care se aflaseră în club în momentul izbucnirii incendiului, pentru a reconstitui ce se întâmplase în interior.

„Persoane aflate în Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au decedat, iar aproximativ 200 au fost răniţi, au relatat, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX, că mulţi dintre cei care nu au putut să iasă din club au murit asfixiaţi, iar focul s-a stins singur, după ce a ars tavanul”, relata MEDIAFAX pe 31 octombrie 2015.

Mai multe foi cu mesaje pot fi vazute printre flori la locul in care a avut loc incendiul de la clubul Colectiv, in urma caruia si-au pierdut viata 30 de persoane si peste 180 au fost ranite, luni, 2 noiembrie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO

În contextul amplorii tragediei, Guvernul a declarat trei zile de doliu național, 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie 2015.

Întrebarea care a schimbat ancheta: cum a fost posibilă tragedia

În zilele care au urmat incendiului, atenția publică s-a mutat treptat de la tragedia propriu-zisă către condițiile în care funcționa clubul și către responsabilitatea autorităților.

Anchetele au urmărit inclusiv condițiile în care funcționa clubul, respectarea normelor de securitate la incendiu și modul în care fuseseră exercitate atribuțiile autorităților.

Ulterior, procurorii au susținut că patronii clubului au permis, în acea seară, accesul unui număr de persoane peste limita admisă, într-un spațiu care nu dispunea de suficiente căi de evacuare și unde fusese organizat un spectacol pirotehnic.

În dosarul penal au fost trimiși în judecată patronii clubului, persoane implicate în activitatea firmei de artificii, iar ulterior și fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

MEDIAFAX a publicat în această perioadă și informații obținute pe surse judiciare despre modul în care fuseseră instalate artificiile și despre persoana care se ocupase de spectacolul pirotehnic.

„Artificiile folosite în Clubul Colectiv au fost puse de un artificier angajat al firmei care a vândut materialele pirotehnice pentru spectacolul de vineri seară, au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, surse judiciare. Potrivit surselor citate, show-ul pirotehnic a fost asigurat de un artificier autorizat, Marian Moise, în vârstă de 31 de ani”, a relatat MEDIAFAX pe 3 noiembrie 2015.

În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat și reconstituirea firului evenimentelor din noaptea incendiului, pe baza referatului cu propunere de arestare întocmit în cazul celor trei patroni ai Clubului Colectiv. Jurnaliștii agenției au redat, pas cu pas, modul în care focul s-a aprins, cum flăcările au cuprins tavanul și cum panica s-a instalat în club.

„Corupția ucide”. România iese în stradă

Tragedia de la Colectiv a provocat o mobilizare fără precedent. În paralel cu manifestațiile, mii de oameni s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona sânge victimelor.

Corespondenții MEDIAFAX relatau, la începutul lunii noiembrie, despre cozile formate la centrele de transfuzii din București și din țară.

„Românii nu au mai aşteptat dimineaţa ca să doneze sânge după tragedia din clubul Colectiv. După ce sute de oameni s-au înghesuit vineri noaptea şi sâmbătă să-şi ofere ajutorul, personalul medical a făcut noapte albă şi s-a transmis ca donatorii să vină şi în zilele următoare pentru a evita aglomerarea şi suprasolicitarea personalului”, scria MEDIAFAX atunci.

De asemenea, oamenii au organizat și marșuri în memoria victimelor de la Colectiv chiar din prima seară după tragedie.

Peste 15.000 de oameni demonstreaza, marti 3 Noiembrie 2015, in Piata Victoriei, impotriva coruptiei, in urma tragediei din clubul Colectiv, si cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea si premierului Victor Ponta. MARIAN ILIE / MEDIAFAX FOTO

Pe 3 noiembrie, la numai patru zile după incendiu, mii de persoane au ieșit în stradă în București. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară, iar corespondenții MEDIAFAX au relatat despre manifestațiile desfășurate în mai multe localități.

Manifestanții au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului și ministrului de Interne Gabriel Oprea, dar și a primarului Sectorului 4 la acel moment, Cristian Popescu Piedone.

Sloganul „Corupția ucide” a devenit una dintre expresiile centrale ale manifestațiilor.

Peste 500 de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat, miercuri, 4 octombrie 2015, in fata Prefecturii Brasov, ei avand steaguri, pancarte cu mesaje impotriva clasei politice, dar si foi A4 pe care sunt scrise numele celor care au murit in urma incendiului din clubul Colectiv din Capitala. MIHAELA GRADINARU / MEDIAFAX FOTO

Cu toate acestea, protestele au depășit rapid cazul Colectiv. În stradă au apărut și revendicări privind responsabilitatea politică pentru tragedie, combaterea corupției, respectarea regulilor de securitate, dar și schimbarea clasei politice.

Victor Ponta își depune mandatul

Presiunea protestelor a avut efect direct asupra scenei politice. În dimineața zilei de 4 noiembrie 2015, Victor Ponta a anunțat că își depune mandatul de premier, iar odată cu el a demisionat întregul Guvern.

La momentul anunțului depunerii mandatului, Ponta a declarat că își asumă responsabilitatea politică și că nu dorește ca aceasta să fie transferată exclusiv către persoanele aflate la fața locului sau către administrația locală.

„Sper ca depunerea mandatului meu şi al Guvernului să satisfacă aşteptările celor care au protestat şi să revenim cât mai rapid la raţiune şi la soluţii raţionale pentru ceea ce e de făcut în România” a spus Ponta la momentul respectiv, potrivit MEDIAFAX.

În aceeași zi, surse politice declarau pentru MEDIAFAX că președintele Klaus Iohannis urma să facă declarații de presă pe tema demisiei premierului din Victor Ponta din fruntea Guvernului. Câteva ore mai târziu, șeful statului a comentat public situația.

„Aseară au avut loc cele mai potrivite manifestări de stradă pe care le-am văzut eu. Oamenii au protestat, au mers în diverse locuri unde şi-au spus nemulţumirile. Nu au fost încăierări, nu au fost abordări nepotrivite. Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple”, a spus Iohannis la acel moment. 

Demisia lui Victor Ponta din fruntea Guvernului a venit după aproximativ patru ani de când devenise premier, în mai 2012.

În aceeași zi și-a anunțat demisia și Cristian Popescu Piedone, primarul Sectorului 4.

Cine a venit la guvernare după Ponta

După demisia lui Victor Ponta, România a intrat într-o perioadă de tranziție politică. Pentru început, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației în Guvernul Ponta, a exercitat funcția de premier interimar.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a căutat o formulă de guvernare care să răspundă inclusiv cererilor apărute în stradă. Soluția a fost un guvern tehnocrat, condus de fostul comisar european Dacian Cioloș.

Cioloș a devenit prim-ministru pe 17 noiembrie 2015, când a fost învestit noul Executiv. A fost o schimbare importantă: România trecea de la un guvern politic, condus de liderul unui partid important, la un guvern tehnocrat, format în mare parte din specialiști care nu dețineau funcții politice de prim-plan.

Guvernul Cioloș a rămas la Palatul Victoria până după alegerile parlamentare din decembrie 2016.

2015, un an cu succes în tenisul românesc

Pe lângă schimbările politice și tragedia de la Colectiv, anul 2015 a venit și cu vești bune pentru sportul românesc. În luna iulie, Horia Tecău a reușit, la Wimbledon, performanța pe care o aștepta de câțiva ani: a câștigat turneul de dublu masculin alături de olandezul Jean-Julien Rojer.

Pentru Tecău, victoria avea o semnificație cu atât mai specială, întrucât el ajunsese anterior în trei finale consecutive la Wimbledon, în 2010, 2011 și 2012, toate alături de suedezul Robert Lindstedt, însă pierduse de fiecare dată.

În finala din 11 iulie 2015, disputată pe terenul central de la All England Club, Tecău și Rojer i-au avut drept adversari pe britanicul Jamie Murray și australianul John Peers.

Românul și partenerul său au câștigat în trei seturi: 7-6 (5), 6-4, 6-4. Primul set a fost cel mai echilibrat și s-a decis la tie-break, după care Tecău și Rojer au preluat controlul partidei. În seturile al doilea și al treilea au obținut breakurile decisive și au închis meciul fără să mai piardă vreun set.

„Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda), cap de serie numărul 4, a câştigat, sâmbătă, turneul de la Wimbledon la dublu, după ce a învins în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia), favorit 13, scor 7-6 (5), 6-4, 6-4. Meciul a durat o oră şi 52 de minute. Acesta este primul titlu de dublu masculin la un Grand Slam pentru Tecău. Horia Tecău a mai câştigat un titlu de Grand Slam, însă la dublu mixt, în 2012, la Australian Open”, relata MEDIAFAX la acel moment.

Victoria a însemnat primul titlu de Grand Slam la dublu masculin pentru Horia Tecău. El mai avea un trofeu de Grand Slam, câștigat în 2012 la Australian Open, dar în proba de dublu mixt.

Succesul lui Tecău a avut și o puternică dimensiune simbolică pentru tenisul românesc.

El a devenit al doilea român care câștigă proba de dublu masculin de la Wimbledon, după Ilie Năstase, care se impusese în 1973 alături de americanul Jimmy Connors.

MEDIAFAX, în mijlocul evenimentelor

Pentru MEDIAFAX, 2015 a fost unul dintre anii în care rolul agenției de presă ca furnizor rapid de informație a fost vizibil în fiecare etapă a unui eveniment care a schimbat România.

Din noaptea incendiului, agenția a transmis bilanțurile succesive, a urmărit intervenția autorităților și evoluția stării victimelor, a publicat mărturii ale supraviețuitorilor, informații obținute pe surse judiciare și reconstituiri ale tragediei. În zilele de proteste care au urmat, corespondenții MEDIAFAX au relatat din București și din alte orașe ale țării.

2015 a arătat, încă o dată, cât de repede poate un eveniment să schimbe agenda publică și politică a României. În doar câteva zile, tragedia de la Colectiv a devenit o criză socială, protestele au căpătat amploare, iar Guvernul Ponta a demisionat.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Această reformă, susținută de guvernul lui Luiz Inácio Lula da Silva timp de luni de zile, permite multor brazilieni să beneficieze de două zile de repaus săptămânal, față de doar una în prezent, și reduce numărul de ore lucrate pe săptămână de la 44 la 40, potrivit Le Figaro.

Reducerea programului de lucru a fost unul dintre principalele sloganuri ale demonstrațiilor de amploare pro-Lula din metropolele braziliene din ultimele zile. Reforma a fost aprobată cu 75 de voturi pentru și 1 împotrivă în Senat, după ce a fost ratificată de Camera Deputaților în luna mai.

„Sunt convins că aceasta este cea mai importantă victorie pentru muncitorii brazilieni de la Constituția din 1988 încoace”, a declarat Omar Aziz (PSD, centru-stânga), raportorul proiectului de lege în Senat. Flavio Bolsonaro, care a numit textul „oportunist”, a votat în cele din urmă pentru adoptarea acestuia.

Lula criticase deja poziția rivalului său înainte de adoptarea măsurii. „Oponenții noștri au decis ieri că vor vota pentru aceasta, dar trebuie să rămânem vigilenți; ei votează pentru oportunism electoral”, a declarat președintele în vârstă de 80 de ani într-un videoclip postat pe rețelele de socializare.

În primul tur, pe 4 octombrie,  s-a aflat într-o poziție dificilă, cu 45% din voturi , comparativ cu 47% pentru fiul predecesorului său de extremă dreapta, Jair Bolsonaro.

Reducerea orelor de lucru, un impuls înaintea celui de-al doilea tur

Echipa sa de campanie consideră că reducerea orelor de lucru i-ar putea oferi un impuls înaintea celui de-al doilea tur din 25 octombrie. Alegerile sunt așteptate să fie strânse. Un sondaj Quaest publicat miercuri îi acordă lui Flavio Bolsonaro 46% din voturi, comparativ cu 44% pentru Lula, cu o marjă de eroare de două puncte procentuale. „Această propunere va rămâne relevantă doar anul viitor dacă vom avea un guvern cu adevărat angajat în progres și cauze sociale ”, a avertizat senatorul Vital do Rêgo din coaliția de guvernământ în timpul votului.

Cei mai mulți brazilieni lucrează șase zile pe săptămână

În prezent, un număr mare de brazilieni lucrează șase zile pe săptămână, urmând sistemul cunoscut sub numele de „6×1” . Reforma urmează să fie implementată treptat în următoarele 14 luni.

În timpul campaniei, Flavio Bolsonaro a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice inspirat de politicile președintelui ultraliberal argentinian Javier Milei.

Blocul conservator din Parlament a susținut o propunere alternativă care permite fiecărui angajat să își negocieze numărul de ore lucrate pe săptămână cu șeful său.

Însă, în cele din urmă, candidatul conservator, Flavio Bolsonaro, s-a răzgândit. „Călătoresc prin Brazilia, majoritatea muncitorilor brazilieni vor sfârșitul programului 6×1, așa că voi vota pentru”, a declarat senatorul marți.

Premierul desemnat, Luca Niculescu, este așteptat să depună joi, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor, pentru a începe procedura de învestire a noului Guvern.

Audierile miniștrilor propuși ar urma să aibă loc luni, iar votul pentru învestirea Guvernului, marți, în plenul Parlamentului.

PSD este singurul partid care va intra în Guvern, în timp ce PNL și UDMR au anunțat că vor vota pentru învestire. Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că va propune colegilor ca parlamentarii formațiunii să nu voteze Guvernul Niculescu.

Până în prezent, nu a fost anunțată oficial ora la care va avea loc depunerea documentelor de către premierul desemnat.

Acesta nu a oferit nici alte detalii despre componența viitorului Guvern, dar a spus în trecut că ia în calcul trei variante: un guvern politic, unul tehnocrat sau o formulă hibridă, cu oameni politici și specialiști.

După ce PSD a decis să intre la guvernare și a stabilit persoanele pe care le va propune pentru funcțiile de miniștri, varianta unui guvern tehnocrat nu mai este credibilă în acest moment.

PSD intră la guvernare. Ce miniștri propune partidul

„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a anunțat miercuri seară președintele PSD, Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului.

Liderul PSD a prezentat cele zece priorități ale partidului pentru viitorul Guvern:

1. Prezentarea situației reale a deficitului bugetar și a datoriilor amânate în Parlament, înainte de prezentarea publică a bugetului pentru 2027. Termenul stabilit este 1 noiembrie 2026.
2. Semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele, care să ofere predictibilitate fiscală pentru anul 2027. Mai exact, PSD cere ca taxele să nu crească anul viitor.
3. Aprobarea rectificării bugetare pentru a asigura finanțare spitalelor, serviciilor critice și funcționării statului, până la 1 noiembrie 2026.
4. Verificarea stadiului proiectelor finanțate din fonduri europene, prin PNRR sau de la bugetul de stat, care urmează să treacă pe finanțare națională.
5. Aplicarea rapidă a tuturor măsurilor din Planul de relansare economică, până la 15 noiembrie.
6. Elaborarea bugetului de stat pentru 2027, cu respectarea țintelor de deficit și menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, până la 1 decembrie 2026.
7. Prezentarea măsurilor pentru asigurarea energiei și încălzirii în timpul iernii.
8. Indexarea pensiilor, inclusiv a celor militare, și a pensiei minime.
9. Eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități.
10. Începerea reformei administrative, prin comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor.

Sorin Grindeanu a anunțat și propunerile PSD pentru Cabinetul condus de Luca Niculescu:

1. Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu
2. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu
3. Ministrul Sănătății – Alexandru Rogobete
4. Ministrul Muncii – Florin Manole
5. Ministrul Economiei – Daniel Zamfir
6. Ministrul Justiției – Radu Marinescu
7. Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Alexandru Stoica
8. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Ștefan Ovidiu Popa
9. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Natalia Intotero
10. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Mihai Ghigiu
11. Ministrul Apărării Naționale – Ștefan Radu Oprea

Cine susține învestirea Guvernului Niculescu

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că partidul său ia în calcul încheierea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat Luca Niculescu.

Documentul nu va fi însă un acord de coaliție și nu va include participarea liberalilor la Guvern. Acesta ar urma să stabilească practic doar condițiile în care PNL poate ajuta la stabilitatea țării în următoarele șase luni.

El a spus că, în primele șase luni, PNL nu va iniția și nu va vota nicio moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu, dacă premierul respectă principiile asumate prin acord.

Senatorul liberal Vasile Blaga a declarat miercuri că PNL va vota Guvernul Niculescu dacă acesta va respecta „exact” parcursul guvernului condus de Ilie Bolojan și va continua „angajamentele” asumate de acesta.

Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat miercuri că grupurile parlamentare ale partidului au decis, printr-un vot consultativ, să susțină învestirea Guvernului Niculescu pentru a pune capăt crizei politice.

Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al partidului.

El a mai spus că PNL nu va putea vota Guvernul dacă liberali vor face parte din Cabinetul Luca Niculescu fără acordul partidului.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că Uniunea va vota atât Guvernul, cât și programul de guvernare prezentat de Luca Niculescu.

El a spus că nu contează dacă Guvernul va fi unul tehnocrat sau unul format în jurul PSD.

În schimb, USR cere în continuare alegeri anticipate. Președintele partidului, Dominic Fritz, a anunțat că va propune Comitetului Politic al USR, în ședința de vineri, ca parlamentarii partidului să nu voteze pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu.

În acest moment, speculațiile sunt la cote maxime în plan politic.

După desemnarea lui Luca Niculescu, surse politice au anunțat că președintele Nicușor Dan ia în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate dacă nici Guvernul propus de acesta nu va fi învestit.

Proiectul ar urma să fie dezvoltat de Departamentul de Război al SUA, însă liderul american nu a oferit detalii despre calendarul implementării sau despre legăturile cu infrastructura de testare deja existentă în stat.

Anunțul a fost făcut miercuri, în timpul unui eveniment electoral organizat în Kalispell, un oraș cu aproximativ 30.000 de locuitori, situat în nord-vestul statului Montana, la circa 320 de kilometri de capitala Helena, scrie Reuters.

Donald Trump a prezentat inițiativa drept o investiție în capacitatea militară a Statelor Unite, în contextul în care administrația sa promovează dezvoltarea unor tehnologii considerate esențiale pentru viitoarele conflicte.

„Sunt încântat să vă informez și să anunț că, chiar aici, în Montana, Departamentul de Război va înființa un nou superpoligon pentru testarea armelor și tehnologiilor avansate”, a declarat Trump, potrivit discursului său.

Președintele american a enumerat printre domeniile vizate sistemele autonome, tehnologiile spațiale, războiul electronic și armele supersonice și hipersonice.

Noul poligon militar din Montana va testa arme autonome și tehnologii avansate

Inițiativa anunțată de Donald Trump vizează mai multe categorii de tehnologii militare care ar putea schimba modul în care sunt planificate și desfășurate operațiunile militare.

Armele autonome și platformele bazate pe inteligență artificială pot permite executarea unor misiuni cu intervenție umană redusă. În același timp, sistemele spațiale și echipamentele de război electronic au un rol important în comunicațiile militare, supraveghere și contracararea sistemelor adversarilor.

Armele hipersonice sunt dezvoltate pentru a atinge viteze de peste Mach 5, adică de peste cinci ori viteza sunetului. Armele supersonice depășesc Mach 1, pragul corespunzător vitezei sunetului. Viteza ridicată poate reduce timpul disponibil pentru detectarea și interceptarea acestor arme.

Potrivit planurilor prezentate de președintele american, noul poligon va contribui la dezvoltarea și testarea unor asemenea tehnologii, însă nu au fost precizate bugetul proiectului, capacitatea infrastructurii sau termenul estimat pentru operaționalizare.

Montana are deja infrastructură pentru testarea tehnologiilor aerospațiale și militare

Statul Montana găzduiește deja Montana Spaceport & Test Range și Limestone Hills Innovation & Test Campus, o inițiativă aerospațială și de apărare care reunește sectorul public și cel privat.

Cele două proiecte promovează infrastructura necesară testării și dezvoltării tehnologiilor pentru aplicații comerciale, civile și militare.

Donald Trump nu a precizat dacă noua inițiativă a Pentagonului va fi conectată la aceste facilități existente sau dacă va funcționa separat. De asemenea, nu a oferit informații suplimentare despre amplasamentul exact al noului centru.

Trump promovează proiecte militare în turneul electoral pentru alegerile de la jumătatea mandatului

Anunțul din Montana a fost făcut în cadrul unui turneu electoral prin mai multe state americane, în care Donald Trump susține candidații republicani înaintea alegerilor de la 3 noiembrie.

Scrutinul va decide componența întregii Camere a Reprezentanților, cu 435 de mandate, precum și a 35 dintre cele 100 de locuri din Senatul SUA.

Președintele american a prezentat și alte proiecte guvernamentale în timpul deplasărilor electorale, într-un context în care republicanii se confruntă cu competiții mai strânse decât se anticipa în unele state considerate favorabile partidului.

Trump a promovat anterior dezvoltarea capacităților de apărare spațială. În 2019, în timpul primului său mandat, a fost înființată Forța Spațială a SUA (U.S. Space Force), ca ramură distinctă a forțelor armate americane.

Noul poligon din Montana se înscrie în eforturile de dezvoltare a tehnologiilor militare avansate, însă detaliile privind finanțarea, organizarea și calendarul proiectului nu au fost anunțate.

Expresii precum „Nimic nu-mi merge bine”, „Numai eu am ghinion” sau „Nimeni nu mă înțelege” pot deveni obișnuite pentru persoanele care se concentrează constant asupra experiențelor neplăcute, scrie Blic.

Potrivit unei analize recente, acest comportament nu este întotdeauna rezultatul unei atitudini pesimiste. Uneori, el poate fi asociat cu tipare de gândire care amplifică stresul și nemulțumirea.

Ce este ruminația cognitivă și cum întreține nemulțumirea

Ruminația cognitivă apare atunci când o persoană revine în mod repetat asupra acelorași probleme, greșeli sau experiențe negative, fără să ajungă la o soluție. În loc să se concentreze asupra întrebării „Ce pot face pentru a schimba situația?”, persoana rămâne blocată în întrebări precum „De ce mi se întâmplă mereu asta?” sau „De ce sunt tratat nedrept?”.

Repetarea acestor gânduri poate crea un cerc vicios: emoțiile negative alimentează noi îngrijorări, iar acestea intensifică, la rândul lor, starea de nemulțumire. Plângerile repetate pot deveni astfel o manifestare exterioară a acestui proces mental.

De ce unii oameni consideră că ceilalți sunt mereu de vină

Un alt tipar asociat nemulțumirii persistente este percepția că problemele sunt provocate aproape exclusiv de alte persoane, de împrejurări sau de ghinion. Când cineva consideră că nu are niciun control asupra lucrurilor care i se întâmplă, poate deveni mai dificil să identifice acțiunile prin care ar putea îmbunătăți situația.

Această perspectivă nu înseamnă că experiențele negative sunt imaginare sau că persoana nu s-a confruntat cu nedreptăți reale. Dificultatea apare atunci când explicațiile bazate exclusiv pe factori exteriori devin reacția dominantă la aproape orice problemă.

Un ambuteiaj în trafic sau o schimbare de planuri provoacă reacții exagerate

Toleranța scăzută la frustrare poate contribui, de asemenea, la apariția plângerilor frecvente. Situații obișnuite, precum așteptarea la coadă, traficul aglomerat, o neînțelegere cu un coleg sau modificarea unui program, pot declanșa reacții emoționale intense.

Aglomerația în trafic poate provoca reacții exagerate. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Facebook/ PMB

Pentru unele persoane, chiar și disconfortul minor este greu de acceptat. Nemulțumirea se poate transforma rapid în iritare, furie sau nevoia de a verbaliza ceea ce nu funcționează.

Anumite trăsături de personalitate, inclusiv un nivel mai ridicat de nevrotism, sunt asociate cu o sensibilitate crescută la stres și cu trăirea mai frecventă a emoțiilor negative. Aceste asocieri nu înseamnă însă că orice persoană care se plânge des are o problemă psihologică.

Cum pot plângerile permanente să afecteze relațiile

Consecințele nu se limitează la starea emoțională a persoanei nemulțumite. Atunci când aproape fiecare conversație se transformă într-o enumerare a problemelor, prietenii, membrii familiei sau colegii pot ajunge să resimtă oboseală emoțională.

În timp, acest tipar poate afecta calitatea relațiilor și disponibilitatea celor din jur de a participa la discuții. În același timp, concentrarea repetată asupra dificultăților, fără explorarea unor soluții, poate consolida sentimentul că nimic nu se schimbă.

Cercul vicios poate fi întrerupt

Exprimarea nemulțumirii nu este, în sine, un comportament nesănătos. Discuțiile despre experiențele dificile pot ajuta la gestionarea emoțiilor, obținerea sprijinului și identificarea unor soluții. Diferența apare atunci când plângerile devin o reacție aproape automată, iar aceleași gânduri negative revin fără să producă o schimbare.

O modalitate de a întrerupe acest tipar este mutarea atenției de la repetarea problemei către identificarea lucrurilor asupra cărora persoana poate acționa. De exemplu, în locul întrebării „De ce mi se întâmplă mereu asta?”, poate fi mai utilă întrebarea „Ce pot face diferit în această situație?”.

Atunci când ruminația devine persistentă, provoacă suferință sau afectează activitățile zilnice și relațiile, sprijinul unui psiholog poate ajuta la identificarea și modificarea tiparelor de gândire care întrețin nemulțumirea.

Incendiul s-a produs într-o locuință din localitatea Vânători, județul Galați. Reprezentanții ISU Galați anunță că incendiul s-a manifestat violent.

Flăcările au distrus o parte din casa afectată. Două persoane în vârstă se aflau în interior. Un bărbat a murit și o femeie a avut nevoie de îngrijiri medicale.

„În urma evenimentului, au fost identificate două victime: o femeie în vârstă de 81 de ani, care primește îngrijiri medicale pentru un atac de panică, și un bărbat în vârstă de 83 de ani, decedat, carbonizat”, au transmis pompierii de la fața locului.

Numeroase echipaje trimise în misiune

În misiune au fost trimise trei autospeciale de stingere, o autocisternă, un echipaj SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.

Pompierii vor stabili joi cauza producerii incendiului.

În noaptea de 14 spre 15 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor.

În urma detectării acestora, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

O dronă a pătruns în spațiul aerian al României

La ora 01:34, radarele au detectat o dronă în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României.

Potrivit MApN, drona a fost monitorizată timp de aproximativ un minut, după care a dispărut de pe radar.

Ulterior, autoritățile militare au semnalat alte ținte aeriene la aproximativ 77 de kilometri est de Insula Șerpilor. În consecință, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol de la Baza 86 Aeriană Fetești.

Mesaj RO-Alert pentru locuitorii din Tulcea

Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul și estul județului Tulcea.

La ora 04:57, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea locuitorilor din zonele vizate.

Ministerul Apărării Naționale precizează că nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian al României.

Alerta aeriană a încetat la ora 05:46.

Pe 1 septembrie, Vladimir Putin a declarat la televiziune că forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Sviatohirsk, situat în Donbas, una dintre principalele regiuni disputate în războiul din Ucraina. Jurnaliștii publicației italiene Il Post s-au deplasat în localitate, special pentru a verifica situația.

Potrivit relatării publicate pe 14 octombrie, aceștia nu au întâlnit niciun militar rus, în schimb au observat vehicule ale armatei ucrainene circulând pe strada principală. Orașul rămâne periculos din cauza atacurilor, dar este accesibil din teritoriul controlat de Ucraina.

Frontul se află la aproximativ 30 de kilometri de oraș

Potrivit corespondenților italieni, linia luptelor se află la aproximativ 30 de kilometri est de Sviatohirsk. În plus, trupele ruse nu ar avansa în prezent spre localitate, ci s-ar retrage în urma unei ofensive ucrainene. Distanța dintre oraș și pozițiile ruse ar putea astfel să crească.

Situația ridică întrebări privind informațiile despre cuceririle teritoriale care ajung la conducerea de la Moscova. Un specialist ucrainean în analiza informațiilor din surse deschise (OSINT), citat de Il Post, estimează că Rusia revendică aproximativ 6.200 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean pe care nu îl controlează efectiv.

Sviatohirsk, Ucraina. Mănăstirea ortodoxă Lavra Adormirii Maicii Domnului, aflată pe malul râului Siverski Doneț. Sursa fotro: X

Estimarea nu reprezintă o evaluare independentă confirmată pentru întreaga linie a frontului, dar ilustrează amploarea discrepanțelor semnalate între revendicările militare și situația de pe teren.

Cum ar putea ajunge informațiile false până la Putin

Potrivit analizei publicației italiene, unii comandanți ruși ar exagera câștigurile teritoriale pentru a demonstra superiorilor că îndeplinesc obiectivele militare. Aceste raportări ar circula apoi pe lanțul de comandă, fără să fie verificate suficient, până la nivelul conducerii politice.

Inclusiv unele canale Telegram rusești care urmăresc conflictul au criticat ceea ce descriu drept o cultură a raportărilor false în interiorul armatei.

Presiunea asupra comandanților este alimentată de obiectivul declarat al Kremlinului de a prelua controlul asupra întregului Donbas. Deși Rusia a cucerit mai multe orașe importante în ultimii ani, avansul său nu este constant. În anumite sectoare, trupele ruse au fost obligate să se retragă.

De ce un steag rusesc nu înseamnă neapărat cucerirea unui oraș

Războiul dronelor a schimbat profund modul în care poate fi stabilită linia frontului. În multe zone nu mai există o separare clară între cele două armate, ci o fâșie extinsă de teritoriu disputat, supravegheată permanent de drone.

Militarii ruși încearcă uneori să se infiltreze individual sau în grupuri mici, folosind vegetația și relieful pentru a evita detectarea. În anumite situații, aceștia sunt trimiși să arboreze un steag rusesc pentru a demonstra o presupusă înaintare. Prezența unui singur soldat nu dovedește însă că armata controlează localitatea respectivă.

Jurnaliștii subliniază că dificultatea de a stabili controlul efectiv asupra unor poziții poate afecta raportările ambelor tabere. Discrepanțele teritoriale ar putea avea consecințe și în eventualele negocieri de pace, unde stabilirea pozițiilor reale ale armatelor ar deveni esențială.

Orașul revendicat de Putin este aproape pustiu

Sviatohirsk a fost grav afectat de război, iar cea mai mare parte a orașului este pustie. Unul dintre puținele locuri încă locuite este mănăstirea ortodoxă Lavra Adormirii Maicii Domnului, aflată pe malul râului Siverski Doneț.

Aici trăiesc aproximativ 200 de persoane strămutate și 100 de călugări. Hrana și proviziile sunt aduse de voluntari care se expun pericolului reprezentat de dronele rusești. Complexul monahal a fost lovit în repetate rânduri de bombardamente. În curtea sa se află și mormintele a patru călugări uciși de un proiectil de artilerie.

After Russian claims that Sviatohirsk fell — part of a reported 14 settlements said to have changed hands this month — Brigade General Andriy Biletsky is shown walking freely through the town, no body armor drama, pointing out the monastery and confirming the 6th Mechanized Brigade of the 3rd Army Corps holds this ground as their rear area. His message to Moscow: still no Russian soldiers here, so drop the act.

— JP Lindsley | Journalist (@JPLindsley) September 7, 2026

Pe 7 septembrie, generalul ucrainean Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3 de Armată, a publicat un videoclip filmat în Sviatohirsk pentru a contrazice declarația lui Putin. În înregistrare, comandantul ucrainean a ironizat conducerea militară și politică rusă, cerându-i să înceteze să se facă de râs prin revendicări teritoriale false.

Slovacia intenționează să reactiveze Comisia interguvernamentală ruso-slovacă, un mecanism de cooperare economică, științifică și tehnică suspendat după invazia Rusiei în Ucraina, relatează POLITICO.

Potrivit unui document redactat de ministrul rus al Științei și Învățământului Superior, Valeri Falkov, ministrul slovac de Externe, Juraj Blanár, a acceptat organizarea unei reuniuni la Moscova, în timpul unei videoconferințe din 20 august.

Premierul Robert Fico a anunțat că întâlnirea este programată pentru 25 noiembrie. Documentul rus, datat 10 septembrie, indica inițial perioada 26-27 octombrie.

Comisia nu s-a mai reunit din noiembrie 2021.

Putin caută noi aliați după înfrângerea lui Orbán

Reluarea cooperării vine după vizita lui Robert Fico la Moscova, pe 9 mai, când acesta s-a întâlnit cu Vladimir Putin.

Apropierea are loc și după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, în aprilie, rezultat în urma căruia liderul rus a pierdut unul dintre cei mai apropiați parteneri din UE.

Înainte de înfrângerea electorală, Orbán reactivase un mecanism similar de cooperare economică între Ungaria și Rusia. Guvernul succesorului său, Péter Magyar, nu a confirmat dacă reuniunile vor continua anul viitor.

Ministerul slovac de Externe a făcut trimitere la o declarație anterioară a lui Blanár, potrivit căreia Bratislava menține dialogul cu toate țările interesate de o cooperare pragmatică în beneficiul intereselor sale naționale.

Petrolul, gazele și combustibilul nuclear, priorități pentru Slovacia

Potrivit documentului obținut de POLITICO, Blanár și-a exprimat opoziția față de eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești în UE și a solicitat discutarea aprovizionării la reuniunea de la Moscova.

Reprezentanții slovaci au subliniat importanța continuării livrărilor de petrol prin conducta Drujba și au salutat transporturile regulate de combustibil nuclear pentru centralele țării.

Slovacia rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Fico susține că oprirea importurilor ar crește costurile.

Documentul, pe care POLITICO nu l-a putut verifica independent, dar care prezintă caracteristicile unei note ministeriale autentice, indică și posibilitatea extinderii cooperării în domenii precum cultura, turismul, agricultura și protecția mediului.

Pe agenda discuțiilor s-ar afla și situația Centrului Rus pentru Știință și Cultură din Bratislava, precum și restricțiile aplicate sportivilor ruși în competițiile internaționale.

Moscova folosește relațiile energetice pentru a-și consolida influența

Inițiativa amintește de apropierea dintre Rusia și Ungaria din perioada guvernării Orbán. În decembrie, cele două țări au convenit asupra unui plan în 12 puncte pentru extinderea cooperării în domeniul energiei, comerțului și culturii.

Potrivit POLITICO, apropierea Kremlinului de Fico arată cum Moscova poate utiliza relațiile energetice pentru a îndepărta anumite state membre de poziția comună a UE privind Ucraina.

Putin a discutat recent și cu Donald Trump despre furnizarea de motorină rusească pe piețele americane și internaționale, pentru reducerea prețurilor combustibililor. Un asemenea acord ar aduce venituri Moscovei și ar putea slăbi presiunile occidentale asupra Kremlinului.

Rămâne însă neclar dacă Rusia își poate respecta angajamentele, în condițiile în care Ucraina și-a intensificat atacurile asupra rafinăriilor rusești. Kievul susține că acestea au scos din funcțiune 51% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia.

Fenomenul „super El Niño” și intensificarea traficului ilegal pun în pericol supraviețuirea iguanelor marine din Galapagos, avertizează cercetătorii de la Universitatea Simon Fraser, potrivit Phys.

Fenomenul El Niño din perioada 2026-2027 a început să încălzească apele ecuatoriale în mai. În aceeași lună, autoritățile din Ecuador au descoperit patru iguane ținute într-o locuință, iar alte 12 exemplare au fost găsite ulterior într-un aeroport, ascunse în genți, cu membrele legate.

La sfârșitul lunii august, alte 32 de iguane au fost descoperite înghesuite în recipiente de plastic, într-o valiză. Două săptămâni mai târziu, El Niño a atins intensitatea clasificată drept „super”.

„Super El Niño” distruge hrana iguanelor marine

„Populațiile de iguane marine se confruntă deja cu amenințări provocate de deversările de substanțe chimice și poluarea cu plastic, iar acum această creștere neobișnuită a traficului pentru aprovizionarea pieței animalelor exotice are loc în același timp în care fenomenul super El Niño distruge macroalgele din zona intertidală”, a explicat Juan José Alava, cercetător la Universitatea Simon Fraser și coautor al unei scrisori publicate în revista Science.

Macroalgele reprezintă principala sursă de hrană a iguanelor. Potrivit cercetătorului, animalele își reduc deja dimensiunile și se confruntă cu mortalitate în masă din cauza înfometării sau a deplasărilor pe distanțe mai mari în căutarea hranei.

„Această specie este deja foarte vulnerabilă la schimbările climatice. Am redactat această scrisoare pentru a atrage atenția asupra amenințării suplimentare reprezentate de trafic”, a adăugat Alava.

Traficul ilegal agravează amenințarea

Cel puțin una dintre iguanele confiscate a fost găsită moartă, iar alte câteva au murit în urma tentativelor de contrabandă.

Specia cuprinde cel puțin 11 subspecii, adaptate la diferite insule din Galapagos. Exemplarele salvate trebuie supuse unor teste ADN înainte de a fi reintroduse în mediul natural.

Deși comerțul internațional cu aceste animale este strict interzis, traficanții exploatează lacunele sistemului de autorizare, declarând în mod fals iguanele capturate în sălbăticie drept exemplare crescute în captivitate.

Cercetătorii solicită controale mai stricte asupra autorizațiilor internaționale și măsuri împotriva criminalității organizate, alături de sprijin economic pentru comunitățile de coastă din Ecuador.

Prețurile petrolului au scăzut cu peste un dolar pe baril în primele tranzacții de joi, pe fondul incertitudinilor privind aprovizionarea globală, relatează Reuters.

Investitorii analizează riscurile provocate de atacurile asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, dar și eforturile Statelor Unite de a reduce costurile transportului petrolier prin relaxarea sancțiunilor aplicate unor nave.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,39 dolari, respectiv 1,31%, până la 104,67 dolari pe baril, la ora 01:16 GMT.

În același timp, contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate (WTI) au pierdut 1,02 dolari, echivalentul a 1,07%, ajungând la 94,07 dolari pe baril.

Evoluția a inversat câștigurile înregistrate în ședința precedentă.

Atacurile din Strâmtoarea Ormuz continuă să afecteze transportul petrolului

În sesiunea precedentă, petrolul WTI a atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni, după ce rebelii Houthi au atacat sediul companiei Saudi Aramco, iar Iranul a anunțat că introduce noi tactici pentru a viza navele din Strâmtoarea Ormuz și a menține prețurile petrolului ridicate.

Un portcontainer și o navă pentru transportul mărfurilor vrac s-au scufundat în apropierea strâmtorii în ultimele 24 de ore, după ce au fost lovite de proiectile în incidente separate, au declarat miercuri oficiali din domeniul maritim.

Atacurile din zona acestei rute maritime s-au intensificat în ultimele zece zile. Iranul susține că își intensifică loviturile ca răspuns la blocada americană asupra porturilor sale și la sancțiunile mai dure introduse luna trecută.

SUA analizează relaxarea sancțiunilor asupra unor petroliere

În condițiile în care războiul din Iran a perturbat transportul maritim și a împins costurile de transport la niveluri record, administrația Trump ia în calcul relaxarea sancțiunilor impuse navelor din așa-numita „flotă din umbră”.

Aceste nave au transportat petrol și produse petroliere din țări precum Rusia, Iran și Venezuela.

Potrivit unui oficial american care a făcut declarații miercuri, măsura ar urmări reducerea costurilor de transport.

Noile discuții se concentrează asupra posibilității ca Statele Unite să permită transportul „petrolului legal” pe nave care au fost anterior sancționate, a explicat oficialul.

Producția Rusiei și exporturile din Orientul Mijlociu limitează creșterea prețurilor

Majorarea producției de petrol din Rusia și Orientul Mijlociu a contribuit la limitarea creșterii prețurilor.

Potrivit datelor publicate miercuri de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), producția de țiței a Rusiei a crescut în septembrie cu 65.000 de barili pe zi, ajungând la 8,43 milioane de barili zilnic.

Cu toate acestea, producția rusă a rămas cu 870.000 de barili pe zi sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.

AIE a mai arătat că exporturile de țiței ale producătorilor din zona Golfului, în Orientul Mijlociu, au crescut în septembrie cu 4,4 milioane de barili pe zi, atingând aproximativ 75% din nivelurile anterioare războiului.

Stocurile de petrol din SUA au scăzut peste așteptări

În Statele Unite, stocurile de țiței și distilate au scăzut săptămâna trecută, în timp ce rezervele de benzină au crescut, potrivit unor surse de pe piață care au citat miercuri date ale American Petroleum Institute.

Stocurile de țiței au scăzut cu 11,1 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 9 octombrie, un declin mult mai mare decât anticipaseră analiștii consultați de Reuters.

Cu toate acestea, prețurile petrolului nu au reacționat semnificativ la informație.

„În ciuda scăderii puternice a stocurilor, prețurile petrolului abia au reacționat. Faptul că nu au crescut în urma unor vești favorabile pieței sugerează că investitorii sunt precauți în privința cumpărării la prețuri tot mai ridicate, la nivelurile actuale”, a transmis Haitong Futures într-o notă publicată joi.

Datele oficiale ale Administrației pentru Informații în Domeniul Energiei din SUA (EIA) urmează să fie publicate la ora 16:00 GMT, cu o zi întârziere din cauza sărbătorii Columbus Day de luni.

Poliția din Chicago investighează plângerea unei femei care susține că a fost agresată sexual în timpul unei petreceri organizate în apropierea campusului Universității din Chicago, într-un context în care violența sexuală din mediul universitar american se află tot mai mult în atenția publică, relatează Associated Press.

Poliția a anunțat miercuri că nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare, la o zi după ce reprezentanții universității au publicat o alertă potrivit căreia fusese identificată o persoană de interes pentru anchetatori.

Cazul apare într-o perioadă marcată de controverse privind modul în care Universitatea Cornell a gestionat acuzațiile unei femei care susține că a fost drogată și agresată sexual de mai mulți membri ai unei fraternități în 2024. O investigație desfășurată în campus a dus la sancțiuni disciplinare interne, dar nu au fost formulate acuzații penale.

O tânără de 21 de ani susține că a fost agresată la o petrecere

Universitatea din Chicago, una dintre instituțiile de cercetare de top din Statele Unite, cu aproximativ 18.000 de studenți, a transmis că o femeie a raportat o agresiune sexuală care ar fi avut loc duminică dimineață, în timpul unei petreceri organizate în casa fraternității Alpha Epsilon Pi.

Potrivit universității, presupusul agresor a fugit din clădire după ce a fost confruntat de o altă persoană.

Poliția din Chicago a precizat că femeia, în vârstă de 21 de ani, a raportat incidentul autorităților și s-a prezentat la spital pentru îngrijiri medicale.

Universitatea a menționat că aceasta nu este studentă a instituției.

Miercuri, poliția nu a furnizat imediat o copie a raportului incidentului, solicitată de Associated Press.

Prietenii tinerei ar fi găsit-o într-o baie, alături de un bărbat

Publicația Chicago Sun-Times, care citează raportul poliției, scrie că tânăra le-a declarat anchetatorilor că băuse alcool și dansase la petrecere, înainte de a începe să se simtă rău.

Potrivit aceluiași document, două dintre prietenele sale ar fi găsit-o ulterior într-o baie, alături de un bărbat. Femeia nu era „pe deplin conștientă”, iar amândoi erau parțial dezbrăcați.

Prietenele tinerei le-au spus polițiștilor că, pentru a intra în baie, au fost nevoite să își facă loc printre mai mulți bărbați care „aclamau și păreau să încurajeze ceea ce se întâmpla înăuntru”, potrivit Chicago Sun-Times.

Fraternitatea neagă implicarea membrilor săi

Fraternitatea Alpha Epsilon Pi susține că niciun membru al său nu a participat la presupusa agresiune și nici nu a încurajat-o.

Filiala fraternității de la Universitatea din Chicago a transmis că membrii săi au intervenit pentru a o ajuta pe femeie imediat după ce au fost alertați de una dintre prietenele acesteia și au încheiat petrecerea pe loc.

„Nu există absolut nicio dovadă că vreun membru AEPi a participat la această agresiune sau că știa despre ea în timp ce avea loc”, a declarat miercuri Jonathan Pierce, purtătorul de cuvânt al organizației naționale a fraternității.

Reprezentanții fraternității au mai susținut că presupusul agresor a fost urmărit și alungat din clădire, iar camerele de supraveghere l-au surprins în timp ce fugea.

Oficialii universității au precizat că persoana de interes identificată de anchetatori nu este studentă și nu are nicio altă afiliere cu instituția.

Universitățile americane, în centrul mai multor controverse

Cazul de la Chicago vine după ce, luna trecută, o femeie a intentat un proces împotriva Universității Cornell și a șapte membri ai unei fraternități, susținând că a fost agresată sexual în repetate rânduri, în octombrie 2024.

Femeia a sesizat poliția universității trei săptămâni mai târziu și a oferit o declarație detaliată, însă procurorii locali nu au formulat acuzații penale. Bărbații vizați au negat că ar fi comis faptele.

Marți, Cornell a anunțat interzicerea petrecerilor în casele fraternităților până anul viitor. Universitatea a precizat că va implica și Poliția statului New York în investigațiile privind agresiunile sexuale din campus.

Fraternitățile se află sub supraveghere și la Universitatea din Arizona, care a suspendat activitățile acestora la începutul lunii, după mai multe sesizări privind agresiuni, ritualuri de inițiere abuzive și alte comportamente necorespunzătoare.

Statele Unite au propus ca țările europene să deblocheze o parte din activele suverane rusești înghețate după invadarea Ucrainei și să le transfere într-un mecanism supravegheat de Washington, într-o încercare de relansare a negocierilor de pace, relatează Financial Times (FT).

Propunerea a fost prezentată săptămâna trecută, în cadrul unor discuții desfășurate la Miami între negociatorii pentru pace ai președintelui Donald Trump și reprezentanți ai Ucrainei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Uniunii Europene și NATO, potrivit a patru persoane informate despre întâlnire.

Statele Unite au sugerat mai multe modalități de deblocare a activelor, inclusiv transferarea acestora într-un nou vehicul financiar cu scop special, supravegheat de Washington.

Un oficial american a declarat că utilizarea activelor rusești înghețate a fost discutată în cadrul negocierilor pentru un acord de pace cuprinzător, iar mecanismele prin care acestea ar urma să fie deblocate și destinația fondurilor sunt încă în discuție.

Oficialul a adăugat că au fost avansate numeroase idei privind modul în care activele înghețate ale Moscovei ar putea fi utilizate după încheierea războiului.

Oficiali ucraineni implicați în negocierile de pace au precizat că subiectul fusese discutat și la întâlnirile anterioare cu reprezentanții americani.

Europenii au respins propunerea prezentată de Witkoff și Kushner

Delegații europeni au respins planul prezentat de emisarul special american Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Propunerea a provocat însă îngrijorare în capitalele europene și la Kiev, ridicând întrebări despre intențiile Statelor Unite și despre abordarea lor foarte diferită în ceea ce privește presiunile exercitate asupra Moscovei pentru a pune capăt invaziei Ucrainei.

Aliații occidentali au înghețat aproximativ 260 de miliarde de euro din activele statului rus în 2022, ca răspuns la invazia pe scară largă ordonată de Vladimir Putin. Cea mai mare parte a acestei sume se află în Uniunea Europeană.

Ucraina a primit un împrumut de 45 de miliarde de euro din partea statelor G7, finanțat prin veniturile generate de dobânzile aferente activelor rusești imobilizate în UE.

Cu toate acestea, numeroase capitale europene se opun utilizării activelor propriu-zise, invocând preocupări juridice.

Deblocarea activelor ar necesita acordul tuturor statelor UE

La sfârșitul anului trecut, liderii Uniunii Europene s-au angajat să utilizeze activele pentru reconstrucția Ucrainei în cazul în care Rusia nu va plăti despăgubiri de război.

Orice decizie privind deblocarea acestora ar necesita însă consensul celor 27 de state membre ale UE, o perspectivă considerată puțin probabilă.

O propunere similară privind activele înghețate fusese inclusă, în urmă cu un an, în planul de pace în 28 de puncte al administrației Trump, dar nu a obținut sprijinul necesar.

Kievul și unele state europene au cerut ca activele înghețate să fie utilizate pentru sprijinirea Ucrainei.

Oficialul american a declarat că Washingtonul a solicitat Kievului să prezinte o propunere privind modul în care ar urma să fie cheltuite fondurile, indiferent de sursa acestora.

De asemenea, Statele Unite au cerut Ucrainei să colaboreze cu Banca Mondială pentru implementarea unor reforme destinate combaterii corupției și asigurării responsabilității în gestionarea banilor.

Kremlinul cere recuperarea activelor rusești înghețate

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri, potrivit presei de stat ruse, că Moscova va face „toate eforturile posibile pentru a obține returnarea activelor furate”.

„Aceasta include activități juridice, procese în instanță și urmăriri penale”, a precizat Peskov.

Oficialii europeni prezenți la întâlnirea de la Miami s-au opus atât cedării controlului asupra activelor, cât și returnării unei părți din acestea către Moscova, potrivit persoanelor familiarizate cu discuțiile.

„Li s-a spus că acest lucru pur și simplu nu se va întâmpla”, a declarat una dintre surse.

Marea Britanie va finanța lucrări esențiale de reparație la centrala nucleară de la Cernobîl, în urma unui atac cu dronă rusească, în timp ce premierul Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina în aceste „zile întunecate și dificile”, relatează The Independent.

Regatul Unit va contribui cu 17 milioane de lire sterline la refacerea adăpostului de protecție și a sistemelor de ventilație ale centralei, avariate într-un atac produs anul trecut. Măsura vine pe fondul îngrijorărilor că procesele de coroziune ar putea provoca riscuri pentru siguranță și mediu pe termen lung.

Ministrul de Finanțe, John Healey, a declarat că angajamentul guvernului britanic față de poporul ucrainean este „de neclintit”, în timp ce ministrul de Externe, Ed Miliband, a afirmat că Marea Britanie va rămâne alături de Ucraina până la victoria acesteia.

Reparațiile de la Cernobîl, parte a unui efort internațional

Finanțarea anunțată de Londra face parte dintr-un efort internațional mai amplu, coordonat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alături de guvernul ucrainean și de statele donatoare din G7.

Anunțul vine după întâlnirea de miercuri dintre premierul britanic Andy Burnham și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, găzduită la Downing Street.

În cadrul întrevederii, Burnham l-a asigurat pe liderul ucrainean că sprijinul britanic va continua.

„Suntem alături de voi și acest lucru nu se va schimba”, i-a transmis premierul.

Zelenski a fost întâmpinat la sediul guvernului britanic de o gardă de onoare fără precedent, formată din militari ai regimentului Irish Guards.

Tensiuni între Ucraina și Statele Unite

Întâlnirea a avut loc într-o perioadă de tensiuni între Kiev și Washington, după ce Donald Trump a relaxat săptămâna trecută sancțiunile asupra motorinei rusești, în contextul în care prețurile ridicate ale combustibililor pe piața americană amenințau să umbrească alegerile legislative de la mijlocul mandatului, programate în noiembrie.

Regatul Unit a reacționat la acordul încheiat de Statele Unite, promițând că va „menține presiunea asupra Rusiei”.

În ultimele zile, președintele american a sugerat și că Ucraina are nevoie de un nou lider și a susținut că Vladimir Putin este mai dornic să ajungă la un acord de pace decât oficialii de la Kiev.

Miercuri, înaintea discuțiilor cu Zelenski, premierul britanic a declarat în Camera Comunelor că va încerca să recâștige sprijinul lui Donald Trump pentru Ucraina.

În timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, Burnham a explicat că își alege cuvintele „cu grijă” după acordul lui Trump privind motorina rusească, deoarece pregătește terenul pentru o reconciliere.

„Îl voi asculta cu atenție pe președintele Zelenski, dar nu va pleca astăzi din Marea Britanie cu mâna goală”, a declarat premierul.

Londra accelerează livrările de rachete pentru apărarea Ucrainei

În timpul întrevederii cu Zelenski, Burnham a confirmat că Marea Britanie va accelera livrările de rachete esențiale pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în contextul bombardamentelor intense lansate de forțele rusești.

Ajutorul va include livrări mai rapide de rachete britanice ușoare multifuncționale, care s-au dovedit eficiente împotriva dronelor rusești propulsate de motoare cu reacție.

Rusia continuă să atace rețeaua energetică a Ucrainei, precum și instalațiile petroliere și de gaze, după ce Donald Trump a susținut că cele două țări au convenit asupra unui „armistițiu energetic”.

Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina

Anunțând noile fonduri pentru reparațiile de la Cernobîl, ministrul de Finanțe, John Healey, a subliniat angajamentul Londrei față de Kiev.

„În timp ce invazia pe scară largă a Ucrainei de către Putin continuă, angajamentul nostru față de poporul ucrainean este de neclintit”, a declarat acesta.

„Reducem finanțarea mașinăriei de război pe care Putin și-o dorește atât de mult și sprijinim reconstrucția Ucrainei, care a avut de suferit din cauza atacurilor sale barbare”, a adăugat Healey.

La rândul său, ministrul de Externe, Ed Miliband, a transmis un mesaj adresat liderului rus.

„Mesajul nostru pentru Putin este clar: suntem umăr la umăr cu Ucraina și vom rămâne astfel până când va învinge”, a declarat acesta.

„Lucrând împreună cu aliații noștri, consolidăm securitatea Ucrainei, creștem costul agresiunii Rusiei și depunem eforturi pentru o pace justă și durabilă”, a adăugat ministrul britanic de Externe.

Particulele fine sunt particule minuscule, cu diametre de ordinul nanometrilor, produse, printre altele, prin arderea combustibililor. Acestea rămân suspendate în aer și pot pătrunde adânc în căile respiratorii, potrivit Phys.

Odată inhalate, particulele pot provoca stres oxidativ, un proces care favorizează inflamația și care, pe termen lung, poate contribui la apariția unor probleme grave de sănătate, precum bolile respiratorii și cardiovasculare. Cercetătorii numesc această proprietate nocivă „potențial oxidativ”.

Totuși, particulele fine rămân de obicei în atmosferă ore întregi sau chiar zile înainte de a fi inhalate. Până în prezent, se știa relativ puțin despre modul în care proprietățile lor nocive se modifică în timp.

O echipă coordonată de profesorul Markus Kalberer, de la Universitatea din Basel, a analizat evoluția potențialului oxidativ și, implicit, a toxicității particulelor emise de motorul cu reacție al unui avion de mici dimensiuni și de un motor diesel marin.

Rezultatele au fost publicate în revista științifică Environmental Science: Atmospheres.

Emisiile de la avioane devin mai toxice în timp

Cercetătorii au utilizat un reactor fotochimic pentru a simula transformările prin care trec particulele în atmosferă, pe parcursul unui interval de una până la 12 zile.

Pentru a analiza proprietățile oxidative ale emisiilor proaspete și ale celor care au trecut prin procese de transformare atmosferică, echipa a folosit un instrument de măsurare dezvoltat special la Universitatea din Basel, denumit Online Oxidative Potential Ascorbic Acid Instrument (OOPAAI).

În timp ce proprietățile relevante pentru sănătate ale emisiilor provenite de la motoarele navelor au rămas în mare parte stabile, potențialul oxidativ al particulelor emise de avioane a crescut semnificativ odată cu trecerea timpului.

Această creștere a fost determinată de modificările compoziției chimice a particulelor, care au reacționat cu componentele aerului sub influența luminii solare.

Cercetătorii avertizează că nu doar emisiile proaspete sunt periculoase

Dr. Battist Utinger, unul dintre cei doi autori principali ai studiului, de la Departamentul de Științe ale Mediului și Institutul Elvețian de Nanoștiință al Universității din Basel, a explicat importanța rezultatelor.

„Studiul nostru arată că este important să privim dincolo de particulele de eșapament proaspăt emise. Procesele atmosferice pot modifica semnificativ proprietățile oxidative ale particulelor și, astfel, potențialul lor de a afecta sănătatea umană”, a declarat acesta.

Peste șapte milioane de decese premature anual, asociate poluării aerului

Potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea la concentrații ridicate de particule poluante din aer provoacă anual peste șapte milioane de decese premature.

Numărul este de peste două ori mai mare decât totalul deceselor provocate la nivel global de SIDA, malarie și tuberculoză, luate împreună.

Groenlanda contestă afirmațiile lui Donald Trump privind începerea iminentă a unor explorări masive de petrol, gaze și minerale pe insulă. Autoritățile locale susțin că proiectele existente sunt încă departe de exploatarea la scară largă, iar Danemarca avertizează că firmele americane nu beneficiază de privilegii.

Guvernul Groenlandei a respins miercuri afirmațiile președintelui american Donald Trump, potrivit cărora „explorări masive de petrol, gaze și minerale se pregătesc să înceapă” pe teritoriul arctic, relatează CNN.

Jørgen Hammeken-Holm, ministrul adjunct responsabil de minerit în Groenlanda, a recunoscut că există activități desfășurate de companii americane, însă a precizat că situația este departe de cea descrisă de liderul de la Casa Albă.

„Suntem foarte departe de explorări «masive». Există numeroase explorări de mai mică amploare în desfășurare, dar ar putea dura ani până când acestea vor deveni operaționale”, a declarat oficialul pentru CNN.

Declarațiile reflectă și concluziile cercetătorilor care au atras atenția asupra dificultăților și costurilor enorme asociate extragerii resurselor naturale din Groenlanda.

Danemarca: Companiile americane nu beneficiază de tratament preferențial

Ministerul danez de Externe a transmis că, dacă Statele Unite doresc să exploreze resursele Groenlandei, trebuie să respecte legislația insulei, care este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.

Copenhaga a precizat că acordul semnat luna trecută între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda nu modifică această situație.

„Acordul nu oferă investitorilor americani niciun tratament preferențial față de investitorii din alte țări NATO, din Uniunea Europeană și din statele partenere NATO în ceea ce privește accesul la resursele naturale din Groenlanda”, a transmis ministerul.

Numeroase zăcăminte se află în zone izolate, la nord de Cercul Polar Arctic, unde stratul de gheață poate avea o grosime de aproximativ 1,6 kilometri, iar infrastructura este redusă.

Aproximativ 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață.

Trump susține că Groenlanda dispune de cantități uriașe de petrol

De la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va prelua controlul asupra Groenlandei și a resurselor sale naturale, provocând nemulțumirea partenerilor europeni și a aliaților din NATO.

„Există experți care spun că volumul de petrol ușor accesibil este mult mai mare decât în aproape orice alt teritoriu din lume”, a scris Trump miercuri dimineață pe Truth Social.

Ulterior, în aceeași zi, președintele american a susținut că presa i-a exagerat intențiile privind Groenlanda și că nu a luat niciodată în considerare cucerirea insulei prin forță.

„Știți, am fost foarte criticați de presa care răspândește știri false. Spuneau: «Ce mod îngrozitor de a vorbi despre Groenlanda! Este îngrozitor». Vă amintiți, credeau că îmi voi trimite armata să atace Groenlanda. Nu aveam de gând să fac asta, dar m-am plâns foarte ferm la NATO, foarte ferm”, a declarat Trump la un miting în Arizona.

De-a lungul anilor, Trump a sugerat anexarea teritoriului autonom. Cu puțin timp înainte de începerea celui de-al doilea mandat, în 2025, nu a exclus posibilitatea preluării Groenlandei prin forță, susținând că insula este esențială pentru securitatea Statelor Unite.

La începutul acestui an, însă, liderul american a exclus o intervenție militară în declarațiile făcute la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția.

Ce prevede acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda

Luna trecută, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au ajuns la un acord menit să reducă tensiunile provocate de amenințările lui Trump privind anexarea insulei, care are o poziție strategică.

La momentul respectiv, președintele american a susținut că documentul oferă Statelor Unite „control permanent” asupra securității Groenlandei.

Acordul începe însă prin recunoașterea suveranității Danemarcei și a dreptului groenlandezilor la autodeterminare.

Documentul aduce modificări minore unui tratat din 1951, care permite Statelor Unite să staționeze trupe în Groenlanda în cadrul apărării NATO.

Potrivit textului publicat pe site-ul Casei Albe, acordul nu menționează explicit petrolul sau gazele, dar face referire la „cooperarea în domeniul mineralelor” și la „cooperarea pentru dezvoltare economică și promovarea afacerilor”, fără alte detalii.

Acordul deschide, de asemenea, calea pentru înființarea unor baze americane suplimentare și garantează accesul militar al Statelor Unite în cazul în care Groenlanda devine independentă de Danemarca.

Trump invocă rolul Groenlandei în apărarea Statelor Unite

În mesajul publicat miercuri, Donald Trump a subliniat importanța strategică a insulei pentru securitatea americană.

„Orice atac viitor asupra Statelor Unite va trebui să treacă prin Groenlanda, unde sistemele noastre de apărare vor doborî în mod obișnuit drone, rachete sau orice alt tip de armă care nici măcar nu a fost conceput încă”, a scris președintele american.

Elon Musk a sugerat că guvernul Statelor Unite s-ar putea afla în spatele restricțiilor privind viteza cu care anumite arme ale Ucrainei se pot deplasa fără să piardă conexiunea la rețeaua de internet Starlink, operată de SpaceX, relatează BBC.

Starlink este un instrument esențial pentru Kiev, folosit atât pentru ghidarea dronelor către ținte rusești, cât și pentru apărarea spațiului aerian ucrainean. Marți seară, autoritățile ucrainene au anunțat că noi limite de viteză, introduse pe neașteptate, au perturbat misiunile militare.

Un consilier al președintelui Volodimir Zelenski a declarat că nu consideră restricțiile o coincidență și că acestea ar avea legătură cu recentele tensiuni dintre Kiev și Washington.

Musk: Restricțiile Starshield sunt decise de armata americană

Elon Musk a declarat că Starshield, serviciul militar asociat Starlink, este controlat de guvernul american, iar „orice limitări privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite”.

Declarația a fost făcută pe platforma X, ca răspuns la solicitările oficialilor ucraineni de restabilire a conexiunilor.

Printre cei care au cerut remedierea situației s-a numărat și președintele Zelenski, care a declarat pentru presa britanică:

„Sper că este o greșeală, poate o problemă tehnică uriașă. Nu știu, dar cerem să fie repornit”.

Marți seară, pentru conexiunile Starlink a fost introdusă o limită de viteză de 160 km/h, ceea ce înseamnă că armele care depășeau această viteză pierdeau conexiunea la rețea.

Conectivitatea fusese restabilită parțial până miercuri seară, potrivit fostului ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov.

„Eliminarea completă a limitei de viteză a Starshield este acum esențială pentru apărarea Ucrainei”, a scris acesta pe X, mulțumindu-i lui Elon Musk și solicitându-i sprijinul în continuare.

Aproximativ o oră mai târziu, Musk a răspuns mesajului, apărând implicarea companiei sale.

„Sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA. Orice limitări privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite”, a transmis el.

Musk a adăugat că Starlink este destinat „activităților civile sau defensive și nu poate fi utilizat pentru acțiuni militare ofensive, deoarece acest lucru ar fi nepotrivit pentru o companie comercială”.

Guvernul american nu a comentat declarațiile.

Deși ambele servicii aparțin companiei SpaceX, Starlink este un serviciu civil care utilizează sateliți aflați pe orbită joasă pentru a furniza internet, în special în zonele izolate, în timp ce Starshield este conceput pentru utilizare guvernamentală și militară.

Restricțiile au coincis cu atacuri rusești asupra Ucrainei

Restricțiile au fost introduse marți seară, în timp ce Rusia desfășura atacuri mortale asupra Ucrainei. Potrivit oficialilor, mai multe persoane au fost ucise la Kiev, iar atacurile au lovit instalații de comunicații și energetice utilizate de armata ucraineană.

Președintele Zelenski a descris ofensiva drept „unul dintre cele mai ample atacuri” lansate de Rusia.

El a precizat că „o parte semnificativă a dronelor au fost doborâte”, dar că au existat și lovituri care și-au atins țintele.

Cel puțin 600.000 de persoane din Ucraina au rămas fără energie electrică, iar unii locuitori au declarat că nu au primit avertismente privind apropierea dronelor înainte de impact.

„Este clar că această acțiune nu poate fi o coincidență și are legătură cu situația politică actuală”, a scris miercuri dimineață pe Telegram Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean.

Tensiuni între Ucraina și Statele Unite

Președintele american Donald Trump a devenit tot mai nemulțumit de Ucraina, pe fondul continuării atacurilor asupra instalațiilor energetice rusești.

Zelenski a susținut că Statele Unite au amenințat cu restricționarea schimbului de informații dacă nu acceptă armistițiul energetic propus de Trump. Marți, președintele american a negat această afirmație.

Aflat miercuri într-o vizită la Londra, Zelenski a recunoscut că s-a simțit trădat după ce Statele Unite au încheiat un acord cu Rusia pentru importul a 300.000 de tone de motorină.

Întrebat de jurnalistul britanic Piers Morgan dacă s-a simțit trădat, președintele ucrainean a răspuns:

„Da, într-adevăr… dar este puțin mai complicat decât emoțiile sau sentimentele mele”.

Marea Britanie promite accelerarea livrărilor de rachete către Ucraina

În timpul vizitei de o zi în Regatul Unit, Zelenski a fost întâmpinat cu o îmbrățișare de premierul britanic Andy Burnham, la Downing Street, și a avut o audiență la regele Charles.

Înainte de sosirea președintelui ucrainean, biroul premierului britanic a anunțat că va accelera livrarea de rachete ușoare multifuncționale către Ucraina, utilizate pentru doborârea dronelor rusești.

„Suntem alături de voi și acest lucru nu se va schimba”, i-a transmis Burnham lui Zelenski.

Coreea de Nord a anunțat că a testat miercuri două tipuri de rachete strategice de croazieră lansate de pe submarine, pentru a verifica capacitatea marinei militare de a-și îndeplini misiunile și fiabilitatea mijloacelor de descurajare militară, potrivit Reuters.

Potrivit agenției de presă de stat KCNA, care a relatat joi despre teste, lansările au avut loc în apele din apropierea coastei estice a Coreei de Nord, sub observația unor ofițeri militari de rang înalt.

Agenția nu a oferit alte detalii despre rachete sau despre lansări, precizând doar că testele nu au avut efecte negative asupra securității țărilor vecine.

Dezvoltarea submarinelor capabile să lanseze rachete, o prioritate pentru Kim Jong Un

Coreea de Nord a continuat dezvoltarea submarinelor moderne capabile să lanseze rachete, precum și a rachetelor balistice și de croazieră. Țara a efectuat lansări de testare de pe diferite platforme, inclusiv de pe un submarin învechit.

Cu toate acestea, nu se consideră că Phenianul ar fi introdus încă în serviciul operațional complet un submarin modern capabil să lanseze rachete.

Acest obiectiv reprezintă una dintre principalele priorități militare ale liderului nord-coreean Kim Jong Un, care a supravegheat dezvoltarea unei game variate de rachete strategice balistice și de croazieră.

PSG a început în forță partida și a deschis scorul în minutul 13, prin Désiré Doué, care a înscris cu un șut puternic de la marginea careului, după o pasă a lui Fabián Ruiz.

Două minute mai târziu, Ousmane Dembélé a majorat avantajul francezilor la 2-0, după ce a reluat cu capul centrarea lui Doué, potrivit FlashScore.

Manchester City a încercat să reducă diferența, însă Erling Haaland a fost blocat de apărarea adversă, iar portarul Matvey Safonov a intervenit la ocaziile gazdelor.

În minutul 32, Vitinha a înscris pentru 3-0, după o pasă oferită de Warren Zaïre-Emery. Mijlocașul portughez a finalizat din interiorul careului, trimițând mingea în partea dreaptă a porții.

Manchester City a avut mai multe oportunități înainte de pauză, dar Joško Gvardiol a trimis puțin pe lângă poartă, iar Jérémy Doku a fost oprit de Safonov.

PSG a intrat astfel la pauză conducând la scor de neprezentare.

Manchester City a încercat să revină după pauză

Englezii au început mai bine repriza secundă și au redus diferența în minutul 53. Erling Haaland a înscris din apropierea porții, după o pasă a lui Iliman Ndiaye.

PSG a răspuns în minutul 62, când Maghnes Akliouche a dus scorul la 4-1, profitând de o eroare a portarului Gianluigi Donnarumma.

Manchester City a continuat să atace și a avut mai multe ocazii importante. Enzo Fernández a lovit bara în minutul 71, iar trei minute mai târziu Haaland a trimis cu capul în transversală.

În minutul 75, atacantul norvegian a reușit dubla, după o pasă a lui Ayyoub Bouaddi, reducând diferența la 4-2.

Manchester City a încercat să înscrie din nou, iar Haaland a avut o ocazie importantă în minutul 83, însă Safonov a intervenit spectaculos.

În minutul 88, PSG a primit un penalty după un fault comis de Matheus Nunes. Ferran Torres a executat lovitura de la 11 metri în minutul 90, dar Gianluigi Donnarumma a respins.

Partida s-a încheiat cu victoria formației franceze, scor 4-2, după patru minute de prelungire acordate de arbitrul german Sven Jablonski.

AS Roma a început mai bine partida, iar Thibaut Courtois a fost nevoit să intervină la șuturile lui Mario Hermoso și Matías Soulé.

Gazdele au deschis scorul în minutul 20, prin Marten de Roon, care a înscris cu un șut deviat de la marginea careului, după o pasă a lui Soulé, potrivit FlashScore.

Real Madrid a egalat cinci minute mai târziu, când Kylian Mbappé a șutat de la distanță, iar mingea deviată l-a învins pe Pierluigi Gollini. Prima repriză s-a încheiat la egalitate, scor 1-1.

AS Roma a marcat de două ori după pauză

Italienii au revenit în avantaj în minutul 51, prin Donyell Malen, care a profitat de o eroare defensivă a madrilenilor și a înscris din pasa lui Rodrigo Mora.

Șase minute mai târziu, același Malen a majorat avantajul la 3-1, după o pasă a lui Matías Soulé. Golul a fost validat în urma verificării VAR.

Real Madrid a încercat să revină, însă Mbappé a fost oprit de intervențiile portarului Gollini. În minutul 69, francezul a trimis mingea în poartă, dar reușita a fost anulată pentru ofsaid.

Real Madrid a marcat de trei ori în șase minute

Revenirea madrilenilor a început în minutul 84, când Carlos Espí a redus diferența la 3-2, după ce Gollini a respins o lovitură de cap a lui Endrick.

Un minut mai târziu, Endrick a restabilit egalitatea cu o lovitură de cap, după un corner executat de Arda Güler.

În minutul 90, Antonio Rüdiger a înscris golul victoriei, tot după o centrare din corner a lui Arda Güler, stabilind rezultatul final, 4-3.

Real Madrid a obținut astfel a 20-a victorie în ultimele 22 de confruntări cu echipe italiene în Liga Campionilor. De cealaltă parte, AS Roma a ajuns la cinci meciuri consecutive fără victorie în competițiile europene.

Partida de pe Stadio Olimpico a fost arbitrată de francezul François Letexier, care a acordat cinci minute de prelungire.