MediaFax.ro

Potrivit autorităților locale și organizațiilor internaționale, violențele a început după moartea unui colonist israelian de 18 ani, ucis sâmbătă după ce ar fi fost lovit de un vehicul condus de un palestinian, în timp ce se afla pe un ATV. Poliția israeliană investighează dacă incidentul a fost intenționat sau doar un accident.

În orele care au urmat, pe grupurile de WhatsApp folosite de coloniștii israelieni au circulat apeluri la o „campanie de răzbunare”. Potrivit unui oficial din domeniul apărării, citat luni de Le Figaro, „peste 20 de atacuri au avut loc doar în noaptea de sâmbătă spre duminică”.

Printre localitățile vizate se numără mai multe sate palestiniene din nordul Cisiordaniei, în apropiere de orașul Nablus, unul dintre cele mai mari centre urbane din zonă. Imagini distribuite online arată zeci de persoane mascate care intră în sate, incendiază vehicule și vandalizează clădiri.

Societatea Semilunii Roșii Palestiniene, organizația umanitară echivalentă Crucii Roșii în teritoriile palestiniene, a anunțat că cel puțin trei persoane au fost rănite la cap în urma confruntărilor și transportate la spital.

Armata israeliană a transmis că a trimis trupe și unități de poliție de frontieră în zonă, după ce a primit sesizări privind incendierile și tulburările provocate de civilii israelieni.

Poliția israeliană a anunțat duminică reținerea a cinci persoane, fără să le precizeze identitatea. Un ofițer al poliției de frontieră israeliene a fost rănit după ce coloniștii au atacat forțele de ordine.

Organizația israeliană pentru drepturile omului Yesh Din a descris incidentele drept „o noapte de pogromuri”, termen folosit pentru a descrie atacuri violente împotriva civililor, și a acuzat autoritățile că nu au intervenit preventiv, deși existau informații despre posibile atacuri.

Ministerul palestinian de Externe a condamnat violențele, acuzând „incendierea locuințelor și terorizarea civililor” în timpul sărbătorii Eid al-Fitr, care marchează încheierea Ramadanului.

Potrivit datelor ONU, șase palestinieni au fost uciși de coloniști de la începutul lunii martie, iar violențele s-au intensificat după declanșarea conflictului dintre Israel și Iran. Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au cerut Israelului să oprească valul de atacuri ale coloniștilor.

Liderul opoziției de centru-stânga din Israel, Yair Golan, a acuzat guvernul că permite aceste acțiuni, afirmând că „terorismul evreiesc se extinde” odată cu războiul împotriva Iranului. După un atac care a avut loc săptămâna trecută, chiar și șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a calificat violențele coloniștilor drept „inacceptabile din punct de vedere moral și etic”.

Israelul a construit aproximativ 160 de colonii în Cisiordania și Ierusalimul de Est, după ce a ocupat aceste teritorii în urma războiului din 1967. În prezent, în aceste colonii trăiesc circa 700.000 de israelieni.

Aproximativ 3,3 milioane de palestinieni locuiesc în aceleași teritorii, multe dintre comunități fiind separate de drumuri și zone controlate de armata israeliană.

Potrivit dreptului internațional, coloniile sunt considerate ilegale de majoritatea comunității internaționale deoarece sunt construite pe teritorii ocupate, însă Israelul contestă această interpretare.

Inițiativa a pornit în 2021, când Camera Meșteșugarilor din Freiburg – organizație care reprezintă meseriile tradiționale și companiile din acest sector – a fost contactată de o agenție de recrutare din India. Mesajul propunea trimiterea de tineri pentru programe de formare profesională în Germania.

„Aveam mulți angajatori disperați, care nu găseau oameni să lucreze pentru ei”, a explicat reprezentantul de atunci al organizației, citat de BBC.

Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al măcelăriilor. Numărul afacerilor de familie a scăzut puternic în ultimele două decenii, iar interesul tinerilor germani pentru aceste meserii este tot mai redus. „Meseria este grea, iar de aproximativ 25 de ani tinerii aleg cu totul alte direcții”, a declarat șeful unei bresle locale a măcelarilor, Joachim Lederer.

Primii 13 tineri indieni au ajuns în Germania în 2022, pentru ucenicie în mici orașe din sud-vestul țării. Astăzi, numărul lor a crescut la aproximativ 200 doar în acest sector. „Nu aș mai fi fost în afaceri astăzi fără India”, a spus un angajator din domeniu, care are acum mai mulți lucrători recrutați prin acest program.

Pentru mulți dintre cei care pleacă, decizia este una pragmatică: oportunitățile limitate din India și salariile mai mari din Europa. „Nu voiam să investesc într-o facultate și apoi să ajung să lucrez pe un salariu mic în India. În Germania avem salarii mai mari și pot să-mi și ajut familia”, a declarat unul dintre tinerii aflați în program.

Alții invocă dificultatea de a găsi un loc de muncă în domeniul lor, chiar și cu studii superioare. Combinând munca și educația, sistemul german de formare profesională – cunoscut ca „Ausbildung” – oferă o alternativă practică la studiile universitare clasice.

Germania are nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori străini în fiecare an, potrivit unui studiu realizat de Fundația Bertelsmann, un institut german de analiză economică și socială. În lipsa acestora, forța de muncă ar putea scădea cu 10% până în 2040.

Problema este una structurală: generațiile născute după al doilea război mondial ies la pensie, iar numărul tinerilor este insuficient pentru a le lua locul.

Deficitul nu afectează doar mediul privat. Și administrațiile locale întâmpină dificultăți în recrutare, inclusiv pentru posturi din educație. Diana Stöcker, primarul orașului Weil am Rhein și membră a Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), partid conservator aflat printre principalele formațiuni politice germane, a confirmat că autoritățile locale caută soluții inclusiv în afara țării.

„Am căutat personal în toată Germania, dar este foarte greu de găsit”, a spus ea, referindu-se la lipsa educatorilor. „Trebuie să ne uităm peste hotare. Este singura posibilitate”.

În același timp, India dispune de un surplus semnificativ de tineri. „India are aproximativ 600 de milioane de persoane sub 25 de ani și un excedent de forță de muncă”, a explicat unul dintre reprezentanții agenției de recrutare Magic Billion, implicată în program.

Accesul lucrătorilor indieni pe piața muncii din Germania a fost înlesnit de acordul de mobilitate semnat între cele două țări în 2022. Ulterior, autoritățile germane au majorat semnificativ cota de vize pentru muncitorii calificați din India, de la 20.000 la 90.000 de persoane pe an.

Datele oficiale arată o creștere rapidă a numărului de angajați indieni: peste 136.000 în 2024, față de aproximativ 23.000 în 2015.

O statuie a lui Cristofor Columb a fost amplasată duminică pe terenul clădirii Eisenhower, un imobil administrativ de lângă Casa Albă, unde se află birourile personalului.

Anunțul a fost făcut de administrația Donald Trump, care a precizat că statuia este o replică a celei doborâte de protestatatari în portul din Baltimore, în timpul protestelor declanșate după moartea lui George Floyd, bărbatul afro-american ucis de poliție în mai 2020. Atunci, mai multe monumente dedicate lui Columb au fost vandalizate sau înlăturate, ca urmare a criticilor privind rolul său în cucerirea și exploatarea populațiilor indigene.

Replica statuii lui Cristofor Columb, realizată în principal din marmură de sculptorul american Will Hemsley, a fost împrumutată guvernului federal de Organizațiile Unite Italo-Americane, un grup de organizații care reprezintă comunitatea italo-americană din SUA. Potrivit Associated Press, reprezentanții acesteia au transmis că statuia „și-a găsit un loc unde poate străluci în pace și poate fi protejată”.

Administrația Donald Trump consideră expediția din 1492 ca un moment istoric pozitiv, începutul colonizării europene în Americi și al dezvoltării lumii moderne. În schimb, în ultimii ani, multe instituții și comunități americane au început să vadă această moștenire și ca pe o perioadă de violențe, exploatare și distrugere a culturilor indigene. Ca urmare, mai multe state și orașe au înlocuit Ziua lui Columb cu Ziua Popoarelor Indigene. În 2021, democratul Joe Biden a devenit primul președinte al SUA care a marcat oficial această zi.

Donald Trump a criticat în repetate rânduri înlocuirea sărbătorii, spunând că aceasta ar distorsiona istoria.

„În această Casă Albă, Cristofor Columb este un erou”, au transmis reprezentanții actualei administrații americane.

„Readuc Ziua lui Columb din cenușă”, a declarat Donald Trump în campania sa electorală , reluând o temă centrală din discursul său politic, în care acuză opoziția democrată că încearcă să rescrie trecutul și să afecteze simbolurile asociate comunității italo-americane.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat duminică, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la postul american de televiziune CBS, citat de Politico, că se așteaptă ca statele europene să ajungă curând la un consens în sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Iranul.

„Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”, a spus Rutte, întrebat despre poziția aliaților NATO în raport cu operațiunile militare conduse de Donald Trump.

Tot mai multe state europene și-au exprimat rezervele față de implicarea directă a NATO în conflict, subliniind caracterul defensiv al alianței. Divergențele vizează inclusiv participarea la operațiunile americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, un coridor esențial pentru transportul global de petrol.

Rutte a evitat să critice direct liderii europeni, dar a transmis un mesaj de susținere pentru acțiunile Washingtonului.„El face acest lucru pentru a face întreaga lume mai sigură”, a spus șeful NATO despre Trump.

Fost prim-ministru al Olandei, Rutte a explicat că reacția mai lentă a Europei este legată de faptul că statele nu au fost implicate în faza inițială a planificării operațiunilor, pentru a se păstra elementul de surpriză al atacurilor americane și israeliene.

„Înțeleg frustrarea președintelui că lucrurile durează, dar cer și înțelegere, deoarece statele au trebuit să se pregătească fără să știe dinainte”, a declarat acesta.

În susținerea campaniei militare inițiată de SUA și Israel, Rutte a invocat precedentul Coreei de Nord, avertizând că negocierile prelungite pot duce la pierderea momentului de acțiune.

„Am văzut în cazul Coreei de Nord că, dacă negociezi prea mult, poți pierde momentul în care mai poți acționa, iar acum această țară are deja capacitate nucleară”, a spus el.

Negocierile Statele Unite și aliaților cu Coreea de Nord privind renunțarea la programul nuclear au durat mai multe decenii, dar nu au reușit să oprească dezvoltarea armelor. Mai multe acorduri internaționale, inclusiv cele din anii ’90 și din cadrul negocierilor multilaterale ulterioare, au eșuat pe fondul neîncrederii reciproce și al încălcării angajamentelor de ambele părți. În paralel, Phenianul a continuat dezvoltarea programelor sale nucleare și balistice.

În prezent, Coreea de Nord deține deja capacități nucleare, iar negocierile și sancțiunile internaționale nu au reușit să oprească acest proces.

Potrivit lui Rutte, un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare clară” pentru Israel, Europa și stabilitatea globală.

Peste 2.000 de persoane erau în continuare fără electricitate duminică după-amiază, după ce statul american Hawaii a fost lovit de cele mai severe inundații din ultimele două decenii.

Autoritățile au emis vineri ordine de evacuare pentru 5.500 de persoane în nordul insulei Oahu, în apropiere de orașul Honolulu, care au fost ridicate ulterior, potrivit Associated Press. Peste 200 de oameni au fost salvați din calea apelor.

Compania Hawaiian Electric a anunțat că a restabilit electricitatea pentru aproximativ 1.200 de persoane care locuiesc pe coasta de nord a insulei Oʻahu. Curentul fusese oprit preventiv vineri din cauza inundațiilor.

Echipele au continuat intervențiile, iar compania estima că încă 2.000 de consumatori urmau să fie reconectați până la finalul zilei de duminică. În comitatul Maui, care include mai multe insule din statul Hawaii, aproximativ 100 de persoane erau încă fără electricitate. Pe insula Hawaii, toate întreruperile majore fuseseră remediate în cursul zilei de duminică.

Un meteorolog din Hawaii, Matthew Foster, a declarat că partea cea mai severă a furtunilor a trecut, iar ploile s-au redus la averse izolate în Oahu, Maui și insula Hawaii. În continuare, sunt așteptate cantități reduse de precipitații pe insula Hawaii și ploi slabe în restul regiunilor.

Vânturile vor sufla dinspre nord-est, adică dinspre ocean, aducând ploi în special în zonele mai verzi ale insulelor, unde terenul poate absorbi mai ușor apa. Cu toate acestea, inundații suplimentare pot apărea punctual în următoarele zile, spun meteorologii.

Autoritățile mențin o alertă de fierbere a apei pentru zonele de pe coasta de nord, înseamnând că apa de la robinet nu este sigură pentru consum. Locuitorii sunt încurajați să raporteze pagubele.

Guvernatorul statului Hawaii, Josh Green, a declarat că valoarea totală a distrugerilor ar putea depăși 1 miliard de dolari, incluzând daune la aeroporturi, școli, drumuri, locuințe și un spital din Kula, pe insula Maui.

Furtunile au fost provocate de un fenomen meteo numit „Kona lows”, specific sezonului rece, care aduce aer cald și foarte umed dinspre ocean și generează ploi abundente pe insule.

Experții spun că astfel de episoade de ploi puternice apar tot mai des și sunt mai intense decât în trecut, pe măsură ce temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Jessi Pierce, o jurnalistă americană în vârstă de 37 de ani care relata despre hocheiul pe gheață, a murit alături de cei trei copii ai săi într-un incendiu izbucnit sâmbătă dimineață. Jurnalista relata despre activitatea echipei Minnesota Wild, o formație profesionistă de hochei din orașul Saint Paul, care evoluează în National Hockey League (NHL), principala ligă de hochei din America de Nord.

Potrivit autorităților, citate de Associated Press, incendiul a avut loc în localitatea White Bear Lake, o suburbie a orașului Saint Paul, în statul american Minnesota.

Vecinii au fost cei care au sunat la serviciul de urgență 911, după ce au văzut flăcări ieșind prin acoperișul casei. La sosirea pompierilor, locuința era deja cuprinsă de foc.

În interiorul locuinței, echipele de intrevenție au găsit un adult, trei copii și un câine, toți fără viață. Cauza incendiului este în continuare investigată.

„Inimile noastre sunt alături de toți cei afectați de această tragedie. Cerem comunității să se sprijine reciproc în aceste momente dificile”, a transmis șeful pompierilor din White Bear Lake, Greg Peterson.

Deși autoritățile nu au făcut publice imediat identitățile victimelor, moartea jurnalistei a fost confirmată de reprezentanții NHL.

„Întreaga echipă editorială a Ligii Naționale de Hochei este devastată și profund îndurerată de pierderea lui Jessi și a copiilor ei”, a transmis Bill Price, vicepreședinte și redactor-șef al site-ului oficial al ligii. „Dragostea ei pentru familie și pentru hochei era evidentă în energia și pasiunea pe care le aducea în munca sa. Era o adevărată bucurie să lucrezi cu ea. Ne va lipsi enorm”.

Și clubul Minnesota Wild, echipa despre care scria frecvent, a transmis un mesaj public. „Jessi a fost o persoană caldă și empatică, care ținea enorm la familia sa și la cei din jur. A fost un ambasador al hocheiului în perioada în care a relatat despre Wild și NHL”, au transmis reprezentanții echipei.

Statul Minnesota este considerat unul dintre centrele tradiționale ale hocheiului din Statele Unite, sport extrem de popular în regiune, iar Minnesota Wild are o bază importantă de fani încă de la înființarea sa, în anul 2000.

Parlamentul Coreei de Nord l-a reales pe Kim Jong-un în funcția de președinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, cel mai înalt organism de decizie și guvernare al țării, a anunțat luni agenția oficială de presă KCNA, citată de Le Figaro.

Decizia a fost luată duminică, la Phenian, în prima ședință a noului Parlament, iar autoritățile au anununțat o prezență la vot de 99,9%. Cei 687 de deputați ai noii adunări legislative au fost aleși pe 15 martie.

Presa de stat susține că realegerea reflectă „voința unanimă a poporului”.

Oficial, organul legislativ al statului este Adunarea Populară Supremă, însă în practică deciziile importante sunt concentrate în jurul conducerii executive, dominată de Kim Jong-un.

Coreea de Nord a fost fondată în 1948 de Kim Il-sung, bunicul actualului lider, care a instaurat un regim comunist, transmis ulterior în interiorul familiei. După moartea sa, puterea a fost preluată de fiul său, Kim Jong-il, iar din 2011 conducerea a trecut la Kim Jong-un. Sistemul politic rămâne unul autoritar, în care puterea este concentrată în jurul liderului și al aparatului de partid, fără o competiție politică reală.

Analiștii internaționali estimează că actuala sesiune a Parlamentului nord-coreean ar putea include și dezbateri privind modificări constituționale. Printre acestea s-ar putea regăsi definirea oficială a relațiilor dintre cele două Corei ca fiind relații între „două state ostile”, o schimbare cu implicații majore pentru stabilitatea regională.

Un grup de parlamentari UDMR a inițiat un proiect de lege care propune acordarea unui ajutor de stat pentru apicultori, sub forma unei plăți de 12 euro pentru fiecare familie de albine.

Inițiatorii spun că apicultorii se confruntă cu dificultăți tot mai mari, în special din cauza pierderilor de efective albinelor și a importurilor de miere mai ieftină: „Sectorul se confruntă cu provocări majore: mortalitate ridicată a albinelor, importurile de miere extracomunitară cu prețuri reduse, ce generează o concurență neloială produsului românesc și împiedică valorificarea producțiilor autohtone”.

Aceștia au explicat că mecanismele actuale de sprijin nu acoperă toate costurile esențiale din activitatea apicolă, în special hrana necesară familiilor de albine în perioadele fără cules. „Prin intervențiile specifice sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care sunt acordate subvenții în agricultură n.r) nu sunt acoperite cheltuielile privind hrana familiilor de albine. Iar aceste cheltuieli reprezintă o componentă esențială a activității apicole”, au precizat autorii proiectului.

Costurile pentru hrana familiilor de albine au crescut constant în ultimii ani, iar apicultorii trebuie să cumpere tot mai multă hrană suplimentară pentru a-și menține stupinele. „În ultimii ani, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, a secetei prelungite, a variațiilor bruște de temperatură și a reducerii resurselor melifere naturale, necesarul de hrană suplimentară a crescut semnificativ, generând costuri tot mai mari”, spun inițiatorii.

Potrivit acestora, „lipsa unui sprijin pentru acoperirea acestor cheltuieli afectează sustenabilitatea stupinelor, crește riscul depopulării și conduce la pierderi economice importante, cu impact direct asupra producției apicole”. Practic, apicultorii riscă să piardă familii de albine și să înregistreze pierderi financiare semnificative, ceea ce ar reduce producția de miere și alte produse apicole românești.

Proiectul prevede ca ajutorul să fie acordat anual, timp de trei ani, pentru producția autohtonă. Valoarea sprijinului este de 12 euro pentru fiecare familie de albine. Fondurile ar urma să fie asigurate de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii, iar schema de ajutor va putea fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană.

Pentru a primi ajutorul de stat, apicultorii trebuie să fie înregistrați oficial și să aibă stupine autorizate, iar activitatea lor să fie legală și funcțională, fără probleme de insolvență sau faliment.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a avertizat duminică, pe X, că aceste obiective – esențiale pentru producția de energie și alimentarea cu apă potabilă – vor deveni ținte și vor fi „distruse ireversibil”. El a menționat și că „entitățile care finanțează bugetul militar al SUA sunt ținte legitime”, sugerând o extindere a conflictului dincolo de actorii direcți, potrivit Associated Press.

Cu o zi înainte, Statele Unite au amenințat că vor lovi infrastructura energetică a Iranului. Donald Trump a dat Teheranului un termen de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, avertizând că, în caz contrar, SUA vor distruge „diversele lor centrale electrice, începând cu cea mai mare”.

La rândul său, Iranul a transmis că va „închide complet” strâmtoarea dacă Washingtonul își duce la capăt amenințările. Ruta, care leagă Golful Persic de restul lumii, este esențială pentru exporturile de petrol, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală tranzitând această zonă. Traficul de petroliere a fost aproape complet blocat din cauza incidentelor și atacurilor din zonă, contribuind la creșterea prețurilor și la tensiuni pe piețele internaționale.

Războiul, lansat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie, a intrat în cea de-a patra săptămână și continuă să afecteze economia globală, crescând prețurile petrolului și punând în pericol unele dintre cele mai aglomerate coridoare aeriene din lume. Peste 2.000 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului.

Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a revendicat un atac aerian lansat sâmbătă în nordul Israelului, soldat cu moartea unui civil. În același timp, președintele Libanului, Joseph Aoun, a avertizat că loviturile israeliene asupra podurilor din sudul Libanului reprezintă „un preludiu la o invazie terestră”.

„Ne așteptăm la câteva săptămâni de lupte încă împotriva Iranului și a Hezbollah”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că este „un miracol” că nu s-au înregistrat victime după un atac cu rachete iraniene în sudul Israelului, în apropierea unui sit nuclear, unde zeci de persoane au fost rănite.

În paralel, Iranul a sesizat Consiliul de Securitate al ONU, susținând că atacurile asupra centralelor electrice ar fi „în mod inerent nediscriminatorii și clar disproporționate”, afectând fără diferență civili și infrastructură, și ar constitui „o crimă de război”. Statele Unite susțin însă că o mare parte din infrastructura Iranului este controlată de Islamic Revolutionary Guard Corps și utilizată pentru susținerea efortului de război.

Pe măsură ce războiul intră în cea de-a patra săptămână, Teheranul nu doar că refuză negocierile, dar își intensifică acțiunile, inclusiv asupra statelor din jur. Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial arab, citați de The Washington Post, conducerea iraniană pariază că poate „crește costurile” mai rapid decât Washingtonul le poate controla prin forță militară.

Controlul asupra Strâmtorii Hormuz, prin care tranzitează aproximativ o cincime din transporturile globale de combustibil, este elementul central al strategiei. Iranul a restricționat parțial circulația în zonă, ceea ce a generat deja turbulențe pe piețele energetice. Sub protecția anonimatului, un diplomat iranian a explicat direct miza: „încercăm să facem această agresiune extrem de costisitoare pentru agresori”.

Același oficial a descris astfel raportul de forțe: „Suntem singuri împotriva celei mai mari superputeri militare din istorie”.

În paralel, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea rutei și a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice a Iranului. Pentagonul și-a intensificat operațiunile în zonă, inclusiv prin atacuri aeriene și desfășurarea de forțe suplimentare.

Conflictul s-a extins dincolo de granițele Iranului, ajungând să vizeze infrastructura energetică din statele din Golf. Iranul a răspuns unor atacuri asupra propriilor instalații prin lovituri în Qatar, Arabia Saudită și Kuweit, amplificând îngrijorările privind securitatea aprovizionării globale cu energie.

În acest context, diplomații occidentali spun că Teheranul nu resimte presiune reală pentru negocieri. „Atâta timp cât regimul există, poate crea teroare în regiune și poate destabiliza piețele internaționale prin prețurile la petrol și gaze. Pentru ei, asta înseamnă victorie”, a declarat un diplomat european aflat în Golf. „Nu simt nicio presiune să negocieze”.

Până acum, impactul economic asupra SUA și Europei este considerat „moderat”, dar creșterea prețurilor la energie începe să îngrijoreze Washingtonul.

Deși state precum Qatar și Oman au încercat să medieze un posibil armistițiu, Iranul a transmis că nu este dispus să accepte o oprire rapidă a luptelor.

„Iranul nu este dispus la un armistițiu prematur”, a spus un diplomat iranian, care a precizat că Teheranul ar accepta negocieri doar dacă atacurile sunt oprite și dacă primește garanții de „neagresiune”, inclusiv compensații pentru pagubele provocate de război.

Același oficial a avertizat că un conflict prelungit ar putea deveni dificil pentru SUA: „Acesta este doar începutul unei situații în care SUA se vor afunda într-o mlaștină. Nu există altă ieșire”.

Potrivit Pentagonului, Statele Unite și Israelul au lovit peste 15.000 de ținte în Iran, distrugând infrastructură militară și administrativă și eliminând lideri de rang înalt.

Ministerul iranian al Sănătății susține că peste 1.200 de civili au fost uciși, inclusiv într-un atac asupra unei școli soldat cu peste 160 de victime, majoritatea copii.

În ultima săptămână, mai mulți oficiali iranieni de rang înalt au fost uciși, inclusiv Ali Larijani, considerat un canal important de comunicare cu Occidentul. Potrivit unui diplomat european, aceste asasinate reduc și mai mult șansele de dialog și „pe termen lung cresc nivelul de sfidare” al regimului.

În pofida mesajelor publice de sfidare, inclusiv declarații potrivit cărora Iranul va ieși „mai puternic” din conflict, există îngrijorări serioase în interiorul regimului privind costurile pe termen lung.

Analiștii spun că strategia actuală poate funcționa pe termen scurt, dar riscă să se întoarcă împotriva Iranului. „Iranul nu și-a atins încă obiectivul, încearcă în continuare să ridice costurile”, a explicat Alan Eyre, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA și expert la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington.

Un alt fost oficial american a avertizat că adevăratul test pentru Iran va veni după încheierea luptelor, când autoritățile vor trebui să gestioneze distrugerile și presiunea economică internă:„Momentul critic pentru ei nu este în timpul bombardamentelor, ci atunci când acestea se opresc”.

Distrugerile extinse și presiunea economică ar putea afecta capacitatea statului de a funcționa și ar putea declanșa noi valuri de nemulțumire internă, într-o țară care s-a confruntat deja cu mai multe proteste în ultimii ani.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat duminică că Varșovia „avea suspiciuni” că Ungaria transmite Rusiei informații detaliate din reuniunile Consiliului UE, după ce The Washington Post a publicat un articol în acest sens.

Citând mai mulți actuali și foști oficiali europeni din domeniul securității, publicația americană scrie că guvernul ungar condus de Viktor Orbán ar fi oferit Moscovei acces la discuții sensibile din interiorul Uniunii Europene.

În centrul acuzațiilor se află ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, despre care sursele citate susțin că ar fi contactat în mod regulat partea rusă chiar în timpul pauzelor din reuniunile europene. Mai exact, acesta i-ar fi transmis omologului său, Sergei Lavrov, „rapoarte directe despre ce s-a discutat” și posibile variante de compromis analizate la nivelul UE.

Aceste practici ar fi oferit Rusiei un avantaj strategic în interiorul Uniunii Europene, în condițiile în care Budapesta a blocat sau a încetinit în mod repetat decizii importante, inclusiv pachete de sprijin pentru Ucraina. Unul dintre oficialii europeni citați susține că, prin astfel de contacte, „practic fiecare reuniune a UE, timp de ani de zile, a avut Moscova la masă”.

„Știrile că oamenii lui Orbán informează Moscova despre reuniunile Consiliului UE în cele mai mici detalii nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris Tusk pe platforma X. „Aveam de mult aceste suspiciuni. De aceea iau cuvântul doar atunci când este strict necesar și spun doar atât cât este necesar”, a adăugat premierul polonez.

Declarațiile sale sugerează că Polonia a adoptat o abordare mai rezervată în cadrul discuțiilor europene, tocmai din cauza riscului ca informațiile sensibile să ajungă la Moscova.

De cealaltă parte, șeful diplomației Ungariei a respins acuzațiile, pe care le-a calificat drept „fake news”, acuzându-l pe Tusk că încearcă să influențeze scena politică internă din Ungaria.

„Fake news, ca de obicei. Spui minciuni pentru a sprijini partidul Tisza să instaleze un guvern-marionetă pro-război în Ungaria. Nu veți reuși!”, a transmis acesta, tot pe X.

Partidul Tisza este principalul partid de opoziție din Ungaria și conduce în sondaje cu trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din aprilie.

Relațiile dintre Polonia și Ungaria s-au tensionat în ultimii ani, în special din cauza pozițiilor diferite față de războiul din Ucraina. Budapesta a blocat în repetate rânduri pachete de ajutor european pentru Kiev și a menținut legături apropiate cu Rusia, spre nemulțumirea altor state membre ale Uniunii Europene.

Russell a înscris de șapte ori de la distanță pentru U-BT, încheind meciul cu 25 de puncte. Creek a fost, însă, ales jucătorul meciului, reușind 23 de puncte, 6 recuperări și o pasă decisivă, având indice de eficiență 26.

Meciul a început în favoarea gazdelor, care au condus cu 25-14 după primul sfert.

Echipa clujeană a revenit în sfertul doi, reducând diferența la o posesie și intrând la pauză la egalitate, 40-40.

În sfertul trei, Creek și Russell au adus campioana României la conducere, iar tripla lui Taylor a oferit avantaj de două cifre: 72-63.

În ultimul sfert, U-BT a controlat jocul, consolidând avantajul prin aruncări de la distanță și gestionând finalul partidei cu calm.

Bosna a redus ecartul la șase puncte în ultimele secunde, însă U-BT a încheiat învingătoare, scor 93-90.

U-BT Cluj ocupă locul 6 în clasament, cu 11 victorii și 8 înfrângeri.

Echipa din Sarajevo ajunge la 9-11, situându-se pe locul 7.

Victoria nu a fost la limită. Grégoire a respins net alianța construită de Rachida Dati cu adepții lui Pierre-Yves Bournazel, care se retrăsese din cursă îndemânându-și alegătorii să voteze dreapta.

Strategia lui Grégoire a mers în direcție opusă. El a refuzat repetat ofertele de alianță din partea La France Insoumise, în ciuda riscului de a pierde voturi în fața unei drepte consolidate. Pariul s-a dovedit câștigător, potrivit Il Messaggero.

„A fost victoria unei anumite viziuni asupra Parisului – un Paris dinamic, progresist, popular, un Paris pentru toți”, a declarat noul primar. „Parisul nu este și nu va fi niciodată un oraș de extremă dreaptă”, a adăugat el.

Marine Le Pen a celebrat duminică seară o „victorie imensă” a RN la nivel național, invocând „mii de consilieri municipali” câștigați în sute de comune. Dar partidul său a pierdut în orașele care contau cel mai mult.

La Marsilia, primarul socialist Benoît Payan – care refuzase și el alianța cu LFI – l-a învins categoric pe candidatul RN Franck Allisio. RN a pierdut și în Toulon și Nîmes, orașe din sudul Franței considerate terenuri fertile pentru extrema dreaptă.

Rezultatele din această seară conturează o tendință clară înaintea prezidențialelor din 2027. Stânga socialistă care a refuzat alianța cu La France Insoumise a câștigat. Stânga care a acceptat-o a pierdut.

Exemplul cel mai dur: Clermont-Ferrand, guvernat de stânga timp de 80 de ani, a căzut în mâinile dreptei republicane după ce socialiștii s-au aliat cu LFI. Același scenariu s-a repetat la Tulle, fieful lui François Hollande.

Confirmarea lui Édouard Philippe ca primar al orașului Le Havre a fost urmărită cu atenție de analiști. Fostul premier condiționase candidatura la președinție de această realegere. Sondajele îl plasează drept principalul adversar potențial al Marinei Le Pen sau al lui Jordan Bardella în cursa pentru Élysée.

Hermannstadt a deschis scorul în minutul 32, când Aurelian Chițu a transformat o pasă a lui Neguț. Acesta a marcat pentru al cincilea meci consecutiv, performanță care nu mai fusese atinsă în Superliga de șase ani.

În minutul 58, Sergiu Buș a majorat avantajul la 2-0. Dragoș Albu a stabilit scorul final, 3-0, în minutul 73.

Meciul s-a încheiat cu un cartonaș roșu direct pentru jucătorul de la Hermannstadt, Eduard Florescu, după o intrare dură asupra lui Aldair.

Hermannstadt urcă astfel pe locul 8, în timp ce FC Botoșani rămâne pe locul 3 în play-out.

Clasament play-out după această etapă:

1. FCSB – 27 puncte, 1-0 golaveraj
2. UTA – 25 p, 3-3
3. FC Botoșani – 24 p, 3-5
4. Farul – 23 p, 3-1
5. Oțelul Galați – 21 p, 2-3
6. Csikszereda – 20 p, 4-3
7. Petrolul – 16 p, 0-3
8. Hermannstadt – 15 p, 5-3
9. Unirea Slobozia – 13 p, 2-3
10. Metaloglobus – 10 p, 1-0

Ciprian Ciucu spune că s-a întrebat ani de zile de ce acel teren din centrul Bucureștiului arată așa cum arată. Răspunsul l-a surprins chiar și pe primar.

Terenul este proprietate privată. A aparținut inițial blocului din vecinătate, dar un particular a pus mâna pe el. Primarul nu a detaliat cum s-a produs transferul, dar a sugerat că tranzacția a fost cel puțin dubioasă.

Directorul ALPAB i-a relatat primarului că la un moment dat a intrat cu muncitorii pe teren și l-a curățat. Proprietarul a reacționat imediat. A depus plângeri penale pentru violare de proprietate.

Între timp, arhitectul șef al Capitalei a primit de aproximativ zece ori cereri de certificat de urbanism din partea aceluiași proprietar. Acesta vrea să construiască un bloc pe terenul din fața clădirii-monument.

Primarul Sectorului 1, George Cristian Tuță, i-a promis lui Ciucu că se va ocupa de expropriere. Pe listă se află și restaurantul din incinta Cinema Patria. Blocul și cinematograful vor intra în programul de consolidare.

Până la finalizarea procedurilor, Ciucu a anunțat că mașinile parcate pe teren și pe trotuar au fost deja îndepărtate. Vor urma amenzi, inclusiv pentru starea în care se prezintă terenul.

„O bună parte din mandatul meu va fi despre reparații. Trebuie să reparăm mizeriile trecutului”, a scris Ciucu pe Facebook.

Marco Bezzecchi s-a impus în fața coechipierului său, Jorge Martin, în timp ce podiumul a fost completat de Fabio Di Giannantonio (Ducati VR46).

Cursa a fost scurtată cu opt tururi din cauza degradării pistei provocate de temperaturile ridicate, însă acest lucru nu a schimbat ierarhia din frunte.

Plecat din prima linie, Bezzecchi a preluat conducerea încă din primul viraj și s-a distanțat rapid, fără a mai fi amenințat până la final.

În spatele său, Jorge Martin a avut o evoluție solidă, revenind în prim-plan după un sezon 2025 dificil, marcat de accidentări și tensiuni interne. Campionul mondial din 2024 a reușit primul său podium după o pauză îndelungată.

Lupta pentru locul trei s-a dat între piloți Ducati. Fabio Di Giannantonio a rezistat atacurilor campionului en-titre Marc Marquez și a încheiat pe ultima treaptă a podiumului.

După cursă, învingătorul a subliniat progresul echipei.

„Nu am început foarte bine weekendul, dar am rămas motivați. Echipa a făcut o treabă fantastică. Am mers dincolo de limite pentru acest rezultat. Am reușit să facem motocicleta perfectă, este fantastică. M-am simțit foarte bine, a fost o cursă incredibilă”, a spus Bezzecchi.

Succesul confirmă începutul excelent de sezon pentru Aprilia, care pare să preia inițiativa în lupta cu Ducati în actuala stagiune de MotoGP.

Bezzecchi conduce în clasamentul mondial, cu 56 de puncte, iar Jorge Martin ocupă locul secund, cu 45 de puncte.

„Personal nu sunt de acord cu modul cum a rezolvat problema, pentru că a afectat foarte puternic sectorul economic. Companiile, că-s mari, că-s mici, că-s PFA-uri, au fost puternic afectate, în loc să afecteze pe cei în cauza cărora s-a generat situația. Adică s-a dat salarii, pensii uriașe. Cu pensiile a luat 10% din pensia fiecărui român, deci a rezolvat-o. Dar cu bugetarii nicicum”, a spus Băsescu.

Fostul șef al statului a criticat și menținerea unor sporuri în sectorul bugetar.

„Am văzut și eu chestia asta cu sporurile la Ministerul Dezvoltării. Am constatat că salarii de 35% din salariul brut, spor de compromis sau cum îl numeau (…) spor de complexitate. Adică munca lor este complexă și trebuie să le mai dea sporul ăsta. Nu poți să lași mamele, persoanele cu handicap și bugetarii să aibă în continuare sporuri pe bandă rulantă”, a spus fostul președinte.

„Eu aș fi mers exact cum am mers în 2010. Pentru că atunci principiul a fost nu ne atingem de economie, nu-i punem sarcini în plus. Hai să vedem cum rezolvăm și fără să creăm foarte mult șomaj. Și atunci am văzut o chestie de genul tăiem 25% la toată lumea, dar nu dăm pe nimeni afară. Și facem reducerea de personal din două surse. Una era nimeni nu poate lua în același timp și salariu și pensie de la stat. Și au plecat vreo 20 și ceva de mii de oameni din minister. Și a doua: la fiecare șapte pensionari numeam o angajare. Și am plecat de la un deficit bugetar puțin mai mare decât cel de acum”, a precizat Băsescu.

Fostul președinte a mai afirmat că tensiunile din coaliție creează percepția de instabilitate politică și afectează capacitatea statului de a se împrumuta.

„Nu fac decât să creeze impresia de instabilitate politică, ceea ce nu-i bine pentru România. Au încercat luna asta de câteva ori să împrumute bani de la bănci. Nu le-a dat nimeni bani la o dobândă acceptabilă (…) Ridicolul situației este că nu poți să-i ceri băncii să-ți dea bani cu 4,5% dobândă când tu ai inflație 10%. N-ai cum să o rezolvi. Marea problemă aici va fi plata dobânzilor. Deci, anul trecut, în 2025, am plătit 10 miliarde de euro dobânzi. 10 miliarde de euro, deci 1.000 de km de autostradă. Anul acesta sunt 12 miliarde dobânzi și la anul vor fi mai mari sumele pe care trebuie să le plătim ca dobândă. După mine, ar fi foarte bine să facem un acord de precauție cu fondul, în care să știm că avem o sumă rezervată și la nevoie o putem trage. Cât timp ai acord cu fondul, sigur nu intri în încetare de plăți”, a conchis Băsescu.

Traian Băsescu a vorbit la România TV din perspectiva unui fost comandant de navă care a transportat petrol. Diagnosticul său este simplu și dur.

„Creșterea prețului se va opri doar dacă se opresc acțiunile militare și dacă se deschide Ormuz”, a declarat el. În lipsa acestor condiții, scumpirea va continua fără un plafon previzibil.

Băsescu și-a amintit perioada în care barilul de țiței ajunsese la 120 de dolari. „Era o adevărată dramă”, a spus el. Acum, în contextul actual, acest prag ar putea fi depășit în decurs de o săptămână dacă războiul continuă.

Fostul președinte și-a exprimat îngrijorarea față de un scenariu și mai grav: lovirea instalațiilor de desalinizare a apei din Golf sau incendierea câmpurilor petrolifere. „Sper din suflet că nu se va ajunge acolo”, a spus el.

Băsescu a avertizat că implicarea militară a mai multor state NATO în atacurile asupra Iranului ar putea declanșa reacții din partea Rusiei și Chinei.

„Dacă ne ducem – Marea Britanie, Franța, Olanda, toată lumea – să bombardăm Iranul, stimulăm reacția Federației Ruse și a Chinei, care vor veni în sprijinul Iranului”, a explicat fostul președinte.

Concluzia sa este îngrijorătoare. „Premisele unui război mondial sunt majore”, a afirmat Băsescu. El a adăugat că nicio mare putere nucleară nu acceptă să piardă un război fără a fi tentată să lanseze arma nucleară.

Programele de plată ulterioară necesită o lectură atentă înainte de orice angajament. Rivalitatea la locul de muncă se gestionează mai bine prin rezultate, nu prin conflicte. Fricțiunile cu rudele cer maturitate. Demersurile legate de proprietăți avansează fără probleme. O călătorie de ultim moment se poate dovedi productivă.

Un ritm constant te ajută să treci prin zi fără presiune. Cheltuielile prioritizate clar reduc povara financiară. Revizuirea evaluării unei proprietăți aduce siguranță. Antrenamentul de forță îți susține rezistența fizică.

Stresul mental cere un program mai lejer și așteptări realiste. Documentele financiare depuse la timp restabilesc încrederea. Documentația imobiliară se oprește temporar. Rețelele profesionale îți extind influența.

Organizarea zilei aduce ușurare. Controlul costurilor menține finanțele în ordine. Planificarea achiziției unei proprietăți pare promițătoare. Cooperarea în familie face ca lucrurile să meargă mai lin.

Efortul canalizat constructiv stabilizează încrederea. Tranzacțiile sigure îți protejează interesele financiare. Expertiza tehnică îți aduce respect profesional. Aprobările legate de proprietăți întârzie ușor.

Perturbările cer răbdare până când rutina revine. Cheltuielile de călătorie trebuie limitate. Verificările de conformitate îți protejează activele. Odihna este esențială azi.

Colaborarea aduce progres comun. Monitorizarea conturilor îmbunătățește controlul financiar. Acordurile imobiliare sunt aproape de finalizare. Liniștea acasă depinde de răspunsuri echitabile.

Consecvența susține avansarea în toate responsabilitățile. Câștigurile financiare neașteptate cer o gestionare rațională. Planurile de extindere a activelor capătă direcție clară. Călătoriile în familie consolidează legăturile.

Sfatul persoanelor cu experiență aduce claritate în decizii. Informațiile despre investiții modelează planurile pe termen lung. Planificarea călătoriilor lungi necesită răbdare. Optimismul legat de proprietăți rămâne intact.

Responsabilitățile par mai grele azi, iar stabilirea priorităților devine esențială. Evidențele financiare au nevoie de ordine. Negocierile imobiliare încetinesc temporar. Un dialog calm poate repara o relație tensionată.

Circumstanțele se schimbă și reevaluarea devine necesară. Activele supraevaluate trebuie revizuite. Deciziile imobiliare cer răbdare. Echilibrul emoțional necesită atenție conștientă.

Implicarea în proiecte cu sens aduce satisfacție. Proiectele financiare comune par promițătoare. Stabilizarea vieții de acasă aduce confort. Coordonarea călătoriilor rămâne plăcută.

Decizia de a amplasa scutul antirachetă Deveselu pe teritoriul României a fost luată în 2011. La acea vreme, Iranul nu avea rachete balistice, dar le avea în program.

Băsescu și-a amintit discuțiile cu Joe Biden pe această temă. „Îmi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă ajungeam azi cu un Iran care avea rachete balistice și scutul de la Deveselu nu exista”, a spus fostul președinte.

Scutul a intrat în funcțiune exact în momentul în care dotarea Iranului justifica existența lui.

Băsescu a explicat tehnic diferența dintre sistemele de apărare. Rachetele care ar putea viza România și Europa se distrug în spațiu, la altitudini între 150 și 500 de kilometri, când se deplasează cu 16.000 de kilometri pe oră.

Rachetele iraniene care au vizat baza turcească de la Incirlik au fost distruse în atmosferă, la 25-30 de kilometri altitudine. Turcia nu dispune de un sistem de tip Deveselu – acolo se află doar radarul care deservește bazele din România și Polonia.

Racheta SM-2, aflată la Deveselu, acționează în spațiu. Sistemul Patriot este rezervat ultimei instanțe, când o rachetă se află la 20-25 de kilometri de țintă.

Răspunsul lui Băsescu a fost scurt și fără echivoc. „În momentul de față nu are. Dacă o avea, o folosea. N-am dubii”.

Fostul președinte a subliniat însă o contradicție majoră. Trump declarase anul trecut că a distrus tot programul nuclear iranian. Acum a reieșit că Iranul era aproape de capacitatea de a lovi Statele Unite.

Băsescu a lăsat să planeze o suspiciune. Statele Unite sunt cel mai mare producător de petrol din lume. Prețul petrolului a explodat după izbucnirea conflictului.

„N-aș vrea, Doamne ferește, asta să fie de fapt motivația de bază în intervenția făcută în Iran”, a spus fostul președinte, fără să ducă afirmația mai departe.