MediaFax.ro

Conform datelor MEDIAFAX, aproximativ 500 de persoane s-au strâns acum în stradă pentru a protesta împotriva măsurilor bugetare din educație ce afectează condițiile de muncă ale studenților și profesorilor.

Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a făcut declarații în timpul participării la protestul din educație:

În aceste momente, manifestanții se adună în stradă pentru a lua parte la protestul organizat de sindicatele din educație. Conform informațiilor obținute de MEDIAFAX, sunt în jur de 200 de persoane prezente în acest moment.

Adunarea participanților la protest are loc între 11:30 și 12:00, potrivit programului anunțat:

„25 februarie 2026, între orele 11:30 – 14.00, adunare publică având drept scop: „Atragerea atenţiei asupra faptului că salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”, pe trotuarul adiacent statuii Leu, din bd. Geniului, astfel:

– între orele 11:30 – 12.00, adunare participanţilor pe trotuarul adiacent statuii Leu, din bd. Geniului;

– între orele 12.00 – 13.30, adunare publică de protest pe trotuarul adiacent statuii Leu, din bd. Geniului;

– între orele 13.30 – 14.00, defluire totală a participanţilor, se arată în document.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a anunțat că se alătură protestului de miercuri din faţa Palatului Cotroceni.

Reprezentanții ANOSR și-au exprimat nemulţumirea faţă de politicile educaţionale adoptate în ultimul an. Studenţii acuză reducerea transportului, scăderea burselor cu aproximativ 52% şi alocarea unui buget mai mic pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, „(ne)condus de Prim-ministrul Ilie Bolojan”.

„ANOSR critică vehement măsurile de austeritate aplicate în educaţie începând cu anul 2025, care au afectat grav condiţiile de viaţă şi din învăţământ ale studenţilor, precum şi sustenabilitatea şi predictibilitatea întregului sistem de educaţie românesc”, arată ANOSR într-un comunicat de presă.

Studenţii au enumerat principalele decizii care au avut efecte negative asupra învăţământului superior:

• Limitarea reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi doar pe ruta domiciliu – centru universitar, începând cu 1 ianuarie 2025, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 156/2024, ceea ce a generat costuri suplimentare pentru studenţi, a redus mobilitatea academică şi accesul la oportunităţi, pentru o economie bugetară nesemnificativă, de doar 14 milioane de lei, adică sub 0,0021% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2025;

• Adoptarea Legii nr. 141/2025, care a redus fondul de burse şi protecţie socială cu aproximativ 52%, scăzând numărul beneficiarilor cu circa 44.000, reducând perioada de acordare de la 12 la 9 luni şi eliminând bursele pentru studenţii cu taxă.

Potrivit ANOSR, educaţia şi membrii comunităţii academice rămân „o ţintă principală a austerităţii”, fiind expuse reducerilor de finanţare.

În acelaşi timp, unele universităţi au anunţat majorări ale taxelor de şcolarizare începând cu toamna acestui an, ceea ce afectează într-o măsură destul de mare studenţii.

În acest context, ANOSR solicită:

1. alocarea a cel puţin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educaţie;

2. revenirea la acordarea burselor pe întreaga durată a anului calendaristic (12 luni);

3. creşterea procentului din salariul minim net folosit pentru calculul costului standard al fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a menţine valoarea fondului de burse comparabilă cu cea din 2024;

4. reintroducerea posibilităţii studenţilor cu locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de stat;

5. creşterea contribuţiei instituţiilor de învăţământ superior la fondul de burse pentru a suplimenta numărul de burse, inclusiv pentru bursele sociale;

6. revenirea la reducerea de 90% pentru transportul feroviar intern pe toate rutele

Trei organizații sindicale din sistemul de învățământ au anunțat o manifestație în fața Palatul Cotroceni, ce va avea loc miercuri între orele 12:00 și 13:30.

Acțiunea este organizată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater. Organizatorii estimează participarea a aproximativ 500 de persoane. Evenimentul are autorizație oficială.

Protestul are loc sub sloganul „Şcoală săracă – Ţară needucată” și vine ca urma la seria acțiunilor organizate de sindicatele din Educație în ultimele luni. Reprezentanții federațiilor sindicale au anunțat mobilizarea într-un mesaj comun adresat membrilor.

„Din nou în stradă! Miercuri, 25 februarie, cele trei federaţii sindicale din învăţământ organizează o acţiune de protest”, au transmis organizațiile sindicale.

Sindicaliștii spun că protestul urmărește să atragă atenția asupra efectelor măsurilor bugetare adoptate de autorități asupra sistemului de învățământ.

Potrivit organizatorilor, evenimentul își propune să semnaleze faptul că „salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Liderii sindicali avertizează, de asemenea, că tensiunile din sistemul de educație pot duce la forme mai puternice de protest. Printre variantele luate în calcul se află chiar declanșarea unei greve generale în perioada examenelor naționale.

În paralel, sindicatele au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru un proiect legislativ cetățenesc. Demersul își propune anularea unor măsuri prevăzute de Legea 141/2025, act normativ ce include prevederi fiscal-bugetare contestate de angajații din educație.

Reprezentanții sindicatelor au explicat că inițiativa are nevoie de un număr mare de susținători pentru a ajunge în dezbaterea Parlamentului.

„Pentru luarea în discuţie a acestei iniţiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conţină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această iniţiativă să fie o reuşită, vă rugăm să vă implicaţi în campania de strângere de semnături!”, au transmis organizațiile sindicale către angajații din sistem.

„Marți seara, pe timpul unei acțiuni de patrulare, jandarmii din cadrul Detașamentului 1 Mobil Bistrița s-au autosesizat după ce au observat pe strada Arțarilor din municipiul Bistrița un bărbat care incendia mai multe deșeuri”, transmite Jandarmeria Bistrița.

Bărbatul în vârstă de 63 de ani din Năsăud, a incendiat mai multe deșeuri de plastic și cauciuc. Acesta a aprins focul în apropierea unei magistrale de gaz, existând „existând un risc major de producere a unui incident cu consecințe deosebit de grave”, potrivit Jandarmeriei.

„Pentru fapta sa, bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 30.000 de lei, conform O.U.G. nr. 92/2021, art. 20, alin. (5), privind regimul deșeurilor”, transmit jandarmii bistrițeni.

Nu ar fi prima dată când un cetățean este amendat pentru incendierea gunoaielor. În octombrie anul trecut, o femeie a incendiat mai multe deșeuri, printre care saltele, cauciucuri, electrocasnice și materiale textile umede, pe strada Drumul Cetății din municipiul Bistrița.

„Jandarmeria Bistrița-Năsăud reamintește cetățenilor că arderea deșeurilor în spații deschise este strict interzisă și se sancționează conform legislației în vigoare. Astfel de acțiuni pot afecta mediul, sănătatea populației și pot genera situații cu consecințe grave asupra siguranței publice”, informează Jandarmeria Bistrița-Năsăud.

Proiectul adoptat prevede că persoanele înscrise în Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane nu vor mai putea încheia contracte de muncă sau de voluntariat în domenii precum educația, sănătatea, protecția socială sau sportul.

„De azi, există un pic mai multă protecție pentru minori și persoanele vulnerabile față de agresorii sexuali condamnați. Legea menționează acum foarte clar că aceștia, dacă sunt înscriși în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în școli, spitale sau centre de îngrijire”, a declarat Ștefan Pălărie.

Senatorul a subliniat și o modificare importantă: „Registrul va conține acum și informații privind locul lor de muncă al agresorului, o informație care până acum lipsea”.

În forma adoptată, legea interzice angajarea sau colaborarea, inclusiv pe bază de voluntariat, cu entități publice sau private din:

• sistemul de învățământ
• sistemul de sănătate
• protecția socială
• educație fizică și sport
• orice activitate care presupune contact direct cu copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile
• activități care implică examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane

De asemenea, persoanele înscrise în Registru vor avea obligația să comunice Poliției date despre angajatorul sau entitatea cu care au încheiat un raport de muncă ori voluntariat.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne la momentul depunerii proiectului, în Registrul agresorilor sexuali sunt înscrise peste 65.000 de persoane.

Senatorul USR a criticat eliminarea unor prevederi din proiectul inițial.

„Era bine dacă în Comisii și la plen nu ar fi fost eliminată din proiect partea în care Poliția se implica în a face verificări și cu privire la agresorii angajați deja, astfel încât să se asigure că încetează contractul de muncă al celor care activează în școli, spitale, centre de îngrijiri etc.”, a afirmat Ștefan Pălărie.

Acesta a adăugat că intenționează să revină cu o nouă inițiativă legislativă: „Îmi doresc să revenim cu un proiect de lege care să închidă tot acest cerc, pentru siguranță completă în fața acestor personaje cu risc mare de recidivă”.

Legea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în 2019, printre inițiatori aflându-se parlamentari USR precum Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă.

Noua modificare vine să întărească mecanismele de protecție a minorilor și a persoanelor vulnerabile, într-un context în care autoritățile încearcă să limiteze riscul de recidivă și accesul agresorilor la medii sensibile.

Informațiile preliminare indică faptul că patru angajați au fost uciși și 10 răniți în urma acestui atac terorist barbar”, a transmis guvernatorul regiunii Smolensk, Vasily Anokhin, citat de Kyiv Post. 

Ținta atacului a fost fabrica chimică Dorogobuzh care produce îngrășăminte pe bază de azot, inclusiv azotat de amoniu, un compus utilizat atât în agricultură, cât și în industria militară.

Uzina a mai fost atacată în luna decembrie a anului trecut, când un incendiu a izbucnit, însă fără a se înregistra victime.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat și distrus 69 de drone. 

Atacul vine după ce, pe 17 februarie, ucrainenii au atacat combinatului Metafrax Chemicals din regiunea Perm, situat la peste 1.600 de kilometri de granița cu Ucraina. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, miercuri, faptul că Rustem Umierov, șeful delegației ucrainene de negociere, va purta discuții cu echipa americană la Geneva, joi, 26 februarie.

El a făcut acest anunț într-o conversație pe WhatsApp cu reporterii, notează Sky News.

Umierov se va întâlni cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, cu ginerele președintelui american, Jared Kushner, dar și cu alți oficiali americani.

Potrivit sursei citate, Zelenski a afirmat că discuțiile dintre cele două echipe se vor concentra pe un „pachet de prosperitate” și cooperare economică.

Președintele ucrainean a mai precizat faptul că această întâlnire SUA-Ucraina face parte din „pregătirile pentru o întâlnire trilaterală cu Rusia, care credem că va avea loc la începutul lunii martie”, potrivit France24.

Ultimele discuții trilaterale au avut loc în perioada 17-18 februarie, la Geneva.

Comisia japoneză pentru comerț echitabil a percheziționat miercuri birourile Microsoft Japan, în cadrul unei anchete privind suspiciuni că firma ar fi restricționat în mod nejustificat clienții platformei Azure să utilizeze servicii cloud rivale, potrivit unei surse Reuters.

Sursa a precizat că autoritățile antimonopol din Japonia vor cere, de asemenea, clarificări companiei-mamă Microsoft din Statele Unite.

Microsoft Japan este suspectată că a impus condiții care, în practică, îi împiedică pe clienți să folosească și alte servicii, prin limitarea accesului la servicii populare disponibile pe alte platforme cloud.

Un reprezentant al Microsoft Japan a transmis, într-un comunicat, că firma cooperează pe deplin cu autoritățile japoneze, după un material publicat de Nikkei despre această anchetă.

Autorități de concurență din Marea Britanie, Europa și SUA analizează separat practicile Microsoft și ale altor companii în domeniul serviciilor cloud.

Primarul din Slatina Mario de Mezzo a anunțat miercuri, printr-un material video postat pe Facebook, că orașul va fi primul „liber de păcănele”.

„În momentul în care ordonanța adoptată aseară va fi publicată în monitorul oficial, în prima ședință de Consiliul Local voi propune eliminarea din municipiul Slatina a tuturor sălilor de jocuri și a tuturor păcănelelor. Nici o păcănea nu va mai funcționa în municipiul Slatina”, a spus edilul.

Acesta arată că „toate păcănelele care au nenorocit o țară întreagă” vor fi eliminate din oraș, chiar dacă acest lucru înseamnă pierderea de impozite și taxe. Primarul susține că mai importante sunt viețile oamenilor.

„Cât costă viața copilului de 27 de ani pe care eu l-am văzut mort în râul Olt, pe care l-am văzut în mandatul meu de prefect și care s-a sinucis după ce a pierdut la păcănele. Cât costă viețile copiilor, soților, taților, vieți distruse de păcănele? Pentru mine, aceste vieți sunt neprețuite”, a spus Mario de Mezzo.

Guvernul României a adoptat marți pachetul administrativ elaborat de Ministerul Dezvoltării, care promite descentralizare mai rapidă, administrații locale mai eficiente și reducerea aparatului bugetar cu 6.409 posturi.

Conform acestuia, autoritățile locale vor putea decide, de exemplu, relocarea sălilor de jocuri de noroc la marginea localităților sau chiar interzicerea acestora pe teritoriul localității.

Potrivit Politico, citată de Ukrainska Pravda, Budapesta încearcă să transforme împrumutul acordat Ucrainei și confruntarea mai amplă cu UE într-o capcană politică pentru opoziția maghiară, înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie.

Un oficial UE a declarat pentru Politico, că Orbán acționează într-un mod obstrucționist în Europa „având în vedere alegerile”.

La Comisia Europeană, discuțiile privind împrumutul continuă, fiind reluate miercuri, cu o altă reuniune a ambasadorilor UE, deși evoluția acestora este incertă.

„Există conducta (n.r. – Drujba), alegerile din Ungaria și nevoia urgentă a Ucrainei de a obține împrumutul… este dificil să previzionăm în acest moment cum vor evolua lucrurile”, a declarat un diplomat al UE pentru Politico, sub condiția anonimității.

Un alt diplomat a afirmat pentru Politico că Ungaria „a devenit și mai imprevizibilă decât de obicei”.

Diplomații și oficialii UE au observat că, indiferent de poziția sa publică, Orbán rareori se retrage dintr-un acord final odată ce acesta a fost încheiat.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, la începutul acestei săptămâni, el s-a descris chiar ca fiind „unul dintre cei mai disciplinați și consecvenți membri ai Consiliului European”.

La Bruxelles, mulți consideră că există un sâmbure de adevăr în afirmația liderului maghiar, însă nu se știe dacă Orbán va arespecta aceleași reguli pe măsură ce alegerile se apropie, iar amenințarea la adresa supraviețuirii sale politice crește.

Executivul European, dar și președintele Consiliului UE, António Costa, însărcinați cu convingerea lui Orbán, au un spațiu limitat pentru gândirea inovatoare.

„A-l presa în timp ce se află în campanie electorală s-ar putea să nu fie cea mai inteligentă mișcare”, a declarat un diplomat UE care a dorit să rămână anonim.

UE poate aplica articolul 7, care permite suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru și ocolirea opoziției Ungariei, în privința acordării împrumutului Ucrainei, însă decizia ar putea ar putea contribui la retorica preelectorală a premierului maghiar Viktor Orbán.

O altă opțiune ar putea fi suspendarea finanțării de către UE sau inițierea procedurilor pentru încălcarea dreptului comunitar. Totuși, acest lucru va necesita timp, iar Ucraina nu dispune de acest timp.

Reamintim că, marți, Consiliul UE a adoptat două documente pentru a acorda Ucrainei împrumutului de 90 de miliarde de euro. Vetoul Ungariei a blocat însă adoptarea celui de-al treilea document.

Ungaria a anunțat că va bloca acordarea împrumutului până când Kievul nu va reface conducta Drujba, avariată într-un atac rusesc la finalul lunii ianuarie, și nu va asigura reluarea transportului de țiței rusesc în Europa, resursă de care Slovacia și Ungaria depind.

În tot acest timp, Rusia continuă să atace conducta. În noaptea de duminică spre luni, conducta a fost din nou avariată într-un alt atac rusesc.

„Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Ministerul Finanțelor au reușit, în urma unor demersuri judiciare, să readucă în proprietatea publică a statului o suprafață de 2.571 de hectare de fond forestier, situată în județul Covasna”, se arată în comunicatul de presă emis miercuri de Romsilva. 

Potrivit comunicatului transmis de Romsilva, dreptul de proprietate asupra celor 2.571 de hectare de pădure fusese reconstituit în anul 2002 în favoarea Composesoratului Ojdula.

Totuși, în urma cercetărilor din arhiva, au fost identificate documente care arătau că terenurile respective fuseseră expropriate cu despăgubire, nu confiscate abuziv în 1948. 

Astfel, în 2018, Ministerul Finanțelor a atacat în instanță pentru anularea titlurilor de proprietate, demers la care s-au alăturat și juriștii Romsilva. 

În septembrie 2024, septembrie 2024, Judecătoria Târgu Secuiesc a dispus anularea titlurilor de proprietate, a Composesoratului Ojdula. S-a făcut apel, însă prin Decizia nr. 123 din 19 februarie 2026, hotărârea Tribunalului a devenit definitivă.

„Prin acest demers juridic, a fost posibilă readucerea, după aproape un sfert de secol, în proprietatea publică a statului a celor 2.571 de hectare de fond forestier”, se mai arată în comunicatul de presă. 

Trump nu a repetat atacurile furioase de vineri la adresa Curții Supreme a SUA pentru anularea tarifelor sale globale. În schimb, s-a concentrat pe afirmația că are încă o influență semnificativă asupra altor autorități tarifare, potrivit CNN.

În primul rând, el a susținut voluntar că Congresul nu ar trebui să se obosească să-și codifice tarifele în lege. „Nu va fi necesară nicio acțiune din partea Congresului”, a spus Trump.

Este clar că tarifele îi fac chiar și pe mulți republicani să se simtă inconfortabil și pare puțin probabil ca Congresul să poată adopta orice oricum, comentează CNN. Dar, având în vedere că autoritățile sale tarifare sunt încă incerte, faptul că Trump nu a cerut Congresului să adopte ceva ce are șanse mai mari de a trece de procesul legal era ceva de văzut. (La urma urmei, Constituția îi conferă Congresului puterea de a tarifa.)

Asta sugerează că Trump nu a ținut cont de apelul judecătorului Neil Gorsuch ca guvernul american să înceapă să includă mai multe legi. Președintele a făcut și o predicție importantă.

„Cred că tarifele plătite de țările străine vor înlocui, ca și în trecut, substanțial sistemul modern de impozitare a veniturilor, luând o povară financiară uriașă de pe umerii oamenilor pe care îi iubesc”, a spus el.

Într-adevăr, la începutul istoriei americane, tarifele vamale au fost forma predominantă de impozitare.

Un avion de vânătoare F-16 al armatei turce s-a prăbușit, a relatat agenția oficială de știri Anadolu, Informația a fost oferită de surse de la Ministerul Apărării. Aeronava a decolat la ora locală 00:56 de la o bază din provincia Balikesir, după care s-a pierdut contactul, potrivit aceleiași surse citate de Le Figaro.

Epava aeronavei a fost găsită pe sol. Pilotul a murit, iar cauza prăbușirii este în curs de investigare.

Armata turcă a suferit o altă tragedie în noiembrie, când un avion de transport militar C-130, care venea din Azerbaidjan, s-a prăbușit în Georgia. Toți cei 20 de militari aflați la bord au murit.

Alte avioane F-16, proiectate de compania americană Lockheed Martin, s-au prăbușit în ultimele luni. În ianuarie, Taiwan a localizat cutia neagră a unuia dintre aceste avioane de vânătoare care se prăbușise în mare în timpul unei misiuni de rutină. Pilotul său, care s-a catapultat în larg, a fost dat dispărut. În Polonia, o altă aeronavă s-a prăbușit în august în timpul pregătirilor pentru un spectacol aerian.

Potrivit unor surse, operațiunea vizează clubul CS Păulești din Liga 3. De altfel, în ianuarie, conducerea clubului a decis să renunțe la tot lotul de jucători după apariția informațiilor despre presupuse meciuri aranjate. Printre jucătorii la care s-a renunțat sunt fotbaliști care au jucat la echipe de top din prima ligă.

Poliția Română a anunțat că „miercuri, 25 februarie 2026, polițiștii din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Prahova, Poliția Municipiului Ploiești și Biroul pentru Combaterea Infracțiunilor contra Persoanei și Patrimoniului au pus în executare 34 de mandate de percheziție domiciliară, într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în domeniul pariurilor sportive”.

Activitățile au fost desfășurate în județele Prahova, Vâlcea, Argeș, Cluj, Ilfov și Dâmbovița, precum și în municipiul București.

„În urma cercetărilor efectuate a rezultat că, pe parcursul ultimului sezon competițional, mai multe persoane din cadrul unui club de fotbal, precum și alte persoane aflate în legătură directă cu acesta, inclusiv jucători ai echipei, ar fi acționat în mod coordonat, în scopul influențării și alterării rezultatului unor partide disputate în cadrul Ligii a III-a organizate de Federația Română de Fotbal. Ulterior, persoanele cercetate ar fi indus în eroare organizatori de pariuri sportive cu privire la corectitudinea desfășurării meciurilor și la integritatea competiției sportive, prin plasarea de pariuri atât în mediul online, cât și în agenții de profil, creând aparența unor pariuri conforme cadrului legal, în condițiile în care rezultatele partidelor ar fi fost cunoscute și prestabilite”, au transmis anchetatorii.

Anchetatorii estimează că prin activitățile menționate cei implicați au obținut aproximativ 840.000 de lei. 21 de persoane au fost duse la audieri.

Grupul imobiliar Altus Property Group plănuiește edificarea complexului Trump International Hotel & Tower Gold Coast. Odată finalizată, aceasta ar reprezenta cea mai înaltă construcție de pe teritoriul australian, arată CNN.

Proiectul include un hotel cu 285 de unități de cazare, restaurante cu specific Michelin, magazine de înaltă clasă și apartamente rezidențiale. Acestea sunt evaluate la circa 5 milioane de dolari australieni fiecare. Proprietățile vor beneficia de panorame spectaculoase asupra Oceanului Pacific și a faimoasei plaje Surfers Paradise.

Proiect Trump Tower în Australia. Sursa foto: X/Eric Trump

Momentan, documentația nu a fost înregistrată oficial la autoritatea locală din Gold Coast în vederea obținerii permiselor necesare.

Inițiativa a stârnit imediat dezbateri aprinse. O campanie digitală de strângere de semnături, care solicită blocarea proiectului, a reunit peste 26.000 de susținători. Organizatoarea acestei mișcări a precizat că obiecțiile nu se referă la oportunitățile de angajare generate. Ele atacă exclusiv asocierea cu numele lui Trump.

Mai mulți cetățeni locali au exprimat dorința de a evita legarea orașului de personalitatea lui Donald Trump, motivând polarizarea politică din SUA.

În contrast, edilul-șef al orașului Gold Coast, Tom Tate, și-a exprimat susținerea față de investiție. Acesta a argumentat că dezvoltarea va atrage capital semnificativ. Totodată va stimula redresarea sectorului turistic, grav afectat de criza sanitară din ultimii ani.

Oameni de afaceri locali apreciază că realizarea va întări reputația zonei ca punct de interes pentru turiști exigenți, cu atât mai mult cu cât regiunea se pregătește să găzduiască evenimentele olimpice din 2032, programate în sud-estul statului Queensland.

David Young, fondatorul Altus Property Group, a declarat că conceptul a luat naștere în 2007, atunci când a inițiat discuții cu Ivanka Trump pentru o potențială colaborare în Surfers Paradise. Contractul definitiv ar fi fost parafat recent, la reședința Mar-a-Lago, împreună cu Eric Trump.

Dezvoltatorul a clarificat că, deși investiția este integral australiană, denumirea Trump va fi utilizată în baza unui contract de licențiere.

În situația în care va obține undă verde din partea administrației locale, lucrările ar putea fi terminate până la competiția olimpică din 2032. Cu toate acestea, statutul de cea mai înaltă construcție australiană ar putea fi disputat de alte dezvoltări imobiliare aflate în execuție în zonă.

Parlamentul European a făcut marți un pas important pentru acordarea unui sprijin financiar major Ucrainei, după ce președinta instituției, Roberta Metsola, a semnat documentele pentru un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Kievului.

Fondurile ar urma să ajute Ucraina să își mențină serviciile publice și capacitatea de apărare în perioada aceasta de haos, având în vedere că războiul încă este în desfășurare, scrie Kyiv Post.

„Tocmai am semnat împrumutul de sprijin pentru Ucraina în valoare de 90 de miliarde de euro în numele Parlamentului European”, a anunțat Roberta Metsola pe X.

Decizia Parlamentului European nu este însă suficientă pentru aplicarea măsurii. Împrumutul trebuie aprobat în unanimitate de Consiliul European. Momentan, acest aspect rămâne incert.

Unele state membre ale Uniunii au transmis deja că ar putea bloca inițiativa, ceea ce ar putea întârzia acordarea sprijinului financiar.

În aceeași perioadă, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a efectuat o nouă vizită la Kiev pentru a transmite sprijinul Uniunii Europene.

„La Kiev pentru a zecea oară de la începutul războiului. Pentru a reafirma că Europa este alături de Ucraina, financiar, militar și în această iarnă grea. Pentru a sublinia angajamentul nostru durabil față de lupta justă a Ucrainei”, a scris Von der Leyen pe X.

Împrumutul a fost convenit la nivel politic încă din 2025 și ar urma să fie finanțat prin împrumuturi contractate de Uniunea Europeană pe piețele internaționale. Sumele ar fi garantate din bugetul comunitar și ar acoperi perioada 2026-2027.

Guvernul din Ungaria a anunțat însă că ar putea bloca aprobarea finală până la rezolvarea unor dispute legate de livrările de petrol.

Autoritățile de la Budapesta susțin că reluarea transportului prin conducta Druzhba reprezintă o condiție extrem de importantă pentru ca ei să susțină acordul.

Șeful Consiliul European, António Costa, a spus că instituțiile europene încearcă să medieze aceste neînțelegeri și să găsească o soluție acceptată de toate statele membre.

„Desigur, atunci când un stat membru are anumite probleme cu o altă țară, o țară terță, instituțiile europene sunt cele care trebuie să sprijine statele membre respective și să rezolve aceste probleme”, a declarat António Costa în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui, Ucraina ar urma să prezinte în perioada următoare o evaluare tehnică privind lucrările necesare pentru refacerea conductei care a fost afectată de atacuri, astfel încât negocierile să poată continua.

Planul de finanțare rămâne unul dintre cele mai mari pachete de sprijin oferite Ucrainei de la începutul războiului. Aplicarea lui, însă, depinde de acordul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a dat un termen limită companiei Anthropic să permită AI-ul său pentru a fi utilizat în scop militar fără restricții. Termenul limită este vineri, iar în caz contrar, compania riscă să piardă contractul cu guvernul, relatează Associated Press.

Problema o reprezintă restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului său AI, Claude. Pentagonul are un contract de 200 de milioane de dolari cu Anthropic și dorește ca aceasta să ridice restricțiile pentru ca armata americană să poată apeleze la instrumentul AI pentru „toate utilizările legale”, au declarat, pentru CNN, două surse care cunosc subiectul.

În caz contrar, Hegseth se va asigura că „Legea producției de apărare va fi invocată împotriva Anthropic, obligându-i să fie folosiți de Pentagon, indiferent dacă vor sau nu”, a mai spus o sursă pentru CNN. Este vorba despre o lege care permite obligarea unei întreprinderi private să producă bunuri pentru apărarea naţională.

Compania Anthropic este preocupată de două aspecte pe care nu vrea să le abandoneze, a spus o sursă pentru CNN. armele controlate de AI și supravegherea internă în masă a cetățenilor americani. Anthropic consideră că AI nu este suficient de fiabilă pentru a opera arme și că nu există reglementări care să acopere modul în care astfel de instrumente ar putea fi utilizate în supravegherea în masă.

Săptămâna trecută, Axios relata că Pentagonul analizează posibilitatea de a încheia relația cu Anthropic după luni de negocieri privind limitările pe care aceasta le impune asupra utilizării modelelor sale AI în scopuri militare.

De asemenea, recent, WSJ dezvăluia că Pentagonul a folosit instrumentul AI Claude, de la Anthropic, în timpul operațiunii sale de capturare a fostului lider venezuelean Nicolás Maduro.

Modi, un naționalist hindus, a devenit primul prim-ministru din istoria Indiei care a vizitat Israelul în 2017, ocazie cu care el și prim-ministrul de dreapta Benjamin Netanyahu s-au plimbat desculți pe o plajă din orașul portuar Haifa, din nordul țării.

Amândoi încă la putere după aproape nouă ani, cei doi lideri, care se descriu reciproc ca prieteni, sunt așteptați să poarte discuții despre inteligența artificială, precum și despre apărare, într-un moment în care Israelul încearcă să-și crească exporturile militare.

Un oficial al guvernului israelian a declarat că vizita va „pregăti terenul pentru noi parteneriate și colaborări în multe domenii”. Relațiile bilaterale se află în pragul unei îmbunătățiri semnificative, a declarat un oficial al ministerului israelian de externe.

Modi este așteptat să țină un discurs în fața Knessetului, parlamentul israelian, și să depună o coroană de flori la Yad Vashem, memorialul oficial al Holocaustului din Israel.

Vizita lui Modi are loc în contextul în care Statele Unite desfășoară o vastă forță navală în apropierea coastei Iranului, în perspectiva unor posibile atacuri asupra Republicii Islamice, cele două țări aflându-se într-un impas în negocierile privind programul nuclear al Teheranului.

Pentagonul a desfășurat, de asemenea, un portavion în Marea Mediterană, cu destinația coasta Israelului.

Un atac al SUA asupra Iranului ar putea atrage represalii iraniene îndreptate împotriva Israelului, precum și a instalațiilor militare americane din țările arabe din Golf, unde milioane de indieni trăiesc, lucrează și trimit acasă miliarde de dolari în remitențe în fiecare an.

Kabir Taneja, de la Observer Research Foundation, un grup de reflecție indian, a declarat că New Delhi nu dorește un conflict în regiune.

„Sunt sigur că astfel de mesaje au fost transmise în trecut și vor fi transmise și în timpul acestei vizite”, a spus el.

Oficialul ministerului israelian de externe a declarat că în timpul vizitei vor avea loc probabil discuții cu „aspect regional”.

Vorbind la o ședință a cabinetului din această săptămână, Netanyahu a descris India ca făcând parte dintr-o viitoare „axă” a națiunilor cu viziuni similare, care sunt de acord în ceea ce privește confruntarea cu „axa radicală șiită” și „axa radicală sunnită emergentă”. Iranul are o teocrație musulmană șiită.

„Cooperarea poate da rezultate excelente și, desigur, ne poate asigura reziliența și viitorul”, a spus Netanyahu.

Taneja a afirmat că, deși India este interesată să cumpere echipament militar israelian, New Delhi ar ezita să adere la orice alianță formală, având în vedere istoricul său de nealiniere în afacerile internaționale.

Conform unei investigații realizate de CNN, un catalog al probelor oferit apărării lui Ghislaine Maxwell cuprinde circa 325 de rapoarte FBI sub forma „302″. Acestea sunt sinteze ale mărturiilor persoanelor audiate. Din totalul acestora, peste 90 nu se regăsesc pe portalul instituției. Asta deși ele sunt înregistrate cu numere de serie în documentele oficiale. Documentele „302″ sunt privite ca fiind cruciale pentru înțelegerea cazului, întrucât redau relatările directe ale celor chestionați de investigatorii federali.

În rândul documentelor absente se află trei audieri din 2019. Acestea ar fi cu o femeie care a declarat că a fost victima unor abuzuri repetate comise de Jeffrey Epstein începând de la vârsta de aproximativ 13 ani. Aceeași persoană ar fi relatat anchetatorilor că, între anii 1983 și 1985, ar fi suferit un atac sexual din partea lui Donald Trump. S-a întâmplat după ce Epstein le-ar fi făcut cunoștință. Administrația de la Casa Albă a respins aceste acuzații, catalogându-le drept „false și senzaționaliste”. Donald Trump a negat consecvent orice participare la activități ilegale conexe cu Epstein.

Congressmanul democrat Robert Garcia a afirmat că absența acestor acte ridică semne de întrebare privind gradul real de transparență al publicării și conformitatea cu obligațiile legale. Un reprezentant oficial al Departamentului de Justiție a contrazis ideea că ar fi fost eliminate date. El a precizat că toate materialele relevante au fost puse la dispoziție. Unele fișiere pot fi duplicate, acoperite de privilegii juridice sau incluse în investigații federale active. În ultimele săptămâni, anumite documente au fost temporar retrase. Ulterior au fost reîncărcate parțial, pentru a permite ascunderea datelor identificabile ale victimelor.

Câteva dintre victimele lui Epstein au indicat că nu își regăsesc propriile mărturii în materialele expuse public. Haley Robson, una dintre acestea, a menționat într-o adresă judiciară că opacitatea „perpetuează secretul care a permis acestor infracțiuni să persiste timp de ani în șir”. Andrew McCabe, fost director adjunct al FBI, a evidențiat semnificația rapoartelor „302″, descriindu-le drept „elementul fundamental al unei investigații”.

Este încă nedeterminat dacă documentele absente se regăsesc în alte secțiuni ale arhivei sau dacă vor fi dezvăluite ulterior, odată cu finalizarea anchetelor în desfășurare.

Președintele Donald Trump a făcut din nou o referire la un posibil al treilea mandat la Casa Albă, potrivit Sky News. Asta în timpul discursului despre starea națiunii care a fost ținut în noaptea de marți spre miercuri.

„Deci, în primul meu an al celui de-al doilea mandat”, a spus președintele, înainte de a răbufni: „Ar trebui să fie al treilea mandat. Dar se întâmplă lucruri ciudate.”

El și apropiații săi continuă să susțină, fără a prezenta dovezi, că alegerile din 2020 pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden au fost furate.

În ceea ce privește o nouă candidatură a sa în 2028, Trump a făcut mai multe referiri în ultimele luni chiar dacă cel de-al 22-lea amendament al Constituției SUA limitează președinții la două mandate.

Spre finalul anului trecut președintele american a spus că ar fi deschis la o candidatură pentru al treilea mandat. El nu a exclus posibilitatea de a candida la alegerile din 2028, spunând „i-ar plăcea foarte mult să o facă”.

Și susținătorii săi îl încurajează. Steve Bannon a declarat într-un interviu pentru The Economist că ar exista „un plan” pentru a-i asigura lui Trump un al treilea mandat. „Trump va fi preşedinte în 2028, iar oamenii ar trebui să se obişnuiască cu această idee. (…) La momentul potrivit, vom dezvălui care este planul”, a spus Bannon.

Totuși, ideea nu este văzută cu ochi buni de toți republicanii. Mike Johnson, preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a declarat că nu vede nicio posibilitate de a modifica Constituţia americană pentru a-i permite lui Donald Trump să candideze pentru un al treilea mandat.

Avocații lui Peter Mandelson au criticat decizia poliției britanice de a-l aresta sub suspiciunea de abuz în serviciu la începutul acestei săptămâni. Ei susțin că polițiștii l-au arestat în urma unei sugestii „nefondate” că Mandelson ar fi intenționat să plece în străinătate, relatează The Guardian.

Mandelson ar fi urmat să fie interogat luna viitoare. Luni, însă, poliția metropolitană a fost informată că fostul ambasador britanic în SUA se pregătea să părăsească Marea Britanie, motiv pentru care l-a reținut pe acesta.

„Peter Mandelson a fost arestat ieri, în ciuda acordului cu poliția că va participa la un interogatoriu luna viitoare, în mod voluntar.

Arestarea a fost determinată de o sugestie nefondată că intenționa să părăsească țara și să se stabilească definitiv în străinătate. Nu există absolut niciun adevăr în această sugestie. Am solicitat poliției metropolitane dovezile pe care se bazează arestarea. Prioritatea absolută a lui Peter Mandelson este să coopereze cu ancheta poliției, așa cum a făcut-o pe tot parcursul acestui proces, și să-și dovedească nevinovăția”, au anunțat avocații săi, potrivit Sky News.

Marți dimineață, Mandelson a fost eliberat pe cauțiune.

Peter Mandelson a fost ambasadorul Marii Britanii în SUA, iar în septembrie 2025 a fost demis din funcție după ce au apărut informații privind legăturile sale cu infractorul sexual Jeffrey Epstein.

Oseguera Cervantes – „El Mencho” – a fost reperat într-o regiune turistică din vecinătatea localității Tapalpa, situată în statul Jalisco. S-a întâmplat în urma monitorizării de către serviciile secrete mexicane a unei persoane apropiate de una dintre iubitele sale, arată Il Post.

Conform declarațiilor oficiale, autoritățile au urmărit femeia respectivă până la o cabană izolată. Acolo, aparatele de zbor ale armatei, au imortalizat scena în care un bărbat o îmbrățișa în timp ce aceasta cobora din autovehicul. Individul a fost recunoscut ca fiind șeful organizației Cártel de Jalisco Nueva Generación.

Tapalpa reprezintă o destinație populară pentru turiști. Localitatea numără aproximativ 20.000 de locuitori permanenți și atrage mii de vizitatori în fiecare sfârșit de săptămână. În acel weekend, „El Mencho” se număra printre aceștia.

Sâmbătă, autoritățile au dislocat șase elicoptere militare în statele învecinate, măsură menită să prevină scurgerile de informații. În operațiune au fost angrenate trupe speciale aparținând armatei terestre și marinei. Ele au fost asistate de tehnologie aeriană fără pilot și de vehicule blindate de luptă.

Duminică, în zorii zilei, forțele de ordine mexicane au declanșat atacul. Oseguera a dispus ca o parte din subordonați să rămână să apere locuințele unde se cazase, în timp ce el s-a refugiat în pădure alături de alți patru complici.

Prima confruntare armată a fost violentă; un aparat de zbor militar a suferit avarii și a fost nevoit să efectueze o aterizare forțată. Ulterior, militarii l-au încercuit pe șeful cartelului într-o zonă forestieră. În urma unui nou schimb intens de focuri, „El Mencho” și doi dintre aghiotanții săi au fost capturați în stare critică și au decedat în timpul evacuării aeriene. Ceilalți doi au fost luați în custodie vii.

22 Februarie 2026, Mexic, Mexico City: Membri ai forțelor speciale ale Gărzii Naționale și Secretaria de Seguridad Ciudadana. Foto: Félix Márquez/dpa

Per total, acțiunea a durat aproximativ cinci ore. Doi membri ai forțelor armate au suferit răni.

Claudia Sheinbaum, președinta statului mexican, împreună cu ministrul apărării Ricardo Trevilla Trejo, au precizat că acțiunea a profitat de asistența oferită de agențiile de informații din Statele Unite, cu toate că americanii nu s-au implicat direct în intervenție.

Informațiile referitoare la implicarea Washingtonului rămân puține la număr. Conform unor surse citate de agenția Reuters, o nouă structură militară americană denumită Joint Interagency Task Force-Counter Cartel ar fi permis transferul de date între cele două țări.

Decesul lui „El Mencho” a provocat reacții extrem de agresive în diverse zone ale Mexicului. Au fost incendiate automobile și drumurile au fost blocate de către membrii ai CJNG. Situația s-a stabiliziat treptat în ultimele ore.

Violențe izbucnite în Mexic după moartea lui El Mencho”, conducătorul cartelului Jalisco Nueva Generación (CJNG). Foto: Diana Marquez/Xinhua/ABACAPRESS.COM

Neutralizarea șefului organizației reprezintă unul dintre cele mai semnificative succese împotriva criminalității organizate din Mexic din ultima perioadă, rămânând însă nesigur dacă acest eveniment constituie și o reacție la presiunile tot mai mari exercitate de administrația americană în materie de luptă antidrog.