Profesorii sunt una dintre categoriile aflate în centrul noii legi a salarizării unitare, proiect care ar urma să se aplice integral de la 1 ianuarie 2027. Guvernul promite salarii de bază mai mari, mai ales pentru debutanți, dar adoptarea legii se anunță dificilă: proiectul este jalon în PNRR, are termen strâns, a primit sute de observații, iar sindicatele reclamă eliminarea unor drepturi și diferențe prea mici între profesorii aflați la început de carieră și cei cu vechime.
Noua lege a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice schimbă modul în care vor fi calculate veniturile bugetarilor. În locul actualelor grile și excepții acumulate în timp, proiectul introduce o formulă unitară: salariul de bază se calculează prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință.
Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În noua arhitectură, coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, față de sistemul actual, în care diferențele dintre funcții și domenii au fost modificate de-a lungul anilor prin majorări, excepții și acte normative succesive.
Profesorii debutanți, printre câștigătorii noii grilePentru educație, una dintre cele mai importante schimbări vizează profesorii aflați la început de carieră. Un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată ar urma să aibă un coeficient de 1,84, ceea ce înseamnă un salariu de bază brut de 7.544 de lei, calculat la valoarea de referință de 4.100 de lei.
Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 6.446 de lei în 2026 la 7.544 de lei brut în 2027. Majorarea ar fi de aproximativ 17%, iar autoritățile susțin că această creștere este menită să facă intrarea în sistemul de educație mai atractivă pentru tinerii absolvenți.
Această orientare spre debutanți vine după ani în care sindicatele au reclamat că salariile mici de la început de carieră descurajează absolvenții performanți să aleagă învățământul. Criza de personal din unele școli, lipsa profesorilor calificați în anumite discipline și diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt probleme pe care Guvernul spune că noua grilă încearcă să le atenueze.
Profesorii cu vechime câștigă mai ales la salariul de bazăCreșteri sunt prevăzute și pentru profesorii cu experiență, însă efectul este mai redus dacă se ia în calcul venitul brut total, nu doar salariul de bază.
Un profesor din învățământul preuniversitar cu studii superioare, grad didactic I și peste 25 de ani vechime ar urma să ajungă la un salariu de bază brut de 9.635 de lei, corespunzător coeficientului 2,35. În cazul acestei categorii, salariul de bază median ar crește de la 8.217 lei în 2026 la 9.635 lei în 2027.
Diferența devine însă mult mai mică atunci când sunt incluse și celelalte componente salariale. Venitul brut lunar total pentru această categorie ar urma să crească de la 12.021 lei la 12.166 lei, adică o majorare de aproximativ 1%.
Sindicatele acuză „aplatizarea” grileiTocmai această diferență relativ redusă între debutanți și profesorii cu vechime a provocat nemulțumirea sindicatelor. Reprezentanții cadrelor didactice spun că noua grilă riscă să „aplatizeze” salarizarea, în sensul că diferențele dintre cei aflați la început de carieră și cei cu zeci de ani de experiență devin prea mici.
Sindicatele susțin că un profesor cu grad didactic I, vechime mare, responsabilități suplimentare și rezultate profesionale ar trebui să fie remunerat semnificativ mai bine decât un debutant. În caz contrar, spun acestea, sistemul nu mai recompensează suficient experiența, formarea continuă și performanța profesională.
Ce salarii ar urma să aibă profesorii din preuniversitarÎn învățământul preuniversitar, coeficienții pentru profesorii cu studii superioare de lungă durată pornesc de la 1,84 pentru debutanți și ajung la 2,35 pentru profesorii cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime.
Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază. Ele nu includ toate eventualele sporuri, indemnizații sau alte drepturi care pot fi acordate în funcție de condițiile de muncă, vechime, gradație și specificul activității.
În universități, diferențele salariale sunt mai mariÎn învățământul universitar, grila prevede diferențe mai mari între funcțiile de început și cele superioare. Un asistent universitar debutant ar urma să pornească de la același nivel ca profesorul debutant din preuniversitar, adică un coeficient de 1,84 și un salariu brut de bază de 7.544 de lei.
La polul opus, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar urma să ajungă la coeficientul 4,00, ceea ce înseamnă un salariu de bază brut de 16.400 de lei. Conferențiarii universitari și lectorii sunt încadrați între aceste niveluri, în funcție de funcție și vechime.
Această diferență arată că, în universitar, proiectul păstrează o distanță mai mare între treptele carierei academice decât în preuniversitar, unde sindicatele reclamă comprimarea grilei.
Sporurile și premiile de performanță, un nou motiv de conflictProiectul păstrează unele sporuri specifice, precum cele pentru localități izolate, învățământ special sau predare simultană, dar schimbă logica acordării unor beneficii legate de performanță.
Una dintre modificările contestate vizează transformarea actualei gradații de merit într-un sistem de premii de performanță. În prezent, gradația de merit este un drept salarial important pentru profesorii care obțin rezultate profesionale și reprezintă 25% din salariul de bază, acordat pentru o perioadă de cinci ani.
În noua formulă discutată, premiile de performanță ar putea fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate dintr-o instituție, iar valoarea individuală ar urma să fie între 10% și 20% din salariul de bază. Sindicatele susțin că această schimbare ar reduce predictibilitatea veniturilor și ar transforma un drept profesional stabil într-un mecanism temporar, mai ușor de modificat sau de restrâns.
Guvernul promite că salariile aflate în plată nu vor scădeaPentru a limita nemulțumirile, proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta ar urma să fie acordată în situația în care salariul calculat după noua lege este mai mic decât cel aflat în plată în decembrie 2026.
Cu alte cuvinte, angajații deja încadrați ar urma să își păstreze venitul prin această compensare, pentru aceeași funcție și aceleași condiții de muncă. Mecanismul ar urma să se aplice până cel târziu la 31 decembrie 2031.
Totuși, sindicatele atrag atenția că protejarea salariilor aflate în plată nu rezolvă problema de fond a grilei. Ele cer ca legea să stabilească diferențe clare și echitabile între treptele profesionale, nu doar să compenseze temporar pierderile posibile.
Adoptarea legii este complicată de presiunea PNRRNoua lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR. Termenul-limită invocat de autorități este 31 august 2026. Dacă legea nu este adoptată și promulgată până atunci, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fonduri europene.
Această presiune pune Guvernul într-o situație dificilă. Pe de o parte, trebuie să adopte rapid o reformă amplă, care afectează toți bugetarii. Pe de altă parte, proiectul a atras deja sute de observații din partea sindicatelor, instituțiilor și categoriilor profesionale nemulțumite.
În plus, legea trebuie să se încadreze într-un plafon bugetar strict. Guvernul a stabilit că impactul reformei nu trebuie să depășească 8 miliarde de lei în 2027. Asta înseamnă că nu toate revendicările salariale pot fi acceptate fără ca nota de plată să depășească bugetul disponibil.
Varianta actuală are o valoare de referință mai mică decât simulările anterioareUn alt motiv de nemulțumire este diferența dintre variantele discutate anterior și forma actuală a proiectului. În spațiul public au circulat simulări construite pe o valoare de referință de 4.325 de lei, în timp ce proiectul actual folosește pentru 2027 valoarea de 4.100 de lei.
Această diferență are efect direct asupra salariilor finale, pentru că toate veniturile de bază sunt calculate prin înmulțirea coeficientului cu valoarea de referință. O valoare de referință mai mică înseamnă automat salarii mai mici decât cele vehiculate în scenariile anterioare.
Autoritățile au explicat că varianta cu valoare de referință mai mare ar fi avut un impact bugetar mai ridicat, de aproximativ 12 miliarde de lei, peste plafonul de 8 miliarde de lei asumat pentru 2027.
Biroul anticorupție din Ungaria susține că a dezvoltat un model de inteligență artificială pentru a urmări banii despre care se presupune că ar fi fost deturnați în timpul celor 16 ani de putere ai fostului prim-ministru Viktor Orbán.
Ferenc Biró, șeful Autorității de Integritate din Ungaria, a declarat pentru FT: „Am construit o autoritate anticorupție de ultimă generație, utilizând inteligența artificială și învățarea automată integrate într-un sistem capabil să monitorizeze tranzacțiile economice ale Ungariei în timp real.”
Biró a declarat că noul guvern condus de Péter Magyar este dornic să acționeze rapid pentru recuperarea a ceea ce Biró a estimat la 160 de miliarde de euro din fonduri publice care ar fi putut fi acordate în mod necorespunzător membrilor cercului de putere al lui Orbán. „Acesta este momentul pe care l-am așteptat”, a declarat fostul auditor internațional și expert în conformitate.
Biró a fost numit în 2022 pentru a înființa organismul anti-corupție, ca parte a condițiilor impuse de UE pentru a spori transparența, astfel încât Budapesta să poată recâștiga accesul la fondurile blocate.
Însă guvernul Orbán a refuzat să coopereze cu autoritatea, a spus Biró, limitând drastic eficacitatea acesteia. Agenția sa se așteaptă să fie revitalizată de când maghiarii au ajuns la putere luna trecută, după o victorie electorală covârșitoare, construită pe promisiunea de a pune capăt corupției.
Noul prim-ministru s-a angajat să acorde mai multe puteri Autorității de Integritate ca parte a unui pachet de reforme ale statului de drept convenit cu Bruxelles-ul în schimbul accesării a zeci de miliarde de fonduri UE înghețate în timpul mandatului lui Orbán. „Ați convenit să consolidați Autoritatea de Integritate pentru a demonstra că are o putere reală de a detecta și combate corupția, precum și conflictele de interese”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, luna trecută, alături de Magyar, când a fost anunțat acordul.
O nouă agenție pentru recuperarea fondurilorPeter Magyar a promis să creeze o Agenție separată de Recuperare a Activelor pentru a accelera recuperarea fondurilor. Se așteaptă ca guvernul să prezinte un proiect de lege anticorupție cuprinzător la sfârșitul acestei săptămâni. Budapesta se va alătura, de asemenea, Parchetului European, permițând procurorilor din bloc să urmărească cazuri de fraudă și corupție cu fonduri UE în Ungaria. „Cred că averi foarte mari ar putea fi repatriate”, a spus Biró. „Țara are nevoie urgentă de fondurile care au fost furate, iar o mare parte din acești bani sunt acum în străinătate.”
Autoritatea pentru Integritate nu a calculat încă pagubele totale, dar estimările proprii ale Biró indică faptul că suma ar putea depăși 160 de miliarde de euro. „Am înregistrat o creștere exponențială”, a spus el. „În 2025, este posibil ca până la 15% din cheltuielile guvernamentale să fi ajuns în locuri greșite”, în creștere de la aproximativ 2% până la 3% când Orbán a preluat puterea în 2010.
El a spus că corupția guvernamentală a atins apogeul în ultimul an de mandat al lui Orbán, autoritățile statului crescând cu 50% controlul asupra fondurilor publice. „Au văzut că ușa se închide pentru era Orbán și au vrut să folosească fiecare bănuț pe care îl puteau folosi.” Un purtător de cuvânt al partidului Fidesz al lui Orbán nu a răspuns imediat solicitării de a comenta situația.
Fostul șef de cabinet al lui Orbán, Gergely Gulyás, a deplâns luna trecută ceea ce a considerat a fi încercări ale guvernului „de a stigmatiza partea patriotică cu vinovăție colectivă pe baza câtorva cazuri care ridică suspiciuni de corupție… Nu susținem vânătoarea de vrăjitoare”.
Biró a insistat că noul guvern respectă prezumția de nevinovăție și că nu este în curs de desfășurare nicio „vânătoare de vrăjitoare”.
Conform unei anchete a FT, fluxul de fonduri publice a fost concentrat în jurul unui număr mic de persoane apropiate lui Orbán, creând un mediu cu concurență slabă și cu prețuri considerabile supraevaluate, care s-au intensificat în ultimii ani ai fostului premier. Când Autoritatea de Integritate a început să investigheze cazurile de achiziții publice, s-a lovit de un obstacol, oficialilor guvernamentali fiindu-li-se spus să reducă la minimum contactul și cooperarea, a spus Biró.
El a spus că, în 2024, a fost convocat la o întâlnire cu miniștrii justiției și ai afacerilor europene, care i-au spus să stea discret și „să nu permită agenției să-și facă treaba”. Biró a refuzat și a continuat să urmărească neregulile din licitațiile publice. Foștii miniștri ai justiției și afacerilor europene nu au răspuns solicitărilor de comentarii. La începutul anului 2025, Biró a depus la guvern un raport detaliat despre centralizarea achizițiilor publice. „I-am avertizat că gestionează prea mulți bani cu controale inadecvate”, își amintește el. „Ne-au răspuns spunând că nu le pasă, că nu au intenția de a instala controale adecvate sau de a măsura eficacitatea acelor fonduri.”
La o săptămână după ce raportul respectiv a fost trimis guvernului Orbán, birourile lui Biró au fost percheziționate în cadrul unei anchete privind presupuse practici de corupție, pe care acesta le neagă. „Răspunsul lor a fost trimiterea de agenți înarmați.”
Raportul, citat de Euronews, care analizează date din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și din Norvegia și Turcia, arată că piața drogurilor devine din ce în ce mai complexă, atât prin diversitatea substanțelor disponibile, cât și prin potențialul lor de a provoca efecte grave asupra sănătății.
Opioidele sintetice, principalul motiv de îngrijorareAgenția europeană atrage atenția în special asupra noilor opioide sintetice, considerate extrem de periculoase din cauza concentrației foarte ridicate. Potrivit directorului executiv al EUDA, Lorraine Nolan, un singur gram din anumite substanțe poate genera mii de doze letale. În aceste condiții, diferența dintre consum și supradoză devine extrem de mică, iar utilizatorii nu știu întotdeauna ce consumă.
Marsilia, Provence-Alpes-Coasta de Azur, Franța: centrul turistic al Marsiliei a devenit un centru al drogurilor. Sursa foto: Sylvain Rostaing/Le Pictorium Agency via ZUMA Press
Estimările agenției arată că aproximativ 7.600 de persoane au murit în Uniunea Europeană în urma supradozelor în 2024. Opioidele continuă să fie principala cauză a deceselor asociate consumului de droguri, de multe ori în combinație cu alte substanțe.
O substanță nouă apare aproape în fiecare săptămânăRaportul evidențiază și expansiunea pieței substanțelor psihoactive noi. În medie, autoritățile europene identifică o nouă substanță în fiecare săptămână. Numai în 2025 au fost raportate pentru prima dată 50 de astfel de substanțe, iar în prezent agenția monitorizează aproximativ 1.050 de compuși diferiți. Experții avertizează că viteza cu care apar noile produse face dificilă evaluarea rapidă a riscurilor și adaptarea sistemelor medicale și de prevenție.
Canabisul rămâne cel mai consumat drog din EuropaCanabisul continuă să fie cel mai utilizat drog ilegal de pe continent. Aproximativ 24,9 milioane de adulți europeni au declarat că au consumat canabis în ultimul an. Specialiștii observă însă o schimbare importantă: pe piață apar tot mai multe produse cu concentrații ridicate de THC, inclusiv extracte, rășini concentrate și produse alimentare care conțin canabis.
O persoană cu marijuana în timpul Marșului Global pentru Marijuana Madrid 2025, la Puerta del Sol, pe 10 mai 2025, la Madrid (Spania). Foto: A. Perez Meca/Europa Press/ABACAPRESS.COM
Potrivit EUDA, unele tipuri de rășină ajung la concentrații de până la 33%, ceea ce crește riscul unor efecte psihice severe, inclusiv episoade psihotice în cazul consumului pe termen lung. Autoritățile europene au semnalat și cazuri de canabis contaminat cu canabinoizi sintetici sau cu pesticide periculoase.
Cocaina continuă să reprezinte o problemă majorăDeși cantitatea totală de cocaină confiscată în Europa a scăzut de la 419 tone în 2023 la 330 tone în 2024, numărul capturilor a crescut. Experții consideră că traficanții și-au modificat strategiile și folosesc transporturi mai mici și mai fragmentate pentru a evita detectarea. Cocaina rămâne unul dintre principalele motive pentru care consumatorii ajung în programele de tratament din Europa și este asociată cu o parte tot mai mare a problemelor de sănătate generate de consumul de droguri.
În fața acestor evoluții, Agenția Uniunii Europene pentru Droguri cere statelor membre să investească mai mult în sisteme de monitorizare, prevenție și răspuns rapid. Instituția susține că gestionarea fenomenului trebuie să combine măsurile de combatere a traficului cu politici de sănătate publică, astfel încât autoritățile să poată răspunde mai eficient unei piețe a drogurilor care se schimbă mai repede ca niciodată.
Românul care reprezintă SUA la ONU, ambasadorul Dan Negrea, a ținut un discurs în care i-a criticat dur pe liderii ruși. El a vorbit despre eșecul strategic al Rusiei în Ucraina și a subliniat faptul că Moscova nu își poate atinge scopurile pe câmpul de luptă. Dan Negrea l-a citat pe secretarul de Stat, Marco Rubio.
„Secretarul de Stat Rubio a spus clar că invadarea Ucrainei de către Rusia a fost un eșec strategic. Rafinăriile sale sunt în flăcări. Moscova nu își poate atinge scopurile pe câmpul de luptă. Escaladarea nu va schimba acest lucru și doar va crea riscul agravării catastrofei. Acest război trebuie să înceteze imediat”, a declarat reprezentantul SUA la ONU, Dan Negrea.
Declarația contrazice afirmațiile optimiste ale liderului rus, Vladimir Putin. Recent, Putin a spus că operațiunea din Ucraina merge conform planului.
Și ucrainenii l-au contrazis. Ei au susținut că rușii au început să piardă teren pe linia frontului.
Donald Trump a înaintat luni, Senatului SUA nominalizarea fostului său avocat personal, Todd Blanche, pentru funcția de procuror general permanent, relatează Le Figaro.
Blanche ocupa deja funcția de procuror general interimar de la plecarea fostei titulare, Pam Bondi, în aprilie. De la preluarea mandatului, l-a pus sub acuzare pe fostul director FBI, James Comey, o țintă cheie a președintelui SUA, pentru „amenințarea vieții” lui Donald Trump.
Procurorul general interimar a încercat, de asemenea, înainte de a fi nevoit să dea înapoi sub presiunea Congresului, să creeze un fond de aproape 1,8 miliarde de dolari destinat să repare ceea ce administrația Trump a prezentat ca o instrumentalizare a justiției împotriva susținătorilor lui Donald Trump sub predecesorul său democrat, Joe Biden.
Democrații denunțaseră un „fond secret” destinat recompensării susținătorilor președintelui, inclusiv a persoanelor condamnate pentru atacul asupra Capitoliului, sanctuarul democrației americane, din 6 ianuarie 2021. Prin urmare, nu se așteaptă ca senatorii opoziției să se abțină atunci când Todd Blanche va fi interogat de camera superioară a Congresului SUA.
Confirmare dificilă„Donald Trump conduce cea mai gravă acțiune de corupție din istoria președinției americane. Se pare că Todd Blanche nu a observat ”, a criticat deja luni senatorul democrat Dick Durbin, membru al Comisiei Judiciare.
Confirmarea nominalizării lui Todd Blanche de către această comisie ar putea fi dificilă, deoarece alegerea nu este susținută în unanimitate de senatorii republicani. Rămâne de văzut, însă, dacă aceștia vor merge până la a se opune deschis președintelui american, care menține un control extrem de puternic asupra partidului conservator.
Într-o intervenție telefonică la Digi24, Dumitru a declarat că polițiștii locali se aflau la semafor, la intersecția bulevardelor Aurel Vlaicu și Tomis, când au observat ansamblul format din cap tractor și semiremorcă ieșind de pe carosabil, intrând pe spațiul verde și lovind un stâlp de iluminat și un copac.
Potrivit acestuia, imediat după oprirea vehiculului, un cetățean le-ar fi spus agenților că TIR-ul fusese implicat anterior într-o serie de coliziuni, la aproximativ un kilometru distanță, iar șoferul nu ar fi oprit după impact.
„Polițiștii locali i-au solicitat în mod repetat să descuie portiera, să oprească motorul și să coboare pentru a oferi explicații. Acesta nu s-a conformat și încerca în continuare să își continue deplasarea”, a afirmat Ionuț Dumitru.
Șeful Poliției Locale a precizat că, în aceste condiții, agenții au decis să folosească mijloacele din dotare, inclusiv spray iritant-lacrimogen, tonfa și forța fizică.
Conform declarațiilor sale, șoferul ar fi rămas necooperant pe toată durata intervenției. Dumitru susține că bărbatul a aruncat din cabină diverse obiecte, inclusiv truse de scule, către forțele de ordine.
Ulterior, la fața locului au ajuns și echipaje ale Poliției Municipiului Constanța. Potrivit șefului Poliției Locale, doi polițiști locali și doi polițiști din cadrul Poliției Române au reușit să pătrundă în cabină și să îl imobilizeze pe conducătorul auto.
Întrebat dacă intervenția a fost disproporționată, în contextul imaginilor apărute în spațiul public, Ionuț Dumitru a evitat să se pronunțe și a anunțat deschiderea unei verificări interne.
„Vom desfășura o cercetare administrativă, vom discuta cu toți polițiștii locali implicați, iar dacă se vor impune măsuri administrative, acestea vor fi luate”, a declarat acesta.
Luni, un bărbat de 49 de ani din Oradea, aflat la volanul unui TIR, a lovit mai multe vehicule în Constanța și și-a continuat deplasarea până când a intrat într-un scuar, un stâlp și un copac. În accident au fost implicate 10 vehicule, iar două persoane au fost rănite. Testele pentru alcool și droguri au fost negative, iar polițiștii iau în calcul și existența unor afecțiuni medicale preexistente ale șoferului.
Federația SANITAS a declanșat marți greva japoneză în spitalele și unitățile de asistență socială din România. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de proiectul noii legi a salarizării unitare.
Potrivit organizației sindicale, acțiunea se va desfășura prin purtarea de banderole de către membrii de sindicat, însă activitatea din spitale și din unitățile de asistență socială nu va fi întreruptă.
„Dorim să transmitem un mesaj clar autorităților, un avertisment și un apel la dialog. Acest demers nu este scopul final al acțiunilor noastre”, se arată în mesajul transmis de reprezentanții SANITAS pe Facebook.
Organizația sindicală avertizează că în cazul în care revendicările angajaților din sănătate și asistență socială vor continua să fie ignorate, va fi declanșată greva generală.
„Dacă revendicările angajaților din sănătate și asistență socială vor continua să fie ignorate, Sanitas intenționează declanșarea unei greve generale, cu întreruperea activității, în condițiile prevăzute de lege. Ne dorim soluții, nu conflicte!”, mai transmite SANITAS.
Principalele revendicări formulate de Federația Sanitas sunt:
Câteva mii de sindicaliști ai Federației SANITAS din întreaga țară au protestat miercuri în Piața Victoriei, nemulțumiți de proiectul noii legi a salarizării unitare. Reprezentanții angajaților din sănătate și asistență socială susțin că forma actuală a actului normativ este inechitabilă și avertizează că ar putea conduce la plafonarea sau chiar diminuarea veniturilor pentru o mare parte dintre salariații din sistem.
Protestatarii au venit din mai multe județe ale țării și cer Guvernului să renunțe la actuala formă a proiectului aflat în dezbatere publică.
Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică.
„În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook.
Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri.
„Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta.
„Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?”
Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”.
„Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.”
„Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.”
Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră.
„Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.”
Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern.
„Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.”
„România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor.
„Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.
Aterizările și decolările vor fi coordonate, anunță reprezentanții aeroportului bucureștean care consideră că astfel „Henri Coandă” intră în liga marilor aeroporturi europene. Sistemul va permite „optimizarea capacității operaționale” și va fi introdus în baza unui acord semnat cu o companie britanică.
„Aeroportul Henri Coandă va fi coordonat de cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume, Airport Coordination Limited, firmă britanică ce oferă servicii în domeniu pentru 80 de aeroporturi majore de pe toate continentele. În cadrul unui acord multianual care va intra în vigoare pe 25 octombrie 2026, începând cu sezonul de iarnă 2026-2027, Airport Coordination Limited va furniza servicii complete de coordonare la Aeroportul Henri Coandă București, considerat a fi unul dintre aeroporturile cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est”, au transmis, marți, reprezentanții aeroportului.
Potrivit anunțului, odată cu introducerea procesului de coordonare la cel mai înalt nivel (nivelul 3), funcționarea operațională a Aeroportului „Henri Coandă” se va optimiza semnificativ. Astfel, zborurile vor fi programate prin aprobarea de „sloturi” (ore fixe de aterizare și decolare), ceea ce va permite coordonarea capacității reale a pistelor și terminalelor cu numărul programat de zboruri.
Aterizări și decolări coordonate: beneficiile sistemuluiProcesul de coordonare reprezintă o îmbunătățire fundamentală a modului de funcționare principalului aeroport al României, oferind o serie de beneficii imediate.
„Utilizarea mai eficientă a infrastructurii aeroportuare existente. Fiecare aterizare și decolare este aliniată la capacitatea declarată a aeroportului, asigurând utilizarea optimă a pistelor, a locurilor de staționare a aeronavelor și a terminalelor;
Reducerea aglomerației și îmbunătățirea punctualității companiilor aeriene. Aterizările și decolările se echilibrează pe parcursul zilei, diminuând presiunea din orele de vârf și contribuind la o desfășurare constantă a operațiunilor;
Predictibilitate operațională. Aeroportul trece la un plan sezonier coordonat, cu o planificare mai eficientă a serviciilor și resurselor operaționale (porți de îmbarcare, locuri de parcare a avioanelor, benzi de bagaje etc);
Bază solidă pentru o creștere a traficului. Capacitatea operațională a aeroportului va fi gestionată eficient pe măsură ce va crește numărul de zboruri și de pasageri”, au explicat reprezentanții Aeroportului Henri Coandă.
Sistem folosit în toate marile aeroporturiÎn Europa, beneficiază de coordonare de nivel 3 toate marile aeroporturi europene, inclusiv Londra, Paris Charles de Gaulle, Amsterdam, Bruxelles, Viena, Berlin Schonefeld, Frankfurt, Stuttgart, Roma, Milano, Barcelona și Madrid.
Conform statisticilor, Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București este principala poartă internațională a României. În anul 2025 a avut peste 17 milioane de pasageri și 127.700 de aterizări și decolări.
În lume s-a instalat un nivel ridicat de violență, cu cel mai mare număr de conflicte statale de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial proiectat pentru 2025 și o creștere a atacurilor care vizează civilii, potrivit unui studiu norvegian publicat marți, potrivit Le Figaro.
„Din păcate, nu există prea multe aspecte pozitive pe care le pot învăța din toate acestea”, a declarat Siri Aas Rustad, cercetător la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo (PRIO), în timp ce prezenta raportul anual „Tendințe în conflicte”.
„De obicei reușesc să găsesc ceva pozitiv, dar anul acesta cifrele sunt șocante”, a declarat ea pentru mai multe publicații media, inclusiv AFP. În 2025, la nivel mondial au fost înregistrate 65 de conflicte care au implicat cel puțin un stat, un nou record istoric din 1946. Numărul conflictelor interstatale s-a dublat, de asemenea, într-un an, ajungând la opt, tot un record din ultimii 80 de ani.
Acestea au inclus reapariția tensiunilor la frontieră dintre India și Pakistan, Afganistan și Pakistan și Cambodgia și Thailanda; invazia rusă a Ucrainei; operațiunea militară israeliană din Siria, în jurul Înălțimilor Golan ocupate, după căderea regimului Assad; și mai multe conflicte legate de tensiunile regionale din Orientul Mijlociu.
Anul 2025 a fost al treilea cel mai mortal an de la sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 245.000 de decese legate direct de lupte sau violență politică, inclusiv aproape 76.500 atribuite atacurilor care au vizat direct civilii, comparativ cu 14.200 în 2024.
Conflicte majore care se desfășoară simultanCreșterea accentuată a acestei ultime cifre se datorează conflictului dintre armată și paramilitari din Sudan, unde se estimează că asediul și masacrele comise numai în El Fasher (Darfur) au curmat aproximativ 60.000 de vieți. De la sfârșitul Războiului Rece, doar în 2021 și 1994 s-au înregistrat mai multe vărsări de sânge, din cauza războiului din Tigray, respectiv a genocidului din Ruanda.
„Ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci sau șase ani este că avem mai multe conflicte majore care se desfășoară simultan, iar acestea par să se schimbe. Lumea nu cunoaște nicio pauză ”, a subliniat Siri Aas Rustad. „Și asta este ceea ce este diferit față de înainte: acest nivel ridicat și continuu de intensitate a conflictelor la scară globală ”, a spus ea, amintind că planeta a trăit mai mulți ani fără niciun conflict între state în deceniul 2000-2010.
Studiul se bazează pe cifrele compilate de Programul de Date privind Conflictele din Uppsala (UCDP), afiliat Universității din Uppsala. Acesta distinge trei tipuri principale de violență organizată: conflicte care implică cel puțin un stat, conflicte nestatale și violență unilaterală împotriva civililor.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat luni că țara sa a încetat focul asupra Iranului, însă a subliniat că lupta împotriva Iranului și a Hezbollahului „nu s-a încheiat”.
Pe de altă parte, Teheranul a promis „măsuri mai severe și zdrobitoare” în cazul în care Israelul va lansa noi atacuri, inclusiv în Liban, acolo unde forțele israeliene se luptă cu gruparea Hezbollah, relatează BBC.
Duminică seara, Teheranul a lansat rachete asupra Israelului, ca represalii pentru un atac asupra Beirutului. Israelul a ripostat luni, la primele ore ale dimineții, lansând atacuri asupra a ceea ce a declarat a fi obiective militare din Republica Islamică.
Schimbul de focuri a marcat primul atac de acest fel de la armistițiul convenit în luna aprilie, care a suspendat confruntările dintre SUA, Israel și Iran.
Potrivit BBC, Casa Albă a confirmat că președintele american Donald Trump l-a sunat pe Netanyahu pentru a discuta despre criză. Un oficial israelian a declarat că Israelul și-a suspendat atacurile la cererea acestuia.
Trump cere încetarea „imediată” a focului între Israel și IranDupă atacurile reciproce, Trump a cerut public ambelor țări să „înceteze imediat focul”, întrucât acestea puneau în pericol negocierile dintre Washington și Teheran privind un acord pentru încetarea războiului regional.
„Israelul și Iranul… intenționează să încheie un ARMISTIȚIU imediat! Negocierile finale privind «pacea» sunt în curs, cu condiția ca ignoranța sau prostia să nu le stea în cale”, a scris el pe Truth Social.
Războiul a izbucnit pe 28 februarie, când SUA și Israel au lansat un atac comun asupra Iranului. În urma acestuia, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a fost ucis.
Iranul a ripostat, lansând rachete și drone asupra Israelului și a statelor arabe din Golf care găzduiesc baze militare americane. În plus, Strâmtoarea Ormuz a fost blocată, provocând o creștere bruscă a prețului petrolului la nivel global.
Unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale acestei veri va putea fi observat și din România în serile de 9, 10 și 11 iunie, atunci când planetele Venus și Jupiter vor apărea foarte aproape una de cealaltă pe cer, imediat după apusul Soarelui, potrivit National Geographic.
Punctul maxim al conjuncției planetare va avea loc în seara de 9 iunie 2026, când cele două planete vor părea aproape lipite pe bolta cerească, oferind o imagine inedită deasupra orizontului vestic.
Fenomenul va putea fi urmărit cu ochiul liber și este considerat unul dintre cele mai impresionante evenimente astronomice vizibile în această perioadă.
Deși Venus și Jupiter se află la sute de milioane de kilometri distanță de Pământ, din perspectiva observatorilor de pe Terra, ele vor părea foarte apropiate una de cealaltă și vor putea fi identificate cu mare ușurință cu ochiul liber.
Venus va fi cel mai ușor de recunoscut datorită luminozității foarte puternice și este cunoscută popular drept steaua serii. Jupiter va apărea și el ca un punct luminos vizibil pe cerul nopții.
În aceeași zonă ar putea fi observată și planeta Mercur, însă aceasta va fi foarte aproape de orizont și mult mai greu de văzut fără anumite condiții atmosferice speciale.
Potrivit informațiilor, cele mai bune condiții pentru observarea fenomenului vor fi între orele 21:00 și 23:00, mai ales imediat după apusul Soarelui, când planetele se află mai sus pe cer. Un lucru important de amintit este că punctul culminant al fenomenului va avea loc pe 9 iunie.
Ce este o conjuncție planetarăSpecialiștii explică faptul că o conjuncție planetară este doar un efect optic și nu înseamnă că planetele se apropie cu adevărat în spațiu atunci când fenomenul are loc.
Astronomii spun că fenomenul apare atunci când două corpuri cerești se aliniază aparent pe aceeași direcție de observare de pe Pământ, deși în realitate ele sunt separate de distanțe foarte mari.
Această apropiere este doar vizuală și nu presupune nicio interacțiune fizică între planete. Mai mult, astfel de conjuncții au loc aproximativ o dată pe an, însă nu toate sunt la fel de spectaculoase sau ușor de observat, fiindcă vizibilitatea depinde de poziția planetelor și de condițiile atmosferice.
Avertismentul a fost lansat de Mihaela Bilic.
„Grăsimile pe care le mâncăm ne lovesc drept în inimă. De multe ori nu conștientizăm felul în care mâncarea intră în contact cu corpul nostru. Mestecam alimentele, le îndesăm în stomac și apoi ne culcăm pe-o ureche, are el grijă intestinul să le fragmenteze și ficatul să le proceseze! Lucrurile sunt mai simple…sau mai complicate de atât”, a scris Bilic pe Facebook.
Ea a explicat ce efecte produc zahărul și proteinele asupra corpului uman.
„Pentru amidon/zahăr ruta e rapidă: în intestin sunt desfăcute în fragmente mici de glucoză (cu efort minim și fără intervenția enzimelor de digestie) care trec direct în sânge și de aici direct la toate celulele din corp; în ficat ajunge doar excesul de glucoză, care va fi transformat în grăsime de rezervă! Cu proteinele e mai complicat: e nevoie de prezența enzimelor din ficat și pancreas care să desfacă proteinele în aminoacizi pe care ficatul îi va metaboliza și din care se construiesc celule noi”, a transmis Mihaela Bilic.
Ce spune Bilic despre grăsimiGrăsimile nu pot fi asimilate în sânge, a avertizat Bilic.
„Grăsimile au un statut aparte: nu pot fi asimilate în sânge pentru că nu se dizolvă în apă! Grăsimile sunt colectate în vasele limfatice din intestin și transportate în ductul limfatic central care se varsă direct în inimă! Că e vorba de ulei de măsline sau prăjeli, tot ce înghițim ajunge rapid în inimă și abia apoi trece prin ficat, unde poate fi eventual neutralizat/detoxificat Dacă vă imaginați acest parcurs special al grăsimilor alimentare prin sistemul limfatic, poate o să vă gândiți de două ori înainte să mâncați produse ultraprocesate, grăsimi vegetale saturate, fast-food și prăjeli”, a adăugat Bilic.
Sfatul lui BilicConcluzia aparține nutriționistului.
„Grăsimea e mai degrabă un condiment decât un aliment, deci merită să cheltuim mai mult pentru puțin și bun…vă recomand, din inimă!”, a precizat Mihaela Bilic.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces atât la nivel mondial, cât și în România.
San Antonio Spurs s-a impus cu scorul de 115-111, după ce pierduse primele două partide pe teren propriu.
Într-o atmosferă electrizantă la Madison Square Garden, Spurs au început excelent și au condus cu 33-21 încă din primul sfert. Deși Knicks au revenit în joc printr-un sfert secund excelent, în care au înscris 42 de puncte, formația din Texas a răspuns după pauză și a controlat momentele decisive ale confruntării.
Marele protagonist al serii a fost Victor Wembanyama, care a obținut prima victorie din carieră într-o finală NBA. Starul francez a încheiat partida cu 32 de puncte, 8 recuperări, 6 pase decisive și 3 capace, oferind una dintre cele mai complete prestații ale sale din acest sezon.
În ultimele minute, coșurile importante reușite de Stephon Castle și De’Aaron Fox au securizat victoria oaspeților. Castle a încheiat meciul cu 23 de puncte și a avut o contribuție esențială în momentele-cheie.
De partea cealaltă, Jalen Brunson a marcat 32 de puncte pentru Knicks, în timp ce OG Anunoby a adăugat 28.
Eșecul a pus capăt unei serii impresionante de 13 victorii consecutive în play-off pentru New York, a doua cea mai lungă din istoria NBA în play-off. De asemenea, Knicks au suferit prima înfrângere după 46 de zile, ultimul lor eșec datând din 23 aprilie, în meciul 3 al seriei din primul tur împotriva Atlanta Hawks.
Victoria este extrem de importantă pentru Spurs, care au evitat să ajungă la 0-3 în serie, un deficit din care nicio echipă nu a revenit vreodată pentru a câștiga titlul NBA. Formația din San Antonio va avea acum șansa de a egala scorul finalei în meciul 4, programat miercuri seară la New York, înainte ca seria să revină în Texas pentru meciul 5 de sâmbătă.
Potrivit Il Post, aproximativ 20.000 de muncitori sezonieri lucrează în fermele din Basilicata, în sudul Italiei, la recoltarea fructelor și legumelor. Potrivit estimărilor sindicatului Flai-CGIL, aproape jumătate dintre aceștia riscă să fie victime ale exploatării prin intermediul rețelelor de „caporali”, persoane care recrutează muncitori și controlează accesul acestora la locurile de muncă.
Munci agricole, Italia. Sursa foto: X
Fenomenul a revenit în centrul atenției după anchetele legate de moartea a patru muncitori agricoli care și-au pierdut viața într-un incendiu izbucnit într-un microbuz din Calabria. Procurorii susțin că victimele ar fi încercat să se opună condițiilor de exploatare și să obțină contracte legale de muncă.
Recrutați cu promisiuni și împovărați de datoriiMai multe mărturii prezentate de presa italiană descriu situații în care muncitori veniți din India au plătit sume de până la 13.000 de euro pentru a ajunge la lucru în Italia. Odată ajunși, aceștia ar fi rămas fără documente și au fost obligați să muncească în condiții dificile pentru salarii foarte mici.
Potrivit declarațiilor făcute în cadrul anchetelor, unii lucrători au muncit aproximativ 12 ore pe zi și au locuit în clădiri degradate, fără condiții adecvate. O mare parte din veniturile lor era reținută pentru chirie, transport sau pentru recuperarea datoriilor acumulate înainte de plecare. Procurorii din Potenza susțin că unele victime au fost supuse unei forme de constrângere economică și psihologică. Teama de a pierde locul de muncă sau dreptul de ședere în Italia le-ar fi împiedicat să denunțe situația.
Anchetele au pornit după accidente mortaleInvestigațiile au fost accelerate după accidentul produs în octombrie 2025, când un microbuz care transporta muncitori migranți s-a ciocnit cu un camion. Patru persoane au murit, iar alte șase au fost rănite grav. Ancheta a dus la arestarea unor presupuși intermediari și la verificarea mai multor exploatații agricole. Potrivit autorităților, muncitorii erau plătiți cu aproximativ 40-45 de euro pentru zile de lucru care depășeau frecvent 12 ore.
O problemă care depășește granițele ItalieiOrganizațiile care monitorizează fenomenul spun că lipsa controalelor și folosirea abuzivă a sistemului de recrutare pentru muncitori străini permit menținerea unor practici ilegale. În multe cazuri, lucrătorii rămân dependenți de intermediari pentru locuință, transport și acces la muncă. Cazurile investigate în Basilicata evidențiază una dintre cele mai sensibile probleme ale agriculturii europene: dependența de forța de muncă migrată și riscul ca lipsa protecției efective a lucrătorilor să favorizeze forme moderne de exploatare.
Beneficiare ale unui wildcard, Williams și Mboko vor înfrunta în primul tur cuplul format din Erin Routliffe și Nicole Melichar-Martinez, cap de serie numărul trei al competiției. Turneul de la Queen’s reprezintă unul dintre cele mai importante teste înaintea startului turneului de Grand Slam de la Wimbledon.
Partida este programată după ora 19:30.
Deținătoare a 23 de titluri de Grand Slam la simplu, Serena Williams, în vârstă de 44 de ani, nu a mai jucat într-un meci oficial din 2022, când și-a anunțat retragerea progresivă din tenis după participarea la US Open.
Sportiva a explicat că principalul motiv al revenirii este dorința ca fiicele sale, Olympia și Adira, să o vadă concurând la cel mai înalt nivel înainte de a pune definitiv punct carierei.
„Este vorba în mare parte despre copii și despre faptul că vreau să mă vadă jucând. Olympia este deja mai mare, iar Adira este încă foarte mică”, a declarat Williams luni, într-o conferință de presă.
După competiția de la Londra, americanca este programată să participe și la turneul de la Berlin, tot în proba de dublu.
Sorana Cîrstea debutează pe tabloul principalLa Queen’s Club va evolua și Sorana Cîrstea, locul 18 mondial, care va încerca să profite de sezonul pe iarbă pentru a acumula puncte importante în clasamentul WTA.
Românca își începe aventura londoneză în primul tur al competiției, într-un turneu care marchează revenirea tenisului feminin la Queen’s după mai bine de jumătate de secol.
Cîrstea o va întâlni pe australianca Maddison Inglis, locul 151 mondial, venită din calificări.
Cele două jucătoare nu s-au mai întâlnit până acum în circuitul WTA.
Meciul este programat de la ora 13:00. Câștigătoarea va juca în turul secund împotriva învingătoarei dintre Emma Răducanu și Anna Blinkova.
Luni, manifestanții au atacat forțele de ordine cu petarde, pietre și bastoane în orașul Cochabamba din Bolivia, iar poliția a răspuns cu gaze lacrimogene. Zeci de persoane au fost arestate în timpul confruntărilor, care au izbucnit după ce șeful statului a promulgat o lege ce facilitează instituirea stării de urgență.
Noua legislație îi oferă guvernului mai multă flexibilitate pentru declararea stării de urgență, măsură care ar permite suspendarea unor drepturi constituționale și desfășurarea armatei pentru deblocarea drumurilor și reprimarea protestelor. Pentru intrarea în vigoare a măsurii este necesar însă un decret separat al președintelui.
Într-un discurs susținut după semnarea legii, Rodrigo Paz a acuzat că în spatele revoltelor se află „narco-teroriști” și a avertizat că „zilele lor sunt numărate”, potrivit AFP.
„Securitatea noastră este pusă în pericol atunci când narco-terorismul și prioritățile anumitor actori nu sunt aliniate cu democrația și constituția noastră. Ei își pun propriile interese mai presus de cele ale societății boliviene”, a declarat liderul de la La Paz.
Protestele sunt alimentate de nemulțumirea față de eliminarea subvențiilor la combustibili, inflația ridicată și lipsa unor soluții la criza economică ce afectează țara. Sindicatele, organizațiile de fermieri și grupurile indigene au instituit aproximativ 90 de blocaje rutiere pe principalele căi de transport, izolând orașe importante și provocând penurii de alimente, carburanți și medicamente.
Potrivit unui raport al Avocatului Poporului, între 1 mai și 2 iunie, protestele s-au soldat cu 10 morți, 37 de răniți și 365 de arestări. Autoritățile afirmă că șapte dintre decese au fost cauzate de lipsa accesului la servicii medicale, însă toate cazurile sunt investigate.
Confruntările s-au intensificat în ultimele zilePoliția a folosit gaze lacrimogene pentru a încerca să îndepărteze baricadele, însă în unele zone forțele de ordine au fost nevoite să se retragă după ce asupra lor s-a tras cu arme de foc. Mai mulți polițiști au fost răniți, iar Avocatul Poporului a raportat cel puțin 14 civili răniți în timpul violențelor.
La scurt timp după discursul lui Paz, protestatari au luat cu asalt sediul unui sindicat al transportatorilor din El Alto, pe fondul nemulțumirilor generate de lipsa combustibilului. Poliția a anunțat arestarea a 28 de persoane.
În Cochabamba, fermierii au încercat să blocheze un pod strategic care leagă regiunea de vestul țării, iar poliția a reținut alte 23 de persoane după intervenția pentru dispersarea mulțimii.
Pe de altă parte, sute de locuitori ai capitalei La Paz au ieșit în stradă cu steaguri albe, cerând încetarea blocajelor.
Rodrigo Paz a ajuns la putere în noiembrie anul trecut, promițând să rezolve cea mai gravă criză economică a Boliviei din ultimele decenii. Totuși, reformele sale economice și incapacitatea de a răspunde revendicărilor sociale au alimentat nemulțumirea populației.
Guvernul susține că protestele sunt încurajate de fostul președinte Evo Morales și de susținătorii săi din rândul cultivatorilor de coca. Morales, care se ascunde pentru a evita arestarea într-un dosar legat de o relație cu o minoră, respinge acuzațiile.
Pe plan extern, administrația lui Paz a primit sprijin din partea alianței regionale anti-cartel, susținută de președintele american Donald Trump și din care fac parte mai multe guverne pro-occidentale din America Latină.
Partida se va disputa, de la ora 22:00, pe legendarul stadion Estadio Azteca, devenit primul stadion din istorie care găzduiește trei meciuri de deschidere de la Cupa Mondială.
Turneul organizat în premieră de trei țări – Mexic, Statele Unite ale Americii și Canada – va reuni 48 de echipe și va cuprinde 104 meciuri, fiind cea mai mare ediție a Cupei Mondiale de până acum. Competiția se va desfășura între 11 iunie și 19 iulie 2026.
Meciul de deschidere va avea loc pe stadionul din capitala Mexicului, arenă care a găzduit și partidele inaugurale ale Mondialelor din 1970 și 1986. Estadio Azteca este unul dintre cele mai emblematice stadioane din lume, fiind locul unde au evoluat legende precum Pelé și Diego Maradona.
Organizatorii au pregătit și un amplu spectacol de deschidere înaintea meciului dintre Mexic și Africa de Sud. Pe scena de la Estadio Azteca vor urca artiști internaționali precum Shakira și Burna Boy, care vor interpreta în premieră piesa oficială a Cupei Mondiale 2026, „Dai Dai”.
Din program mai fac parte și nume precum J Balvin, Alejandro Fernández, Belinda, Tyla, Maná și Los Ángeles Azules. FIFA a anunțat că ceremonia va combina muzica, cultura și tradițiile celor trei țări gazdă, marcând startul oficial al celui mai mare Campionat Mondial din istorie.
După startul dat de duelul Mexic – Africa de Sud, Cupa Mondială va continua cu meciurile de debut ale celorlalte două țări gazdă. Canada va juca pe 12 iunie la Toronto, iar Statele Unite își vor disputa primul meci în aceeași zi, la Los Angeles.
Finala Cupei Mondiale 2026 este programată pe 19 iulie și va avea loc pe stadionul New York/New Jersey, în SUA.
Trump a ajuns la arena din New York înaintea începerii meciului și a urmărit partida dintr-o lojă protejată cu panouri de sticlă, alături de proprietarul clubului Knicks, James Dolan, mai mulți membri ai administrației sale și nepoata sa, Kai Trump.
În timpul intonării imnului național, Trump s-a ridicat în picioare și a salutat drapelul american. Apariția sa pe ecranul arenei a fost întâmpinată atât cu aplauze, cât și cu huiduieli din partea unor spectatori.
Prezența președintelui a determinat măsuri de securitate excepționale. Serviciile Secrete americane și poliția din New York au instituit un perimetru extins în jurul arenei, iar toți spectatorii, jucătorii și angajații au trecut prin controale similare celor din aeroporturi, potrivit AP.
Comisarul NBA, Adam Silver, a declarat anterior că Trump este „un fan autentic al echipei Knicks” și că este binevenit la meciurile ligii. El a subliniat că sportul poate reprezenta un element de unitate într-o perioadă marcată de diviziuni politice.
Antrenorii celor două echipe, Mike Brown și Mitch Johnson, au minimizat impactul vizitei prezidențiale asupra pregătirii meciului, deși jucătorii și oficialii au fost nevoiți să ajungă mai devreme la arenă pentru a trece de filtrele de securitate.
Printre personalitățile prezente la meci s-au numărat și Derek Jeter, Spike Lee, Timothée Chalamet, Ben Stiller și Tina Fey.
Recomandările medicale privind alimentația bebelușilor s-au schimbat radical în ultimii ani, iar noile dovezi sugerează că această schimbare produce rezultate importante. Un studiu realizat în Australia și publicat luni în JAMA Pediatrics arată că introducerea ouălor în alimentația copiilor până la vârsta de șase luni este asociată cu o reducere de peste 17% a prevalenței alergiei la ou.
Cercetarea a analizat datele a peste 7.000 de copii cu vârste între 11 și 15 luni și a comparat situația dinaintea și după actualizarea ghidurilor de alimentație pentru sugari. Proporția copiilor care au primit ouă până la șase luni a crescut de la aproximativ 25% la 57%, în timp ce rata alergiilor la ou a scăzut de la 9,2% la 7,6%.
Efectele au fost și mai pronunțate în cazul copiilor cu eczemă, considerați cu risc mai mare de alergii alimentare. În această categorie, prevalența alergiei la ou a scăzut de la 34,6% la 21,9%.
„Aceste rezultate arată că modificările ghidurilor bazate pe dovezi solide pot duce la reduceri semnificative ale alergiilor alimentare”, a declarat Jennifer Koplin, coordonatoarea studiului și cercetătoare la Universitatea Queensland.
Timp de mulți ani, părinții au fost sfătuiți să evite introducerea alimentelor alergene, precum ouăle, în primii ani de viață ai copilului. Însă cercetările ulterioare au demonstrat că expunerea timpurie ajută sistemul imunitar să recunoască și să tolereze aceste alimente, reducând riscul dezvoltării alergiilor.
Specialiștii subliniază totuși că introducerea ouălor și a altor alergeni trebuie făcută doar după ce copilul este pregătit din punct de vedere al dezvoltării pentru consumul de alimente solide și în urma consultării medicului pediatru.
Autorii studiului consideră că rezultatele oferă una dintre cele mai clare dovezi de până acum că introducerea timpurie a ouălor poate contribui la prevenirea alergiilor alimentare la nivelul întregii populații.
