Anunţul vine la câteva zile după ce Israelul a anunţat că intenţionează să lanseze o nouă ofensivă pentru a prelua controlul asupra nordului oraşului Gaza, cel mai mare centru urban al enclavei, potrivit Reuters.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică că, înainte de lansarea ofensivei, populaţia civilă va fi evacuată din oraşul Gaza către ceea ce el a descris ca „zone sigure”.
Echipamentele pentru adăposturi vor fi transferate prin punctul de trecere Kerem Shalom din sudul Gazei de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale de ajutor umanitar, după ce vor fi inspectate de personalul Ministerului Apărării, a declarat armata.
Articolul Armata israeliană se pregăteşte pentru relocarea palestinienilor în sudul Gazei apare prima dată în Mediafax.
O bombă ascunsă într-o maşină veche a explodat sâmbătă seara în apropierea hotelului Golden Mezzeh din Damasc.
Explozia, care a putut fi auzită în toată partea de vest a capitalei, nu a provocat victime, potrivit agenţiei de presă SANA.
Articolul Explozie în apropierea zonei Mazzeh din capitala Siriei apare prima dată în Mediafax.
Purtătorul său de cuvânt, Mahmoud Bassal, a declarat că un cartier din oraşul Gaza, situat în nordul teritoriului palestinian, a fost supus unui bombardament intens de când Netanyahu şi-a prezentat planul de a „prelua controlul” asupra enclavei, pe data de 7 august.
„Estimăm că peste 50.000 de persoane au rămas în cartierul Zeitoun, majoritatea fără apă sau hrană”, a spus el, acuzând Israelul de „curăţare etnică”. „Echipele noastre nu au acces la răniţi”, a adăugat el.
Din cei 22 de palestinieni ucişi, nouă ar fi fost ucişi în apropierea a două centre de distribuire a ajutoarelor umanitare din sudul şi nordul teritoriului, a mai spus el. Alţi şase palestinieni, dintre care trei copii, au murit în două atacuri asupra taberei de refugiaţi Bureij şi a zonei al-Mawassi. „Locuitorii nu au unde să se refugieze. Situaţia este catastrofală”, a adăugat Mahmoud Bassal.
Vineri, armata israeliană a confirmat că trupele sale desfăşoară o serie de operaţiuni la periferia oraşului Gaza.
Articolul 22 de morţi în urma atacurilor israeliene în Gaza, anunţă Apărarea Civilă apare prima dată în Mediafax.
Mii de însoţitori de zbor sindicalizaţi ai Air Canada au încetat munca din cauza unui conflict privind contractul salarial, forţând compania aeriană să anuleze toate cele 700 de zboruri zilnice, afectând peste 100.000 de călători care au fost nevoiţi să găsească zboruri alternative sau să rămână pe loc, potrivit Reuters.
Ministra Muncii, Patty Hajdu, a declarat într-o conferinţă de presă că a solicitat Consiliului pentru Relaţii Industriale din Canada să impună arbitrajul obligatoriu ambelor părţi şi să ordone încetarea imediată a grevei. Ea a adăugat că Air Canada a indicat că va dura patru până la cinci zile pentru a relua complet operaţiunile.
Compania aeriană a oferit o creştere de 38% a remuneraţiei totale pentru însoţitorii de zbor pe o perioadă de patru ani, cu o creştere de 25% în primul an, ceea ce Sindicatul Canadian al Angajaţilor Publici a considerat insuficient. În prezent, însoţitorii de zbor sunt plătiţi numai atunci când avionul este în mişcare. Sindicatul solicită o remuneraţie pentru timpul petrecut la sol între zboruri şi pentru timpul petrecut ajutând pasagerii să se îmbarce.
Wesley Lesosky, preşedintele componentei Air Canada a CUPE, a declarat într-o conferinţă de presă la Toronto că nu sunt programate sesiuni de negocieri între cele două părţi, care au purtat discuţii intermitente timp de luni de zile.
Articolul Guvernul canadian ia măsuri pentru a pune capăt grevei Air Canada apare prima dată în Mediafax.
Departamentul a declarat că, în ultimele zile, a fost eliberat „un număr mic” de vize temporare medical-umanitare, dar nu a furnizat cifre concrete.
Statele Unite au acordat peste 3.800 de vize de vizitator B1/B2, care permit străinilor să solicite tratament medical în SUA, titularilor de documente de călătorie eliberate de Autoritatea Palestiniană, potrivit unei analize publicate pe site-ul departamentului. Acest bilanţ include 640 de vize acordate în luna mai.
Decizia Departamentului de Stat de a suspenda vizele de vizitator pentru persoanele din Gaza vine după ce Laura Loomer, o activistă de extremă dreapta şi aliată a preşedintelui Donald Trump, a declarat vineri pe reţelele de socializare că „refugiaţii” palestinieni au intrat în SUA în luna august.
Declaraţia lui Loomer a stârnit indignarea unor republicani, reprezentantul Chip Roy din Texas afirmând că va cerceta problema, iar reprezentantul Randy Fine din Florida calificând-o drept un „risc pentru securitatea naţională”.
Articolul SUA suspendă vizele de vizitator pentru persoanele din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele ucrainean se aşteaptă la o „întâlnire trilaterală între el şi Vladimir Putin, sub medierea preşedintelui american Trump” pentru o „pace reală, de durată”, nu un armistiţiu care să presupună o altă pauză între „invaziile ruseşti”.
„Astăzi, în urma unei conversaţii cu preşedintele Trump, am coordonat în continuare poziţiile cu liderii europeni. Poziţiile sunt clare. Trebuie realizată o pace reală, una care să fie durabilă, nu doar o altă pauză între invaziile ruseşti. Crimele trebuie să înceteze cât mai curând posibil, focul trebuie să înceteze atât pe câmpul de luptă, cât şi în aer, precum şi împotriva infrastructurii noastre portuare”.
Zelenski a solicitat presiuni asupra Rusiei pentru a fi eliberaţi prizonierii de război şi civilii ucraineni, inclusiv copiii ucraineni răpiţi, informează Gândul. De asemenea, a lăudat sancţiunile, considerându-le un „instrument eficient”.
„Toţi prizonierii de război şi civilii ucraineni trebuie eliberaţi, iar copiii răpiţi de Rusia trebuie returnaţi. Mii de oameni ai noştri rămân în captivitate – toţi trebuie aduşi acasă. Presiunea asupra Rusiei trebuie menţinută în timp ce agresiunea şi ocupaţia continuă. În conversaţia mea cu preşedintele Trump, am spus că sancţiunile ar trebui consolidate dacă nu va exista o întâlnire trilaterală sau dacă Rusia încearcă să evite o încheiere onestă a războiului. Sancţiunile sunt un instrument eficient. Securitatea trebuie garantată în mod fiabil şi pe termen lung, cu implicarea atât a Europei, cât şi a SUA”.
Preşedintele ucrainean doreşte ca Ucraina să participe la discuţiile privind „schimbul de teritorii”.„Toate problemele importante pentru Ucraina trebuie discutate cu participarea Ucrainei şi nicio problemă, în special cele teritoriale, nu poate fi decisă fără Ucraina. Le mulţumesc partenerilor noştri care ajută. Astăzi, există o declaraţie importantă din partea liderilor europeni care ne consolidează poziţia. Continuăm să lucrăm împreună – europeni, americani şi toţi cei din lume care îşi doresc pace şi stabilitate în relaţiile internaţionale”.
Articolul Zelenski vrea o pace „reală” de durată, nu „o pauză”: Securitatea trebuie garantată pe termen lung apare prima dată în Mediafax.
„Infecţiile asociate asistenţei medicale (cunoscut ca infecţii nosocomiale) nu trebuie ascunse, ci raportate, înregistrate şi controlate. Doar aşa putem proteja pacienţii şi limita răspândirea lor între oameni aflaţi deja într-o situaţie vulnerabilă”, scrie el pe Facebook.
Ministrul adaugă că „în România, timp de ani de zile, aceste infecţii au fost tratate ca un subiect tabu. Din această cauză, pacienţii au pierdut încrederea, iar medicii au fost puşi sub o presiune uriaşă. Este momentul să schimbăm acest lucru”.
„Prin legislaţie clară, simplificată şi uşor de aplicat, prin protocoale transparente şi prin instruirea continuă a personalului medical. Nu prin blamarea medicilor, ci prin găsirea unor soluţii reale care să protejeze pacienţii”, se arată în mesaj.
Rogobete anunţă că „în ultimele zile am modificat legislaţia pentru a o face mai clară şi mai aplicabilă. Am creat cadrul legal pentru ca, în următoarele zile, să adoptăm prin ordin de ministru protocoale simple şi unitare privind: normele de supraveghere şi control al infecţiilor în spitalele publice şi private cu paturi; metodologia de raportare a infecţiilor nosocomiale; atribuţiile clare pentru accidentele de expunere la produse biologice ale personalului medical; metodologii specifice de monitorizare a acestor situaţii şi de protecţie a personalului şi pacienţilor”.
„Mai mult, pentru pacienţii aflaţi în situaţii critice – în special cei cu arsuri grave – vom pune în funcţiune Registrul Electronic de Raportare al Infecţiilor Nosocomiale. Acest registru, realizat deja prin fonduri europene la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”, va fi extins la toate unităţile care tratează astfel de pacienţi”, adaugă el.
Articolul Rogobete: Schimbăm legislaţia pentru a simplifica protocoalele privind infecţiile nosocomiale apare prima dată în Mediafax.
Liderul rus mai spune că discuția pe care a avut-o cu Donald Trump a fost „sinceră și substanțială”, potrivit agenției de știri ruse TASS.
Putin le-a spus oficialilor că Rusia respectă poziția SUA în conflictul din Ucraina.
Trebuie menționat că Putin a vorbit anterior despre necesitatea eliminării „cauzelor profunde” ale conflictului.
Această frază înseamnă, în esență, că Moscova nu are intenția de a-și dilua liniile roșii.
Articolul Prima reacție a lui Putin după întâlnirea avută cu Trump: „Vizita a fost utilă și oportună” apare prima dată în Mediafax.
Trump a subliniat că viitorul negocierilor depinde acum de președintele Ucrainei și de aliații europeni, fără a oferi detalii suplimentare privind un eventual acord. Reacțiile internaționale au fost divergente: liderii europeni au criticat retorica belicoasă a lui Putin, în timp ce presa rusă a prezentat întâlnirea drept o victorie strategică a Moscovei.
Mass-media rusă laudă summitul Trump-Putin din AlaskaPublicații pro-Kremlin, precum Gazeta și agențiile de presă Interfax și Tass, au descris summitul drept un pas important spre pace, accentuând fermitatea și disponibilitatea pentru dialog a lui Putin. Potrivit presei ruse, Ucraina ar fi fost nemulțumită de rezultate, refuzând eliberarea prizonierilor de război menționați în discuții. Trump ar fi primit o listă cu peste o mie de prizonieri pe care partea ucraineană nu dorește să îi accepte înapoi.
Controverse și criticiPresa de opoziție rusă, inclusiv Novaya Gazeta și Meduza, a criticat întâlnirea, catalogând-o drept „dialog de dragul dialogului” sau „negocieri pe sens invers”. Jurnaliștii au subliniat propagandă intensă prin intermediul mass-mediei de stat și lipsa de progres concret în soluționarea crizei ucrainene.
Perspective și implicațiiÎntâlnirea Trump-Putin din Alaska subliniază tensiunile internaționale privind Ucraina, evaluările divergente între Statele Unite, Rusia și Uniunea Europeană și rolul mediatic în modelarea percepției publice. Deși oficialii ruși prezintă summitul ca un succes strategic, critici și analiști internaționali consideră că rezultatele sunt limitate, iar viitorul negocierilor depinde de deciziile Kievului și ale aliaților europeni.
Articolul Presa rusă pro-Kremlin jubilează în urma summitului dintre Putin și Trump apare prima dată în Mediafax.
Un râs de companie, adus de un bărbat din Iași care se afla în vizită la rude, a fost văzut plimbându-se prin orașul Fălticeni, după ce a scăpat din lesă.
„Din verificările efectuate, s-a stabilit că un bărbat din județul Iași, aflat în vizită la rude în Fălticeni, a adus cu el un râs în vârstă de aproximativ un an, pe care îl achiziționase din Polonia. Animalul era ținut în lesă, însă la un moment dat a scăpat de sub controlul proprietarului”, informează Jandarmeria Suceava.
Jandarmii, împreună cu celelalte instituții abilitate, au intervenit în zonă pentru gestionarea situației și pentru asigurarea siguranței cetățenilor.
Autoritățile recomandă locuitorilor din Fălticeni să fie prudenți, să evite apropierea de animal în cazul în care îl observă și să apeleze imediat numărul unic de urgență 112 pentru a semnala prezența acestuia.
Articolul Suceava: Un râs ținut ca animal de companie a scăpat pe străzile orașului Fălticeni apare prima dată în Mediafax.
Nicușor Dan a declarat sâmbătă că reuniunea din Alaska dintre cei doi oficiali, președintele Statelor Unite, Donald Trump și președintele rus, Vladimir Putin, a fost o primă etapă pentru a începe negocierile de pace.
Președintele României a declarat, printr-o postare pe platforma X, că întâlnirea dintre cei doi lideri a deschis drumul pentru discuții formale între părți.
El a precizat că eforturile președintelui Donald Trump au scopul de a opri acest război ilegal și de a pregăti terenul pentru o pace justă și durabilă.
Negocierile trebuie să țină cont atât de interesele Ucrainei, cât și ale europenilor.
„Ucraina trebuie să își decidă singură soarta, iar Rusia nu trebuie să aibă drept de veto”, a scris el pe X.
Nicușor Dan a încurajat, prin postarea sa, demersul lui Volodimir Zelenski de a lua parte, luni, la o întâlnire formală alături de Donald Trump, la Washington, așa cum a declarat liderul ucrainean.
„De aceea, este important că Președintele Zelenski se va duce la Washington pentru a discuta cu Președintele Trump despre pasii următori. Pentru Ucraina este, de asemenea, esențial ca Președintele Donald Trump si pună presiune asupra Rusiei pentru a continua negocierile. Sprijinim eforturile sale de a organiza un summit trilateral, cu sprijin european”, a scris președintele României.
Nicușor Dan a mai menționat și păstrarea sprijinului României față de Ucraina, în tot acest context tensionat dintre cele două țări aflate în conflict.
„Rusia trebuie să se angajeze clar pe calea păcii, iar atacurile asupra civililor și infrastructurii civile trebuie să înceteze. Poziția noastră a rămas neschimbată, în sprijinul Ucrainei și a principiilor legate de suveranitate și integritate teritorială şi ajungerea la o încetare necondiționată a ostilităților. Frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță. În cadrul Coaliției de Voință am discutat despre asigurarea garanțiilor de securitate necesare, iar implicarea SUA anunțată de Președintele Donald Trump este salutară și totodată determinantă în procesul de pace. Pentru noi rămâne esențială menținerea unității transatlantice și a coordonarii strânse între UE, SUA, NATO asupra deciziilor următoare.”, a mai menționat acesta.
Articolul Nicușor Dan, reacție după Summitul Trump-Putin: „Alaska marchează începutul negocierilor de pace” apare prima dată în Mediafax.
Un bărbat din localitatea Berlești, care și-a lovit soția în cap cu o tigaie și a tăiat-o cu cuțitul, a fost arestat preveniv pentru 30 de zile, informează IPJ Brăila.
„La data de 16 august a.c., procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila a reținut pe bază de ordonanță pentru 24 de ore, un bărbat de 55 de ani, din localitatea Berlești, pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor, în modalitatea violenței în familie”, transmite sursa citată.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, femeia a fost lovită de soțul său cu o tigaie în zona capului şi a fost tăiată cu un cuţit de dimensiuni mici în zona umărului stâng şi a spatelui.
Sâmbătă, Tribunalul Brăila a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile, acesta fiind introdus în C.R.A.P Brăila.
Articolul Brăila: Bărbat arestat după ce și-a lovit soția cu tigaia și a tăiat-o cu cuțitul apare prima dată în Mediafax.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus președintelui american Donald Trump că ar putea accepta înghețarea frontului în regiunile sudice Herson și Zaporijia, dacă va obține controlul asupra regiunii Donețk.
Financial Times a relatat că liderul rus a făcut această propunere în timpul întâlnirii cu Trump din Alaska, vineri, citând patru persoane care au avut cunoștință directă despre discuții.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, sâmbătă, printr-o postare pe platforma X că „toate problemele importante pentru Ucraina trebuie discutate cu participarea Ucrainei și nicio problemă, în special cele teritoriale, nu poate fi decisă fără Ucraina”.
De asemenea, Volodimir Zelenski a confirmat că plănuiește să se întâlnească cu Donald Trump la Washington luni, după summitul acestuia cu Putin.
„Ucraina își reafirmă disponibilitatea de a lucra cu efort maxim pentru a obține pacea”, a declarat Zelenski sâmbătă pe X.
Articolul Putin i-a propus lui Trump un schimb de teritorii în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
„Se lucrează cu 900 de persoane şi 150 de utilaje pe secţiunea 3 (parte a tronsonului montan) a Autostrăzii Sibiu-Piteşti! Asocierea de constructori români şi italieni (Webuild -Tancrad) este concentrată la ora actuală pe 9 km din această secţiune (37,4 km) cuprinsă între Cornetu şi Tigveni, iar media lucrărilor pe întregul şantier a depăşit 7%”, a scris el pe Facebook.
Pistol a adăugat că „se lucrează inclusiv la portalurile tunelului Poiana (1,78 km), pentru ca în primăvara anului viitor instalaţia TBM să poată începe forajul”.
„În şantier sunt puse deja în funcţiune două fabrici de grinzi prefabricate (Cepari şi Racoviţa) în care se produc cele 1.400 de grinzi necesare podurilor, pasajelor şi viaductelor de pe traseu. Construcţia secţiunii 3 a autostrăzii Sibiu -Piteşti (A1) este finanţată prin Programul Transport (PT) şi trebuie finalizată până în anul 2028”, se mai arată în mesaj.
Articolul CNAIR: Se lucrează cu 900 de persoane şi 150 de utilaje pe secţiunea 3 a Autostrăzii Sibiu-Piteşti apare prima dată în Mediafax.
Această întâlnire apare pe fondul tensiunilor crescânde din Ucraina și a negocierilor internaționale privind conflictul din regiune.
Potrivit sursei, întâlnirea are scopul de a discuta progresul negocierilor de pace și modalitățile prin care comunitatea europeană poate sprijini eforturile Ucrainei.
Reuniunea de la Washington este organizată la doar câteva zile după summitul dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, desfășurat în Alaska. Administrația americană a declarat că întrevederea cu liderul de la Kremlin a adus „progrese importante”, deși nu a fost semnat niciun acord concret pentru încheierea conflictului din Ucraina.
„Nu există un acord până nu există un acord. Dar avem o şansă foarte bună să ajungem acolo”, a spus Trump.
Experții internaționali consideră că implicarea liderilor europeni în întâlnirea de la Casa Albă va întări dialogul transatlantic și va oferi un cadru pentru coordonarea sprijinului politic, economic și militar pentru Ucraina. Oficialii europeni care vor participa nu au fost nominalizați încă, însă se așteaptă ca reprezentanți din țările membre ale Uniunii Europene și NATO să fie prezenți.
De asemenea, acest eveniment ar putea oferi oportunitatea de a discuta sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și de a consolida angajamentele internaționale pentru pace și securitate regională.
Casa Albă a transmis că agenda va include subiecte precum securitatea energetică, reconstrucția Ucrainei și continuarea sprijinului militar și umanitar. Prin această întâlnire, liderii europeni și cei americani își propun să coordoneze eforturile pentru soluționarea pe termen lung a conflictului și pentru stabilitatea regiunii.
Articolul Liderii europeni au fost invitați la întâlnirea de luni de la Washington dintre Trump și Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Două persoane, un bărbat de 52 de ani și fiul său de 13 ani, au fost ucise sâmbătă într-un atac cu drone ucrainene asupra regiunii Kursk din Rusia, a declarat guvernatorul acesteia.
Într-o declarație publicată pe Telegram, guvernatorul regiunii Kursk, Alexander Khinshtein, a transmis că cei doi au fost uciși când mașina lor a luat foc în urma unui atac cu drone, potrivit The Guardian.
Khinshtein a spus că atacul a avut loc în districtul Rylsk, o zonă de frontieră aproape de partea regiunii Kursk ocupată de Ucraina între august 2024 și martie 2025.
Articolul Două persoane ucise în urma unui atac cu drone ucrainene asupra regiunii Kursk apare prima dată în Mediafax.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a postat un mesaj pe platforma X, unde a scris că Rusia ar putea crește intensitatea atacurilor asupra țării, în perioada care urmează.
Declarația vine după întâlnirea fără rezultat dintre Vladimir Putin și Donald Trump, dar și înaintea vizitei programate a liderului ucrainean la Washington, unde luni urmează să se întâlnească cu președintele Statelor Unite.
„Având în vedere situația politică și diplomatică din jurul Ucrainei și cunoscând trădarea Rusiei, anticipăm că în zilele următoare armata rusă ar putea încerca să intensifice presiunea și atacurile împotriva pozițiilor ucrainene, pentru a crea circumstanțe politice mai favorabile pentru negocierile cu actorii globali.”, este mesajul lui Zelenski de pe pagina sa de X.
I received a report from Commander-in-Chief Oleksandr Syrskyi. The front, the defense of positions, and up-to-date information on the intentions and movements of the Russian army. We are defending our positions along the entire front line, and for the second day in a row, we have…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 16, 2025
Articolul Zelenski avertizează asupra unor atacuri rusești mai puternice în perioada următoare apare prima dată în Mediafax.
El spune că „în România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile”.
Potrivit ministrului, reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi:„Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara”, scrie ministrul pe Facebook.
Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE).
„Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!”, spune Rogobete.
Articolul Ministerul Sănătății extinde programul ambulatoriilor până la 20:00 și investește masiv în modernizarea lor apare prima dată în Mediafax.
Forțele de ordine din Serbia au folosit gaze lacrimogene vineri seara, la Belgrad, pentru a dispersa protestatarii antiguvernamentali care au aruncat petarde și rachete de semnalizare asupra polițiștilor.
Protestatarii s-au adunat în jurul orei 20:00 în fața clădirii sediului armatei, care a fost bombardată în 1999 de NATO. Câteva ore mai târziu, au început să arunce rachete de semnalizare către polițiști.
Mai multe containere de gunoi au fost răsturnate și incendiate, iar un copac a luat foc. Poliția a aruncat grenade lacrimogene pentru a îndepărta protestatarii, informează Reuters.
Lunile de proteste din Serbia, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări renovate din Novi Sad, l-au destabilizat pe președintele Aleksandar Vucic și pe partidul său, SNS.
Protestatarii au dat vina pe corupție pentru dezastrul de la gara din Novi Sad și cer alegeri anticipate, în speranța că îl vor înlătura pe Vucic și partidul său.
Articolul Forțele de ordine din Serbia au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea sa cu Donald Trump a fost descrisă de analiști drept o etapă importantă pentru relațiile SUA-Rusia. Obiectivul principal al lui Putin a fost temperarea nemulțumirilor exprimate recent de fostul președinte american, care amenințase Moscova cu un ultimatum: încetarea focului în Ucraina sau impunerea de noi sancțiuni.
Surprinzător, la summit nu s-a rostit nici măcar o dată cuvântul „sancțiuni” și nici „încetare a focului”. În schimb, liderii au evocat o posibilă înțelegere-cadru, însă fără a furniza detalii clare. Declarațiile lui Vladimir Putin despre necesitatea „eliminării cauzelor profunde ale conflictului” au fost interpretate ca o reafirmare a pozițiilor ferme ale Moscovei privind teritoriile ocupate, neutralitatea Ucrainei și limitarea capacității sale militare.
În cadrul conferinței de presă, semnele dezechilibrului diplomatic au fost evidente. Putin a vorbit primul, iar sesiunea s-a încheiat fără întrebări, o situație fără precedent pentru stilul mediatic al lui Trump. Potrivit analiștilor, lipsa întrebărilor din partea presei a fost probabil o condiție impusă de echipa rusă, iar acceptarea acesteia de către Trump subliniază importanța pe care acesta o acordă relației cu Kremlinul.
Deși sloganul summitului a fost „Pursuing peace”, realitatea pare să indice altceva: Vladimir Putin urmărește consolidarea unei noi etape în relațiile SUA-Rusia, un proces care ar putea ridica mari temeri pentru Ucraina, ce riscă să plătească prețul compromisurilor diplomatice.
Articolul Putin a dominat summitul din Alaska. Trump a cedat, iar relațiile SUA-Rusia intră într-o nouă etapă apare prima dată în Mediafax.
