Discuțiile dintre Maia Sandu și Mark Rutte s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvernul de la Chișinău în ianuarie 2025.
Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care respectă statutul constituțional de neutralitate al țării și care contribuie la creșterea siguranței cetățenilor, informează Președinția Republicii Moldova într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, sprijinul NATO a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și răspunde la crize, să-și modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
Mark Rutte a mers la OdesaSecretarul general al NATO, Mark Rutte, a vizitat marți orașul Odesa din sudul Ucrainei împreună cu președintele Volodimir Zelenski și a afirmat că sprijinul NATO pentru Ucraina este neclintit.
Vizita lui Rutte a fost o dovadă de solidaritate cu Kievul, în urma unui atac cu rachete rusești asupra orașului Sumy din nord, duminică, care a ucis 35 de persoane și a rănit peste 100.
„Poporul ucrainean a îndurat atât de multe – nu în ultimul rând atacul Rusiei din Duminica Floriilor asupra orașului Sumy. Sprijinul NATO este de neclintit”, a transmis Rutte într-o postare pe platforma de socializare X.
Articolul Maia Sandu a avut o întrevedere cu secretarul general al NATO. Discuțiile s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune apare prima dată în Mediafax.
„Pe conturile mele de Instagram (@nicusor.dan.pg) și TikTok (@nicusordanpmb) s-a întâmplat ceva ciudat: În ultimele 24 de ore, au apărut mii de urmăritori noi, zeci de mii de distribuiri și mii de comentarii pozitive, venite brusc, dintr-o singură direcție. La prima vedere, pare că ne-ar ajuta. Dar specialiștii spun altceva: «Acesta este un atac mascat. Un val artificial de interacțiuni, urmăritori falși și comentarii forțate, dăunează grav contului. Algoritmii platformelor identifică rapid activitatea neautentică și penalizează drastic pagina»”, scrie marți seara pe Facebook Nicușor Dan.
El susține că atunci când Instagram sau TikTok detectează creșteri bruște, nefirești, consideră că e manipulare, drept urmare limitează reach-ul real, adică postările ajung la mai puțini oameni autentici. De asemenea, conform lui Nicușor Dan, pagina poate fi marcată ca „riscantă” sau „suspicioasă”.
„Specialiștii spun clar: «O campanie serioasă nu folosește boți. Mai ales nu într-o formă atât de agresivă. Asta e sabotaj, nu promovare»”, arată candidatul.
„E o strategie folosită ca să pară că noi încercăm să manipulăm online-ul, dar de fapt suntem ținta unui atac. Noi mergem mai departe cu transparență. Nu avem nimic de ascuns. Nu ne temem de cei care joacă murdar!”, adaugă Nicușor Dan.
Articolul Nicușor Dan: Atac mascat pe conturile mele de Instagram și TikTok apare prima dată în Mediafax.
În timp ce vizita închisoarea Toulon din sudul Franței, atacată cu o pușcă automată AK-47, Gerald Darmanin a declarat că nu poate fi sigur că atacurile au legătură cu eforturile autorităților de a reprima comerțul cu droguri, dar guvernul nu va da înapoi de la combaterea infracționalității legate de droguri.
„Acestea sunt infracțiuni extrem de grave … un atac asupra serviciului public penitenciar, adică un atac terorist”, a spus el.
În pofida confiscărilor record de cocaină din Franța, bandele câștigă bani pe măsură ce se extind din orașe mari precum Marsilia în orașe mai mici, neobișnuite cu violența drogurilor.
Darmanin, care intenționează să creeze noi închisori de înaltă securitate pentru a-i reprima pe gangsterii care își conduc imperiile din spatele gratiilor, a declarat că cel puțin șase închisori au fost vizate.
Sindicatul agenților de penitenciare UFAP a declarat că au fost incendiate vehicule în fața închisorilor din Villepinte, Nanterre, Aix-Luynes și Valence. La Nancy, un ofițer de penitenciare a fost amenințat la domiciliu, în timp ce la Marsilia a existat o tentativă de incendiere.
Parchetul Național Antiterorism (PNAT) a declarat că a preluat ancheta privind atacurile, care au vizat și Școala Națională de Administrație Penitenciară.
Literele „DDPF” – aparent un acronim pentru „drepturile deținuților francezi” – au fost găsite în multe locuri ale atacurilor, iar surse din poliție au sugerat că ar putea fi opera unui grup militant de extremă stânga.
Articolul Închisorile franceze, ținta unui „atac terorist” apare prima dată în Mediafax.
Ciolacu spune, marți, că România rămâne un partener solid al Statelor Unite ale Americii și „suntem angajați pe deplin în a ne apăra orientarea euro-atlantică, corectitudinea și transparența proceselor democratice”.
„Aceasta este cea mai importantă concluzie a întâlnirii de azi cu delegația Congresului american, unde am oferit o imagine clară și onestă a priorităților noastre, a importanței pe care le acordăm Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și viitorului relației noastre bilaterale. Suntem deciși să demonstrăm că rămânem cel mai apropiat, activ și predictibil aliat al Statelor Unite din regiunea Mării Negre și susținem eforturile președintelui Trump de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina”, spune Ciolacu, pe Facebook.
În același timp, autoritățile române vor să coopereze cu partenerii americani pentru a răspunde tuturor solicitărilor suplimentare legate de Programul Visa Waiver.
„Sunt convins că putem depăși toate obstacolele de moment, mai ales că am îndeplinit deja toate criteriile necesare, care ne califică pentru a deveni membri ai Programului”, mai spune Ciolacu.
După întâlnirea de marți, premierul spune că are certitudinea că va exista și un sprijin din partea ambelor partide în Congres în susținerea cauzei României.
Articolul Ciolacu: Susținem eforturile președintelui Trump de a ajunge la o pace durabilă în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat transmis de BEC, în perioada 4.04 – 12.04.2025, au fost emise un număr de 175 decizii de admitere a plângerilor care vizau materiale publicitare politice cu conținut ilegal, respectiv un număr de 104 decizii de respingere.
Din cele 175 decizii de admitere a plângerilor, 41 au vizat materiale publicitare politice cu conținut ilegal postate în mediul online de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice, dar sunt actori politici în sensul art. 3 pct. 4 lit. g din Regulamentul UE 2024/900.
„Prin deciziile de admitere s-a dispus înlăturarea de pe platformele online foarte mari a unui număr total de 609 materiale publicitare politice cu conținut ilegal, din care un număr de 149 au fost postate de către persoane fizice care nu dețin funcții elective ori alte funcții publice- dar care sunt actori politici- fără respectarea dispozițiilor legale care reglementează semnalarea prin etichetare a materialelor de propagandă electorală, iar cu privire la restul de 460 s-a constatat fie că aparțin unor actori politici care candidează ori dețin funcții elective ori alte funcții publice fără respectarea dispozițiilor legale care reglementează semnalarea prin etichetare a materialelor de propagandă electorală, fie că au fost postate pe conturi a căror autenticitate nu poate fi verificată”, transmite BEC.
Articolul BEC a dispus înlăturarea de pe platformele online a peste 600 de materiale electorale. 149 dintre acestea au fost postate de persoane fizice apare prima dată în Mediafax.
Potrivit IPJ Maramureș, polițiștii au fost sesizați marți după-amiaza cu privire la un accident produs pe DN 18, în localitatea Tăuții de Sus.
Din primele verificări a reieșit faptul că șoferul unei mașini nu s-ar fi asigurat la manevra de mers înapoi și ar fi surprins un bărbat în vârstă de 63 de ani.
Bărbatul a murit, iar cadavrul a fost transportat la morga spitalului în vederea efectuării necropsiei.
Șoferul, un bărbat în vârstă de 61 de ani, a fost testat cu aparatul etilotest stabilindu-se că nu se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă și continuă cercetările în vederea documentării faptei și dispunerii măsurilor legale.
Articolul Maramureș: Bărbat lovit mortal de o mașină a cărei șofer dădea cu spatele apare prima dată în Mediafax.
Deși sunt particule fundamentale, ceea ce înseamnă că nu pot fi divizate în altele mai mici, nu au sarcină electrică, iar masa lor tinde către zero, neutrinii sunt emiși în fiecare secundă de Soare și traversează fiecare centimetru pătrat al pielii noastre. Sunt, probabil, cele mai abundente particule „ultralight”, iar unele dintre ele provin direct din primele momente ale Universului, potrivit Le Monde.
Chiar dacă particulele nu interacționează aproape deloc cu materia, ele sunt esențiale pentru înțelegerea Universului. Cu toate acestea, masa lor nu a fost cunoscută până acum.
Fizicienii admit că neutrinii ar putea constitui o parte din materia întunecatăPentru a putea măsura o masă atât de infimă, cercetătorii folosesc experimentul Katrin, amplasat la Karlsruhe, în Germania, un important centru al industriei de înaltă tehnologie și al cercetărilor în fizică, inginerie și informatică. Katrin este singura instalație din lume capabilă să cântărească direct un neutrino. Măsurătorile se bazează pe principiul conservării energiei, iar cercetătorii pot transforma energia în masă cu celebra formulă a lui Einstein, E=mc².
„Cunoașterea masei acestei particule contează pentru fizică, dar e foarte importantă pentru studiul universului deoarece acești neutrini, care există în număr mare, au o masă suficientă pentru a influența dinamica Universului și ar putea juca, de exemplu, rolul materiei întunecate lipsă”, a explicat Thierry Lasserre, fizician francez care participă în cercetarea Katrin.
Materia întunecată este materia care nu poate fi observată direct pentru că nu emite, nu absoarbe și nu reflectă lumină. Totuși, există dovezi indirecte că această materie există, deoarece efectele sale gravitaționale influențează modul în care se mișcă și se formează galaxiile.
Experimentul a făcut progrese semnificative, dar nu este încă suficient de precis pentru a da răspuns tuturor întrebărilor. Ca să adune mai multe informații, cercetătorii vor continua să îmbunătățească tehnologia și să colaboreze cu alte proiecte internaționale, precum „Project 8” din Statele Unite: Două „balanțe” nu sunt niciodată prea multe când vine vorba de măsurarea particulelor care formează materia din care este construit Universul.
Articolul Cercetătorii au reușit o măsurătoare mai exactă a celei mai ușoare particule din Univers apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea a avut loc în contextul vizitei oficiale a unei delegații americane în România.
În cadrul discuțiilor, liderul AUR a prezentat situația gravă cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România.
„M-am asigurat că republicanii prezenți zilele acestea în România cunosc totul despre lovitura dată democrației. Congresswoman Anna Paulina Luna (Florida), o adevărată luptătoare pentru LIBERTATE”, a declarat George Simion, la finalul întâlnirii.
Din partea AUR, la întrevederea organizată la Parlamentul României cu oficialii americani au participat și deputații Ramona Ioana Bruynseels și Cosmin Corendea.
De asemenea, președintele AUR, George Simion, urmează să discute astăzi și cu Andy Ogles, membru al Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii, din partea statului Tennessee.
Articolul George Simion, întâlnire cu delegația SUA prezentă la București: „M-am asigurat că știu totul despre lovitura dată democrației” apare prima dată în Mediafax.
Meloni se află pe un fir întins între afinitatea ideologică cu președintele și legăturile sale cu aliații europeni, care au criticat majorările tarifare ale lui Trump și decizia acestuia de a exclude UE din discuțiile cu Rusia pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
În timp ce Meloni se află sub presiune în țară pentru a proteja economia italiană bazată pe exporturi, care anul trecut a înregistrat un excedent comercial de 40 de miliarde de euro (45,4 miliarde de dolari) cu SUA, ea trebuie, de asemenea, să fie văzută ca apărând interesele întregului bloc UE de 27 de națiuni.
Miniștrii guvernului francez au avertizat că liderul naționalist italian ar putea submina unitatea UE mergând singură la Washington, însă Comisia Europeană, care are responsabilitatea de a negocia acordurile comerciale, a salutat călătoria lui Meloni.
Decizia abruptă a lui Trump de săptămâna trecută de a suspenda majoritatea tarifelor globale timp de 90 de zile a atenuat o parte din presiunea asupra lui Meloni, ceea ce înseamnă că aceasta nu va simți nevoia să se întoarcă cu un acord, ci mai degrabă să creeze mediul potrivit pentru un acord.
„Ea nu mai călătorește în mijlocul unei confruntări deschise care implică UE. Se deplasează ca mediator de facto”, a declarat Lorenzo Castellani, analist politic la Universitatea Luiss din Roma.
Articolul Meloni se va întâlni cu Trump pe fondul tensiunilor comerciale dintre SUA și Europa apare prima dată în Mediafax.
„Aceasta este o reuniune militară privind securitatea în Marea Neagră, în primul rând, o coaliție a celor dispuși, măsuri adecvate”, a declarat Zelenski la Odesa, vorbind alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Zelenski a declarat că întâlnirile vor avea loc marți și miercuri, potrivit Reuters. Nu a fost clar dacă întâlnirile sunt deja în curs de desfășurare.
„Există deja destul de multe astfel de întâlniri, în diferite formate”, a adăugat Zelenski.
„Turcia a convenit deja cu succes, în 2022, o încetare a focului atunci când a venit vorba de o înțelegere mai mare de cereale … să fim pozitivi cu privire la faptul că Turcia, din nou, încearcă să reunească toate părțile relevante, Și să sperăm că au succes”, a spus Rutte.
„Vorbim despre prezența unui contingent pe mare și credem că Turcia poate avea un loc serios în viitoarele garanții de securitate pentru mare”, a spus Zelenski.
„Nu este vorba despre încheierea războiului, ci despre ce se va întâmpla după încetarea focului – garanții de securitate”.
Articolul Zelenski: Ucraina, Marea Britanie, Franța și Turcia discută despre securitatea în Marea Neagră apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump, care susține că va fi ținut minte ca un făuritor de pace în Ucraina, a afirmat în repetate rânduri că vrea să pună capăt războiului care durează de trei ani, deși nu a reușit încă intermedierea unui acord clar în acest sens. Kremlinul a declarat recent că este prea devreme să se aștepte rezultate în privința unei normalizări a relațiilor cu Washingtonul.
„Nu este ușor să ajungem la un acord privind componentele esențiale ale unei asemenea înțelegeri. Acestea sunt în curs de discuție”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat marți cotidianului Kommersant, preluat de sursa citată.
Lavrov a insistat asupra faptului că elita politică rusă nu va accepta nicio cale care să readucă Rusia într-o poziție de dependență economică, militară, tehnologică sau agricolă față de Occident: „Știm cum arată o înțelegere reciproc avantajoasă, pe care nu am respins-o niciodată, și cum arată o înțelegere care ne-ar putea duce într-o altă capcană. (…) Globalizarea economiei mondiale a fost distrusă de sancțiunile impuse Rusiei, Chinei și Iranului de către administrația președintelui american Joe Biden.”
Rusia are aceleași dorințe: teritoriile ucrainene, iar NATO să nu intre în sfera sa de influențăOficialul rus a mai spus că poziția Rusiei a fost clar exprimată de Vladimir Putin în iunie 2024, atunci când acesta a cerut ca Ucraina să renunțe oficial la dorința de a adera la NATO și să își retragă trupele din toate cele patru regiuni ucrainene revendicate de Rusia: „Este vorba despre drepturile oamenilor care trăiesc pe aceste teritorii. De aceea, aceste pământuri sunt valoroase pentru noi. Nu putem să renunțăm la ele și să permitem ca locuitorii să fie izgoniți de acolo”, a spus Serghei Lavrov.
În prezent, Rusia controlează aproape o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea, anexată de Moscova în 2014, precum și părți din alte patru regiuni pe care Rusia le revendică ca fiind ale sale, deși majoritatea țărilor nu recunosc aceste pretenții.
Articolul Rusia spune că nu este ușor să ajungă la un acord de pace în Ucraina și că nu va mai depinde niciodată de Occident apare prima dată în Mediafax.
Candidatul susținut de coaliția de guvernare la alegerile prezidențiale Crin Antonescu a cerut marți ca declarația pe care a dat-o în 1987 la Securitate să fie făcută publică.
„În 1987, un prieten al meu foarte bun, inginer-profesor, a plecat într-o excursie în Bulgaria și de acolo a încercat să plece în Austria, nereușind acest lucru, fiind capturat de organele de ordine din Bulgaria, adus ulterior în România. La plecare, el a lăsat câteva obiecte personale pentru trei prieteni foarte apropiați. Toți cei trei am fost chemați în calitate de urmăriți la Securitate să dăm declarații în legătură cu acest lucru”, a explicat Crin Antonescu.
El spune că s-a prezentat și a dat o declarație „în care n-am oferit nicio informație specială”.
Antonescu a povestit că, un an mai târziu, prietenul său a reușit să fugă din țară și că lui i-a lăsat misiunea de a-i anunța părinții.
„Cer ca această declarație să fie făcută publică, nu am nimic de ascuns, am fost o victimă a Securității, nicidecum colaborator”, a mai spus Antonescu.
Candidatul la președinția României spune că informațiile despre presupusa sa colaborare cu securitatea sunt „un atac clasic de campanie”.
„Eu nu vreau să fac nicio acuzație, nu-mi permit, însă în momentul în care nu există nici cel mai mic element ca să fiu acuzat de ceva atât de grav și totuși se vehiculează, se dă drumul pe presă și probabil se va prelua în online, ideea că Antonescu a făcut așa ceva, sau poate a făcut așa ceva, mi se pare un atac clasic de campanie și încă unul furibund”, a declarat Antonescu.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) transmite că George Crin Laurențiu Antonescu nu a fost agent sau colaborator al securității ca poliție politică.
Articolul Crin Antonescu: Cer CNSAS să publice declarația. Am fost victimă, nicidecum un colaborator al Securității apare prima dată în Mediafax.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, marți, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, cu sprijinul Direcției Generale de Jandarmi a mun. București și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, au făcut patru percheziții domiciliare la adrese din București și jud. Ilfov, fiind puse în executare mandate de aducere emise pe numele a patru suspecți.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au pus în mișcare acțiunea penală împotriva a patru inculpați. Este vorba de un inculpat cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj, distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice; un inculpat este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj și tulburare a ordinii și liniștii publice; un inculpat este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și tulburare a ordinii și liniștii publice și de o inculpată este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice.
„În baza probelor administrate s-a stabilit că, în noaptea de 9-10 martie 2025, inculpații au participat la protestul desfășurat în fața sediului Biroului Electoral Central, împrejurare în care au aruncat cu obiecte contondente în direcția forțelor de ordine, unele dintre aceste obiecte lovindu-i pe jandarmii din dispozitiv, au răsturnat și degradat autovehiculul aparținând unui post de televiziune, iar prin aceste violențe au tulburat ordinea și liniștea publică”, transmite Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
În cauză sunt administrate și alte probe pentru stabilirea tuturor urmărilor acțiunilor inculpaților, urmând a fi luate măsuri legale în consecință.
De asemenea, se fac activități pentru identificarea tuturor persoanelor care au exercitat acte similare în timpul protestului violent.
Procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a celor patru inculpați, urmând a fi sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sectorului 3 București cu propunere de arestare preventivă a acestora pentru 30 de zile.
Cercetările sunt continuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împreună cu Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul Grupuri Infracționale Violente.
Articolul Patru protestatari care au participat la violențele de la BEC au fost reținuți apare prima dată în Mediafax.
Elena Lasconi solicită documentele care au stat la baza hotărârii CNSAS în cazul lui Crin Antonescu, potrivit căreia a dat o declarație la Securitate în 1988, dar susține că nu a făcut poliție politică.
„Transparența nu e opțională. Este obligație publică. Aflăm astăzi despre o decizie a CNSAS care afirmă că domnul Crin Antonescu a dat o declarație la Securitate în 1988. În același timp, aceeași instituție susține că nu a făcut poliție politică. Această concluzie, venită de la o comisie numită politic, trebuie însoțită de dovezi clare. Românii au dreptul să vadă documentele care au stat la baza acestor hotărâri. Vorbim despre adevăruri din trecut care ne definesc viitorul – și nu putem construi o societate dreaptă pe jumătăți de informație sau pe înțelegeri de culise”, scrie pe Facebook Elena Lasconi.
Ea face un apel public către CNSAS, să publice de urgență documentele care au stat la baza deciziei în cazul Crin Antonescu.
„Nu mai putem accepta evaluări făcute în spatele ușilor închise, mai ales când este vorba despre foști sau actuali oameni politici. La 35 de ani de la Revoluție, România are nevoie să își cunoască trecutul. Îi cer domnului Crin Antonescu să aibă decența de a clarifica ce relație a avut cu fosta Securitate și să solicite CNSAS ca accesul la nota de constatare care a stat la baza emiterii adeverinței sale de necolaborare să fie public. Așa cum se întâmplă și în cazul meu. Transparent, totul la vedere”, încheie Lasconi.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) transmite că George Crin Laurențiu Antonescu nu a fost agent sau colaborator al securității ca poliție politică. CNSAS menționează însă o întâmplare în care Crin Antonescu a fost pus să dea o declarație la data de 13.01.1988, însă în baza acelui document nu se poate reține calitatea de colaborator al Securității, în sensul legii, arată documentul semnat de președintele instituției, Constantin Buchet.
Articolul Elena Lasconi cere publicarea documentelor care au stat la baza hotărârii CNSAS în cazul lui Crin Antonescu apare prima dată în Mediafax.