Regele Charles al III-lea și Regina Camilla vor merge în Statele Unite, cu scopul de a consolida relațiile istorice și cooperarea bilaterală dintre Regatul Unit și SUA.
„La recomandarea Guvernului Majestății Sale și la invitația Președintelui Statelor Unite, Regele și Regina vor efectua o vizită de stat în Statele Unite ale Americii. Programul Majestăților Lor va celebra legăturile istorice și relația bilaterală modernă dintre Regatul Unit și Statele Unite, marcând cea de-a 250-a aniversare a Independenței Americii”, se arată în comunicatul emis de Palatul Buckingham, citat de BBC.
Anunțul oficial a fost întârziat pe fondul tensiunilor politice generate de conflictul din Iran, în contextul în care președintele Donald Trump a criticat recent Regatul Unit și alte state pentru poziția lor față de război.
Președintele american a lansat atacuri la adresa premierului Keir Starmer, susținând că „nu este un Winston Churchill”. Liderul de la Washington a mai fost criticat de britanici și pentru comentariile sale privind implicarea Regatul Unit în Războiul din Afganistan, după ce a declarat că aliații Statelor Unite „au stat puțin mai în spate”.
Mai mulți parlamentari s-au opus vizitei. Liderul liberali democrați, Ed Davey, a declarat că „o astfel de onoare nu ar trebui acordată cuiva care insultă și subminează în mod repetat țara noastră”.
În plus, potrivit unui sondaj de opinie realizat de YouGov, 49% dintre respondenți au susținut că vizita nu ar trebui să aibă loc, în timp ce 33% o susțin.
Astăzi, în 2026, criza deficitului de cipuri a evoluat; nu mai este vorba doar despre lipsa materialelor după pandemie, ci despre concurența acerbă pentru capacitatea de producție, scrie El Economista.
Acest lucru se întâmplă, în principal, din cauza exploziei Inteligenței Artificiale, deoarece centrele de date gigantice care antrenează modele de IA (precum cele ale Google, Microsoft sau Meta) au nevoie de cantități masive de memorie de înaltă performanță.
Fabrici precum TSMC sau Samsung preferă să își folosească liniile de producție pentru cipuri de inteligență artificială sau memorii de server (HBM), care sunt mult mai rentabile, decât să producă cipuri ieftine pentru carduri SD.
Sony suspendă temporar vânzarea de carduri de memorieȘi printre cele mai notabile consecințe, tocmai am aflat că divizia japoneză a Sony a anunțat că suspendă temporar vânzarea de carduri de memorie CFexpress și SD din cauza crizei pe care o traversează sectorul tehnologic din cauza deficitului de semiconductori.
Compania a declarat, într-un comunicat de presă de pe site-ul său web, că decizia a fost luată deoarece oferta nu va putea satisface cererea în viitorul apropiat. „Am decis să suspendăm temporar acceptarea comenzilor de la distribuitorii și clienții noștri autorizați la Sony Store începând cu 27 martie 2026”, a anunțat aceasta.
În ceea ce privește data reluării comenzilor, Sony a explicat că aceasta va fi stabilită în funcție de situația aprovizionării și va fi anunțată pe pagina cu informații despre produs atunci când va avea loc. „Ne cerem sincer scuze pentru orice inconvenient pe care acest lucru l-ar putea cauza clienților noștri”, a adăugat compania în comunicat.
Mai exact, Sony a indicat că a fost suspendată vânzarea următoarelor carduri de memorie: CFexpress
Vinerea trecută, Sony a anunțat o creștere a prețurilor pentru consolele PlayStation 5, PlayStation 5 Pro și PlayStation Portal din cauza „presiunilor continue” din climatul economic global.
În acest sens, deficitul de RAM și stocare a cauzat deja alte probleme companiei, cum ar fi amânarea lansării următoarei generații de console PlayStation până cel puțin în 2028 sau 2029.
Nava Anatoly Kolodkin, supusă sancțiunilor SUA, a intrat în apele teritoriale cubaneze duminică seara, nu departe de baza Marinei SUA din Golful Guantanamo. Statele Unite au declarat că permit petrolierului să livreze combustibil din motive umanitare, scrie Reuters.
Petrolierul Aframax a intrat în Golful Matanzas – cel mai mare port de superpetroliere și depozitare a combustibilului din țară – sub un cer senin și vânt slab, la răsăritul soarelui. O mare parte a orașului din apropiere – și majoritatea Cubei – era fără curent electric când petrolierul a ajuns în zona portuară.
Cuba nu a mai primit un petrolier de trei luni, potrivit președintelui Miguel Diaz-Canel, ceea ce a agravat o criză energetică care a dus la întreruperi de curent aparent nesfârșite în toată țara de 10 milioane de locuitori și a adus spitalele, transportul public și producția agricolă în pragul colapsului.
Dacă va fi livrat, combustibilul ar oferi guvernului comunist al Cubei o gură de oxigen în contextul presiunii crescânde din partea administrației Trump, care a promis schimbări în Cuba.
Vor trece câteva zile până când țițeiul de la bordul navei Anatoly Kolodkin va putea fi prelucrat pe plan intern și transformat în combustibil pentru motoare și produse rafinate, precum motorină și păcură pentru producerea de energie electrică.
Nava transportă țiței rusesc Urals, un țiței mediu acid, care se potrivește bine rafinăriilor învechite din Cuba.
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan.
În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității.
Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară.
„I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.
Meciul amical dintre România și Slovacia se joacă la Bratislava, de la ora 21:45.
Partida vine după ce ambele reprezentative au ratat calificarea la Cupa Mondială din 2026. România a pierdut în Turcia, scor 0-1, iar Slovacia a cedat pe teren propriu, 3-4, în fața Kosovo.
În absența lui Mircea Lucescu, care are probleme medicale, echipa va fi condusă de secundul Ionel Gane. Căpitanul echipei naționale, Nicolae Stanciu, a declarat luni seară, în conferința premergătoare partidei de la Bratislava, că jucătorii vor evolua cu gândul la selecționerul Mircea Lucescu.
„Meciul de mâine va fi pentru Mircea Lucescu, vrem să îi facem o bucurie. Pentru el dorim să facem un meci bun, iar la final să putem să îi dedicăm victoria”, a spus Stanciu.
Meciul Slovacia – România este transmis în direct de Antena 1 și Radio România Actualități.
Pentru acest meci, cele două echipe au convenit să poată face până la opt înlocuiri de fiecare parte, în cel mult 3 întreruperi ale jocului, conform noilor reglementări privind meciurile internaționale amicale.
Lotul RomânieiPORTARI: Ionuț Radu (Celta Vigo), Marian Aioani (Rapid), Laurențiu Popescu (Universitatea Craiova)
FUNDAȘI: Andrei Rațiu (Rayo Vallecano), Deian Sorescu (Gaziantep), Radu Drăgușin (Tottenham), Andrei Burcă (Yunnan Yukun), Virgil Ghiță (Hannover), Adrian Rus (Universitatea Craiova), Andrei Coubiș (Universitatea Cluj), Nicușor Bancu (Universitatea Craiova), Kevin Ciubotaru (Hermannstadt)
MIJLOCAȘI: Vladimir Screciu (Universitatea Craiova), Vlad Dragomir (Pafos), Răzvan Marin (AEK Atena), Nicolae Stanciu (Dalian Yingbo), Florin Tănase (FCSB), Ianis Hagi (Alanyaspor), Dennis Man (PSV), Alexandru Dobre (Rapid), Valentin Mihăilă (Rizespor), Claudiu Petrila (Rapid), Ștefan Baiaram (Universitatea Craiova)
ATACANȚI: Daniel Bîrligea (FCSB), David Miculescu (FCSB), Marius Coman (UTA Arad).
Comisia Europeană a condamnat, marți, Israelul pentru adoptarea unui proiect de lege controversat privind pedeapsa cu moartea.
„Aceasta reprezintă o tendință clar negativă în ceea ce privește obligația Israelului de a respecta drepturile omului”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Anouar El Anouni, potrivit POLITICO.
Acesta a mai subliniat faptul că proiectul de lege „este un pas clar înapoi”.
„Solicităm Israelului să respecte poziția sa principială anterioară, obligațiile sale în temeiul dreptului internațional și angajamentul său față de principiile democratice”, a spus el, notează Reuters.
Reacția din partea Comisiei Europene vine după ce mai multe țări europene au criticat legea în această săptămână, exprimându-și „profunda îngrijorare…cu privire la caracterul discriminatoriu de facto al proiectului de lege”.
Concret, luni, parlamentul israelian a adoptat o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor, o măsură promovată de ani de zile de partidele de extremă dreapta din coaliția de guvernare.
Noua legislație extinde pedeapsa capitală pentru atacurile teroriste care au ca rezultat moartea cetățenilor israelieni și se aplică numai celor care „provoacă intenționat moartea unei persoane cu scopul de a nega existența Statului Israel”.
Reacții dure din partea societății civileLegea a fost condamnată de organizații israeliene și palestiniene pentru drepturile omului, dar și de organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.
La scurt timp după adoptare, Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a anunțat că a contestat actul normativ la Curtea Supremă, susținând că este „intenționat discriminatoriu”. Adoptarea legii a fost întâmpinată cu aplauze în Parlament, însă opoziția avertizează că măsura ar putea afecta negocierile viitoare privind schimburile de prizonieri și ostatici.
„Guvernul spaniol condamnă legea care introduce pedeapsa cu moartea împotriva palestinienilor, recent aprobată de parlamentul israelian”, se arată în mesajul publicat pe X de șeful guvernului de la Madrid.
Reacția lui Sanchez vine după ce parlamentul israelian a adoptat luni legea care introduce pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru uciderea israelienilor în acte teroriste.
Potrivit noului act normativ, instanțele militare, care judecă palestinienii din Cisiordania, vor aplica în principal pedeapsa capitală, în timp ce instanțele civile israeliene pot alege între pedeapsa cu moartea și închisoarea pe viață pentru cetățenii israelieni.
Legat de acest aspect, premierul spaniol susține: „Aceasta este o măsură asimetrică ce nu s-ar aplica israelienilor care comit aceleași crime. Aceeași crimă, pedeapsă diferită”, subliniind: „Aceasta nu este dreptate. Este un nou pas către apartheid”.
Legea a atras critici atât din partea organizațiilor israeliene, cât și a celor palestiniene pentru drepturile omului, dar și din partea organisme internaționale, care o consideră „rasistă” și contrară dreptului internațional.
Demonstrațiile împotriva turiștilor au devenit violente la Mallorca, potrivit Express. Localnicii au distrus anvelopele unor mașini de închiriat folosite de turiști și au scris mesajul „Turiști, plecați acasă” pe pereții unor clădiri.
Incidentele s-au produs la Artà, un orășel situat pe coasta de nord-est a insulei Mallorca. Localitatea este căutată de turiști datorită peisajelor sale fermecătoare și a atmosferei relativ liniștite, comparativ cu stațiunile mult mai animate ale insulei.
Primarul din Artà a condamnat „actele de vandalism”, iar poliția a început o anchetă.
Protestele provocate de turismul excesiv s-au înmulțit în Spania după pandemia COVID 19. Anul trecut, în doar două luni de vară Spania a primit peste 22 de milioane de turiști. Autoritățile locale au încercat să ia diferite măsuri în favoarea localnicilor care se plâng de aglomerație, de poluare și mai ales de chiriile în creștere.
În Insulele Baleare au fost introduse restricții privind consumul de alcool și petrecerile cu barca. De asemenea, se vorbește despre reducerea numărului de vapoare de croazieră care au voie să intre în porturi și despre eliminarea din sistem a zeci de mii de locuințe de închiriat.
Având în vedere volatilitatea pieței generată de conflictul din Orientul Mijlociu și de închiderea strâmtorii Ormuz, Comisia Europeană le solicită statelor membre să facă pregătiri coordonate și în timp util pentru a asigura aprovizionarea cu petrol și cu produse petroliere rafinate în UE, se arată în comunicatul de marți.
De amintit că România a instituit, joia trecută situația de criză pe piața carburanților, din 1 aprilie și până la 31 iunie.
Uniunea Europeană este bine pregătită, datorită obligației impuse statelor membre de a menține stocuri de petrol și de a avea planuri de urgență ca răspuns la incidentele legate de securitatea aprovizionării. De asemenea, statele membre ale UE contribuie, în proporție de aproximativ 20 %, la eliberarea a peste 400 de milioane de barili din stocurile petroliere de urgență, sub coordonarea Agenției Internaționale a Energiei (AIE).
„Securitatea aprovizionării Uniunii Europene este în continuare garantată. Dar trebuie să fim pregătiți pentru o perturbare posibil mai de durată a comerțului internațional cu energie. Acesta este motivul pentru care trebuie să acționăm deja de pe acum. Și trebuie să acționăm împreună, ca o Uniune veritabilă. Doar lucrând împreună putem fi mai puternici și ne putem proteja cu mai multă eficacitate cetățenii și întreprinderile”, a declarat Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Într-o scrisoare adresată tuturor miniștrilor energiei din UE, comisarul a îndemnat statele membre să utilizeze pe deplin reuniunile din cadrul Grupului de coordonare pentru petrol și al Grupului operativ pentru securitatea uniunii energetice în scopul asigurării unei bune coordonări, precum și să ia în considerare promovarea unor măsuri de reducere a cererii, acordând o atenție deosebită sectorului transporturilor, astfel cum a recomandat AIE în planul său în 10 puncte pentru reducerea utilizării petrolului.
O monitorizare robustă, mecanisme de schimb rapid de informații și coordonarea rămân esențiale. Orice riscuri de urgență sau modificări semnificative ale aprovizionării cu petrol și ale condițiilor din industrie, inclusiv a stocurilor comerciale, ar trebui urmărite și notificate Comisiei pentru a se asigura o evaluare continuă și măsuri coordonate.
Conform sursei citate, în același spirit, statele membre ar trebui să se abțină de la a lua măsuri care ar putea crește consumul de combustibil, ar putea limita libera circulație a produselor petroliere sau ar putea descuraja producția rafinăriilor din UE. De asemenea, ele ar trebui să se consulte cu statele membre învecinate și cu Comisia, pentru a menține coerența la nivelul UE și funcționarea pieței interne.
Pentru a garanta disponibilitatea produselor petroliere pe piața UE, orice operațiune de întreținere a rafinăriilor care nu este urgentă ar trebui amânată. În același timp, sporirea gradului de utilizare a biocombustibililor ar putea contribui la înlocuirea produselor petroliere fosile și la atenuarea presiunii asupra pieței, au transmis oficialii de la Bruxelles.
Selecționata României, pregătită de Ion Marin, avea nevoie de un rezultat de egalitate pentru a-și asigura primul loc în grupă, după victoriile clare din precedentele partide, 3-1 cu Andorra și 11-0 cu Liechtenstein.
Partida a început echilibrat, însă Danemarca a fost mai periculoasă în prima parte a jocului, având două bare.
România a deschis scorul în minutul 40 prin Fernando Pellegrini, care a reluat în plasă după o fază în care a mai ratat inițial.
Oaspeții au întors rapid rezultatul, marcând prin Pimpong (44) și Rutkjaer (45+2), însă finalul a aparținut tricolorilor.
În minutul 90, Andrei Roateș a înscris golul egalizator, stabilind scorul final și rezultatul care a adus calificarea României.
După acest rezultat, România își asigură promovarea în Liga A, urmând să evolueze în faza a doua a calificărilor pentru turneul final din 2027, unde vor fi repartizate în grupe mai puternice, alături de selecționate de top ale Europei.
Noua formulă de calificare la turneul final presupune trei runde preliminare pentru a accede la competiția finală, organizată în Republica Cehă.
Potrivit Ministerului Justiției, în cadrul discuțiilor au fost abordate prioritățile privind consolidarea cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul justiției.
Au fost analizate aspecte care vizează combaterea criminalității informatice și a traficului de persoane, precum și recuperarea prejudiciilor și identificarea activelor provenite din infracțiuni.
În ceea ce privește reformele din sistemul judiciar, au fost prezentate direcții precum „asigurarea unei justiții eficiente, accesibile și independente”, „reducerea duratei de soluționare a cauzelor”, „modernizarea infrastructurii instanțelor și accelerarea digitalizării sistemului judiciar” și „consolidarea cadrului legislativ și a capacității instituționale”.
Un alt punct al discuțiilor a fost cooperarea în combaterea corupției și a criminalității transfrontaliere. Ministerul precizează că „România continuă demersurile pentru aderarea la OCDE, înregistrând progrese importante în alinierea la standardele internaționale”.
Referitor la viitoarea Strategie Națională Anticorupție 2026–2030, „a fost demarat procesul de elaborare a documentului strategic pe baza unor analize aprofundate și a unei evaluări independente, similar exercițiilor strategice anterioare”, iar partea română și-a exprimat interesul pentru valorificarea expertizei americane, în special în mecanismele de coordonare interinstituțională.
Totodată, Ministerul Justiției a subliniat importanța colaborării cu Office of Overseas Prosecutorial Development, Assistance and Training în vederea consolidării cooperării pentru implementarea Convenției anti-mită a OCDE și pentru întărirea capacității instituționale de prevenire și combatere a corupției.
Potrivit Ministerului Justiției, întâlnirea „reconfirmă angajamentul comun al României și Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea statului de drept, promovarea valorilor democratice și întărirea cooperării judiciare bilaterale”.
De Ziua Internațională a Apei, Philip Morris România aduce în primplan o temă esențială pentru industrie: transformarea modului în care resursele de apă sunt gestionate și valorificate sustenabil. În cadrul Philip Morris International (PMI), atingerea a 100% circularitate a apei până în 2033 reprezintă un angajament strategic de trecere de la un model liniar de consum la un sistem circular, în care apa este utilizată responsabil, pierderile sunt reduse la minimum, iar apele uzate sunt tratate, reutilizate și reintroduse în procesele interne sau în ecosisteme, generând beneficii măsurabile pentru comunități și mediu.
În România, compania transpune această viziune prin implementarea principiilor Alliance for Water Stewardship (AWS), un cadru internațional recunoscut care promovează utilizarea sustenabilă a apei, menținerea calității acesteia și colaborarea responsabilă cu actorii locali. Adoptarea politicii AWS nu este doar o formalitate, ci un element integrat în deciziile operaționale ale fabricii: optimizarea consumului, protejarea resurselor și dezvoltarea de proiecte comune în zonele unde gestionarea apei este critică.
Rolul Philip Morris România devine cu atât mai important în contextul pilotului internațional derulat de PMI în România, Italia, Grecia, Turcia și Indonezia, un program care testează soluții avansate, de la reutilizare tehnologică și recuperarea apelor tratate, până la restaurarea hidrologică și transferul beneficiilor către comunitățile locale (water restoration). Prin participarea sa, PMR furnizează date tehnice necesare pentru modelarea fluxurilor de apă, pentru evaluarea calității și pentru identificarea oportunităților concrete de reutilizare. Aceste contribuții stau la baza definirii cerințelor minime care vor fi aplicate tuturor fabricilor PMI, accelerând astfel tranziția întregului grup către un model industrial circular.
Acțiuni locale, impact măsurabil și direcții strategiceÎn operațiunile de zi cu zi, fabrica din România desfășoară deja acțiuni esențiale pentru a reduce presiunea asupra resurselor. Analize detaliate privind reutilizarea apelor uzate epurate, în deplină aliniere cu reglementările aplicabile, au fost integrate în procesele interne, demonstrând interesul pentru valorificarea apei la nivel de amplasament. În paralel, Philip Morris România evaluează continuu oportunitățile de eliminare a pierderilor și de optimizare a consumului, rezultatele fiind incluse în evaluările de risc și în planurile de management pentru apă și biodiversitate. Monitorizarea riguroasă a calității apelor uzate și conformarea strictă cu normele privind epurarea și evacuarea în sistemul public completează acest set de măsuri, confirmând o abordare responsabilă și predictibilă.
Un pas decisiv în această direcție a fost studiul de circularitate a apei, realizat, la finalul anului 2025, pentru Philip Morris România, de Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Hidroinginerie și Managementul Resurselor de Apă, în colaborare cu Green Academy. Documentul oferă o radiografie completă a modului în care resursa este utilizată, tratată și reintrodusă în fluxurile operaționale și analizează simultan starea corpurilor de apă din bazinul hidrografic și riscurile asociate, precum poluarea, perioadele de secetă, episoadele de inundații sau limitările infrastructurii locale. Studiul identifică și potențialul real de reutilizare a apelor tratate, de la utilizări tehnologice la completarea unor necesități interne, și evaluează, în același timp, riscurile și măsurile tehnice necesare pentru o implementare în siguranță. Dimensiunea colaborativă nu este ignorată: gradul de implicare al factorilor interesați și potențialele proiecte comune sunt analizate ca elemente cheie pentru evoluția viitoare a fabricii și a ecosistemului local.
Rezultatele studiului și rolul conceptului de „beneficial wastewater”Concluziile studiului arată că Philip Morris România poate avea un impact semnificativ în zona de calitate a apei, reducerea consumului și stimularea parteneriatelor public–private. Reutilizarea apelor tratate devine un element central în demonstrarea conceptului de „beneficial wastewater”, criteriu esențial în arhitectura de circularitate a PMI și un pilon al tranziției către un model industrial care valorifică integral resursele disponibile. În esență, apa nu este doar un input de producție, ci un capital natural care trebuie returnat mediului într-o formă mai bună decât a fost preluat – una dintre ideile majore care guvernează proiectele aflate în curs și planificate pentru anii următori.
Prin direcțiile asumate, PMR își consolidează poziția ca actor industrial responsabil, contribuind la modelarea unui viitor în care eficiența proceselor va merge mână în mână cu protejarea resurselor de apă. Circularitatea nu este o opțiune, ci o necesitate, ar putea rezuma, în linii mari, filosofia companiei. Iar în contextul accelerării schimbărilor climatice și presiunii tot mai mari asupra resurselor naturale, astfel de inițiative nu doar că sunt binevenite, ci devin indispensabile pentru sustenabilitatea pe termen lung a comunităților și industriilor.
Înregistrările conversațiilor dintre Serghei Lavrov și Peter Szijjarto ar arăta că ministrul maghiar era pregătit să promoveze interesele Moscovei în cadrul UE, potrivit Nexta.
Într-una dintre discuții, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.
La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „Înregistrările conversațiilor dintre Serghei Lavrov și Peter Szijjarto”.
Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.
Anterior, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții închise în UE.
Inițiativa vine la două luni după ce compania anunțase intenția de a experimenta noi modele de abonamente pe Instagram, Facebook și WhatsApp, într-un context de diversificare a surselor de venit.
Ce oferă ambonamentulNoul abonament Instagram Plus le oferă utilizatorilor acces la o serie de funcții premium concentrate în special pe Stories. Printre cele mai discutate opțiuni se numără posibilitatea de a vizualiza un Story fără ca autorul să fie notificat. De asemenea, abonații pot vedea câte persoane le-au revăzut propriile Stories, o funcție indisponibilă până acum utilizatorilor standard.
Tot în cadrul Instagram Plus, utilizatorii pot crea un număr nelimitat de liste de audiență pentru Stories, extinzând conceptul de „Close Friends”. Astfel, distribuirea conținutului devine mai personalizată, permițând selectarea mai multor grupuri distincte de urmăritori.
Abonamentul Instagram Plus permite și extinderea duratei unui Story cu încă 24 de ore, precum și evidențierea acestuia o dată pe săptămână, prin aducerea lui în fața listei de Stories a urmăritorilor. În plus, utilizatorii pot trimite „Superlike-uri” animate și pot căuta rapid în lista celor care le-au vizualizat Story-ul.
Instagram Plus, testat în mai multe țăriDeși Meta nu a comunicat oficial lista completă a țărilor, informații apărute pe rețelele sociale indică faptul că Instagram Plus este testat în Mexic, Japonia și Filipine. Prețurile diferă în funcție de piață, pornind de la aproximativ 1 dolar pe lună în Filipine și ajungând la puțin peste 2 dolari în Mexic și Japonia.
Meta subliniază că Instagram Plus este diferit de Meta Verified, abonamentul destinat creatorilor de conținut și companiilor. Noul serviciu este orientat către utilizatorii obișnuiți, însă reacțiile inițiale sunt mixte, mulți invocând oboseala față de numărul tot mai mare de abonamente digitale.
Cu toate acestea, exemple precum Snapchat și X arată că există o piață pentru astfel de servicii, Snapchat+ depășind recent 25 de milioane de abonați. Meta a anunțat că va continua testele înainte de o eventuală lansare globală.
Filmul „Dinți de lapte” este urmat, pe lista nominalizărilor anunțate marți de organizatori, de producțiile „Nu mă lăsa să mor” (9 nominalizări) și „Cravata Galbenă” (8 nominalizări).
Câștigătorii la Premiile Gopo 2026 vor fi anunțați pe 4 mai, în cadrul Galei Aniversare dedicate celei de-a 20-a ediții.
Evenimentul este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc. Nominalizările au fost stabilite după ce două jurii au analizat 124 de producții românești lansate în 2025, în cinematografe, la festivaluri sau pe platforme de streaming.
Peste 700 de profesioniști din industria cinematografică vor vota în continuare pentru stabilirea câștigătorilor.
Lista principalelor categorii la Premiile Gopo 2026:Cel mai bun film de lungmetraj
Comatogen – producător: Cristian Gugu | Quantum Media Creative
Dinți de lapte – producători: Radu Stancu, Ioana Lascăr | deFilm
Kontinental ’25 – producător: Alex Teodorescu | Saga Film
Nu mă lăsa să mor – producători: Ana Gheorghe, Alex Teodorescu | Saga Film
Tata – producător: Monica Lăzurean-Gorgan | Manifest Film
Cea mai bună regie
Igor Cobileanski (Comatogen)
Mihai Mincan (Dinți de lapte)
Radu Jude (Kontinental ’25)
Andrei Epure (Nu mă lăsa să mor)
Tudor Giurgiu (Pădurea de molizi)
Cel mai bun actor în rol principal
Daniel Popa – Clasat (rolul Gabriel Vânătoru)
Andrei Aradits – Comatogen (rolul Pavel)
Ben Schnetzer – Cravata Galbenă (rolul Sergiu Celibidache)
Mircea Andreescu – Pădurea de molizi (rolul Gheorghe Holovati)
Cea mai bună actriță în rol principal
Daniela Nane – Comatogen (rolul Alina Zlot)
Ilinca Hărnuț – Ink Wash (rolul Lena)
Eszter Tompa – Kontinental ’25 (rolul Orsolya)
Cosmina Stratan – Nu mă lăsa să mor (rolul Maria Laurint)
Coca Bloos – Pădurea de molizi (rolul Minodora)
Cel mai bun actor în rol secundar
Theodor Șoptelea – Comatogen (rolul Radu Zlot)
István Téglás – Dinți de lapte (rolul Valentin Prisecaru)
Andrei Mateiu – Duel în trei (rolul Mândru)
Adonis Tanța – Kontinental ’25 (rolul Fred)
Gabriel Spahiu – Kontinental ’25 (rolul Sandu)
Cea mai bună actriță în rol secundar
Dana Marineci – Clasat (rolul Andreea Mitu)
Alexandra Lupu – Comatogen (rolul Mihaela)
Marina Palii – Dinți de lapte (rolul Cezaria Lucaciu)
Ana Radu – Duel în trei (rolul Safta)
Katia Pascariu – Interior zero (rolul Liliana)
Ozana Oancea – Nu mă lăsa să mor (rolul Nadia Gămăneci)
Cel mai bun scenariu
Horia Cucută, George ve Gänæaard – Clasat
Igor Cobileanski, Alin Boeru – Comatogen
Mihai Mincan – Dinți de lapte
Radu Jude – Kontinental ’25
Andrei Epure, Ana Gheorghe – Nu mă lăsa să mor
Cea mai bună imagine
George Dăscălescu – Catane
Peter Menzies Jr. ACS – Cravata Galbenă
George Chiper-Lillemark RSC – Dinți de lapte
Potrivit declarațiilor făcute de Florin Ciuleanu, inspector principal de poliție în cadrul IGPR, Direcția Rutieră, în cadrul podcastului „Podcast cu Prioritate” realizat de ProMotor, sesizările pot fi analizate și transformate în sancțiuni doar dacă sunt complete și conforme cu cerințele legale.
Concret, autoritățile cer ca sesizarea să fie adresată Poliției Rutiere competente, adică unității pe raza căreia a avut loc incidentul. În plus, persoana care face reclamația trebuie să furnizeze datele de identificare și de contact și să completeze o declarație pe propria răspundere.
Această declarație confirmă faptul că imaginile transmise reflectă realitatea și nu au fost modificate. Fără acest document, sesizarea nu poate fi procesată. Practic, responsabilitatea pentru autenticitatea materialului revine celui care îl transmite.
În plus, filmarea trebuie să surprindă clar momentul în care este comisă fapta și să permită identificarea vehiculului implicat. Numărul de înmatriculare trebuie să fie vizibil, iar imaginile trebuie să includă și elemente care ajută la stabilirea locului unde s-a produs incidentul.
Citește articolul integral pe ProMotor.
Forța interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a anunțat că doi militari au murit luni într-o explozie care a distrus un vehicul în apropierea satului Bani Hayyan. Alte două persoane au fost rănite în același incident. Un al treilea soldat a murit cu o zi înainte, după ce un proiectil a lovit poziția unității sale. Autoritățile ONU au precizat că originea exploziei și a proiectilului nu este deocamdată stabilită. Incidentele sunt în curs de investigare, mai arată Euronews.
Victimele făceau parte din contingentul indonezianPotrivit responsabilului ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, cei trei militari uciși făceau parte din armata Indoneziei. Moartea lor ridică la 97 numărul membrilor UNIFIL uciși în urma unor acte violente de la înființarea misiunii în 1978. În total, peste 330 de membri ai misiunii au murit în timpul serviciului. Este cel mai mare bilanț dintre toate operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ministrul de externe al Indoneziei a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „odioase”, și a cerut o anchetă rapidă și transparentă.
Luptele dintre Israel și Hezbollah se intensificăIncidentul are loc pe fondul intensificării confruntărilor dintre Israel și gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Conflictul s-a extins după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului la începutul lunii martie, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran. Armata israeliană a lansat numeroase atacuri aeriene asupra sudului Libanului și asupra suburbiilor Beirutului. În același timp, mii de soldați israelieni au fost trimiși peste frontieră pentru operațiuni terestre.
Situație umanitară tot mai gravăPotrivit coordonatorului special al ONU pentru Liban, impactul umanitar al conflictului a devenit devastator. În ultimele zile, trei militari ONU și nouă paramedici libanezi au fost uciși, iar bilanțul total al victimelor a depășit 1.240 de morți. În același timp, peste un milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza luptelor. Oficialii ONU avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, șansele unei soluții negociate devin tot mai reduse, iar stabilitatea regiunii este pusă în pericol.
În ultimii ani, articolele publicate de proiectul Vanishing & Appearing Sources during a Century of Observations (VASCO) au stârnit curiozitatea unor entuziaști ai OZN-urilor, iar pe cea a oamenilor de știință, într-o măsură mai mică, dar însoțită de mult scepticism, potrivit IFL Science.
Un nou articol, care analizează plăcile astronomice arhivate de la un alt observator, pare să susțină ideea că evenimentele tranzitorii observate sunt fenomene reale sau, cel puțin, o eroare care a fost constantă în toate observatoarele înainte de 1957.
Echipa a fost interesată de identificarea surselor de lumină care au apărut sau au dispărut de-a lungul secolului trecut. Aceasta este o sarcină destul de utilă pentru astronomi. Pe scurt, dacă o stea apare sau dispare brusc, putem studia orice proces este implicat.
Studiul care a stârnit curiozitatea oamenilor a analizat observațiile vechi de la Palomar Observatory Sky Survey (POSS-I), care a scanat cerul între 19 noiembrie 1949 și 28 aprilie 1957.
„Aceste fenomene tranzitorii de scurtă durată (care durează mai puțin de o expunere de 50 de minute) […] sunt absente din imaginile realizate cu puțin timp înainte de apariția lor și din toate imaginile din studiile ulterioare”, a scris echipa într-un studiu din 2025.
„[În] unele cazuri, mai multe fenomene tranzitorii apar într-o singură imagine, prezentând caracteristici care nu pot fi ușor explicate prin explicații prozaice (de exemplu, lentile gravitaționale, explozii de raze gamma, asteroizi care se fragmentează, defecte ale plăcilor)”.
OZN sau UAP?Echipa a prezentat și alte rezultate enigmatice: o mică corelație între fenomene tranzitorii și teste nucleare, fenomenele tranzitorii fiind cu 45% mai susceptibile de a fi observate în perioadele în care aveau loc teste nucleare.
În plus, echipa a descoperit o asociere mai slabă între observarea fenomenelor aeriene neidentificate (UAP) și observarea fenomenelor tranzitorii, asocierea fiind mai puternică atunci când erau capturate mai multe fenomene tranzitorii.
Deși au fost sugerate câteva ipoteze, una dintre ele a trezit interesul entuziaștilor de obiecte zburătoare neidentificate (OZN) și UAP.
Prima, inspirată în mare parte din tradiția OZN, este ipoteza extrem de improbabilă (având în vedere că nu avem dovezi ale existenței vieții extraterestre, cu atât mai puțin a unei vieți extraterestre care ne-ar putea vizita) că acestea sunt obiecte reale surprinse pe plăci fotografice și că ar putea fi UAP-uri atrase pe Pământ de testele cu arme nucleare.
O a doua ipoteză, mai plauzibilă, este că au surprins un fenomen atmosferic neobișnuit și necunoscut asociat cu testele cu arme nucleare.
Sclipirile de pe o placă nu înseamnă că extratereștrii ne-au vizitat în timpul testelor nucleare, explicații precum baloanele de mare altitudine și erorile de placă fiind încă mai probabile, iar fenomenele atmosferice rezultate din testele nucleare fiind, de asemenea, posibile.
Compania Nebius a anunțat planurile de construire a uneia dintre cele mai mari unități de inteligență artificială din Europa, potrivit CNBC. Centrul de date va fi amplasat în Finlanda, a transmis compania olandeză.
Noua unitate va avea sediul în orașul finlandez Lappeenranta. Acesta va avea o capacitate de până la 310 MW. Nebius a declarat că se așteaptă ca centrul de date să funcționeze în 2027.
Dezvoltarea IA în EuropaAnunțul apare pe fondul unei accelerări a investițiilor în infrastructura IA din Europa. Europenii încearcă să reducă decalajul în domeniu față de alte zone ale lumii.
Startup-ul francez Mistral a anunțat luni că a obținut o finanțare de 830 de milioane de dolari pentru a opera un centru de date lângă Paris. Aceeași companie a dezvăluit în februarie un plan de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de centre de date în Suedia.
Startup-ul britanic Nscale a anunțat că a strâns 2 miliarde de dolari la începutul acestei luni, având intenția de a dezvolta centre de date IA în Europa și SUA.
În 2025, MGX, Bpifrance, Mistral și Nvidia au anunțat că vor construi un centru IA în Franța, iar Brookfield a transmis că va investi până la 9,9 miliarde de dolari într-un centru de date în Suedia. OpenAI a anunțat anul trecut că va lansa un centru de date în Norvegia, în parteneriat cu Nscale.
În luna februarie 2026 s-au eliberat 2386 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale,
în creştere cu 35,0% faţă de luna ianuarie 2026. De asemenea, s-au eliberat 488 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 29,4% faţă de luna ianuarie 2026.
Se înregistrează o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-8,8%) şi o creștere a suprafeței utile totale (+8,7%) comparativ cu luna
februarie 2025.
În ceea ce privește numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale s-a înregistrat, de asemenea, o scădere de 3,9%.
În primele două luni din 2026 s-au eliberat 4154 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de perioada similară din 2025. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizaţii), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru şi Bucureşti-Ilfov (-43 fiecare) şi Nord-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+29 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (+21).
