Istoria are obiceiul prost de a se repeta, e aproape un truism.
Intrăm brutal în subiectul de astăzi – unde ne va duce inteligența artificială, pe noi, ca specie? Revoluția tehnologică a înlocuit munca fizică cu mașini, dar revoluția AI ne va înlocui creierul, transformându-ne într-o masă brută?
Există, în optimismul omului modern, ceva aproape înduioșător, un fel de încredere greu de explicat și imposibil de justificat istoric prin care fiecare generație privește invenția nouă a epocii sale cu expresia copilului care tocmai a primit o jucărie și cu convingerea foarte sinceră că, de această dată, progresul a venit exclusiv pentru binele lui, că istoria a învățat în sfârșit să fie generoasă și că tehnologia, după secole de încercări și accidente, nu mai produce efecte secundare, ci doar confort.
Aproape fiecare mare revoluție tehnologică a intrat în lume cu aerul unui binefăcător și a plecat lăsând în urmă, pe lângă beneficii, multe daune colaterale.
Când au apărut tractoarele și marile utilaje agricole, nimeni nu s-a întristat cu adevărat, ar fi fost absurd. Omul își petrecuse secole întregi luptând cu frigul, cu pământul și cu propriul spate, iar dacă apărea o mașină dispusă să facă într-o zi ceea ce făceau înainte zeci de oameni într-o săptămână, era aproape nepoliticos să refuzi.
Numai că progresul are un mare defect de caracter, în sensul că manifestă zero interes pentru oamenii rămași pe margine. Așa au disparut ocupații, apoi meserii și, odată cu ele, mici comunități umane pe care le denumeam bresle.
S-au construit fabricile automatizate și roboții industriali și ni s-a spus că omul va fi eliberat de munca grea, însă această fericire a venit la pachet și cu eliberarea de salariu.
Au apărut bancomatele și funcționarii au început să dispară, au apărut casele automate de marcat și clientul a fost promovat în funcția de angajat voluntar. Astăzi ne căutăm singuri produsele, le scanăm singuri, le verificăm singuri și le plătim singuri. N-ar fi rău dacă în timpul liber pe care îl vom avea tot mai mult la dispoziție, am intra și în depozite pentru a ajuta la aprovizionare, dar stai, nici aici nu va mai fi nevoie de noi, pentru că vor exista roboței mult mai eficienți și mai forțoși.
Numai că toate revoluțiile acestea ne-au luau brațele, nu mintea, ne-au scăpat de efortul fizic, nu de cel intelectual. Inteligența artificială, însă, a intrat în lume cu modestia cuiva care e tolerat, dar sfârșește prin a crea complicații serioase.
La început corecta texte, traducea, răspundea la întrebări și făcea acele servicii mărunte pentru care omul îi era recunoscător, ca o secretară mai harnică și mai inteligentă.
Acum doi ani formula fraze stângace și inventa imagini stranii, astăzi redactează, traduce, scrie coduri, rezumă milioane de pagini și execută activități pentru care oamenii au studiat ani întregi, fără a ajunge la asemenea performanțe.
Cu toate astea, omul continuă să gândească liniar, școala își schimbă programele în ani, universitățile reacționează în ani, guvernele se mișcă în ani, facem totul cu lentoarea unei specii obinuite să completeze formulare și să stea la cozi.
Ați observat liniștea suspectă a politicienilor pe acest subiect? Aproape nimeni nu vorbește serios despre posibilitatea ca milioane de oameni să descopere într-un interval foarte scurt de timp că profesiile pentru care au învățat zeci de ani au intrat într-o competiție directă cu inteligența artificială.
Sunt deja situații în care un singur om asistat de AI produce cât produceau înainte cincizeci sau o sută, iar dacă unul produce cât o sută, ce fac ceilalți nouăzeci și nouă?
Există, însă, un fenomen infinit mai neliniștitor decât pierderea unor locuri de muncă. Omul își cedează, în mod voluntar și conștient exercițiul gândirii. Scrie altcineva, rezumă altcineva, caută altcineva, formulează altcineva.
Omul care citește, caută, se răzgândește, subliniază, compară, scrie și își petrece o bună parte din existență în compania propriilor idei, va dispărea cât de curând în lumea nouă în care gândirea va deveni serviciu externalizat.
Mi-l imaginez peste puțină vreme pe omul modern într-o dimineață perfect obișnuită. Se trezește, o voce îi spune cum a dormit, alta îi spune ce să mănânce, alta îi rezumă știrile, alta îi scrie mesajele, alta îi organizează ziua, alta îi formulează ideile.
Dar stați o clipă, fraza de mai sus e chiar prezentul, nu mi-am imaginat nimic, doar am rezumat viața noastră cea de toate zilele, cât încă mai pot să o fac cu propriul cap.
Un transplant hepatic de urgență, două transplanturi renale și mai multe transplanturi de cornee – acesta este bilanțul unei singure decizii luate de o familie aflată în fața celei mai grele încercări.
Vineri, 22 mai 2026, la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), a fost realizată o intervenție de prelevare de organe și țesuturi de la un donator de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală. Familia a semnat acordul pentru donare, potrivit unei comunicări a spitalului.
Ficatul prelevat a ajuns în aceeași zi la Institutul Clinic Fundeni, unde o femeie de 50 de ani, în insuficiență hepatică acută cauzată de o infecție cu virus hepatitic B, a primit transplantul de care depindea supraviețuirea sa.
Alte transplanturiTot la Fundeni au fost efectuate două transplanturi renale, pe doi pacienți bărbați de 42, respectiv 52 de ani.
Transplanturi de cornee au fost realizate la Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. dr. Mircea Olteanu”, redând șansa la vedere unor pacienți aflați pe liste de așteptare.
Rata de accept pentru donare de organe e mică în RomâniaCoordonarea intervenției de la Floreasca a revenit unei echipe ATI formate din asist. Anghel Florentina (coordonator), conf. dr. Liliana Mirea și prof. dr. Ioana Grințescu (coordonatori de donor procurement regionali), dr. Anca Rotaru (coordonator regional).
Donarea de organe rămâne în România un act rar, cu o rată de consimțământ printre cele mai scăzute din Europa.
Fiecare caz în care o familie alege să doneze în mijlocul durerii reprezintă, pentru sistemul medical, o excepție prețioasă – și, pentru cei de pe listele de așteptare, uneori singura șansă.
Anul a început în forță, cu cele mai mari prețuri din ultimii ani. La finalul lunii aprilie 2026, un kilogram de cireșe din Spania se vindea cu aproximativ 180 de lei în Sibiu. În prima săptămână din mai, în unele piețe, precum cele din Oradea, prețurile coborâseră deja la 80 de lei pe kilogram, semn că piața începea să se miște.
Pe măsură ce oferta locală a crescut, situația s-a schimbat complet. Odată cu intrarea deplină în sezon, cireșele românești au devenit accesibile pentru mult mai mulți cumpărători, iar prețurile au scăzut rapid, într-un ritm rar întâlnit în ultimul deceniu.
Dacă în 2024, în piețe, un kilogram de cireșe de mai se vindea cu cel puțin 60 de lei, iar în 2025 prețurile urcau frecvent spre 70 sau chiar 120 de lei, anul 2026 a adus un contrast puternic.
Foto: Mediafax
Situația pe ani arată clar schimbareaEvoluția prețurilor la cireșe din ultimii trei ani arată o schimbare clară de dinamică în piață, cu diferențe tot mai mari între începutul sezonului și perioada în care apare producția locală.
În 2024, startul de sezon a adus, ca de obicei, prețuri ridicate, în jur de 100 de lei pe kilogram pentru primele cireșe apărute în piețe, în mare parte din import. Pe parcursul lunii mai, prețurile s-au stabilizat relativ rapid, iar în piețe un kilogram se vindea, în mod obișnuit, cu 60–70 de lei.
Pentru cei care cumpărau direct de la producători sau din zonele de proveniență, costurile coborau semnificativ, până la 20–40 de lei pe kilogram. A fost un an relativ echilibrat, fără fluctuații extreme.
În 2025, nivelul de pornire a fost mai ridicat. Primele cireșe au ajuns să coste în jur de 130 de lei pe kilogram, iar în piețe prețurile s-au menținut mai sus decât în anul precedent, între 70 și 120 de lei, în funcție de perioadă și calitate.
Chiar și după apariția unei oferte mai consistente, scăderile nu au fost la fel de accentuate, iar pragul minim s-a oprit, în general, în jur de 50 de lei pe kilogram.
Comparativ cu 2024, piața a fost mai tensionată, cu prețuri mai mari și o ajustare mai lentă, iar motivul a fost legat de problemele cauzate de climă. În 2025, un de ger a lovit țara la începutul lunii aprilie.
În 2026, însă, modelul s-a schimbat vizibil. Startul de sezon a adus cele mai mari prețuri din ultimii ani, între 150 și 180 de lei pe kilogram, pe fondul importurilor timpurii și al unei oferte limitate. Diferența majoră a apărut ulterior.
Odată cu intrarea pe piață a producției locale, prețurile au scăzut rapid și puternic, ajungând în mod obișnuit la 20–50 de lei în piețe. În unele cazuri, mai ales la producători sau în piețe aglomerate, s-au înregistrat chiar și valori de 10–30 de lei pe kilogram.
Este prima dată în ultimii ani când diferența dintre vârful de început și minimul din aceeași lună este atât de mare.
Această evoluție transformă anul 2026 într-un caz aparte: cele mai scumpe cireșe la debut de sezon, dar și unele dintre cele mai accesibile prețuri imediat după apariția ofertei locale.
Cât costă cireșele în piețele din BucureștiMediafax a mers în piețele din Capitală, iar diferențele de preț sunt vizibile de la o tarabă la alta, în funcție de proveniență și soi.
Piața Titan și OborÎn Piața Titan, cireșele din Grecia au ajuns la 20 lei pe kilogram, în timp ce soiurile pietroase se vând cu aproximativ 30 lei.
Piata Titan / Mediafax
În Piața Obor, una dintre cele mai mari din București, oferta este și mai variată. Cireșele românești din Voinești pot fi găsite la 10, 16, 20 sau 25 lei pe kilogram.
În același timp, cireșele importate de la vecinii din Bulgaria ajung la aproximativ 27 lei, iar cele pietroase urcă spre 30–35 lei.
Piața Obor – Mediafax
Piata Obor – Mediafax
Piața DomeniiÎn Piața Domenii, prețurile sunt mai ridicate. Soiul „inimă de porumbel” ajunge la 60 lei/kg, cele etichetate drept foarte dulci costă în jur de 45 lei/kg, iar cireșele pietroase se vând cu aproximativ 50 lei/kg. Comercianții nu specifică întotdeauna țara de proveniență.
Piata Domenii – Medafax
În Piața Amzei, la început de sezon, cele mai ieftine cireșe porneau de la 50 lei/kg. Vânzătorii explică fluctuațiile de preț prin costurile ridicate, în special chiriile pentru spațiile comerciale.
Paradoxul supermarketurilor onlineÎn mod surprinzător, cele mai mari prețuri nu se găsesc în piețele tradiționale, ci în supermarketurile online. Aici, diferența este dată în mare parte de eticheta ECO.
Pe platforma Freshful, cireșele standard ajung la aproximativ 65–68 lei/kg. În schimb, variantele ECO din România sau Buzău urcă spectaculos, între 150 și 175 lei/kg, în funcție de ambalaj.
Situația este similară și pe Sezamo. Cireșele ECO din Italia costă aproximativ 80 lei/kg, în timp ce cele românești ECO ajung la 160 lei/kg sau chiar 180 lei/kg pentru caserolele mici. Cireșele din Grecia, chiar și la gramaj redus, rămân la aproximativ 150 lei/kg.
Diferența este evidentă: în timp ce în piețe cireșele pot coborî până la 10–20 lei/kg, în online prețurile pot fi de până la 10 ori mai mari pentru produsele premium sau ecologice.
Un an care a schimbat regulile jocului2026 nu este doar un an cu prețuri fluctuante, ci unul care a resetat complet piața. Creșterea numărului de producători și oferta locală mai mare au dus la o ieftinire rapidă, după un început de sezon dominat de importuri scumpe.
Pentru prima dată în ultimul deceniu, cireșele au trecut, în doar câteva săptămâni, de la statutul de produs de lux la unul accesibil pentru toate buzunarele. Această schimbare ar putea avea efecte și în anii următori, mai ales dacă tendința de creștere a producției locale continuă.
Diferențele mari de preț au câteva explicații simple, dar importante: 1. Sezonul și oferta limitată:
Gruparea de partizani pro-ucraineni Atesh a afirmat luni că a sabotat infrastructura de comunicații și energie din zona Novorossiisk înaintea atacului cu drone lansat de Ucraina asupra infrastructurii petroliere din oraș, relatează The Kyiv Independent.
Scopul operațiunilor a fost „orbirea” apărării antiaeriene ruse înainte de atacul forțelor ucrainene.
„Agenții mișcării noastre au efectuat o serie de atacuri de sabotaj asupra instalațiilor de comunicații și energie din zona Novorossiisk în ajunul unui atac al Forțelor Armate Ucrainene asupra depozitului de petrol „Grușovaia”, transmite gruparea printr-un mesaj publicat pe Telegram.
În cadrul operațiunilor au fost vizate turnuri de comunicații utilizate pentru coordonarea unităților de apărare antiaeriană ruse și o substație electrică ce alimenta facilități militare și de comunicații din zonă.
„Fără electricitate, radarele staționare mari și-au pierdut funcționarea stabilă. Operațiunile de recunoaștere (n.r. – cu drone) de la periferia orașului Novorossiisk au fost practic orbite – unitățile de apărare aeriană au pierdut capacitatea de a răspunde în timp util la ținte care zboară la joasă altitudine” au transmis partizanii.
Atacul respectiv s-a produs în noaptea de vineri spre sâmbătă și a provocat un incendiu. Orașul Novorossiisk este un important terminal de export de petrol care servește drept punct final pentru conductele operate de compania de stat rusă Transneft, cea mai mare companie de conducte petroliere din lume.
Clasamentul a fost realizat de Post Office Travel Money din Marea Britanie, pe baza costurilor pentru două persoane în 50 de orașe europene, potrivit Euronews.
Au fost luate în calcul 12 produse și servicii folosite frecvent de turiști, printre care o cafea, o bere, o băutură răcoritoare, un pahar de vin, o cină cu trei feluri, transportul public, intrările la obiective turistice și două nopți de cazare la un hotel de trei stele.
Potrivit barometrului, Europa de Est domină din nou clasamentul destinațiilor cu cel mai bun raport calitate-preț.
Sarajevo, capitala Bosniei și Herțegovinei, este cel mai ieftin oraș european pentru o vacanță scurtă în 2026, cu un cost total de 287 de euro pentru cele 12 produse și servicii analizate.
Bucureștiul se află pe locul al doilea, cu un cost de 299 de euro. Costurile rămân scăzute la cazare, mese și transport, ceea ce menține capitala României „printre cele mai ieftine city break-uri din acest an”.
Top 10 cele mai ieftine city break-uri din EuropaLa celălalt capăt al clasamentului, Oslo este cel mai scump city break european pentru 2026, cu un cost de 850 de euro pentru cele 12 produse și servicii analizate.
Capitala Norvegiei este urmată în top cinci al celor mai scumpe destinații de Copenhaga, Edinburgh, Geneva și Barcelona.
Potrivit raportului, costurile mai ridicate pentru cazare și mese în oraș duc la creșterea prețului total al unei vacanțe scurte.
Top 10 cele mai scumpe city break-uri europeneANOSR a făcut o analiză cu privire la măsura în care universitățile de stat din România au adoptat modificările aduse asupra Codului-cadru de etică și deontologie universitară prin Hotărârea Guvernului nr. 952/2025, dar și asupra Regulamentului-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară prin Ordinul nr. 6882/2025.
Conform studiului, 35 de universități, adică 67,3%, nu au adoptat un nou cod de etică.
Mai mult, ANOSR arată că, din cele 52 de universități de stat, 14 universități au un grad de preluare a modificărilor de 100%, o universitate are un grad de preluare de 50%, iar alte două au un grad de preluare parțială de 50%.
Reprezentanții studenților mai spun că, în ceea ce privește Regulamentele privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, 37 de universități nu au preluat prevederile legislative în propriile documente, reprezentând un procent de 71,2%.
Doar patru universități au preluat integral modificările.
Toleranță zeroANOSR solicită implementarea cu celeritate a modificărilor legislative.
De asemenea, ANOSR solicită responsabilitate din partea universităților de stat din România în legătură cu obligația acestora de a prelua integral reglementările de la nivel național în documentele interne ale universității.
ANOSR amintește că a abordat mereu o politică de toleranță zero față de orice tip de hărțuire, hărțuire sexuală sau discriminare de gen și, de-a lungul timpului, s-a poziționat ferm împotriva oricăror astfel de acțiuni întreprinse asupra membrilor comunității universitare.
Ignorarea acestor avertizări poate duce la agravarea unei defecțiuni și, în unele cazuri, la costuri mai mari de reparație. Prin rețeaua sa națională de service-uri, Țiriac Auto pune la dispoziția clienților servicii de diagnoză și reparații realizate cu echipamente moderne și conform recomandărilor producătorilor.
Ce semnifică cele mai frecvente avertizări din bord
Check Engine – Poate indica probleme la sistemul de alimentare, aprindere, evacuare sau control al emisiilor.
ABS – Semnalează o posibilă defecțiune a sistemului antiblocare la frânare.
Airbag (SRS) – Indică o problemă la sistemul de siguranță pasivă.
Baterie – Poate semnala o defecțiune a alternatorului, bateriei sau sistemului de încărcare.
Presiune pneuri (TPMS) – Avertizează că unul sau mai multe pneuri au presiune scăzută.
AdBlue / DPF – Poate indica nivel scăzut de AdBlue sau o problemă la sistemul de post-tratare a gazelor de evacuare.
Când trebuie să mergi imediat în service
Se recomandă verificarea cât mai rapidă a automobilului atunci când:
Cum ajută diagnoza computerizată
În service-urile Țiriac Auto, diagnoza computerizată permite citirea codurilor de eroare și interpretarea acestora de către tehnicieni specializați. În funcție de rezultate, clienții primesc recomandări clare privind pașii necesari pentru remediere.
Întrebări frecvente ale șoferilor
Pot continua să conduc dacă s-a aprins un martor galben?
În unele situații, da, însă este recomandată programarea cât mai rapidă în service pentru diagnosticare.
Ce înseamnă un martor roșu?
De regulă, semnalează o problemă care necesită oprirea vehiculului și verificare imediată.
De ce aleg clienții Țiriac Auto
Indiferent de marca automobilului, identificarea rapidă a cauzei unui martor aprins în bord poate preveni probleme mai costisitoare și poate contribui la menținerea siguranței în trafic.
Pentru mai multe informații despre serviciile de diagnoză și reparație, accesați Țiriac Auto, dealer și rețea națională de service auto.
Pentru mai multe informații despre serviciile de întreținere și reparație, accesați Țiriac Auto, dealer și rețea națională de service auto.
Țiriac Auto
Tel: 0374.14.14.14
Website: https://www.tiriacauto.ro
„Dacă ar exista o convorbire telefonică între șefii de stat ai Statelor Unite și Taiwanului, cred că am privi acest lucru foarte pozitiv. Cred că partea președintelui este bine pregătită Bineînțeles, acest lucru depinde și de președintele Trump și de modul în care ar putea realiza acest lucru în mod proactiv”, a declarat luni Lin Chia-lung, ministrul de Externe de la Taipei, citat de Reuters.
Ministrul a punctat că până în prezent, nu au existat consultări bilaterale privind organizarea apelului.
Un posibil apel telefonic între Donald Trump și președintele Taiwanului, Lai Ching-te, ar reprezenta un moment care să alimenteze tensiunile în relațiile dintre Washington și Taipei.
Un astfel de demers nu s-a mai petrecut din 1979 când Statele Unite au recunoscut diplomatic Beijingul.
Trump a declarat săptămâna trecută că intenționează să discute cu liderul taiwanez, după întâlnirea avută cu președintele chinez Xi Jinping.
De asemenea, președintele Lai a declarat anterior că dacă va dialoga cu liderul de la Casa Albă, îi va transmite că Beijingul subminează pacea regională și că nimeni nu are dreptul să anexeze Taiwanul.
În paralel, administrația Trump analizează aprobarea unui nou pachet de armament pentru Taiwan, estimat la 14 miliarde de dolari.
În decembrie, Statele Unite au aprobat deja vânzări de arme în valoare de 11 miliarde de dolari către insulă, cel mai mare pachet de acest tip de până acum.
Marea Piramidă din Giza, din Cairo, Egipt, datează din perioada Vechiului Regat, aproximativ 2600-2450 î.Hr., potrivit revistei Scientific Reports, citată de NewsNation.
Cutremurele majore din 1847 și 1992, cu magnitudini de 6,8 și 5,9, au produs pagube extinse în regiune, dar au afectat foarte puțin piramida.
Cercetătorii afirmă că explicația ține de modul în care a fost construită structura.
Oamenii de știință de la Institutul Național de Cercetare în Astronomie și Geofizică din Egipt au realizat teste ample, înregistrând vibrații ambientale în 37 de puncte din interiorul și din jurul piramidei.
Ei au descoperit că aproximativ 76% dintre vibrațiile din interior se încadrează între 2,0 și 2,6 hertzi, ceea ce indică o distribuție uniformă a tensiunilor mecanice în structură.
Prin comparație, solul din jur a înregistrat vibrații de aproximativ 0,6 hertzi.
Cercetătorii spun că rezultatele sugerează că spațiile superioare de descărcare a greutății au fost concepute intenționat pentru a proteja structura de deteriorări. Folosirea calcarului contribuie, de asemenea, la rezistența la cutremure.
„Constructorii egipteni antici aveau o tradiție îndelungată de experimentare și perfecționare continuă”, a declarat seismologul Asem Salama.
„Multe încercări timpurii au eșuat, dar au învățat din fiecare eșec, rafinând tehnicile până au ajuns la un design mai stabil și mai eficient”.
Căpitanul Wayhowe Huang, de la Autoritatea pentru Incendii din Orange County, a declarat că pompierii au reușit să evalueze rezervorul mai atent în timpul nopții și au descoperit că acesta prezenta o fisură, potrivit AP.
Huang a declarat pentru Associated Press duminică dimineață că nu pare să fi avut loc nicio scurgere a substanțelor chimice extrem de volatile din rezervor. „Există încă pericolul unei posibile explozii”, a spus Huang.
Pompierii au stropit rezervorul cu apă în încercarea de a răci substanțele chimice din interior și de a preveni o explozie.
Temperatura din interiorul rezervorului a ajuns duminică la 100 de grade Fahrenheit (37,7 grade Celsius), a declarat senatorul democrat Tom Umberg.
Este o creștere de 10 grade Fahrenheit (5,5 grade Celsius) față de sâmbătă.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, care a declarat sâmbătă starea de urgență, a transmis că i-a cerut lui Donald Trump să emită o declarație de urgență pentru a consolida sprijinul federal acordat oficialilor locali și de stat.
Rezervorul sub presiune s-a supraîncălzit joi și a început să elibereze vapori la sediul unei companii din Garden Grove, la aproximativ 60 de kilometri sud de centrul orașului Los Angeles, potrivit Autorității pentru Incendii.
Nu au fost raportate victime. Testele de monitorizare a aerului au arătat că poluarea aerului din jurul zonei de evacuare se încadrează în limitele normale.
Echipamente specializate au fost mobilizate pentru a se asigura că nu se eliberează gaz din rezervorul avariat, au declarat sâmbătă oficialii de mediu de la nivel statal și federal.
Duminică, străzile din zonă erau goale, conform fotografiilor aeriene realizate de AP.
Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a îndemnat duminică guvernul libanez să „revoce deciziile pe care le-a luat pentru a incrimina rezistența”, arată Al Jazeera.
El a condamnat, de asemenea, eșecul guvernului de a respinge recentele sancțiuni americane împotriva oficialilor legați de grupare.
Într-o declarație, Rubio și-a exprimat sprijinul pentru guvernul libanez și eforturile acestuia „de a asigura redresarea, reconstrucția, asistența internațională și un viitor stabil pentru cetățenii săi, cu sprijinul deplin al Statelor Unite”.
Hezbollah, „în schimb, încearcă în mod activ să tragă Libanul înapoi în haos și distrugere”, a spus el.
Administrația Trump a mediat negocierile de pace dintre Israel și guvernul libanez, pe care Hezbollah le-a respins în repetate rânduri.
Armata israeliană a continuat, de asemenea, să efectueze atacuri mortale în toată țara, în ciuda unui pretins „armistițiu” încheiat în aprilie.
Vrei să cumperi o bucată din Iad? Pentru 625.000 de dolari (539.000 de euro), poți deveni proprietarul unei părți din faimosul oraș Hell din statul american Michigan, potrivit Euronews.
Cele aproape trei hectare scoase la vânzare includ un teren de mini-golf, o gelaterie numită The Crematory, o capelă pentru nunți și numeroase atracții construite în jurul tematicii infernale.
După decenii în care a primit turiști la „Poarta către Iad”, proprietarul în vârstă de 80 de ani a decis că este timpul să părăsească definitiv Hell.
John Colone vinde proprietatea pentru a se retrage din activitate, după ce a administrat populara atracție turistică din 1998.
Printre afacerile neobișnuite cu tematică inspirată din iad, capela pentru nunți se numără printre cele mai populare atracții.
Pe site-ul localității apare și o descriere ironică: „O căsnicie care începe în iad nu poate merge decât în sus!”
Localitatea cu nume neobișnuit există din 1838, iar denumirea Hell a fost adoptată oficial trei ani mai târziu.
Când îngheață „iadul”Iarna, în Hell temperaturile scad sub zero grade, ceea ce înseamnă că „iadul îngheață” la propriu.
Localitatea găzduiește și popularul Hell Saloon, un restaurant care include și o scenă pentru concerte.
Potrivit anunțului imobiliar, proprietatea este profitabilă. În 2024, afacerea a generat venituri brute de 327.000 de dolari (282.000 de euro).
Hell se află la aproximativ 32 de kilometri nord-vest de Ann Arbor, al cincilea cel mai mare oraș din Michigan. De-a lungul anilor, localitatea a devenit o destinație preferată de turiștii aflați în căutarea unui loc neobișnuit.
Site-ul oficial de turism al statului Michigan laudă atracțiile localității.
„Hell este o destinație excentrică și un loc care merită vizitat, cunoscut pentru umorul său diabolic și atracțiile sale neobișnuite”, se arată în descriere.
„Fie că veniți pentru distracție, fotografii sau doar pentru a putea spune «am fost în iad și m-am întors», acest oraș neconvențional oferă o experiență memorabilă și distractivă”.
Anterior, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat reporterilor că propunerea va fi probabil respinsă, potrivit The Kyiv Independent.
„Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%”, a spus el.
Rutte nu a numit statele membre care blochează propunerea, dar o sursă din cadrul NATO a declarat pentru The Telegraph că oponenții sunt Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania.
„Nu sunt foarte entuziaști de această idee”, a spus sursa.
Vestea vine la scurt timp după relaxarea surprinzătoare a sancțiunilor britanice asupra petrolului rusesc, ceea ce reprezintă o lovitură suplimentară pentru imaginea Londrei ca unul dintre cei mai fideli parteneri ai Ucrainei.
Marea Britanie a stârnit șoc și indignare pe 19 mai prin eliberarea discretă a unei licențe temporare care permite importul de motorină și combustibil pentru avioane obținute din petrol rusesc, cu condiția ca „produsele să fi fost prelucrate într-o țară terță”.
Guvernul a acordat, de asemenea, o licență care permite transportul maritim și livrarea de gaz natural lichefiat (GNL) de la terminalele rusești Sakhalin-2 sau Yamal LNG.
Oficialii ucraineni și europeni au fost luați prin surprindere de acest anunț, iar Londra și-a cerut ulterior scuze pentru modul stângaci în care a fost prezentat.
Licențele rămân însă în vigoare.
Respingerea de către Franța a planului de cheltuieli îi subminează, de asemenea, statutul de campion al luptei Ucrainei împotriva Rusiei.
Parisul împarte conducerea cu Londra asupra așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, aliați care colaborează pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung pentru Kiev.
Potrivit sursei ziarului Telegraph, cel puțin alți șapte membri NATO au susținut planul lui Rutte. Se pare că toți acești membri susținători cheltuiesc deja peste 0,25% din PIB-ul lor pentru ajutorul militar acordat Kievului.
Deținuții s-au adunat pe acoperișul închisorii și au agățat pancarte. Pe unele se putea citi „SOS”, „Suntem torturați”. „Gata cu tortura, gata cu tortura”, scandau deținuții în cor, potrivit Le Figaro care citează AFP.
Mulți aveau fețele acoperite. Coloane mari de fum se ridicau de la Internatul Judiciar din Barinas (Injuba), la aproximativ 500 km de Caracas.
Deținuții au dat foc la saltele și cearșafuri. Polițiști echipați cu scuturi au luat poziție în jurul instituției, în timp ce zeci de rude ale deținuților s-au adunat, îngrijorați de situație.
Yelitza Arrollo, care nu mai are vești de la fiul ei din 8 mai, afirmă pentru AFP că gardienii „l-au închis, l-au bătut” și că deținuții „suferă, pentru că îi lovesc într-un mod cu adevărat oribil, sunt torturați, li se aruncă apă rece, li se administrează șocuri electrice, li se dă foc, sunt maltratați enorm, vrem demiterea directorului”.
„1.200 de bărbați și peste 100 de femei private de libertate”ONG-ul Observatorio Venezolano de Prisiones (OVP) a scris într-o postare pe rețelele sociale că „1.200 de bărbați și peste 100 de femei private de libertate la Centrul de detenție judiciară din Barinas au intrat în grevă”.
„Ministerul Serviciilor Penitenciare ignoră deținuții, care denunță maltratările de mai bine de o săptămână: nu sunt ascultați, dimpotrivă, se trage asupra lor și li se aruncă gaze”, adaugă OVP.
În aprilie, guvernul a confirmat moartea a cinci persoane în timpul unei revolte în închisoarea de maximă siguranță Yare III (la 70 km de Caracas).
În 2023, președintele destituit Nicolás Maduro a ordonat o operațiune militară pentru a interveni în principalele închisori ale țării, controlate de ani de zile de bande.
Președinta interimară Delcy Rodriguez, care i-a succedat lui Maduro după capturarea acestuia de către armata americană în ianuarie, a promis, printre altele, o reformă judiciară.
Cu toate acestea, cele două părți au rămas în dezacord cu privire la aspecte cheie, printre care blocajele din Strâmtoarea Ormuz, care au continuat să limiteze aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu.
Contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu 4,71 dolari, sau 4,55%, la 98,83 dolari pe baril la ora 22:34 GMT, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate din SUA se situa la 92,03 dolari pe baril, în scădere cu 4,57 dolari, sau 4,73%.
Ambele contracte au atins cel mai scăzut nivel din 7 mai la începutul sesiunii, potrivit Reuters.
Donald Trump a declarat, sâmbătă, că Washingtonul și Iranul au „negociat în mare parte” un memorandum de înțelegere privind un acord de pace care ar redeschide Strâmtoarea Ormuz. Înainte de conflict, transporta o cincime din livrările globale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Cu toate acestea, cele două părți rămân în dezacord cu privire la mai multe chestiuni dificile.
Trump a spus duminică că le-a transmis reprezentanților săi să nu se grăbească să încheie vreun acord cu Iranul.
Analistul MST Marquee, Saul Kavonic, a declarat:
„În ciuda tuturor rezervelor și riscurilor care persistă în legătură cu acordul de pace și Strâmtoarea Ormuz, se întrevede acum o rază de speranță la capătul tunelului, ceea ce va aduce o ușurare pe termen scurt a prețului petrolului”.
Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca trecerea la normal a fluxurilor de petrol prin strâmtoare și repararea instalațiilor de petrol și gaze avariate să dureze luni de zile.
O pierdere recurentă de presiune în segmentul rusesc al ISS a reapărut, arată DailyGalaxy.
Cazul readuce în atenție dificultățile de inginerie asociate întreținerii hardware-ului orbital vechi de decenii.
Problema a fost detectată la începutul lunii mai. Cosmonauții au observat o scădere lentă a presiunii în modulul de serviciu Zvezda.
Acest fapt arată că defecțiunea nu este încă rezolvată, în ciuda anilor de încercări de remediere.
Istoria acestei probleme pe ISS a început în septembrie 2019. Roscosmos a raportat atunci o scădere a presiunii în compartimentul de legătură (PrK). Acest compartiment conectează un port de andocare la modulul Zvezda.
În timp, pierderea s-a agravat. A ajuns de la aproximativ o livră de gaz pe zi la puțin peste două livre. Situația a determinat NASA să ridice nivelul de risc la maximum.
Problema care nu dispareLa începutul lunii mai a avut loc o nouă anomalie. Cosmonauții ruși au lucrat la descărcarea de marfă de pe nava Progress 95.
Ei au observat că tunelul de transfer către modulul Zvezda pierde din nou presiune.
Problema recurentă evidențiază dificultățile întreținerii echipamentelor aflate de aproape trei decenii pe orbita joasă a Pământului.
Acestea rămân expuse radiațiilor intense, micro-meteoriților și variațiilor extreme de temperatură. Chiar și microfisurile sau degradarea materialelor pot afecta etanșeitatea.
Situația impune monitorizare constantă și intervenții tehnice regulate din partea echipajelor și a echipelor de la sol.
Problema persistentă a reaprins dezbaterile privind retragerea ISS. Stația are program de dezafectare în 2030.
Există discuții în Congresul SUA despre o posibilă amânare. Scopul ar fi menținerea unei prezențe umane continue pe orbită prin platforme comerciale.
John Healey se întorcea în Regatul Unit joi, după o vizită la militarii britanici din Estonia, când a avut loc incidentul, a relatat pentru prima dată publicația The Times, citată de BBC.
Se crede că Rusia se află în spatele atacului, care a obligat piloții să folosească un alt sistem de navigație, după ce GPS-ul aeronavei a fost dezactivat în timpul zborului de trei ore.
Incidentul a avut loc la o zi după ce s-a aflat că două avioane de vânătoare rusești au interceptat „repetat și periculos” un avion spion al RAF deasupra Mării Negre luna trecută.
Nu se știe dacă Healey a fost vizat în mod deliberat, însă publicația a relatat că traiectoria zborului era vizibilă pe site-uri de urmărire a aeronavelor.
În timpul vizitei sale în Estonia, Healey a discutat cu militari britanici care participau la un exercițiu NATO în apropierea frontierei cu Rusia.
Într-un incident separat, luna trecută, un avion de vânătoare rus Su-35 s-a apropiat de o aeronavă de supraveghere Rivet Joint, ajungând suficient de aproape încât să declanșeze sistemele de urgență și să dezactiveze pilotul automat.
De asemenea, un avion Su-27 a efectuat șase treceri în fața aeronavei RAF, apropiindu-se la doar șase metri de botul acesteia.
Healey a lăudat „profesionalismul excepțional” al echipajului RAF în timpul acestor survoluri rusești „inacceptabile”.
Ministerul Apărării le-a descris drept cele mai periculoase acțiuni rusești de după 2022, când un pilot „necinstit” a lansat o rachetă asupra unui Rivet Joint deasupra Mării Negre.
În 2024, un avion RAF care îl transporta pe atunci ministrul apărării Grant Shapps a avut semnalul GPS bruiat în timp ce zbura în apropierea teritoriului rus.
Serviciul Secret a transmis că trecătorul, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, a suferit o rană prin împușcare descrisă ca nefiind în pericol de moarte. Nu este clar cum a fost împușcat, potrivit AP.
Autoritățile au oferit puține detalii suplimentare despre incidentul armat de sâmbătă seara.
Departamentul de Poliție Metropolitană al Districtului Columbia a afirmat că suspectul, identificat ca fiind Nasire Best, în vârstă de 21 de ani, a început să tragă în direcția unui punct de control de securitate al Casei Albe.
În acel moment, agenții Serviciului Secret au ripostat.
Best, din Dundalk, Maryland, a fost declarat ulterior decedat la spital.
Președintele Donald Trump se afla la Casa Albă în momentul incidentului.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că suspectul din incidentul armat de sâmbătă avea o „posibilă obsesie pentru cea mai prețuită clădire a țării noastre”.
El a folosit, de asemenea, incidentul pentru a promova sala de bal pe care dorește să o construiască pe locul fostei aripi estice a Casei Albe.
Trump a afirmat că incidentul „demonstrează cât de important este, pentru toți viitorii președinți, să dispună de ceea ce va fi cel mai sigur spațiu de acest gen construit vreodată în Washington, D.C.”.
„Are Nicușor ceva în cap. Cum pot să știu eu? Văd nume… Eu cred că în ziua de 6 mai unul dintre invitații dumneavoastră a spus că și președintele trebuie să convoace consultări. PSD trebuia să se ducă, n-au făcut-o de trei săptămâni. Cu ce se duce PSD? Răspunsul este: ce propune Nicușor. Nu mi se pare în regulă”, a declarat Antonescu, duminică seara, la Antena 3 CNN.
Acesta a comentat și numele lui Eugen Tomac în discuțiile despre viitorul Executiv.
„Eu despre Tomac nu am o părere rea. Este băsist, a fost un om decent. Un om politic rezonabil. Nu văd potrivit ca liderul unui partid care nu a pătruns în Parlament să conducă. Nu e treaba mea”, a spus fostul lider liberal.
Antonescu consideră însă că există mai multe variante cu experiență pentru funcția de șef al Guvernului.
„Există chiar mai multe. Oameni ca Nazare și Predoiu sunt calificați politic. Au experiență politică internă, internațională. Ei înțeleg și țara, și lumea politică. Sunt variante”, afirmă Antonescu.
Fostul președinte al PNL a vorbit și despre situația din PSD și despre influența liderilor partidului în desemnarea viitorului premier.
„În PSD sunt cinci-șase oameni dacă nu vrea Sorin Grindeanu. Grindeanu a fost un ministru care a făcut niște lucruri. (…) Sunt în PSD niște oameni cărora eu le-as da mandatul. Eu am mai spus. Locul asta de prim-ministru este pe zi ce trece cel mai greu. Primul ministru e omul responsabil practic”.
„Nemulțumirea mea nu ține de ce face sau nu face PNL. Această jumătate de viață înseamnă niște bătălii pe care le-am câștigat sau pierdut. Noi am pus suflet”, a declarat Antonescu, duminică seara, la Antena 3 CNN.
Acesta a comentat și tensiunile din partid privind relația cu PSD și acuzațiile potrivit cărora liberalii ar fi devenit „brelocul PSD”.
„Chestiunea cu brelocul este o chestie de logică. A fost făcută de PNL. PNL nu mai acceptă. Când s-a făcut? După moțiunea de cenzură. Nu mai acceptăm să fim brelocul PSD. Când am fost? Cum să fii brelocul când tu ai premier, ai miniștri?”, a spus Antonescu.
„Am apucat diferite PSD-uri. PSD-ul lui Iliescu, în perioada de glorie, PSD-ul lui Ponta, al lui Dragnea. Cred că acest PSD este cel cu care ai putea face o coaliție. Istoria până nu o sa ne-o știm o sa fim condamnați sa facem cateva revoluții in gol. (…) O caramidă s-a pus peste alta. Noi suntem mereu la zero”.
Fostul președinte al PNL l-a criticat și pe premierul interimar Ilie Bolojan, acuzându-l de promovarea unor idei „demagogice” și „ușor extremiste”.
„Anumite idei pe care le propagă Bolojan, caracterul demagogic, uneori ușor extremist… Partidul extremist AUR? Și eu pot să spun partidul extremist USR. Probabil e un proiect. Vad ca el se derulează”.
În opinia sa, „istoria PNL se reduce la isteria față de PSD. Să ne aducem aminte cum Iohannis a refuzat sa puna un partid care a câștigat. Sa ne aducem aminte cum a intrat Dragnea la pușcărie. Iohannis a fost bun cât a fost bun. Nu le-a dat mandatul… A reduce istoria PNL la o luptă maniacală asupra PSD mi se pare păgubos”
Despre Ilie Bolojan, Antonescu a spus că se află „într-o euforie”.
„Bolojan este, ca și mare parte din PNL, într-o euforie. S-au îmbătat până să bea”, a declarat acesta.
