MediaFax.ro

Bărbatul care a proiectat cu laserul, pe o clădire, mesajul „Marș la Moscova”, la protestul de joi seara din Piaţa Universităţii, a fost amendat cu 1.000 de lei, anunță vineri Jandarmeria Capitalei.

„În contextul adunării publice din data de 15.01.2025, din Piața Universității, pe timpul deplasării manifestanților, un bărbat a proiectat un mesaj pe o clădire, stârnind indignarea celorlalți participanți la adunarea publică. (…) Astfel, bărbatul în cauză a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 1.000 de lei, în conformitate cu prevederile art. 26, lit. e) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, cu modificările și completările ulterioare”, precizează Jandarmeria Capitalei.

Un videoclip publicat de Lupii Tricolori pe pagina de Facebook arată cum un bărbat își oprește motocicleta în zona în care avea loc manifestația și a proiectat, pe fațada unei clădiri din Piața Universității, mesajul „Marș la Moscova”.

După ce bărbatul a proiectat mesajul câțiva dintre protestatari l-au huiduit și au vrut să vină către el, dar au fost împiedicați de jandarmi. Totodată, forțele de ordine i-au solicitat acestuia să părăsească zona, iar el s-a conformat și la scurt timp a plecat.

Câteva mii de persoane au participat, joi seară, la „protestul împotriva Legii Vexler”, organizat de Claudiu Târziu și susținut de AUR.

Delegația, formată din 11 congresmeni și condusă de senatorul democrat Chris Coons, urmează să se întâlnească cu premierul danez Mette Frederiksen și cu premierul Groenlandei, Jens Frederik Nielsen, a anunțat biroul premierului de la Copenhaga, notează Reuters.

Întâlnirea are loc în contextul tensiunilor generate de declarațiile liderului de la Casa Albă care a spus că Groenlanda este vitală pentru securitatea Statelor Unite și nu a exclus utilizarea forței pentru a prelua teritoriul arctic.

De asemenea, miercuri, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei s-au întâlnit cu secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance, însă poziția administrației americane nu s-a schimbată.
În decursul săptămânii, liderul delegației americane a susținut: „Într-o perioadă de instabilitate internațională crescândă, trebuie să ne apropiem de aliații noștri, nu să-i îndepărtăm”.

Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, a declarat despre subiect: „Știu că există îngrijorări reale și profunde aici, în Danemarca și în Groenlanda. Aceste îngrijorări sunt de înțeles atunci când încrederea este zdruncinată. Dar cred că vocile raționale vor prevala”.

Polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 13 Poliție au reținut, miercuri, o femeie, în vârstă de 35 de ani, într-un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare.

Din datele și probele administrate în cauză a rezultat că, în 5 ianuarie 2026, aceasta a indus în eroare organele judiciare, sesizând faptul că ar fi fost amenințată, prin intermediul unei aplicații de mesagerie, cu acte de violență extremă, atât ea, cât și copilul său, de către fostul soț, față de care instanța a emis, la data de 27 octombrie 2025, un ordin de protecție.

Astfel, ca urmare a sesizării, au fost dispuse măsuri specifice, inclusiv o percheziție domiciliară în județul Suceava, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.

„În urma cercetărilor efectuate a reieșit faptul că femeia ar fi achiziționat o cartelă de telefonie mobilă preplătită, pe care ar fi instalat o aplicație de mesagerie, iar ulterior ar fi transmis către propriul număr de telefon un mesaj de amenințare cu acte de violență extremă, inducând astfel în eroare organele judiciare cu privire la proveniența mesajului”, arată Poliția Capitalei.

Se pare că femeia ar fi făcut totul ca să se răzbune pe fostul ei soț.

În baza probatoriului administrat în cauză, față de femeia în vârstă de 35 de ani a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, iar ulterior magistrații au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 13 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de inducerea în eroare a organelor judiciare.

Fostul soț al femeii avea și el probleme cu legea, el fiind militar, dar condamnat pentru conducere fără permis și sub influența drogurilor, trimis în judecată și pentru trafic de droguri.

Ministrul olandez al Apărării, interimarul Ruben Brekelmans, a anunțat trimiterea în misiunea din Groenlanda a unui singur ofițer naval.

Acesta își va uni forțele cu alți parteneri NATO pentru a se pregăti pentru un exercițiu militar în Arctica, relatează NL Times.

Decizia ministrului olandez al Apărării de a trimite o forță de intervenție alcătuită dintr-un singur om a fost întâmpinată cu ironie în Olanda, mai ales că ministrul a dat asigurări că ofițerul detașat va avea lenjerie intimă termică, dar și că Olanda vrea să transmită un mesaj clar Washingtonului: „Până aici și nu mai departe!”.

„Trebuie să menținem un echilibru”

La conferința de presă prilejuită de eveniment, ziariștii olandezi l-au întrebat pe ministrul Brekelmans dacă un singur om nu este cumva prea puțin pentru a ajuta Groenlanda într-o eventuală invazie americană.

Brekelmans a răspuns: „Poate, dar trebuie să menținem un echilibru. Dacă trimitem doi soldați sau chiar trei, acest lucru ar putea fi perceput la Pentagon drept un act de agresiune.

Trimiterea a mai mult de un soldat ar putea provoca o escaladare masivă a conflictului.

Totul trebuie să rămână proporțional. Nu trebuie să jignim inamicul”, a spus acesta, citat de nieuwspaal.nl.

Echipă de recunoaștere germană alcătuită din 13 membri

Între timp, mai multe națiuni europene fie au desfășurat deja trupe în Groenlanda, fie le trimit în prezent.

Germania a trimis joi o echipă de recunoaștere formată din 13 membri, a anunțat Bundeswehr (Forțele Armate Germane), ca răspuns la o solicitare a guvernului danez.

Soldații germani urmează să rămână până sâmbătă în Groenlanda.

Misiunea lor include evaluarea modului în care pot ajuta Danemarca „în menținerea securității regionale, cum ar fi, de exemplu, prin capacități de supraveghere maritimă”.

Premierul canadian Mark Carney a anunțat vineri, la finalul unei vizite oficiale de două zile la Beijing, că tariful de 100% aplicat mașinilor electrice din China va fi redus treptat. Inițial, importurile din Canada vor fi plafonate la 49.000 de unități pe an. Urmează ca limita să crească la 70.000 în decurs de cinci ani, scrie AP.

În contrapartidă, autoritățile chineze vor micșora semnificativ taxele vamale pentru semințele de rapiță canadiene. Acesta este un produs de export esențial pentru Ottawa. Taxele vor coborâ de la  aproximativ 84% la circa 15%. Această măsură redeschide efectiv accesul fermierilor canadieni la o piață de desfacere care fusese aproape complet închisă în ultimii ani.

Relații bilaterale în reconstrucție după o perioadă tensionată

Acordul se înscrie într-un context mai amplu de relansare diplomatică. În cadrul vizitei, Carney s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping la Marea Sală a Poporului, ambii exprimându-și disponibilitatea pentru o „nouă etapă” în relațiile dintre cele două state. Xi a subliniat că dialogul reluat în 2025 a creat premisele unei cooperări consolidate.

Premierul canadian a caracterizat discuțiile drept „istorice și productive”. El a subliniat că actuala situație globală pune presiune asupra mecanismelor internaționale de guvernanță și comerț.

Canada: schimbare de direcție față de politica „America First”

Decizia actuală marchează o ruptură față de linia urmată sub mandatul fostului premier Justin Trudeau. Ottawa a adoptat atunci măsuri similare celor impuse de Washington împotriva produselor chinezești. În replică, Beijingul a introdus restricții severe asupra exporturilor agricole canadiene.

Carney a evidențiat dorința de a reduce dependența economică față de Statele Unite, în condițiile în care peste 75% din exporturile Canadei se îndreaptă încă spre piața americană. Tarifele impuse în perioada administrației Trump au grăbit această schimbare de strategie.

Organizațiile de afaceri din Canada și China au salutat acordul, descriindu-l drept un moment de referință după ani de blocaj diplomatic. Fermierii canadieni ar putea fi printre principalii beneficiari, în timp ce consumatorii din Canada ar putea avea acces la vehicule electrice la prețuri mai competitive.

După vizita în China, Mark Carney va continua turneul diplomatic în Qatar, urmând să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos. Acolo va promova Canada drept un partener comercial stabil în contextul fragmentării crescânde a economiei internaționale.

În eventualitatea în care Dacian Dragoș va fi suspendat, ar mai rămâne opt judecători, care sunt egal împărțiți pro și contra adoptării legii pensiilor speciale ale magistraților. Întrebat ce s-ar putea întâmpla în acest caz, Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției, a precizat:

„Intră în blocaj. Dacă vreți să vă duc în trecut cu mulți ani în urmă, a fost un alt caz extrem de important când era un blocaj 4 într-un fel, 4 într-un fel și nu se putea lua o decizie, până când nu s-a numit un nou judecător”, a declarat Toader.

Acesta a mai precizat că nu se va ajunge, totuși, acolo, pentru că Dacian Dragoș, judecătorul CCR, nu va fi demis: „Convingerea mea este că nu vom ajunge acolo, că Dacian Dragoș nu va fi nici suspendat, nici revocat, va trece și ziua de azi de la Curtea de Apel cu o respingere ca neîntemeiat a sesizării”, a declarat Tudorel Toader.

Acesta a mai precizat că, în cazul în care cei doi judecători CCR, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc ar fi demiși, decizia s-ar putea lua în continuare, pentru că este nevoie de un minim de șase judecători, care iau decizia cu cinci voturi, menționând că procedura nu se va relua de la zero.

Judecătorii s-au întrunit vineri, de la ora 10:00, pentru a lua o decizie asupra pensiilor magistraților. Totuși, CCR a amânat din nou pronunțarea unei decizii pentru data de 11 februarie 2026.

Reamintim că avocata Silvia Usciov, apropiată a partidului AUR, a constetat la Curtea de Apel numirea a doi judecători ai Curții Constituționale, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Vineri, magistrații Curții de Apel decide dacă cei doi judecători vor fi sau nu suspendați.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Craiova au luat măsura reținerii unui bărbat în vârstă de 20 de ani, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane.

Anchetatorii au probe că, în luna iunie 2022, tânărul, prin inducere în eroare (promisiunea unei relații de iubire) și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a unei victime (în abandon școlar și provenită dintr-o familie cu posibilități materiale reduse) a recrutat-o în scopul exploatării sexuale.

Ulterior, până în iunie 2025, prin constrângere fizică și psihică, tânărul a obligat fata să practice prostituția în diverse locații din Craiova, dar și din Italia și Belgia.

Sumele de bani provenite din activitatea infracțională au fost însușite de către inculpat.

Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile.

Lituania a acuzat, vineri, că serviciul de informații militare GRU al Rusiei a orchestrat tentative de incendiu la o fabrică care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, relatează Reuters.

Șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost arestați și acuzați pentru incendiul produs în 2024 la o fabrică din Lituania, care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene, au declarat vineri oficialii lituanieni. Fiecare riscă până la 15 ani de închisoare dacă vor fi condamnați, a declarat procurorul șef Arturas Urbelis, potrivit sursei citate.

Într-o conferință de presă, adjunctul șefului poliției criminale din Lituania, Saulius Brigina, a subliniat că „infracțiunile au fost coordonate, iar ordinele au fost date autorilor de către un grup de persoane care locuiesc în Rusia și care au legături cu GRU din Rusia”.

Polonia, Cehia și România, alte ținte ale grupului

Autoritățile lituaniene au mai afirmat faptul că Grupul care a coordonat atacul era format din cetățeni columbieni și cubanezi care locuiau în Rusia și care au încercat să comită atacuri similare cu incendii în Polonia, România și Cehia, a declarat Briginas.

„A existat cooperare cu oficiali din Republica Cehă, Polonia și România. Deoarece în timpul acestei anchete și în timpul cooperării, s-au obținut date conform cărora organizatorii și coordonatorii acestor acte criminale au organizat și comis acte criminale similare în alte țări ale UE”, a spus el, potrivit LRT.

„Conform datelor disponibile, în Republica Cehă, persoanele menționate anterior au coordonat și organizat acte criminale similare, încercând să incendieze autobuze operate de compania de transport din Praga, o filială a Poștei Cehe, centre comerciale și chiar un cinematograf”, a continuat oficialul.

Între timp, în România, a spus Briginas, au avut loc atacuri asupra depozitelor de hârtie și carton, instalațiilor de depozitare a deșeurilor și stațiilor de control al sondelor de petrol și gaze. În Polonia, sabotorii au vizat șantierele de construcții și alte depozite.

Pentru acțiunile lor, sabotorii au fost plătiți cu 5.000 până la 10.000 de euro. „Autorii au fost motivați în principal de bani”, a spus Urbelis.

Apărarea acestui teritoriu arctic și locul său în cadrul Alianței Atlantice și al cadrului de securitate al UE sunt în centrul atenției, având în vedere amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei și în timp ce Danemarca și alte țări europene intenționează să își consolideze desfășurarea militară pe insulă, scrie EFE.

Clauza de solidaritate a UE

Articolul 42.7 din Tratatul UE prevede că, în cazul în care o țară a Uniunii face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre trebuie să îi ofere ajutor și asistență „prin toate mijloacele de care dispun”.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat joi că Groenlanda este „în principiu acoperită” de această clauză , deși a adăugat că recurgerea la aceasta nu este în prezent luată în considerare, deoarece acest punct nu a fost încă atins.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări că Groenlanda se poate baza pe UE „din punct de vedere politic, economic și financiar” în fața amenințărilor lui Trump și a subliniat că Arctica și securitatea acesteia sunt „chestiuni cheie” pentru blocul comunitar.

Articolul 42.7 menționat anterior a fost invocat o singură dată până în prezent, în noiembrie 2015, în urma atacurilor teroriste jihadiste de la Paris, pentru a solicita sprijin din partea statelor membre în acțiunile lor împotriva Statului Islamic sau în operațiuni internaționale.

Formulat în Tratatul de la Lisabona, în vigoare din decembrie 2009, articolul prevede că, dacă un stat membru este „victimă a unei agresiuni pe teritoriul său”, celelalte „îi vor oferi ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”, în conformitate cu articolul 51 din Carta Națiunilor Unite.

Se specifică faptul că acest lucru se va face „fără a aduce atingere naturii specifice a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre” și se adaugă că angajamentele și cooperarea țărilor „vor continua să fie în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul NATO”.

Apărarea colectivă în cadrul NATO

Articolul 42.7 din TUE prezintă similarități cu articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord , semnat la Washington la 4 aprilie 1949, și cu tratatul fondator al NATO, care acoperă și Groenlanda.

Acest articol prevede că, dacă are loc un atac armat împotriva oricărui aliat, având loc în Europa sau America de Nord, acesta va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor și, în consecință, fiecare dintre aceștia, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă recunoscut de articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va ajuta partea sau părțile atacate.

În acest scop, poate recurge la orice măsuri pe care le consideră necesare, „inclusiv utilizarea forței armate, pentru a restabili securitatea în zona Atlanticului de Nord”.

Surse aliate au declarat joi pentru EFE că NATO rămâne „în strânsă legătură cu autoritățile daneze” și au reiterat că aliații „sunt de acord că securitatea în Arctica este o prioritate, iar Alianța menține o prezență maritimă constantă în regiunea arctică și a Nordului Îndepărtat pentru a menține pacea și stabilitatea și a proteja interesele noastre comune în regiune”.

Astfel, Alianța „studiază activ modalități de consolidare a securității în Arctica”, în timp ce aliații, individual, în colaborare cu alții și prin intermediul NATO, participă la exerciții, desfășoară operațiuni de prezență maritimă și iau parte la antrenamente care sprijină descurajarea și apărarea în condiții arctice.

Experții consideră că, în teorie, articolul 42.7 din TUE ar permite unui stat membru să solicite asistență din partea altor țări ale UE chiar dacă agresiunea militară ar proveni din interiorul NATO, deși subliniază că acesta ar fi un scenariu neexplorat și greu de prevăzut, deoarece majoritatea capacităților și deciziilor militare ale 23 dintre țările UE sunt strâns legate de Alianța Atlantică.

Însăși von der Leyen a subliniat că discuțiile privind securitatea în Arctica ar trebui abordate în primul rând în cadrul NATO și a indicat că UE va continua să lucreze în acest sens „cu toți partenerii săi”, inclusiv în mod explicit cu Statele Unite.

 

Aceasta reprezintă o nouă etapă în dialogul bilateral între Moscova și Tel Aviv privind stabilitatea regională.

Potrivit Reuters, Vladimir Putin a oferit sprijinul Rusiei în medierea conflictelor și a problemelor ce implică Iranul.

Liderul rus a subliniat necesitatea intensificării eforturilor politice și diplomatice pentru a asigura securitatea și stabilitatea în regiune, reafirmând disponibilitatea Moscovei de a juca un rol activ în prevenirea escaladării tensiunilor.

Experții în politică internațională consideră că această discuție telefonică ar putea reprezenta începutul unei cooperări mai intense între Rusia și Israel în ceea ce privește managementul crizelor regionale, inclusiv cele legate de Iran.

De asemenea, implicarea Moscovei în mediere poate avea un impact semnificativ asupra negocierilor viitoare privind securitatea nucleară și stabilitatea politică în Orientul Mijlociu.

Marea Britanie oferă încă 20 de milioane de lire sterline pentru a ajuta Ucraina să repare și să protejeze infrastructura energetică afectată, relatează Kyiv Post.

Situația este cu atât mai gravă având în vedere condițiile cu temperaturi scăzute și atacurile rusești care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și căldură.

Guvernul britanic a făcut anunțul în timp ce Londra și Kievul marchează prima aniversare a parteneriatului lor de 100 de ani, celebrată vineri în capitala Ucrainei.

Oficialii britanici au spus că finanțarea vizează nevoile urgente ale iernii.

În această perioadă, milioane de ucraineni, inclusiv copii și persoane în vârstă, se confruntă cu pene de curent și lipsa încălzirii, în condiții de temperaturi sub zero grade.

Suma va fi folosită pentru repararea și restaurarea instalațiilor afectate, protejarea echipamentelor energetice și susținerea producerii de energie, pentru a asigura electricitate și căldură în locuințe, spitale și școli.

Pe lângă sprijinul energetic, Londra a anunțat și extinderea programului de parteneriat școlar dintre Marea Britanie și Ucraina.

În următorii trei ani, alte 300 de școli vor participa la inițiativă, ajungându-se la aproximativ 54.000 de elevi din ambele țări, notează Kyiv Post.

Anunțul britanic urmează sprijinului Italiei, care a început să trimită cazane industriale de mare capacitate Ucrainei, ca parte a unui pachet de ajutor energetic de urgență.

Echipamentele, cu puteri între 550 și 3.000 de kilowați, ajung la unitățile critice cele mai afectate de întreruperi. Valoarea totală a livrării italiene se ridică la 1,85 milioane de euro.

Situație de urgență energetică

Președintele Volodimir Zelenski a spus că Ucraina a declarat stare de urgență energetică din cauza atacurilor constante asupra infrastructurii.

Cu temperaturi care coboară până la -17°C, atacurile rusești au lăsat unele zone ale capitalei fără încălzire, în timp ce orașul se apropie de un colaps sistemic.

Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică din Ucraina, a menționat că situația din Kiev este fără precedent la nivel mondial.

„Atacurile asupra infrastructurii energetice la -15°C [5°F] într-un oraș dependent de încălzire centralizată sunt fără precedent în lume”, a declarat Kharchenko.

Deși perceput ca o rețea globală imposibil de controlat, Internetul depinde de infrastructuri fizice și logice bine definite. Există în mod evident cabluri de fibră optică, noduri de interconectare, servere și furnizori de servicii (ISP). Deținerea sau controlarea câtorva puncte strategice este suficientă pentru a încetini, filtra sau chiar opri complet fluxul de informații, arată publicația Il Post.

Cea mai drastică abordare constă în deconectarea routerelor, suspendarea rețelelor mobile sau blocarea legăturilor internaționale prin cablu. Deși eficiente în oprirea comunicațiilor, aceste măsuri au efecte economice și sociale severe, afectând inclusiv funcționarea instituțiilor publice, a băncilor și a spitalelor.

În practică, guvernele autoritare recurg mai des la restricții selective, manipulând protocoalele care permit comunicarea între rețele. Astfel, țara poate fi „deconectată” de Internetul global, păstrând totuși funcționalitatea rețelelor interne.

Internetul și cenzura prin DNS și IP

Accesul la anumite site-uri poate fi interzis prin modificarea sistemului DNS – care transformă numele domeniilor în adrese IP – sau prin blocarea directă a acestor adrese. Aceste intervenții pot limita simultan accesul la zeci sau sute de site-uri, uneori afectând și platforme care nu erau ținta inițială.

Tehnologii avansate permit analiza tipului de date care circulă online, identificând aplicații de mesagerie, platforme video sau rețele sociale. Autoritățile pot întrerupe selectiv conexiunile, creând impresia unor erori tehnice.

Încetinirea intenționată a vitezei

O altă metodă folosită este reducerea deliberată a vitezei de transfer. Tehnic, Internetul rămâne accesibil, dar devine atât de lent încât utilizarea sa este aproape imposibilă. Adesea, această practică este prezentată publicului ca o problemă tehnică, ascunzând scopul real de cenzură.

Iranul a dezvoltat, în timp, o infrastructură proprie capabilă să funcționeze independent de conexiunile internaționale. Astfel, serviciile interne continuă să fie disponibile, în timp ce accesul la informații externe este aproape complet blocat.

Chiar și în condițiile cele mai restrictive, anumite informații reușesc să treacă dincolo de bariere – imagini, clipuri sau mesaje ajung la public, deși cu mare dificultate. Totuși, lipsa unei conexiuni largi îngreunează serios documentarea precisă a evenimentelor și estimarea reală a numărului de victime.

În timpul vizitei sale oficiale la Tokyo, prim-ministrul Italiei a publicat pe rețelele sociale o fotografie în care apare alături de omoloaga sa japoneză, Sanae Takaichi, iar sub imagine se regăsește o ilustrație în stil manga a celor două. Postarea a fost însoțită de mesajul: „Două națiuni îndepărtate, dar din ce în ce mai apropiate. Prietenie și armonie”, subliniind apropierea dintre Italia și Japonia.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by Giorgia Meloni (@giorgiameloni)

Cu ocazia întâlnirii, Sanae Takaichi i-a oferit Giorgiei Meloni mascota oficială a Expo Green 2027, Tunku Tunku, un personaj în formă de inimă care reprezintă natura și creșterea. De asemenea, prim-ministrul japonez i-a dăruit premierului italian mai multe desene realizate de copii, într-un gest simbolic de prietenie și apreciere.

Vizita Giorgia Meloni în Japonia coincide cu aniversarea premierului italian

Vizita oficială la Tokyo a avut loc chiar în perioada în care Giorgia Meloni și-a sărbătorit ziua de naștere, împlinind 49 de ani. Cu acest prilej, prim-ministrul Japoniei i-a transmis urări de „La mulți ani” și a felicitat-o în mod public.

La întâmpinarea de la Kantei, reședința prim-ministrului japonez, Sanae Takaichi a declarat: „Este o mare onoare pentru mine ca Giorgia să-și sărbătorească ziua de naștere în Japonia. Vreau să o sărbătoresc împreună cu ea, alături de poporul japonez. Toate cele bune!”

Discursul despre responsabilitate și „Ganbaru”

În partea finală a discursului său, Giorgia Meloni a nuanțat faptul că ea și Sanae Takaichi sunt primele două femei care conduc popoarele lor, considerând acest lucru o mare onoare, dar și o mare responsabilitate.

Premierul italian a vorbit despre conceptul japonez „Ganbaru”, explicând că acesta înseamnă nu doar să dai tot ce ai mai bun, ci să faci mai mult decât poți și să-ți depășești propriile limite. Meloni a adăugat că această abordare este esențială pentru a servi binele popoarelor și al națiunilor lor.

Giorgia Meloni a evidențiat importanța dialogului Italia–Japonia în contextul numeroaselor crize globale. Ea a reafirmat determinarea comună pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina, consolidarea procesului de pace în Orientul Mijlociu și garantarea securității și stabilității în regiunea Indo-Pacific.

„Premierul „Taie-Tot”, liberalul Ilie Bolojan, acest propovăduitor al austerității, vine la Iași, astăzi (vineri – n.r.), să se întâlnească cu primarii din județ. Întrunirea este, însă, una pur formală: deciziile de reduceri bugetare au fost deja luate. Adoptarea măsurilor de austeritate, fără o consultare reală cu toate părțile implicate, va avea efecte dramatice asupra comunităților locale. Ignorarea partenerilor politici și a opiniei publice este inacceptabilă”, arată PSD Iași.

După o analiză, primarii PSD din județul Iași au decis să nu participe la convocarea făcută de Ilie Bolojan.

„Pentru că PSD nu vrea să legitimeze austeritatea, nu vrea să gireze tăierile, nu vrea sărăcie”.

Primarii din Iași, aleși din partea PSD, spun că partidul este parte a coaliției de guvernare și de aceea este „inexplicabilă” poziția lui Ilie Bolojan.

„La discuția de astăzi nu au fost invitați parlamentarii PSD Iași. În fapt, cei care contribuie, prin voturile lor, la asigurarea unei majorități în Parlament. Ca partid situat pe primul loc în preferințele ieșenilor la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2024, PSD trebuia să se afle la masă cu premierul pentru a discuta, dincolo de măsurile de restricție bugetară, și un plan serios de investiții publice pentru zona noastră. Nu este pentru prima dată când Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, refuză o astfel de întrevedere în interesul ieșenilor”, arată aleșii locali.

Marile companii de social media au dezactivat milioane de conturi care aparțineau copiilor sub 16 ani din Australia, a declarat vineri autoritatea de reglementare a internetului a țării.

Până acum, platformele au eliminat aproximativ 4,7 milioane de conturi deținute de tinerii sub 16 ani din Australia. Acțiunea vine în contextul în care această interdicție privind utilizarea rețelelor sociale a intrat în vigoare pe 10 decembrie 2025.

„Astăzi, putem anunța că această măsură funcționează. Este un motiv de mândrie pentru Australia. Aceasta a fost o legislație de pionierat la nivel mondial, dar acum este urmată în întreaga lume”, a declarat premierul Anthony Albanese într-o conferință de presă, potrivit NBC News.

Numărul conturilor dezactivate este mult mai mare decât estimările care au circulat înainte de adoptarea legii. Potrivit Associated Press, compania Meta, care deține platformele Facebook, Instagram și Threads, a anunțat că a șters aproximativ 550.000 de conturi care aparțineau tinerilor sub 16 ani.

„Nu ne așteptăm ca legile privind siguranța să elimine fiecare încălcare. Dacă am face acest lucru, limitele de viteză ar fi eșuat, deoarece oamenii depășesc viteza, limitele de consum de alcool ar fi eșuat, deoarece, credeți sau nu, unii copii au acces la alcool”, a afirmat comisarul pentru siguranță electronică, potrivit sursei citate.

Un studiu realizat cu experți în sănătate mintală va urmări impactul pe termen lung al interdicției timp de mai mulți ani.

Australia, prima țară din lume care introduce o astfel de măsură

Australia a devenit, în luna decembrie, primul stat din lume care introduce o vârstă minimă pentru rețelele sociale.

Această măsură vine după ani de critici la adresa marilor companii tech, acuzate că au întârziat implementarea unor soluții reale pentru reducerea riscurilor la care sunt expuși copiii online.

Platformele vor folosi sisteme de estimare a vârstei, inclusiv analiza activității online, selfie-uri sau documente de identitate.

România înregistrează cel mai ridicat nivel de consum de alcool dintre toate țările membre ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), menționează raportul Organizației pe anul trecut.

5% dintre decesele din România sunt atribuite consumului de alcool, față de 3%, cât se înregistrează în celelalte state.

România stă foarte bine la consumul de alcool. Cel mai bine!

În medie, consumul de alcool înregistrat în 2023 a fost de 12,3 litri de alcool pur pe adult, în timp ce media OCDE a fost de 8,5 litri.

O creștere semnificativă de consum de alcool – 30% – a fost înregistrată în România între 2013 și 2023.

În ceea ce privește consumul episodic excesiv, și aici stăm bine: 11% din populație consumă alcool episodic excesiv – cea mai mare rată din OCDE, cu 20% la bărbați și 3% la femei.

Raportul OCDE remarcă și faptul că România nu are o strategie națională elaborată privind consumul de alcool și că alcoolul este disponibil inclusiv în benzinării.

25% dintre adolescenții români vapează – una dintre cele mai mari valori din OCDE

În ce privește fumatul, 9% dintre decesele înregistrate în România sunt atribuite fumatului, o medie apropiată de cea a celorlalte țări membre ale OCDE.

La adulți, rata fumatului a fost, în 2019, de 18,7%, peste media OCDE, de 14,8%.

Bărbații fumează de aproximativ 4 ori mai mult ca femeile.

23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile.

25% folosesc țigări electronice / vape – printre cele mai mari valori din OCDE.

În privința politicilor antifumat, raportul menționează câteva măsuri luate de România: interdicția fumatului în spații închise, avertismente pe pachete, creșterea graduală a taxelor (2024 – 2026). Raportul reține că nu există ambalaje generice și că taxele pe tutun sunt sub recomandările OMS.

Cea mai mare rată a mortalității tratabile

România se află printre țările cu mortalitate evitabilă foarte ridicată: 251 de decese la 100.000 de locuitori din cauze prevenibile.

Spre comparație, media OCDE este de 145, în timp ce în țările OCDE din UE este de 179.

De asemenea, un lucru interesant remarcat în raportul OCDE: mortalitatea din cauze tratabile (adică evitabilă prin intervenții medicale) este, în România, de 179 de decese la 100.000 de locuitori – cea mai mare rată dintre țările OCDE – lucrul acesta indică slăbiciuni în prevenție, acces tardiv sau inexistent la servicii medicale, eficiență redusă a sistemului de sănătate.

Un român din cinci face sport de peste trei ori pe săptămână

Principala cauză de mortalitate din România sunt bolile cardiovasculare.

România are rate foarte ridicate de mortalitate prin boală cardiacă ischemică, mortalitate cerebrovasculară (AVC) peste media OCDE.

Vorbim de un tip de mortalitate evitabil prin stilul de viață, legat de alimentația nesănătoasă, sedentarism, fumat, consum nociv de alcool.

29% dintre decesele înregistrate în 2021 au fost atribuite factorilor de risc comportamentali, 16% au fost asociate cu riscurile alimentare (în timp ce, în celelalte țări OCDE, rata a fost de 10%).

Doar 40% dintre români consumă zilnic fructe și legume și doar un român din cinci face sport de peste trei ori pe săptămână.

Nivelul de implicare al populației în politicile de sănătate publică este redus

67% dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi, vs. 54% în celelalte țări.

În 2022, un adolescent român din patru era supraponderal sau obez.

În privința inițiativelor în sistemul de sănătate publică, raportul menționează un oarecare progres, dar impactul în populație este limitat.

Admite existența programelor pentru bolile netransmisible (diabetul) și a campaniilor de educație sanitară, dar observă acoperirea redusă pentru zonele rurale și izolate.

Raportul reține și nivelul redus de implicare al populației în aceste programe, dublat de criza structurală a sistemului de sănătate publică, ambele ducând la o rată de mortalitate evitabilă.

Deputata PNL Alina Gorghiu a prezentat vineri, într-un comunicat de presă, concluziile apărute în urma răspunsului oficial al MAI privind utilizarea brățărilor electronice în primele 12 luni de aplicare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică la nivel național.

Potrivit datelor, peste 5.100 de persoane au fost monitorizate electronic în acest interval, majoritatea în cazuri de violență domestică.

„Au fost montate brățări electronice unui număr de 5.126 de persoane în primele 12 luni în care monitorizarea electronică s-a aplicat la nivel național. Aplicarea dispozitivelor de monitorizare trebuie susținută în continuare prin resurse și colectarea de date clare”, a declarat Alina Gorghiu.

Răspunsul MAI la interpelarea parlamentară, care a vizat perioada 1 octombrie 2024 – 1 octombrie 2025, arată că sistemul este funcțional în toată țara.

Cel mai important aspect subliniat este creșterea siguranței victimelor violenței odată cu funcționarea mecanismului.

Datele indică faptul că monitorizarea electronică este utilizată preponderent în baza Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Aceasta este principala situație în care se dispune montarea brățărilor.

Deputata PNL a declarat că important este și impactul noii legislații.

După intrarea în vigoare, la 31 august 2024, a Legii 26/2024 privind ordinul de protecție, care extinde protecția victimelor indiferent de tipul de violență sau de relația cu agresorul, brățările electronice au fost utilizate și în baza acestui act normativ în aproape toate județele țării.

Excepție fac doar județele Arad, Sălaj și Teleorman.

Totodată, Alina Gorghiu menționează că datele Inspectoratului General al Poliției Române arată diferențe mari între județe în ceea ce privește aplicarea măsurii.

„În București și în județe precum Bacău, Cluj, Galați, Iași sau Vrancea măsura este utilizată într-un număr ridicat de cazuri, în timp ce în alte județe – precum Giurgiu, Mehedinți, Caraș Severin sau Covasna – numărul este considerabil mai redus. Aceste diferențe nu trebuie interpretate ca o lipsă de implicare a autorităților locale, ci ca un semnal clar că este nevoie de instrumente suplimentare de analiză, date detaliate și resurse bugetare adecvate, pentru a înțelege mai bine realitatea din teren și pentru a sprijini aplicarea unitară a legii.”, se arată în comunicat.

Un alt aspect important semnalat este lipsa unor date statistice clare privind situațiile în care victimele refuză montarea brățării electronice.

Potrivit MAI, aceste informații nu sunt colectate în mod structurat, ceea ce face imposibilă o analiză aprofundată a cauzelor refuzului și identificarea unor soluții de sprijin pentru victime.

Alina Gorghiu crede că sunt necesare mai multe măsuri în acest sens, precum alocarea de resurse bugetare dedicate, realizarea unui studiu național privind aplicarea brățărilor electronice, analiza motivelor pentru care unele victime refuză această măsură și formularea de politici publice bazate pe date reale, nu doar pe statistici generale.

„Poliția Română și instituțiile implicate aplică legea în limitele cadrului existent. Tocmai de aceea, este responsabilitatea decidenților politici să asigure finanțare, cercetare și politici publice fundamentate, astfel încât brățara electronică să fie utilizată cât mai eficient și uniform, în interesul victimelor”, a mai transmis deputata PNL.

O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state.

Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete.

Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania

Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro.

Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice.

Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune

Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani.

Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut.

Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune.

Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată.

„A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.

Multe platforme cu denumiri și istorii aparent diferite ajung să ofere spre vânzare aceleași articole – pulovere, accesorii –  folosind aceleași imagini. Deși se prezintă drept afaceri locale sau ateliere artizanale, o simplă verificare arată faptul că domeniile web sunt recent înregistrate. De cele mai multe ori ele sunt în afara țării, iar recenziile negative se acumulează pe alte site-uri independente, scrie AP.

Rolul inteligenței artificiale în fraudele online

Specialiștii atrag atenția că imaginile generate prin inteligență artificială și textele emoționale bine redactate fac ca aceste magazine să fie greu de diferențiat de cele autentice. Tehnologia AI poate construi rapid o aparență de „autenticitate”: ateliere inexistente, proprietari fictivi și istorii convingătoare, dar complet inventate.

Există situații în care escrocii folosesc chiar brandul si denumirea unor magazine legitime. Astfel, comercianții reali primesc reclamații pentru produse pe care nu le-au vândut niciodată. Astfel, avalanșa de recenzii negative le poate afecta serios vânzările și reputația.

Semne pentru cumpărători: micile afaceri nu sunt mereu ceea ce par

Experții recomandă câteva verificări de bază înainte de a face o achiziție. Trebuie căutată existența unei adrese fizice verificabile și verificat istoricul domeniului web.
Recenziile mai vechi pe platforme independente sau posibilitatea de contact direct cu vânzătorul, sunt de asemenea indicate în astfel de cazuri.

Poveștile dramatice, ca închideri definitive de afacere, dificultăți familiale sau vânzări „de urgență”, sunt foarte des folosite pentru a presa clientul să cumpere rapid.

Odată cu avansul tehnologic, metodele de înșelătorie online devin din ce în ce mai complexe. Specialiștii subliniază importanța atenției sporite din partea consumatorilor. Dacă o ofertă pare excesiv de avantajoasă sau prea încărcată de emoție, cel mai probabil nu este reală.

Premierul Ilie Bolojan are programată vineri o vizită în județele Iași și Botoșani. Scopul deplasării îl reprezintă întâlnirile cu primarii din cele două zone, axate pe problemele administrației publice locale, potrivit informațiilor transmise de G4Media.

Conform Biroului de presă al Guvernului, la aceste discuții vor lua parte și oficiali din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Marți seara, același minister a publicat în transparență decizională un proiect de lege care vizează măsurile administrative. Documentul urmărește creșterea capacității financiare și îmbunătățirea activității instituțiilor publice, la nivel central, dar și local.

Proiectul de act normativ stabilește reguli pentru o administrație mai eficientă, o colectare mai corectă a taxelor și impozitelor și un control mai strict al finanțelor publice.

Pentru anul 2026, autoritățile locale pot decide, temporar, reducerea cheltuielilor de personal. Măsura se aplică proporțional cu costurile aferente posturilor ocupate ar urma să fie desființate.

Executivul intenționează să își asume răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege.