MediaFax.ro

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat un val de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, în nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le învingă. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru lansarea atacului într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, potrivit AP.

Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuții cu Trump despre planul în 20 de puncte al administrației americane, care este încă în curs de elaborare și vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzațiile Kremlinului.

Trump a spus că „ceva s-a întâmplat în apropiere” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au descoperit că reședința președintelui rus a fost vizată.

„Nu cred că a avut loc acel atac”, a declarat Trump reporterilor duminică, în timp ce se întorcea la Washington, după ce a petrecut două săptămâni la domiciliul său din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.”

Încercare de a submina eforturile de pace

Trump a abordat hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu a fost nimic mai mult decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Însă Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ad litteram. El le-a declarat reporterilor luni trecută că Putin a ridicat și el problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Iar Trump a spus că este „foarte furios” din cauza acuzației.

Lanțul de restaurante de sushi al autointitulatului „Rege al Tonului”, Kiyoshi Kimura, a plătit cel mai mare preț pentru peștele de 243 de kilograme, prins în largul coastei de nord a Japoniei, potrivit AFP.

„Credeam că vom putea cumpăra puțin mai ieftin, dar prețul a crescut vertiginos înainte să-ți dai seama”, a spus Kimura după licitația de dinaintea zorilor de la principala piață de pește din Tokyo.

„Am fost surprins de preț… Sper ca, mâncând ton de bun augur, cât mai mulți oameni să se simtă plini de energie”, a declarat el reporterilor.

Prețul de 510,3 milioane de yeni la licitația de Anul Nou a fost cel mai mare de când au început să fie colectate date comparabile în 1999.

Prețul maxim anterior a fost de 333,6 milioane de yeni pentru un ton roșu de 278 de kilograme în 2019, după ce piața de pește s-a mutat din zona tradițională Tsukiji din centrul orașului Tokyo într-o unitate mai modernă.

Cel mai mare licitator a plătit anul trecut 207 milioane de yeni pentru un ton roșu de 276 de kilograme.

În timpul pandemiei de Covid-19, tonul de Anul Nou a avut prețuri doar la o fracțiune din cele obișnuite, deoarece restaurantele și-au redus operațiunile.

 

 

Militarii și polițiștii cubanezi se aflau într-o misiune pe care o îndeplineau la cererea guvernului Venezuelei, potrivit unui comunicat difuzat duminică seară la televiziunea de stat cubaneză.

Nu se știa la ce lucrau cubanezii, dar Cuba este un aliat apropiat al guvernului Venezuelei și a trimis forțe militare și de poliție pentru a ajuta la operațiuni timp de ani de zile. Zvonuri despre decese au circulat pe insulă în weekend, potrivit AP.

„Știți, mulți cubanezi au fost uciși ieri”, le-a spus președintele american Donald Trump reporterilor la bordul aeronavei Air Force One, în timp ce zbura duminică seara din Florida înapoi la Washington. „Au fost mulți morți de cealaltă parte. Nicio moarte de partea noastră.”

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și soția sa, au fost capturați de forțele speciale americane pentru a fi urmăriți penal în baza unui rechizitoriu care îi acuză de participarea la o conspirație narcoteroristă.

Deși guvernul Venezuelei a recunoscut că un număr de persoane au murit în exploziile americane, nu a confirmat pentru Associated Press numărul acestora.

Doliu național în Cuba

Guvernul cubanez a anunțat două zile de doliu pentru ofițerii cubanezi uciși, iar fostul președinte și lider revoluționar Raul Castro și președintele Miguel Diaz-Canel au transmis condoleanțe familiilor acestora. Numele celor decedați și funcțiile pe care le-au deținut nu au fost dezvăluite imediat de autoritățile cubaneze.

„Fideli responsabilităților lor în materie de securitate și apărare, compatrioții noștri și-au îndeplinit datoria cu demnitate și eroism și au căzut în urma unei rezistențe aprige în lupta directă împotriva atacatorilor sau ca urmare a bombardamentelor asupra instalațiilor”, se arată în comunicatul oficial.

Secretarul de stat american Marco Rubio, fiul unor imigranți cubanezi, a subliniat, de asemenea, implicarea cubaneză în Venezuela în weekend, spunând că aparatul de securitate internă al lui Maduro este condus de cubanezi și că aceștia „îl susțin pe Maduro”.

Phenianul acuză de zeci de ani Washingtonul că vrea să-i răstoarne guvernul într-un mod similar și susține că programele sale militare și nucleare servesc drept factor de descurajare, potrivit Le Figaro.

Duminică, Coreea de Nord a efectuat prima sa lansare de rachete din 2026, cu ceea ce KCNA a descris ca fiind un nou sistem de armament „de ultimă generație” care utilizează rachete hipersonice, testat pentru prima dată în octombrie.

„Criza geopolitică recentă și evenimentele internaționale complexe ilustrează de ce acest lucru este necesar”, a declarat Kim Jong Un duminică cu privire la manevră, potrivit KCNA.

Liderul a explicat că „s-au făcut recent progrese semnificative” în pregătirea forțelor nucleare nord-coreene „pentru un război real”.

Phenianul a denunțat capturarea, sâmbătă, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, în timpul unei operațiuni americane care a implicat atacuri aeriene asupra Caracasului și a zonelor înconjurătoare. Maduro a fost ulterior dus și închis în Statele Unite, unde se confruntă cu mai multe acuzații, inclusiv „narcoterorism”. Ministerul de Externe al Coreei de Nord a descris atacul drept „un exemplu care confirmă încă o dată natura necinstită și brutală a Statelor Unite” și o „încălcare gravă a suveranității Venezuelei”.

Rachetele au lovit ținte la distanțe mari

Agenția KCNA nu a specificat câte rachete au fost lansate duminică în acest context, dar a indicat că acestea „au lovit ținte aflate la 1.000 de kilometri distanță” în Marea Japoniei.

Această lansare a avut loc cu doar câteva ore înainte de plecarea președintelui sud-coreean Lee Jae-myung spre China. Acesta urmează să se întâlnească luni cu omologul său Xi Jinping pentru a discuta despre comerț, dar și despre Coreea de Nord, deoarece influența Beijingului, având în vedere legăturile sale strânse cu Phenianul, l-ar putea ajuta să își atingă obiectivul de a îmbunătăți diplomația intercoreeană.

„Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”, a declarat Donald Trump la bordul Air Force One, potrivit Le Figaro.

Mișcarea a început pe 28 decembrie la Teheran, când proprietarii de magazine și-au închis magazinele în semn de protest față de hiperinflație și criza economică, înainte de a căpăta o dimensiune politică. Cel puțin 12 persoane, inclusiv membri ai forțelor de securitate, au fost ucise, conform unui bilanț bazat pe rapoarte oficiale.

Acestea sunt cele mai ample demonstrații de la cele care au zguduit Iranul la sfârșitul anului 2022, în urma morții în arest a Mahsei Amini, o tânără arestată de poliția moralității pentru încălcarea codului vestimentar strict al femeilor.

Protestele actuale rămân însă la o scară mai mică, deocamdată.

Incendiul izbucnit sâmbătă dimineața pe un pod peste canalul Teltow din sud-vestul capitalei ar putea priva zona de electricitate și în multe cazuri de căldură, până la 8 ianuarie, a declarat compania de rețea Stromnetz Berlin, potrivit The Guardian.

În timp ce autoritățile de securitate a statului au deschis o anchetă cu privire la cauza incendiului de lângă centrala termică și electrică Lichterfelde, care a avariat mai multe cabluri de înaltă tensiune, Vulkangruppe (Grupul Vulcanilor) a declarat că a vizat în mod deliberat unele dintre cele mai bogate cartiere ale orașului.

Într-o broșură, consultată de The Guardian, pe care un purtător de cuvânt al poliției a numit-o „credibilă”, grupul a declarat că a avut ca scop „să taie pragul clasei conducătoare”.

A condamnat „lăcomia pentru energie” produsă de combustibili fosili cu emisii ridicate, numind atacul „acțiune în interes public” și „act de autoapărare și solidaritate internațională cu toți cei care protejează pământul și viața”.

În mesaj, care includea detalii despre incendiu, Vulkangruppe a afirmat că centrele de date utilizate pentru inteligența artificială exacerbează problema consumului de energie dăunător climei, creând în același timp pericole pentru societate.

„Contribuim la propria noastră supraveghere, iar aceasta este cuprinzătoare. Corporațiile tehnologice sunt în mâinile unor oameni cu putere pe care le-o acordăm noi”, a spus grupul. „Într-o zi vom sta pur și simplu în fața ecranelor luminoase sau a mașinilor nefuncționale, în timp ce vom muri de sete și foame.”

Scuze pentru cei defavorizați

Grupul a declarat că dorește să își ceară scuze celor mai defavorizați care au fost afectați de pană de curent, dar a precizat că simpatia sa este limitată „pentru numeroșii proprietari de vile” aflați acum în întuneric.

Zona afectată de pană de curent include numeroase aziluri de bătrâni și spitale, precum și clădiri înalte, ai căror locuitori se bazează pe lifturi care acum nu funcționează. În Berlin au fost ninsori moderate în weekend, iar temperaturile nocturne au scăzut mult sub zero grade.

Pompierii și alți membri ai echipelor de intervenție în caz de urgență au stins incendiul de la locul accidentului, în apropierea comunității de coastă de la capătul râului Cape Cod, au declarat oficialii orașului într-un comunicat de presă, potrivit AP. Comunicatul menționează că pilotul a fost declarat mort la locul accidentului.

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor a declarat într-un comunicat că aeronava era un Cessna 172N și că va investiga accidentul. Nu a oferit nicio indicație preliminară cu privire la o posibilă cauză.

Aeroportul a fost închis în urma accidentului.

Provincetown este situat la aproximativ 80 de kilometri sud-est de Boston, la capătul Cape Cod, în sud-estul statului Massachusetts.

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) l-a interceptat pe președintele american de atunci, Barack Obama, timp de ani de zile, potrivit publicației germane Die Zeit.

Conform unor cercetări realizate de Die Zeit, agenția germană de informații externe a interceptat apelurile telefonice ale liderului american în timp ce acesta se afla la bordul avionului Air Force One. Biroul Cancelarului a încheiat în cele din urmă supravegherea avionului prezidențial în 2014.

Operațiunea este deosebit de sensibilă din punct de vedere politic, deoarece cancelarul Angela Merkel a criticat NSA în 2013, spunând: „Spionajul între prieteni este inacceptabil”.

Serviciul Federal de Informații (BND) a reușit să intercepteze conversațiile președintelui SUA deoarece, potrivit unor surse din interior, criptarea comunicațiilor aeronavei era predispusă la erori. Tehnicienii de pe avionul guvernului SUA au folosit mai multe frecvențe pentru apelurile telefonice ale lui Obama, frecvențe pe care BND le cunoștea și, potrivit celor implicați, le monitoriza în mod regulat, deși nu continuu. BND era conștient de natura sensibilă a operațiunii: SUA nu făcea parte din mandatul oficial trasat de guvernul german care specifica țările pe care BND ar trebui să le monitorizeze.

Transcrierile comunicărilor lui Obama au fost, prin urmare, păstrate într-un dosar special și doar în exemplare individuale. Acest dosar circula doar într-un cerc restrâns și select din vârful serviciului de informații, inclusiv președintele BND, vicepreședinții și șeful departamentului responsabil. După citire, transcrierile urmau să fie distruse. Ulterior, concluziile au fost încorporate în evaluările generale ale poziției SUA, care au fost trimise și către Biroul Cancelarului.

Și Hillary Clinton fusese interceptată

În 2014, Süddeutsche Zeitung a relatat că secretarul de stat american de atunci, Hillary Clinton, fusese interceptată. Șeful Cancelariei Federale de atunci, Peter Altmaier, a ordonat ulterior încetarea acestei practici – fără să știe însă că însuși președintele american devenise o țintă a BND. De atunci, serviciul german a încetat să mai monitorizeze aeronava prezidențială americană. Operațiunea împotriva lui Obama a durat câțiva ani. Rămâne neclar când a început și dacă predecesorul său, George W. Bush, fusese și el vizat.

„Supravegherea între prieteni este inacceptabilă”

Conform informațiilor obținute de Die Zeit, Serviciul Federal de Informații al Germaniei nu autorizase supravegherea lui Obama; rămâne neclar dacă și cum anume membrii individuali ai Biroului Cancelarului erau conștienți de acest lucru. Se pare că însăși cancelarul Angela Merkel nu a fost informată. Probabil că nu ar fi permis o astfel de operațiune. După ce Der Spiegel a dezvăluit în octombrie 2013 că Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) a interceptat telefonul mobil al lui Merkel timp de ani de zile, cancelarul a declarat în mod celebru că supravegherea între prieteni este inacceptabilă. În privat, ea a făcut comparații cu Stasi și a subliniat că statele s-ar putea prăbuși sub greutatea supravegherii excesive.

Biroul Angelei Merkel nu a răspuns întrebărilor ZEIT. BND a refuzat, de asemenea, să comenteze.

Potrivit publicației Teletex, ambii lideri maghiari au publicat, sâmbătă seara, postări pe Facebook în care aceștia afirmau că „niciun cetățean maghiar nu a fost rănit în timpul evenimentelor”.

„În ceea ce privește operațiunea americană desfășurată la Caracas: niciun cetățean maghiar nu a fost rănit în timpul evenimentelor. În capitala Venezuelei se află un cetățean maghiar care este înregistrat pentru protecție consulară. L-am contactat și se simte bine. Știm de doi cetățeni maghiari care se află în închisoare în Venezuela, unul într-o zonă rurală care nu a fost afectată, iar celălalt în capitală, dar și acea zonă (n.r – cartierul în care locuiește cetățeanul) a fost neafectată de evenimente”, a declarat sâmbătă, pe Facebook, ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó.

Oficialul i-a îndemnat pe cetățenii maghiari din Venezuela să se adreseze, fie consulatului onorific din Caracas, fie Ambasadei din Quito, menționând că instituția „este permanent la datorie”.

Ministerul de Externe Maghiar a fost contactat de jurnaliștii publicației maghiare Teletex, pentru a adopta o poziție clară cu privire la situația din Venezuela. Cu toate acestea, reprezentanții Externelor nu au oferit un răspuns nici duminică.

Potrivit sursei citate, ministrul maghiar al Externelor a publicat, în 2023, o fotografie cu el și dictatorul Nicolás Maduro. În descriere Szijjártó menționa: „Am convenit că, în contextul schimbărilor actuale din politica mondială, responsabilitatea principală a liderilor aleși este de a păstra suveranitatea țărilor lor și de a rezista încercărilor de interferență din exterior”, se arată în postarea publicată la acea vreme.

Orbán reclamă „efectele crizei venezuelene în Ungaria”

Premierul Viktor Orbán a postat și el un mesaj asemănător cu cel al ministrului de Externe, acuzându-l însă reclamând „efectele inflației crizei venezuelene în Ungaria”.

„Nu există cetățeni maghiari implicați sau afectați de acțiunea militară din Venezuela. Suntem în contact permanent cu ambasadorii noștri din regiune pentru a ne asigura că niciun cetățean maghiar nu va avea de suferit în Venezuela. Astăzi am purtat consultări cu actorii-cheie din sectorul energetic maghiar pentru a ne asigura că putem proteja Ungaria de efectele crizei din Venezuela asupra prețurilor. Guvernul maghiar lucrează în acest sens”, se artă în mesajul publicat, sâmbătă, pe Facebook, de Viktor Orbán.

De asemenea, nici președintele Tamás Sulyok nu a exprimat o poziție publică, deși liderul s-a poziționat public, vineri, față de incendiul din Elveția.

Ungaria – singura țară UE care nu a semnat declarația comună

Duminică, 26 de lideri UE au semnat o declarație comună, în cadrul căreia afirmă, printre altele, că președinția lui Maduro este ilegitimă, cerând totodată și reținere din partea actorilor implicați în conflict, respectarea Cartei ONU, dar și reiterând că lupta împotriva traficului de droguri reprezintă o prioritate.

Cu toate acestea, Ungaria este singura țară din UE care nu a semnat declarația comună, potrivit TASS, care afirmă că „blocul a emis o declarație susținută de 26 dintre cele 27 de țări ale UE, cu excepția Ungariei”.

Reamintim că Moscova s-a aflat printre puținele voci internaționale care s-au poziționat împotriva demersului SUA din Venezuela, afirmând că „pretextele invocate pentru a justifica” atacul din Venezuela, dar și răpirea lui Maduro ar fi „nefondate”. În luna mai a acestui an, Putin și Maduro au semnat un parteneriat strategic.

În urmă cu 13 ani, când Maduro a preluat primul său mandat în Venezuela, el a fost felicitat de Vladimir Putin, dar și de omologul său bielorus Aleksandr Lukaşenko –lider bielorus care a avut încă de atunci peste 200 de parteneriate strategice semnate cu Venezuela. Lunkașenko i-a transmis atunci felicitări „sincere” lui Maduro.

Câștigător de 24 de ori al turneelor ​​de Grand Slam, Novak Djokovic, a anunțat la US Open din 2020 că el și jucătorul canadian, acum retras, Vasek Pospisil lansează PTPA. Aceștia au declarat că își propun să ofere reprezentare jucătorilor care sunt contractori independenți într-un sport în mare parte individual, potrivit AP.

Unul dintre obiectivele clarificate pe parcurs a fost acela de a deveni un fel de sindicat cu drepturi depline care negociază contracte colective de muncă precum cele existente în sporturile de echipă, deși astfel de lucruri nu s-au întâmplat încă.

Djokovic a declarat duminică pe rețeaua X că are „îngrijorări continue cu privire la transparență, guvernanță și modul în care au fost reprezentate vocea și imaginea mea”.

After careful consideration, I have decided to step away completely from the Professional Tennis Players Association. This decision comes after ongoing concerns regarding transparency, governance, and the way my voice and image have been represented.

— Novak Djokovic (@DjokerNole) January 4, 2026

PTPA a intentat în martie un proces colectiv împotriva circuitelor feminin și masculin, a Federației Internaționale de Tenis și a agenției de integritate a sportului, acuzând organizațiile de „abuz sistemic, practici anticoncurențiale și o desconsiderare flagrantă a bunăstării jucătorilor”. Cele patru turnee de Grand Slam au fost adăugate ulterior ca pârâți.

Djokovic nu figura ca reclamant la momentul depunerii procesului; Pospisil și alți jucători erau. Asta pentru că, a spus Djokovic în martie, „vreau ca și alți jucători să ia atitudine”.

„Acest capitol este acum închis”

Procesul susține că jucătorii ar trebui să aibă acces la mai multe câștiguri, argumentând că organismele de conducere care supraveghează cele patru turnee de Grand Slam – Wimbledon, US Open, French Open și Australian Open – și alte evenimente profesionale „limitează premiile în bani acordate la turnee și limitează capacitatea jucătorilor de a câștiga bani în afara terenului”.

Djokovic a declarat duminică că „va continua să se concentreze pe tenisul său, pe familia sa și pe contribuția la acest sport în moduri care reflectă principiile și integritatea mea. Le urez jucătorilor și celor implicați tot binele pe măsură ce merg mai departe, dar pentru mine, acest capitol este acum închis.

Danemarca a cerut duminică Statelor Unite să înceteze să „amenințe” Groenlanda, în timp ce președintele Donald Trump a declarat presei americane că are „absolut” nevoie de teritoriu, la o zi după ce Washingtonul l-a capturat pe liderul Venezuelei, potrivit France 24.

Intervenția militară a Washingtonului în Venezuela a reaprins temerile legate de Groenlanda, despre care Trump a precizat în repetate rânduri că dorește să devină o parte anexată a Statelor Unite.

Aceste temeri au fost subliniate de comentariile lui Trump către revista The Atlantic și de o postare pe rețelele de socializare a soției celui mai influent consilier al său, în care este prezentată Groenlanda în culorile drapelului american.

„Trebuie să spun foarte clar Statelor Unite: este absolut absurd să spunem că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei”, a declarat duminică seara premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat. Ea a cerut Washingtonului să înceteze „să-și amenințe aliatul istoric”.

Aliații europeni ai Statelor Unite au fost zdruncinați de trimiterea armatei de către Trump sâmbătă pentru a ataca Caracas și a-l prinde pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, care este acum deținut la New York.

Trump a declarat că Statele Unite vor „conduce” acum Venezuela pe termen nelimitat și vor exploata rezervele sale uriașe de petrol.

În cazul Groenlandei, Trump a susținut că integrarea teritoriului danez în Statele Unite ar servi intereselor de securitate națională ale SUA, având în vedere locația sa strategică în Arctica.

Groenlanda este, de asemenea, bogată în minerale critice utilizate în sectoarele de înaltă tehnologie.

Întrebat într-un interviu telefonic acordat publicației The Atlantic despre implicațiile operațiunii militare din Venezuela pentru Groenlanda, Trump a spus că decizia aparține altora, potrivit revistei Sunday. „Va trebui să o vadă ei înșiși. Chiar nu știu”, a declarat Trump. El a adăugat: „Dar avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.”

Sâmbătă seară, Katie Miller, soția adjunctului șefului de cabinet al lui Trump, Stephen Miller, a postat pe feed-ul său de pe rețeaua X imaginea controversată a teritoriului autonom danez în culorile drapelului american.

Postarea ei avea un singur cuvânt deasupra: „CURÂND”.

Postare „lipsită de respect”

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a numit postarea „lipsită de respect”. „Relațiile dintre națiuni și popoare se bazează pe respect reciproc și pe dreptul internațional – nu pe gesturi simbolice care ne ignoră statutul și drepturile”, a declarat el la X.

Dar a mai spus că „nu există motive de panică și nici de îngrijorare. Țara noastră nu este de vânzare, iar viitorul nostru nu este decis de postările de pe rețelele de socializare”.

Ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Moeller Soerensen, a reacționat duminică printr-o postare proprie în care a spus „așteptăm respect deplin pentru integritatea teritorială” a Danemarcei, deasupra unui link către imaginea lui Katie Miller.

 

 

Informația a fost confirmată duminică de un purtător de cuvânt al Tribunalului Districtual din Districtul Sudic al statului New York, potrivit CBS News.

Audierea este programată pentru ora 12:00, ora locală a New Yorkului (n.r. 19:00, ora României), și are loc la doar două zile după capturarea celor doi la Caracas, în cadrul unei operațiuni militare americane fără precedent.

Potrivit informațiilor oficiale, Nicolas Maduro și Cilia Flores au fost scoși cu forța din Venezuela sâmbătă, în timpul unei operațiuni militare desfășurate de Statele Unite în capitala Caracas. Cei doi au fost capturați la reședința lor și transportați inițial pe nava de război USS Iwo Jima, iar ulterior aduși cu avionul la New York pentru a răspunde acuzațiilor penale formulate împotriva lor.

Aceasta este prima dată când Maduro apare în fața unei instanțe americane, în contextul unor dosare penale care vizează fapte grave investigate de justiția federală din SUA.

Nicolas Maduro judecat la New York și încarcerat la Metropolitan Detention Center

Nicolas Maduro a ajuns sâmbătă seară, la ora 20:52 (ora locală), la Metropolitan Detention Center (MDC), o instituție federală de detenție situată în Brooklyn. Centrul este unul dintre puținele din Statele Unite capabile să gestioneze deținuți cu grad ridicat de securitate.

MDC este cunoscut pentru faptul că a găzduit de-a lungul timpului numeroși inculpați de notorietate, printre care Joaquin „El Chapo” Guzman, Sean „Diddy” Combs, Ghislaine Maxwell sau Luigi Mangione.

Închisoarea din Brooklyn are o reputație extrem de proastă, fiind supranumită de-a lungul anilor „Iadul pe Pământ”. Instituția a fost vizată de multiple sesizări privind lipsa de personal, violența internă și condițiile dure de detenție. În prezent, aproximativ 1.200 de deținuți sunt încarcerați aici, majoritatea în așteptarea proceselor federale, după închiderea Centrului Corecțional Metropolitan din sudul Manhattanului.

Cazul lui Nicolas Maduro judecat la New York este considerat unul istoric, cu implicații majore atât pe plan juridic, cât și geopolitic, urmând să fie atent monitorizat de comunitatea internațională.

„Uniunea Europeană face apel la calm și reținere din partea tuturor actorilor, pentru a evita escaladarea și a asigura o soluție pașnică la criză. UE reamintește că, în toate circumstanțele, trebuie respectate principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU”, se arată în declarația comună.

Declarația mai afirmă și că membrii Consiliului de Securitate a ONU au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește respectarea principiilor. În prezent, SUA este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

UE a afirmat în repetate rânduri că Nicolás Maduro „nu are legitimitatea unui președinte ales în mod democratic și a pledat pentru o tranziție pașnică către democrație în Venezuela, condusă de venezueleni și respectuoasă față de suveranitatea țării. Dreptul poporului venezuelean de a-și determina viitorul trebuie respectat”, se mai arată în document.

Potrivit declarației comune, UE este de acord că lupta împotriva criminalității organizate dintre state, dar și combaterea traficului de droguri reprezintă o prioritate, dar și o amenințare semnificativă la adresa securității mondiale.

Cu toate acestea, UE subliniază că „aceste provocări „trebuie abordate prin cooperare susținută, cu respectarea deplină a dreptului internațional și a principiilor integrității teritoriale și suveranității”. 

UE afirmă că respectarea voinței poporului este singura soluție

„Respectarea voinței poporului venezuelean rămâne singura modalitate prin care Venezuela poate restabili democrația și rezolva criza actuală. În acest moment critic, este esențial ca toți actorii să respecte pe deplin drepturile omului și dreptul internațional umanitar. Toți prizonierii politici aflați în prezent în detenție în Venezuela trebuie eliberați necondiționat”, arată sursa citată.

UE se află în strânsă legătură cu SUA, dar și cu partenerii internaționali pentru a facilita dialogul cu părțile implicate, îndemnând la negocierea unei soluții democratice, incluzive și pașnice, condusă de venzueleni, potrivit sursei citate.

„Autoritățile consulare ale statelor membre ale UE colaborează strâns pentru a proteja siguranța cetățenilor UE, inclusiv a celor deținuți ilegal în Venezuela”, mai arată sursa citată.

Ungaria lipsește de pe lista țărilor semnatare

Printre cele 26 de țări UE semnatare ale acestei declarații se află și România, Franța, Germania sau Danemarca. Ungaria nu se află pe lista acestor țări, cu toate că premierul este un apropiat aliat al lui Trump, notează Sky News.

Reamintim că Moscova s-a aflat printre puținele voci internaționale care au condamnat demersul SUA în Venezuela și capturarea președintelui Maduro, afirmând că „pretextele invocate pentru a justifica” atacul din Venezuela, dar și răpirea lui Maduro ar fi „nefondate”. Menționăm și că Rusia se află în parteneriat strategic cu Maduro, el fiind un aliat al Rusiei în America Latină.

Maduro a fost capturat, sâmbătă și dus în SUA. Acesta se află, în prezent la New York, acolo unde va fi judecat pentru acuzații de trafic de droguri. 

Horoscop Berbec 5 ianuarie

Ziua aduce claritate în plan profesional. Este un moment favorabil pentru a lua decizii ferme, mai ales în legătură cu un proiect început recent. În plan personal, evită reacțiile impulsive și acordă mai multă atenție dialogului.

Horoscop Taur 5 ianuarie

Te concentrezi pe stabilitate și siguranță. Aspectele astrale susțin planificarea financiară și negocierile pe termen lung. Relațiile apropiate pot beneficia de mai multă răbdare și consecvență.

Horoscop Gemeni 5 ianuarie

Comunicarea este punctul tău forte astăzi. Poți clarifica neînțelegeri mai vechi sau poți obține informații esențiale pentru evoluția profesională. Ai grijă la tendința de a te dispersa.

Horoscop Rac 5 ianuarie

Accentul cade pe resurse și valori personale. Este o zi bună pentru a-ți evalua prioritățile și pentru a face ajustări în buget. Emoțional, ai nevoie de mai multă siguranță și predictibilitate.

Horoscop Leu 5 ianuarie

Ești în centrul atenției și ai capacitatea de a influența pozitiv oamenii din jur. Inițiativele personale sunt susținute, însă este recomandat să eviți deciziile luate din orgoliu.

Horoscop Fecioară 5 ianuarie

Zi favorabilă reflecției și organizării. Poți identifica soluții practice la probleme mai vechi, mai ales în zona muncii. Odihna și gestionarea stresului sunt esențiale.

Horoscop Balanță 5 ianuarie

Relațiile sociale și colaborările sunt bine aspectate. Poți primi sprijin sau o propunere interesantă din partea unui prieten sau partener profesional. Menține un echilibru între nevoile tale și ale celorlalți.

Horoscop Scorpion 5 ianuarie

Cariera și imaginea publică sunt în prim-plan. Este posibil să ți se ceară mai multă responsabilitate sau să primești recunoaștere pentru eforturile depuse. Abordează totul strategic.

Horoscop Săgetător 5 ianuarie

Ziua favorizează extinderea orizonturilor, fie prin studiu, fie prin planuri de călătorie. Ai o perspectivă optimistă, dar este important să rămâi ancorat în realitate când iei decizii.

Horoscop Capricorn 5 ianuarie

Aspectele financiare comune și angajamentele serioase sunt accentuate. Este un moment potrivit pentru a clarifica obligații sau pentru a renegocia termeni importanți. Prudența îți aduce avantaj.

Horoscop Vărsător 5 ianuarie

Relațiile unu-la-unu sunt tema principală a zilei. Fie că este vorba de parteneriate sau de viața personală, dialogul sincer și deschiderea pot duce la progrese semnificative.

Horoscop Pești 5 ianuarie

Munca de zi cu zi și sănătatea cer mai multă atenție. Organizarea și disciplina îți pot îmbunătăți eficiența. Ascultă semnalele corpului și evită suprasolicitarea.

Președintele ucrainean a afirmat că Kievul rămâne deschis negocierilor, însă este gata să își apere țara dacă presiunea exercitată de partenerii occidentali asupra Rusiei se va dovedi insuficientă, potrivit Kyiv Independent.

Declarațiile au fost făcute în ajunul unei noi runde de întâlniri diplomatice care vor avea loc în Europa, în cadrul eforturilor conduse de Statele Unite pentru oprirea războiului.

„Ucraina va fi pregătită pentru ambele variante: diplomație sau apărare activă. Ne dorim pacea, dar nu ne vom ceda forța nimănui”, a spus Zelenski.

Afirmațiile vin la scurt timp după o întâlnire între Zelenski și președintele american Donald Trump, desfășurată în Florida, unde a fost discutat un proiect de acord privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și un plan în 20 de puncte pentru încheierea conflictului.

Discuțiile nu au dus însă la un progres major.

În paralel, autoritățile de la Kiev susțin că Moscova nu dă semne că ar accepta un compromis și continuă campanii de propagandă menite să submineze negocierile de pace.

Serviciile ucrainene de informații au avertizat recent că Rusia ar putea pregăti o provocare majoră, cu victime, pentru a destabiliza procesul diplomatic.

Declarațiile lui Zelenski au fost făcute într-o perioadă de schimbări importante la vârful puterii de la Kiev.

La începutul anului 2026, fostul șef al serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a fost numit la conducerea Administrației Prezidențiale, iar Mykhailo Fedorov a preluat funcția de ministru al Apărării.

Sute de oameni, unii cu buchete de flori în brațe, au mărșăluit într-o procesiune „densă și șerpuitoare” sub soarele strălucitor, trecând pe lângă magazinele închise. Sus, pe muntele care domină orășelul elvețian, mașinile de zăpadă aruncau în aer fulgii albi, relatează Associated Press.

La capătul străzii din orășelul elvețian, în fața barului „ Le Constellation”,  care este încă în mare parte ascunsă de prelate albe, mulțimea tot mai numeroasă stătea într-o tăcere mormântală, în afară de câteva persoane care plângeau. Apoi, cei prezenți la marș au izbucnit în aplauze, în timp ce un șir de persoane îndoliate depuneau buchete de flori la un memorial improvizat. Memorialul era acoperit cu flori, jucării de pluș, dar și alte omegii aduse în cinstea celor care și-au pierdut viața în tragicul incendiu.

„Prin acest eveniment tragic, cred că trebuie să ne amintim cu toții că suntem frați și surori în umanitate. Este important să ne sprijinim reciproc, să ne îmbrățișăm și să mergem mai departe spre lumină”, a declarat Véronique Barras, o locuitoare din zonă care cunoaște familiile elvețiene îndoliate.

„Pentru tineri – dar chiar și pentru adulți – este greu să înțeleagă lucruri care par inexplicabile. Au mers acolo să petreacă, este o destinație pentru 31 decembrie, este foarte festiv, erau oameni de multe naționalități… și totul s-a transformat într-o tragedie”, a declarat Cathy Premer, mama unei tinere de 17 ani care și-a sărbătorit ziua de naștere în barul din Crans-Montana și care cu greu a supraviețuit flăcărilor.

„Avem nevoie de mai multă siguranță”, spune o femeie

O italiancă în vârstă de 80 de ani, care locuiește în Crans-Montana, aflată în mulțime, este de părere că autoritățile trebuie să desfășoare verificări de siguranță în baruri. „Avem nevoie de mai multă siguranță în aceste locuri, pentru că nu este singurul loc de acest gen. De ce autoritățile locale nu au efectuat verificările corespunzătoare? Pentru mine, este îngrozitor”, a precizat bătrâna.

În timpul liturghiei oficiate în memoria victimelor, preotul Gilles Cavin a vorbit despre „teribila incertitudine” în care se află familiile celor dispăruți, care nu știu dacă cei dragi se află printre morți sau au fost transportați în spitale ca răniți.

„Nu există cuvinte suficient de puternice pentru a exprima consternarea, suferința și furia celor care sunt afectați astăzi în viețile lor. Și totuși, suntem aici, adunați, pentru că tăcerea nu este suficientă”, a spus preotul.

În băncile aglomerate, o femeie îndurerată asculta cu atenție, cu mâinile strânse și, uneori, ținând în mână un rozariu, în timp ce vorbitorii citeau în germană, franceză și italiană.

În urma incendiului care a devastat barul „Le Constellation” din stațiunea elvețiană Crans-Montana, peste 40 de persoane au murit, iar alți 119 cetățeni de mai multe naționalități au murit. Printre cei morți se află și un român, tânăr din Gorj, în vârstă de 18 ani.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu telefonic acordat publicației The Atlantic, în contextul escaladării intervenției SUA în Venezuela.

Rodríguez a preluat conducerea interimară a Venezuelei după capturarea lui Nicolas Maduro de către forțele armate americane, operațiune confirmată oficial de administrația Trump.

Fostul lider venezuelean se află în prezent într-o închisoare din New York, unde urmează să fie judecat de justiția americană.

Trump spune că nu va tolera opoziția

Donald Trump a declarat că nu va accepta ceea ce a numit o „respingere sfidătoare” a intervenției SUA în Venezuela. Potrivit liderului de la Casa Albă, Delcy Rodríguez ar fi transmis inițial, în privat, disponibilitatea de a coopera cu Statele Unite, inclusiv acceptarea unei conduceri temporare americane în Venezuela.

Această versiune a fost respinsă public de Rodríguez, care a afirmat că Venezuela este pregătită să își apere resursele naturale și că politicile fostului președinte Maduro rămân în vigoare.

„Nu vom mai fi niciodată o colonie”, a declarat liderul interimar de la Caracas.

Riscul unui conflict prelungit

Refuzul Delcy Rodríguez de a accepta condițiile impuse de Washington amplifică riscul unui conflict prelungit, notează The Atlantic. Trump a semnalat că este dispus să ordone noi atacuri asupra Venezuelei, dacă situația o va impune, sugerând chiar posibilitatea unei ocupații militare americane.

În interviu, președintele american și-a apărat decizia de schimbare a regimului, descriind Venezuela drept „o țară eșuată” și susținând că intervenția SUA în Venezuela reprezintă o alternativă mai bună decât situația actuală.

Semnale de extindere a doctrinei intervenționiste

În același interviu, Trump a afirmat că Venezuela ar putea să nu fie ultimul stat vizat de acțiuni americane. El a reiterat că SUA „are nevoie de Groenlanda” pentru apărare, invocând prezența navelor rusești și chineze în regiune. Deși nu a confirmat explicit o acțiune militară, Trump a lăsat deschisă interpretarea mesajului transmis de intervenția SUA în Venezuela.

Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că operațiunea din Venezuela demonstrează că administrația Trump își respectă angajamentele, subliniind că declarațiile președintelui trebuie tratate cu maximă seriozitate.

Maximus Textoris Pulcher, un motan gri adoptat dintr-un adăpost și rezident oficial la sediul premierului din Rue de la Loi 16, este acum al doilea cel mai urmărit „personaj politic” din Belgia pe Instagram, după Bart De Wever însuși.

Numele său, inspirat din latina clasică, face trimitere la pasiunea premierului pentru istoria romană, scrie The Guardian.

Postările îl arată pe Maximus în ipostaze cotidiene, întins pe pervaz, jucându-se sau fiind mângâiat, dar multe dintre ele includ mesaje ironice legate de politica internă.

În ziua unei greve naționale, motanul „observă” simplu: „O altă grevă”, iar în timpul negocierilor bugetare, apare deranjat de prezența miniștrilor chiar și în weekend.

Surse apropiate premierului spun că acest cont oferă o imagine mai caldă și mai accesibilă a lui Bart De Wever, cunoscut pentru stilul său sobru și discursul ferm.

Politologii apreciază că Maximus transmite un mesaj politic discret, prezentându-l pe premier drept un lider muncitor, implicat și uman.

Bart De Wever, primul premier belgian cu orientare naționalist-flamandă, folosește de mai mulți ani rețelele sociale pentru a-și construi o imagine de om obișnuit, iar popularitatea motanului său pare să consolideze această strategie.

Criticile la adresa contului nu au avut ecou public, iar Maximus a devenit, între timp, un simbol simpatic al culiselor puterii de la Bruxelles.

Potrivit cercetărilor din domeniul neuroștiinței și al evoluției umane, explicația științifică a blushingului ține de activarea sistemului nervos simpatic, responsabil cu reacțiile automate ale corpuluim, scrie Science Alert.

În momentul în care o persoană devine extrem de conștientă de sine, creierul eliberează adrenalină. Aceasta determină dilatarea vaselor de sânge din zona feței, gâtului și urechilor, ceea ce duce la creșterea fluxului sanguin și la apariția senzației de căldură și a culorii roșii. Deși efectul este mai vizibil la persoanele cu ten deschis, mecanismul este identic indiferent de culoarea pielii.

Rolul social al blushingului

Deși poate fi perceput ca un inconvenient, explicația științifică a blushingului arată că acesta are un rol social important. Specialiștii susțin că roșitul a evoluat ca un semnal non-verbal prin care transmitem celorlalți că recunoaștem o greșeală sau o încălcare a normelor sociale.

Blushingul este interpretat frecvent ca un semn de sinceritate și onestitate, tocmai pentru că este imposibil de controlat. Astfel, această reacție poate contribui la menținerea încrederii și a relațiilor sociale, funcționând ca o „scuză” involuntară după un moment stânjenitor.

Cine roșește mai des

Studiile arată că femeile și persoanele tinere roșesc mai frecvent, fenomen asociat cu vitalitatea și fertilitatea. De asemenea, persoanele care suferă de anxietate socială sunt mai predispuse la blushing. Pe măsură ce înaintăm în vârstă și acumulăm experiență socială, frecvența roșitului scade.

Este important de menționat că roșeața persistentă a feței poate avea cauze medicale, precum rozaceea sau reacțiile alergice, și nu trebuie confundată cu blushingul emoțional.

Când este necesar ajutor medical

În majoritatea cazurilor, blushingul nu necesită tratament. Totuși, dacă roșeața este persistentă, dureroasă sau provoacă disconfort psihologic major, este recomandată consultarea unui medic.

Terapia cognitiv-comportamentală poate ajuta persoanele afectate de anxietate socială, iar în cazuri rare se poate apela la intervenții chirurgicale.

În cadrul unei intervenții televizate, înconjurat de ofițeri militari, ministrul Apărării din Venezuela, Padrino Lopez susține că „Nicolas Maduro este liderul constituțional autentic și legitim al tuturor venezuelenilor”, potrivit Sky News.

Potrivit declarațiilor date de oficialul venezuelean, conducerea Forțelor Bolivariene de Eliberare cere „eliberarea imediată” a lui Maduro, condamnând „ambiția colonialistă” a SUA.

„Îndemnăm lumea să-și îndrepte atenția asupra a ceea ce se întâmplă împotriva Venezuelei, împotriva suveranității sale”, acuză Lopez.

„Lumea trebuie să fie vigilentă, pentru că dacă ieri a fost Venezuela, mâine ar putea fi oriunde”, susține Ministrul Apărării din Venezuela.

Reamintim că SUA au desfășurat sâmbătă un atac fără precedent în Venezuela, capturându-l pe Maduro. Sâmbătă, Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio a acuzat, într-o postare pe X, că Maduro este liderul Cartelului „Los Soles”, care a stăpânit țara.

„Maduro nu este Președintele Venezuelei, iar regimul său nu reprezintă un guvern legitim. Maduro este liderul cartelului Los Soles, o organizație narco-teroristă care a intrat în posesia unei țări. El este acuzat de introducerea de droguri în Statele Unite”, a afirmat Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio.

De asemenea, regimul autoritar al lui Maduro nu a fost recunoscută de comunitatea internațională, fiind considerată ilegitimă. UE a instituit mai multe rânduri de sancțiuni împotriva regimului de la Caracas, inclusiv după alegerile prezidențiale din iulie 2024, considerate profund viciate.