MediaFax.ro

Întrebat duminică la Digi24 dacă în România s-ar putea ajunge ca oamenii să meargă cu mașină doar cinci zile din șapte, premierul a spus: „În momentul acesta și în etapa următoare, nu”.

Șeful Guvernul susține că dacă s-ar ajunge la o blocare a tranzitării Strâmtorii Ormuz pentru o bună perioadă de timp turbulențele actuale se vor amplifica putând să degenereze într-o criză.

„Acum avem niște turbulențe pentru că aceste lanțuri de aprovizionare nu mai funcționează. Doar 10% din traficul normal prin această strâmtoare a trecut în aceste două săptămâni. Este evident că cei care se aprovizionau, țările asiatice, au un deficit de aprovizionare ca atare ei cumpără de peste tot și a apărut o presiune suplimentară atât pe cantități cât și pe prețuri”, a explicat Ilie Bolojan.

Cât de îngrijorat sunteți, pentru că la noi motorina a sărit de 9 lei, a fost întrebat prim-ministrul.

„Motorina, care este un produs deficitar în zona noastră, a avut o creștere mult mai mare față de 40-50%, este undeva la 60-70%, în timp ce benzina este sub creșterea țițeiului. Deci presiunea mare la creștere este pe motorină. România, din punctul ăsta de vedere, are capacități de rafinare pe benzină mult mai mari, suntem exportatori de benzină, de aceea, deci presiunea în Europa, dar și în România, este pe componenta de motorină”, a spus premierul.

El spune că autoritățile române au intervenit prin dialog cu principali operatori de pe piața românească, prin adoptarea schemei de ajutor pentru trransportatori și a anunțat că vor face același lucru și pentru agricultori.

Bolojan mai spune că dacă se va ajunge la o creștere care efectiv va crea probleme „va trebui să vedem ceea ce se poate face în așa fel încât să liniștim lucrurile”.

Ilie Bolojan a explicat că bugetul pentru anul în curs a întârziat deoarece era necesare reforma în administrație pentru diminuarea cheltuielilor și reducerea deficitului bugetar. 

„Bugetul s-a lungit datorită faptului că nu am avut pachetul din administrație. Dacă nu aveai pachetul din administrație, nu puteai să-ți reduci cheltuielile de personal. N-ai cum să reduci deficitul dacă nu faci economii”, a spus Bolojan la Digi24. 

Premierul a spus că inițiativa social-democraților reprezintă o acțiune apolitică, întrucât au întrebat în repetate rânduri care sunt sursele de finanțare pentru propunerile de cheltuieli suplimentare. 

Șeful Guvernului a spus: „Ceea ce a făcut PSD astăzi este o acțiune politică pe care am discutat-o de foarte multe ori în discuțiile pe care le-am avut în ultimele luni. De mai multe ori am întrebat în coaliție, care sunt sursele pentru a acoperi aceste propuneri. Și aici nu e vorba de a discuta concret de o propunere sau alta, ci trebuie să înțeleagă toți românii. Orice propunere de cheltuială suplimentară nu este acoperită din neant. Orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită de undeva”, subliniind că „Cineva de undeva pierde”. 

Potrivit acestuia, doar în 2026 statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei în dobânzi, ceea ce limitează spațiul pentru noi cheltuieli. 

În plus, premierul Bolojan a declarat că acțiunile PSD ar fi o abordare caracteristică partidului AUR și o încercare de delimitare față de acțiunile Guvernului. 

„În afară de retorica politică, în afară de încercarea de a ne delimita, cum face PSD-ul acum, de răspunderea guvernării. Pentru că toate deciziile care le-am luat până acum au fost luate cu acordul tuturor partidelor politice, în toate ședințele pe care le-am avut. Aici, prin acest joc de amendamente, care au un caracter social, PSD încearcă să vină cu o retorică de tip AUR, încercând oarecumva să se delimiteze de răspunderea acestei guvernări, pe care le-am avut cu toții”, explică Bolojan. 

„Atunci când facem propunere de amendamente, indiferent ce fel de propuneri sunt, trebuie să vedem de unde vin resursele”, mai spune Bolojan, amintind: „Nu merită să ne întoarcem la greșelile pe care le-am făcut anii trecuți”. 

În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate.

Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%.

Dacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%).

Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent.

Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale.

Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%).

Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.

USR arată că votarea unor amendamente care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate.

„PSD se joacă din nou cu chibriturile, deși incendiul deficitului pe care l-a declanșat Ciolacu încă nu a fost stins. Amenințarea de a vota amendamente la buget care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate. Faptul că PSD cochetează deschis cu o majoritate cu extremiștii pentru a le trece arată că nu le pasă de români îngrijorați de creșterea prețurilor”, transmite USR printr-un comunicat.

În documentul citat se arată că instabilitatea politică pe care o poate declanșa o astfel de mișcare va lovi în primul rând în oamenii pe care PSD pretinde că vrea să-i protejeze.

„Mai mulți bani în buzunare, mai multe produse în coșul de cumpărături. Pentru ca oamenii să simtă asta, trebuie să tragem frâna de mână la cheltuielile statului și să deschidem larg ochii la cheltuirea banilor pe care îi avem. Anii trecuți, guvernele au încercat scamatorii: au împrumutat mai mult decât le permitea plapuma și au aruncat cu banii fără să rezolve pe termen lung vreo problemă a oamenilor. Iar nota de plată a debandadei o plătim acum cu toții”, mai spun reprezentanții USR.

Aceștia spun că nu mai acceptă creșteri de impozite pentru cetățeni, cum ar fi introducerea impozitului progresiv, și nici creșterea notei de plată pentru generațiile următoare prin creșterea îndatoririi țării mai mult de 6,2% PIB.

USR nu va depune și nu va vota amendamente la Legea bugetului de stat pentru anul 2026 și cere tuturor celor din coaliția de guvernare „să își respecte cuvântul dat prin contractul pe care l-am încheiat acum mai puțin de un an”.

„Există în Parlament, o majoritate, care își dă seama că aceste amendamente sunt absolut corecte, sunt amendamente de bun simț, sunt amendamente care mai atenuează din povara pe care guvernul a pus-o asupra românilor vulnerabili. Eu cred că există, și sunt convins de acest lucru, această majoritate în Parlament”, a spus liderul PSD, adăugând: „Sunt convins că vor trece aceste amendamente”.   

Sorin Grindeanu a avertizat și asupra impactului adoptării întârziate a bugetului pe 2026 asupra administrației locale. „S-a întârziat extrem de mult acest buget. Noi în coaliție, și cine e de bună credință recunoaște acest lucru, am ajuns la un acord undeva la începutul lunii decembrie pe pachetele care privesc administrația locală și administrația centrală. Nu înțeleg de ce am ajuns la jumătatea lunii martie să votăm un buget întârziat extrem de mult. Primarii n-au bugete. Primarii vor avea buget de-abia într-o lună și ceva de acum încolo. Deci undeva la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Președinții de consilii județene de asemenea”, spune liderul social-democrat, la Antena 3 CNN. 

Privind obiectivele amendamentelor, Grindeanu a spus că acestea vor viza măsuri cu impact asupra administrației locale, dar și pachetul de solidaritate. 

Privind administrația locală, președintele PSD spune: „ S-a redus baza, declarațiile unice, e tehnic ceea ce vă spun acum, declarațiile unice și sumele încasate, urmare a declarațiilor unice, au fost luate la bugetul de stat. Într-un singur loc au fost întoarse aceste sume și anume la bugetul Bucureștiului. Colegii mei în zilele următoare din administrația locală vă vor arăta pe date exacte cum s-au întâmplat sau cum se propune prin proiectul de buget”, adăugând: „cealaltă problemă este cea legată de pachetul de solidaritate, așa cum v-am spus”. 

Acesta a mai menționat că planurile privind evaluarea actului de guvernare nu s-au schimbat: „ oricum, vom face o evaluare, în primul rând o proprie evaluare a noastră și a miniștrilor PSD participarea în guvern și vom face această auto-evaluare și după aceea, evident că o vom extinde, indiferent de votarea sau nu a amendamentelor, vom extinde această evaluare la întregul act de guvernare”. 

După două săptămâni de război împotriva Iranului, președintele Donald Trump ar putea fi în curând gata să declare victoria. Dar se confruntă cu o provocare: Și Teheranul are și dreptul de vot, spune în analiză Washington Post.

Cu cea mai mare parte a marinei iraniene eliminată, o mare parte din stocul său de rachete distrusă și lideri de rang înalt uciși, Trump se apropie de obiectivele stabilite de liderii săi militari la începutul războiului .

Însă două săptămâni de conflict nu au atins obiectivele mai ample pe care Trump le-a declarat uneori. Practic, un regim întărit la Teheran rămâne la putere și perturbă piețele globale de petrol prin blocarea rutei de transport maritim vitale care permite petrolului și gazelor să iasă din Golful Persic.

Liderii țării ar putea fi mai dornici ca niciodată să se grăbească spre o armă nucleară, spun diplomați și analiști.

Iranul păstrează controlul asupra a ceea ce Statele Unite și națiunile aliate consideră a fi 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, ceea ce îi oferă un alt avantaj în timp ce regimul se luptă să se apere și să îndure atacul SUA și Israelului.

Paradoxul pune la încercare capacitatea lui Trump de a pune capăt războiului, în contextul în care acesta se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea propriului partid pentru a-și concentra atenția asupra economiei înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.

Prețurile benzinei au crescut cu 25% de când Statele Unite și Israelul au început să bombardeze Iranul, fermierii se confruntă cu creșterea costurilor îngrășămintelor, iar numărul soldaților americani morți este în creștere.

Teheranul s-a dovedit rezistent în capacitatea sa de a ataca navele care încearcă să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face neclar dacă o oprire unilaterală a războiului de către partea americană ar fi suficientă pentru a reduce prețurile la energie.

Bombardamentul iranian a reprezentat, de asemenea, provocări uriașe pentru națiunile din Golful Persic care au fost în mod tradițional aliate ale SUA și găzduiesc baze militare americane.

Trump continuă să afirme că el, singur, controlează ritmul luptelor.

Războiul se va termina „când îl voi simți, îl voi simți în oasele mele”, a declarat Trump vineri pentru Fox News Radio, spunând că nu crede că „va fi lung”.

El a adăugat: „Suntem mult înaintea termenului. Mult înainte.”

 Există însă o mare diferență între ceea ce s-a putut realiza pe câmpul de luptă și capacitatea Washingtonului de a controla Iranul ca amenințare regională, a declarat Suzanne Maloney, expertă în relațiile SUA-Iran și vicepreședinte pentru politică externă la Brookings Institution.

„Am avut un succes imens în atingerea unor obiective militare specifice, dar atâta timp cât Iranul poate dicta data de încheiere a războiului și totuși poate păstra o cale către capacitatea de a produce arme nucleare, este o catastrofă strategică”, a spus ea.

Un risc pentru administrație este că stimularea Teheranului în ceea ce privește arsenalul său nuclear s-ar fi putut schimba, susținătorii de linie dură fiind acum mult mai determinați să dezvoltare un dispozitiv nuclear brut, au declarat diplomați și analiști, pentru WaPo.

Nu se știe dacă Iranul poate accesa stocul de gaz de uraniu îmbogățit. Se crede că recipientele care conțin gazul sunt îngropate sub dărâmături după bombardarea siturilor nucleare de către SUA în iunie. De asemenea, este incert dacă inginerii și oamenii de știință iranieni ar putea transforma acel gaz în material pentru o bombă, arată ziarul.

Spre deosebire de fostul liderul suprem iranian Ali Khamenei, fiul și succesorul său, Mojtaba Khamenei, ar putea avea calcule diferite. Sau s-ar putea să nu dețină autoritatea și puterea de a-i ține pe membrii mai extremiști ai sistemului de securitate iraniană în cazul în care aceștia ar încerca să instaleze o bombă.

„Am stârnit o stare de alarmă și l-am făcut și mai intransigent”, a declarat Brian Katulis, cercetător senior la Institutul din Orientul Mijlociu.

Capacitatea Iranului de a reprezenta o amenințare la adresa securității globale a atras atenția fiecărui președinte de la Jimmy Carter încoace. Atât republicanii, cât și democrații s-au confruntat cu intermediarii țării, cu ambițiile sale nucleare și cu sponsorizarea terorismului în întreaga lume.

Fostul președinte Barack Obama a pariat că o mare parte a moștenirii sale va fi un acord din 2015 care a impus controale stricte asupra programului nuclear al Teheranului.

Trump rupt acel acord după ce a preluat mandatul în 2017, spunând că este prea indulgent. La acea vreme, democrații au spus că abandonarea pactului ar duce în cele din urmă la un război cu Iranul, o acuzație pe care aliații lui Trump au negat-o.

Întrebat vineri, la o conferință de presă, despre stocul de combustibil nuclear al Iranului, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a refuzat să spună dacă forțele americane plănuiau o incursiune terestră pentru a încerca să obțină uraniul puternic îmbogățit sau dacă administrația Trump intenționa să continue să se bazeze pe diplomație pentru a face față amenințării.

„Președintele și-a concentrat atenția asupra capacităților nucleare”, a spus Hegseth. „Și voi spune că avem o serie de opțiuni, până la și inclusiv decizia Iranului de a renunța la acestea, lucru pe care, bineînțeles, l-am saluta. Nu au fost dispuși să facă [asta] în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem, dar cu siguranță avem opțiuni.”

Dincolo de programul nuclear, atacul comun americano-israelian care a început pe 28 februarie, distrugând în același timp o parte semnificativă a capacității militare a Iranului, a declanșat o nouă amenințare din partea Iranului, făcând ca preocupări care până de curând erau doar teoretice să devină reale.

Aceasta include atacuri asupra petrolierelor din Strâmtoarea Hormuz, punctul de legătură dintre Iran și Oman, lat de 34 de kilometri, care înghesuie navele care vin și pleacă din națiuni bogate în petrol, precum Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.

Înainte de război, amenințarea „era strategică, se profila în fundal și era mereu prezentă”, a spus Katulis.

„Acum este mult mai iminent și persistent”, a spus el. „E încă devreme, dar s-ar putea să fi făcut acest regim și mai imprevizibil și ar putea avea parte de atacuri rapide în orice moment în acea strâmtoare.”

Casa Albă a declarat că acțiunile iraniane împotriva Strâmtorii au făcut întotdeauna parte din planificarea SUA pentru un atac asupra țării. Acum însă, că războiul a început, Statele Unite s-au dovedit până acum incapabile să mențină calea navigabilă deschisă. Comandamentul Central al SUA a declarat marți că a efectuat atacuri împotriva navelor iraniene care plasează mine în apropierea strâmtorii, o dovadă a îngrijorărilor SUA.

Statele Unite par să fie atrase tot mai mult în conflict din cauza situației energetice, relatează Washington Post.

Vineri, Trump a declarat că armata americană a „distrus complet” fiecare țintă militară de pe insula Kharg, un punct cheie de tranzit energetic iranian.

A doua zi, el a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud, Marii Britanii și altor state să trimită nave pentru a combate „constrângerea artificială” a atacurilor Iranului asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.

A fost o schimbare notabilă față de sâmbăta precedentă, când le-a spus cu bucurie jurnaliștilor de la bordul Air Force One că a respins o ofertă britanică de a trimite portavioane în regiune.

Tot vineri, oficiali americani au declarat că o unitate expediționară a pușcașilor marini va fi desfășurată din Japonia în Orientul Mijlociu, sporind puterea de foc din regiune.

Unitatea include peste 2.200 de pușcași marini și este completată de peste 2.000 de membri suplimentari ai Marinei, răspândiți pe trei nave de război.

Senatorul Lindsey Graham (republican din Carolina de Sud), un parlamentar cu poziții agresive și confident al lui Trump, care a pledat ani de zile pentru schimbarea regimului în Iran, a sugerat că pușcașii marini ar putea ataca în curând insula Kharg – o trecere la o invazie terestră care ar reprezenta o escaladare majoră a tensiunilor.

„Cel care controlează Insula Kharg controlează destinul acestui război”, a postat Graham pe X. „Semper Fi.” Semper Fi este sloganul Pușcașilor Marini.

Nu a fost clar dacă ultima desfășurare are vreo legătură cu Kharg. Pușcașii marini sunt antrenați în debarcări amfibii, cucerirea insulelor și lansarea de artilerie cu rachete asupra adversarilor de pe mare. Desfășurarea a fost relatată pentru prima dată de Wall Street Journal.

Liderii de rang înalt ai Pentagonului spun că Strâmtoarea este un punct central din ce în ce mai mare al eforturilor lor, dar au recunoscut tacit provocarea cu care se confruntă, în ciuda faptului că au distrus o mare parte din marina iraniană.

„Singurul lucru care interzice tranzitul în strâmtoare în acest moment este atacul Iranului asupra navelor. Este deschis tranzitului, în cazul în care Iranul nu face acest lucru”, a declarat Hegseth la conferința de presă de vineri.

Ar putea trece ceva timp până când armata americană va putea rezolva problema strâmtorii, a declarat joi secretarul pentru Energie, Chris Wright, declarând pentru CNBC că o operațiune ar putea fi gata până la sfârșitul lunii.

Până atunci, Statele Unite și aliații săi sunt obligați să ia măsuri extraordinare pentru a încerca să reducă prețurile petrolului . Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au anunțat miercuri că intenționează să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din stocurile lor, inclusiv 172 de milioane de barili din Statele Unite.

Într-un alt efort de a livra aprovizionări cu petrol pe piețele globale, administrația Trump a suspendat joi sancțiunile împotriva exporturilor de petrol rusesc , un regres pentru eforturile președintelui de a pune capăt războiului din Ucraina.

Decizia va aduce o câștig neașteptat pentru vistieria Kremlinului și îi va oferi, eventual, mai multe resurse pentru a-și finanța lupta.

Oricât de complicat ar putea fi să se pună capăt conflictului acum, situația ar putea deveni și mai dificilă dacă Statele Unite ar fi atrase în unele dintre versiunile mai ambițioase ale obiectivelor lui Trump, inclusiv schimbarea regimului, a declarat Dan Shapiro, care a fost ambasadorul SUA în Israel în timpul mandatului lui Obama și este acum membru al Consiliului Atlantic.

Trump ar putea gestiona unele dintre provocările legate de strâmtoare și uraniu fără a se implica într-un conflict fără sfârșit cu Teheranul, a spus el.

„Nu este clar dacă Iranul ar accepta un armistițiu declarat unilateral”, a spus el. „Dacă nu o fac, desigur, SUA ar trebui să răspundă, dar acest răspuns poate fi modelat într-un mod care să se îndrepte spre o detensionare  treptată și reciprocă. Mi se pare o cale mai înțeleaptă decât acest set de obiective în continuă schimbare și un punct final în continuă îndepărtare, spre care altfel se pare că suntem atrași.”

Liderul social-democrat susține că bugetul nu protejează oamenii obișnuiți.

„Noi avem astăzi un buget de dreapta, făcut după chipul și asemănarea domnului Bolojan, un buget care, în mare, are grija până la urmă a oamenilor bogați, dar care nu protejează absolut deloc oamenii obișnuiți. Noi reprezentăm cam 46% din ponderea Coaliției de guvernare. Domnul Bolojan este președintele PNL, dar este premier și cu voturile PSD. Deci aici ar trebui să discutăm și despre ponderea pe care politicile de stânga, social-democrate, le are în această pondere”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3 CNN.

El spune că în Pachetul de Solidaritate nu este vorba de PSD, ci de categorii de români.

„În primul rând să știți că aici nu e vorba de PSD, aici e vorba de pensionari, de familii cu copii, de persoane cu dizabilități, de muncitori pe salariul minim, de agricultori sau de antreprenorii români.
Aici nu sunt dorințe ale PSD-ului, ci, până la urmă, noi n-am intrat în această guvernare pe post de ficus, ci ca să ne asigurăm că românii sunt protejați. Iar acum, pachetul de solidaritate este prioritatea noastră”, a spus liderul social-democrat.

Președintele PSD susține că luni partidul va depune amendamente la buget.

„1,1 miliarde reprezintă ceea ce noi mâine dimineață la prima oră vom depune ca amendamente în Parlament pentru a completa toate lucrurile legate de Pachetul de solidaritate”, a mai spus Grindeanu.

Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat a decis duminică să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului anunță că vor depune amendamente. Grindeanu i-a adresat o scrisoare premierului Ilie Bolojan, în care acuză „un simulacru de dialog care are loc, de prea mult timp, în ședințele coaliției de guvernare”.

Potrivit Isu Bihor, pompierii au fost sesizați în jurul orei 18:55 cu privire la faptul că o parapantă cu motor, în care se aflau două persoane, s-a prăbușit pe un câmp de pe raza localității Olosig.

La fața locului au fost trimise o autospecială de intervenție, o ambulanță SMURD, echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD și un echipaj al SAJ.

La sosirea echipajelor, cele două victime se aflau în afara parapantei, ambele în stop cardio-respirator.

Medicii au făcut manevre de resuscitare pilotului, în vârstă de 52 de ani, și pasagerei, în vârstă de 19 ani.

Ambele victime au fost declarate decedate.

Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a ironizat afirmațiile președintelui Donald Trump conform cărora ar fi „învins” Iranul, relatează CNN.

Răspunzând la o postare pe X despre Trump, Ghalibaf a spus că președintele SUA „a susținut că ne-a «învins» de 9 ori în ultimele două săptămâni. Hilar!”

Nu este clar la care dintre cele nouă comentarii se referă Ghalibaf, dar Trump a susținut că SUA câștigă războiul cu Iranul în mai multe rânduri.

Ieri, Trump a postat pe Truth Social că SUA „au învins și decimat complet Iranul, atât militar, cât și economic, și în orice alt mod”. Într-o altă postare pe rețelele de socializare, el a spus vineri că Iranul este „total învins și vrea un acord – Dar nu un acord pe care l-aș accepta!”.

Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă seară, într-un amplu interviu telefonic pentru NBC News, că el nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului cu Iranul, în ciuda disponibilității Teheranului de a face acest lucru. „Termenii nu sunt încă suficient de buni”, spune președintele SUA care a refuzat să să spună care ar fi acei termeni.

Liderul de la Casa Albă l-a criticat dur pe Volodimir Zelenski, a vorbit despre prețul petrolului, despre situația din Strâmtoarea Ormuz, despre liderii iranieni și a oferit și detalii despre cum se va desfășura războiul în zilele următoare.

Barcelona a dominat încă din prima repriză. Raphinha a deschis scorul în minutul 9 dintr-un penalty și a dublat avantajul în minutul 21, tot de la 11 metri. În minutul 38, Dani Olmo a crescut avantajul. Sevilla a replicat în prelungirile primei reprize prin golul lui Oso. 

În repriza secundă, Raphinha și-a completat hat-trick-ul în minutul 51, iar fundașul João Cancelo a marcat pentru 5-1 în minutul 60. Din nou, Sevilla a marcat la finalul reprizei prin Djibril Sow, stabilind scorul final de 5-2. 

În urma acestei victorii, formația antrenată de Hansi Flick se menține pe poziția de lider în La Liga, cu 70 de puncte, rivala, Real Madrid, fiind pe locul al doilea cu 66 de puncte. 

Echipele de start

FC Barcelona 

Antrenor: Hansi Flick: 

4-3-3: J. García – X. Espart, P. Cubarsí, G. Martín, J. Cancelo – Pedri, M. Bernal, D. Olmo – R. Bardghji, R. Lewandowski, Raphinha

Sevilla 

Antrenor: Matías Almeyda

4-2-3-1: O. Vlachodimos – G. Suazo, N. Gudelj, T. Nianzou, J. Carmona – D. Sow, L. Agoume – Oso, A. Sánchez, J. Sánchez – A. Adams

„Sentimentul de apartenență la poporul maghiar arde adânc în noi, fără ca noi înșine să ne dăm seama, asemenea munților vulcanici, care sunt vârfuri de piatră rece, dar care, odată, vor erupe”, se arată în mesajul oficial transmis de președintele Ungariei, Tamás Sulyok, pe Facebook, în care citează pe jurnalistul și scriitorul maghiar, Géza Gárdonyi.

Sulyok, i-a acordat lui Sándor Tamás, liderul Consiliului Județean Prahova distincția de Ofițer al Ordinului de Merit al Ungariei, secțiunea civilă.

„Îi mulțumesc din suflet pentru activitatea sa de consolidare a comunității, care servește unității naționale maghiare și păstrării și întăririi identității seciești, pentru eforturile sale de conducere depuse în vederea asigurării utilizării limbii materne, precum și a respectării drepturilor minorităților”, se arată în mesajul publicat de Sulyok.

Anterior, președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a precizat că data de 15 Martie este o sărbătoare a libertății și a unității poporului maghiar, numind această sărbătoare drept „un simbol în sufletele noastre”. 

Aflat în vizită în România, președintele maghiar a participat la evenimentul dedicat aniversării revoluției organizat la Târgul Secuiesc.

„Este un sentiment înălțător să ne amintim, alături de compatrioții noștri din Transilvania, de aniversarea revoluției și a luptei noastre pentru libertate, în mijlocul celor care sărbătoresc în piața principală din Târgu Secuiesc”, a fost mesajul transmis de Sulyok.

Acesta a precizat că Ziua Maghiarilor de Pretutindeni îi învață pe cetățenii maghiari să creadă în ei înșiși, dar și în comuniunea lor națională.

„Avem nevoie de o mândrie sănătoasă și echilibrată, și avem nevoie de încrederea reciprocă care ne leagă”, a mai transmis președintele Ungariei.

La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Cu prilejul acestei zile, și oficialii români le-au transmis mesaje de apreciere maghiarilor din România. Președintele Nicușor Dan a precizat că „sărbătoarea este un prilej pentru a aprecia contribuția maghiarilor din România la dezvoltarea națiunii noastre”.

Premierul Ilie Bolojan a precizat că sărbătoarea de 15 Martie „ne amintește tuturor de valorile libertății, demnității și solidarității care au stat la baza construirii Europei moderne”, afirmând și că „România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități”.

De asemenea, Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a transmis „gânduri de respect și apreciere comunității maghiare din România”.

Președintele PSD Sorin Grindeanu i-a adresat duminică o scrisoare premierului Ilie Bolojan.

„Vă adresez această scrisoare deschisă în calitatea mea de președinte al Partidului Social Democrat, principala formațiune politică din Parlament, pentru a pune capăt unui simulacru de dialog care are loc, de prea mult timp, în ședințele coaliției de guvernare. PSD a intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate și protecție românilor, nu pentru a fi complice la un experiment economic dezastruos, bazat pe o austeritate oarbă și profund inechitabilă”, se arată în document.

Grindeanu anunță că în cadrul ședinței Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat s-a decis votarea bugetului de stat pentru anul 2026, dar cu susținearea modificărilor pe care PSD le consideră obligatorii pentru ca bugetul să conțină și viziunea social-democrată.

„Astfel, vom depune amendamente în Parlament pentru a asigura finanțarea integrală a Pachetului de Solidaritate, adică a sprijinului pentru 3,5 milioane de familii – pensionari cu venituri mici, copii cu dizabilități, mame sau veterani, care suferă cel mai mult în urma măsurilor de austeritate din ultimul an”, spune Sorin Grindeanu.

„Am ales această variantă democratică pentru a depăși blocajul pe care l-ați creat la nivelul coaliției prin neacceptarea solicitărilor rezonabile ale PSD și invităm toate forțele politice din Parlament să susțină acest demers. Aceasta este poziția mea, în urma mandatului ferm al întregului partid. Nu mai pot asista la sărăcirea deliberată a milioane de români și nu mai pot gira o atitudine de sfidare permanentă la adresa PSD, partidul care asigură stabilitatea Coaliției cu o pondere de 46% din actuala guvernare”, adaugă liderul PSD.

Acesta arată că abordarea lui Ilie Bolojan a devenit inacceptabilă: „în loc să fiți un scut puternic pentru românii de rând și companiile românești, ați devenit un sprijin puternic pentru multinaționale”.

Grindeanu îl acuză pe premier că a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale și a revocat măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale: „Prin aceste decizii, ați luat miliarde de lei din bugetul statului și i-ați lăsat cadou bogaților. Ați ales deliberat să vă lipsiți de resurse vitale pentru a servi interesele marilor corporații. Și acum ne cereți <responsabilitate> când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească o creștere de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”.

El spune că planul economic al premierului „este o colecție de greșeli majore, care a dus țara în recesiune”.

„Realitatea cifrelor vă contrazice retorica: Avem 6 luni consecutive de cădere a consumului din cauza creșterilor de TVA (cota generală și cote reduse) și a accizelor impuse de dumneavoastră! Avem 6 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor, cea mai mare din ultimii 15 ani! Avem cea mai drastică reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimul sfert de secol! În tot acest timp, planul de relansare economică propus de PSD încă din septembrie 2025 a fost amânat 6 luni, întârziat și blocat de dumneavoastră. Din ce să crească economia dacă ați sabotat toate motoarele de creștere?”, spune în scrisoare liderul PSD.

El a prezentat și o listă a greșelilor premierului, pe care o numește lungă și dureroasă:
•⁠  ⁠Guvernare pentru 5% cei mai bogați, austeritate pentru 95% dintre români. Ați pus povara pe clasa mijlocie și pe cele 5,2 milioane de români care trăiesc în sărăcie, refuzând alte soluții care ar fi așezat povara echitabil.
•⁠  ⁠Ați lovit în cei vulnerabili. Măsurile dumneavoastră au adus suferință femeilor gravide, veteranilor și persoanelor cu dizabilități, provocând tensiuni sociale enorme prin încasarea contribuțiilor de sănătate, chiar dacă nu fost încasări semnificative la buget.
•⁠  ⁠Ați accelerat criza. Dacă scoatem efectul inflației din încasările de TVA, creșterea reală este de doar 0,9%, iar la accize impactul real este pe minus 5%! Ați lovit economia fără a rezolva problema bugetară.
•⁠  Ați lovit puternic în structura sistemului de educație, vulnerabilizând viitorul României. Sunt sute de profesori care pleacă din sistem și mii de copii care nu vor mai beneficia de experiența lor. Iar bugetul pe care-l propuneți la Educație nu aduce vreo îmbunătățire, ci o înrăutățire a situației.
•⁠  ⁠Ați blocat investițiile și ați redus consumul. Prin creșteri de TVA, accize și blocarea măsurilor de relansare, ați asigurat intrarea rapidă în recesiune.
•⁠  ⁠Ați ales multinaționalele în detrimentul IMM-urilor românești. Scutirile de taxe pentru corporații prin reducerea IMCA și eliminarea limitei de deductibilitate înseamnă un minus de 3 miliarde lei anual! Exact cât povara pusă pe cei peste 200.000 de profesori. În schimb, aruncați 100.000 de IMM-uri românești în faliment.
•⁠  ⁠Inflația de 10% este o taxă ascunsă, domnule Ilie Bolojan! Alegerea dumneavoastră de a crește taxe indirecte, TVA, accize, a dublat inflația. BNR confirmă: fără aceste creșteri, inflația ar fi fost la jumătate.
•⁠ Ați implementat o austeritate sălbatică pentru cei care muncesc, lăsând evaziunea neatinsă la 10% din PIB și ignorând arieratele de 37 miliarde lei. Astfel s-a ajuns la 95% din povara pe muncă și 5% pe capital.

Grindeanu spune în scrisoare că PSD refuză să mai participe la falimentul României.

„Prin urmare, PSD va susține adoptarea neîntârziată a următoarelor măsuri:
•⁠  ⁠Amendarea în Parlament a Pachetului de Solidaritate, un sprijin real pentru 3 milioane de beneficiari, inclusiv majorarea indemnizațiilor pentru copiii cu dizabilități și sprijin pentru familiile monoparentale, cu un impact bugetar minor, de doar 0,16% din PIB.
•⁠  ⁠Includerea acestor măsuri în Bugetul de Stat pe 2026, un buget care trebuie să fie bazat pe investiții masive și sprijin real pentru categoriile vulnerabile.
Decizia corectă pentru milioane de români va fi luată în Parlament.
Susțineți cerințele rezonabile ale PSD și ale celorlalte partide din Coaliție sau asumați-vă consecințele politice”, încheie Sorin Grindeanu.

Manchester United a deschis scorul în minutul 53 prin reușita lui Casemiro, însă Villa a egalat în în minutul 64, prin reușita lui Ross Barkley. Cu toate acestea, United s-a impus prin reușitele lui Matheus Cunha din minutul 71 și reușita lui Benjamin Šeško ( min. 81) care a închis tabela la 3-1 pentru United. 

Prin aceasta victorie, formația antrenată de Michael Carrick își consolidează poziția pe podiumul Premier League, distanțându-se la trei puncte de Aston Villa. Echipa din Birmingham are un avans de trei puncte față de Chelsea, aflată pe poziția a cincea și față de Liverpool, aflată pe poziția a șasea, dar cu un meci în minus. 

Echipele de start

Manchester United 

Antrenor: Michael Carrick

4-2-3-1: S. Lammens – D. Dalot, L. Yoro, H. Maguire, L. Shaw –  Casemiro, K. Mainoo – A. Diallo, B. Fernandes, M. Cunha –  B. Mbeumo (schimbat de Šeško). 

Aston Villa 

Antrenor: Unai Emery 

4-2-3-1: E Martínez – L. Digne, T. Mings, E. Konsa, L. Bogarde – A. Onana, R. Barkley – E. Buendia, M. Rogers, J. McGinn – O. Watkins

„Aprobarea este pentru Otopeni și pentru Mihail Kogălniceanu pentru aceste aeronave tip cisternă. Dacă decid să le ducă la Otopeni sau la Mihail Kogălniceanu este o decizie a partenerului american despre care nu avem noi niciun fel de informație, pur simplu decizia lor strategică. Ceea ce pot să vă spun este că singurele aterizate până acum sunt cele de azi-dimineață, aceste trei avioane cisternă”, a spus Radu Miruță la Digi24.

El spune că aceste avioane sunt însoțite de militari.

„Decizia dată de Parlament, pentru capacitățile de descurajare pe care Statele Unite le vor trimite pe teritoriul României, ele vor fi gestionate de 400-500 de militari. Cu aceste aeronave a venit un număr de militari asociați, cu restul produselor pe care Statele Unite le vor instala pe teritoriul României pentru a crește capacitatea de descurajare, de asemenea vor veni militari asociați”, a adăugat Miruță, care a precizat că nu știe care este numărul de militari asociați unei asemenea aeronave.

El a precizat că avioanele de tip cisternă sunt pentru realimentare și vor fi folosite în conformitate cu strategia și decizia Statele Unite ale Americii.

Este vorba de avioane Boeing KC-135 Stratotanker, care servesc drept coloana vertebrală a capacității SUA de realimentare în aer.

Întrebat dacă este o desfășurare temporară, ministrul Apărării a spus: „Răspunsul la întrebarea dumneavoastră este cel oficial. Votul de săptămâna aceasta a fost pentru 90 de zile”.

Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a transmis sâmbătă că va deschide strâmtoarea „într-un fel sau altul” și a îndemnat țări precum Marea Britanie, China și Franța să trimită nave de război în zona respectivă.

În cadrul unei emisiuni la BBC, Ed Miliband a declarat că redeschiderea strâmtorii reprezintă o „prioritate” și că există „diferite modalități prin care putem contribui, inclusiv prin utilizarea dronelor de detectare a minelor”.

Întrebat dacă Marea Britanie ia în considerare trimiterea de drone sau nave în regiune, Miliband a răspuns: „Puteți fi siguri că orice opțiuni care pot ajuta la redeschiderea strâmtorii sunt analizate împreună cu aliații noștri”.

Refuzând să ofere detalii, Miliband a reiterat că „încheierea conflictului este cea mai bună și mai sigură cale de a redeschide strâmtoarea”.

Blocarea strâmtorii de către Iran, unul dintre cele mai importante canale de transport maritim din lume, a avut un impact catastrofal asupra lanțurilor de aprovizionare globale și asupra prețurilor energiei.

Potrivit unei declarații atribuite noului lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, Iranul va continua să blocheze strâmtoarea, ca mijloc de presiune politică și economică împotriva SUA.

Pe măsură ce războiul dintre SUA și Israel cu Iranul intră în a treia săptămână, se spune că o serie de nave au fost atacate în timp ce încercau să navigheze prin strâmtoarea îngustă – prin care trece de obicei aproximativ 20% din petrolul mondial. Există, de asemenea, îngrijorări că Iranul ar fi amplasat mine în strâmtoare.

„Cred că acest conflict se va încheia cu siguranță în următoarele câteva săptămâni. Ar putea fi mai devreme decât atât, dar conflictul se va încheia în următoarele câteva săptămâni”, a spus Wright, citat de ABC News. 

Acesta a mai susținut că războiul generează efecte pe termen scurt, dar ar putea aduce schimbări semnificative pe scena internațională. „Nu există nicio garanție în războaie. Aceasta este o provocare pe termen scurt pentru a ajunge într-un loc mult mai bun. Sperăm să nu ajungem acolo de data asta, dar cel puțin această creștere a prețurilor la benzină este pentru ceva ce va schimba situația geopolitică din lume pentru totdeauna”, mai adaugă Wright. 

Declarațiile sale sunt făcute pe fondul războiului din Orientul Mijlociu care a dus la blocarea transportului naval prin Strâmtoarea Ormuz. 

Închiderea Strâmtorii a generat o creștere consistentă a prețului petrolului, implicit și pe cel al carburanților, întrucât 20% din comerțul internațional cu țiței se face prin Ormuz. 

Anterior, Wright a spus că este posibil ca forțele navale americane să escorteze petrolierele care tranzitează strâmtoarea până la sfârșitul lunii, iar președintele Trump a transmis pe platforma Truth Social că și alte state ar putea trimite nave de război pentru a contribui la redeschiderea circulației prin Ormuz.

În statul Texas, pe țărmul Golfului Mexic, a fost găsită o broască țestoasă marină epuizată, aparținând speciei extrem de rare numită Ridley Kemp. Carapacea animalului ei era acoperită de un strat gros de scoici, alge și noroi, din cauza căruia animalul abia dacă se putea mișca.

Broasca țestoasă a fost dusă la un centru de studiere a broaștei țestoase marine din orașul Galveston, unde specialiștii, potrivit presei, au depus eforturi să o salveze.

Conform angajaților centrului, astfel de excrescențe apar atunci când broasca țestoasă, din cauza unei boli, începe să înoate mai încet și nu se poate curăța în apă.

„Broaște țestoase marine care, din cauza problemelor de sănătate, se deplasează mai încet, se acoperă rapid cu organisme care trăiesc în apă”, a explicat directorul centrului, Christopher Marshall.

Greutatea suplimentară le slăbește și mai mult, deci primul lucru care s-a făcut a fost să curețe animalele de scoici și să înceapă recuperarea.

Broasca țestoasă marină Ridley Kemp este considerată cea mai rară din lume. Broasca poate ajunge la 75 de centimetri lungime, poate cântări până la 45 de kilograme și poate trăi până la 50 de ani.

Acest tip trăiește în Golful Mexic și pe coasta atlantică a SUA și Canadei.

În secolul XX, numărul a scăzut drastic din cauza poluării mării, a distrugerii plajelor și a prădătorilor care distrug cuiburile.

În prezent, locurile de reproducere sunt protejate, iar oamenii de știință speră că broasca țestoasă salvată se va putea întoarce în ocean.

„După criza bugetară creată în anii trecuți, România riscă să fie împinsă spre o nouă criză politică. Partidul Național Liberal avertizează PSD să nu transforme dezbaterea bugetului într-un exercițiu politic și să respecte regulile stabilite în cadrul coaliției de guvernare. România nu își mai permite jocuri politice făcute pe banii publici”, se arată în comunicatul de presă emis duminică de formațiunea condusă de Ilie Bolojan. 

Liberalii au subliniat că orice amendament la proiectul de buget ar trebui discutat în prealabil în cadrul coaliției de guvernare. 

„PNL atrage atenția că amendamentele la buget trebuie discutate în cadrul Coaliției și asumate de Guvernul susținut de majoritatea parlamentară, nu negociate în culise sau impuse prin voturi surpriză în Parlament. Acordul politic al coaliției este explicit. Articolul 19 prevede clar: „Nicio inițiativă sau vot care presupune creșteri de cheltuieli bugetare nu poate avea loc fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”, mai transmite partidul, avertizând că social-democrații riscă să se situeze „în afara acordului politic”. 

Aceștia au avertizat că modificările substanțiale la proiectul bugetului de stat ar putea să afecteze credibilitatea statului român în fața agențiilor de rating. 

„Orice tentativă de a modifica substanțial bugetul prin combinații sau înțelegeri parlamentare conjuncturale va avea efecte concrete și imediate: creșterea datoriei publice, dobânzi mai mari la împrumuturile statului și deteriorarea credibilității României în fața instituțiilor financiare internaționale”, mai transmite PNL. 

Comunicatul de presă a fost emis pe fondul reuniunii liderilor social-democrați. Conducerea Partidului Social Democrat s-a reunit în Consiliul Politic Național, pentru a stabili strategia partidului înaintea votului din Parlament asupra bugetului de stat pentru 2026.

PSD a criticat bugetul propus de Ilie Bolojan, iar lideri precum vicepreședintele Daniel Băluță au spus că formațiunea va aduce modificări în parlament. „PSD a făcut eforturi deosebite pentru acest buget, însă, din păcate, în forma în care el se prezintă astăzi, în niciun caz nu evidențiază o viziune social-democrată. deficiențele pe care le-am constatat în această lege a bugetului ne-am propus să le corectăm în Parlament”, declarat Băluță sâmbătă. 

Șeful Guvernului a postat duminică pe Facebook informații despre ordonanță care simplifică procedurile pentru avizarea investițiilor, adoptată de Executiv joi.

El spune că măsurile vor duce la reducerea birocrației și la scăderea costurilor de conformare.

Ordonanța va intra în vigoare de săptămâna viitoare.

Ilie Bolojan arată că măsurile au impact în 3 domenii:

1. Scurtarea termenelor în vederea obținerii avizelor de mediu pentru investiții. „Pentru a construi o fabrică, de exemplu, obținerea avizului de mediu dura luni de zile, uneori ani, dacă se contesta proiectul. Prin noile prevederi, termenele se reduc substanțial și toată documentația se va depune electronic”, spune Ilie Bolojan.

2. Mai puțină birocrație pentru investițiile mari. Potrivit premierului, pragul de analiză pentru investiții crește de la 2 la 5 milioane de euro, astfel mai puține proiecte vor trebui să ceară avizarea, ceea ce înseamnă proceduri mai rapide pentru cele care rămân. Nu se mai solicită analiza suplimentară prin Consiliul Concurenței, iar documentele vor putea fi depuse digital. Comisia pentru examinarea investițiilor străine nu va mai întârzia avizarea.

3. Reguli mai simple pentru avizele de securitate la incendiu. Premierul arată că pentru proiectele cu risc scăzut nu va mai fi nevoie de aviz, ceea ce va reduce semnificativ numărul de dosare. În plus, dacă instituțiile întârzie avizele, companiile vor putea primi acorduri provizorii de 60 de zile, astfel încât activitatea să nu fie blocată.

„Întârzierea avizării va atrage sancțiuni pentru cei responsabili. Pentru proiectele repetitive (magazine, suprermarket tip, hale depozit) va fi suficient un acord unic”, adaugă Bolojan.

Conform acestuia, toate documentele se vor depune electronic. În felul acesta, vor putea fi procesate și în alte județe, dacă într-un județ sunt multe proiecte. Se vor standardiza procedurile în toate județele.

„Astăzi, 15 Martie, transmit gândurile mele de respect și apreciere comunității maghiare din România și tuturor maghiarilor de pretutindeni. Diversitatea etnică, culturală și lingvistică reprezintă una dintre marile valori ale societății românești”, a transmis Țoiu, într-un mesaj oficial publicat pe Facebook. 

Ministra de Externe a precizat că diferențele culturale nu trebuie să fie niciodată un temei pentru a semăna ură.

„Diferențele dintre noi nu trebuie niciodată să fie temei pentru a semăna ura acolo unde doar bunele relații ne pot face mai puternici și pot construi o societate bazată pe respect reciproc, una în care ne dorim să ne creștem copiii, deschiși la moștenirea culturală și lingvistică a celor de lângă noi”, a scris Țoiu. 

Aceasta a încheiat mesajul cu o urare de „La mulți ani” adresată maghiarilor de pretutindeni.

Ziua de 15 martie este simbolul libertății maghiarilor. La revoluția din 1848, maghiarii s-au ridicat împotriva imperiului Habsburgic, pentru constituirea unui mare stat maghiar, astfel ziua de 15 martie devenind Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.

Cu acest prilej, și Ilie Bolojan a transmis un mesaj de apreciere. Premierul a precizat că maghiarii din România reprezintă o parte importantă a societății noastre, afirmând că România a demonstrat că poate fi un model regional de respect între comunități.