Fanii pariază pe câștigarea Cupei Mondiale FIFA 2026 de către Franța, potrivit unui sondaj realizat de Bank of America (BofA) și citat de CNBC. 40% dintre cei chestionați consideră că francezii vor obține trofeul la competiția din vară.
Suporterii sunt contraziși chiar de instrumentul de inteligență artificială al băncii. Copilot al Microsoft a indicat Spania drept principala favorită a competiției.
Cupa Mondială, găzduită în comun de SUA, Canada și Mexic, va fi cea mai mare din istorie. Se estimează că aproximativ 6,5 milioane de fani vor participa la cele 104 meciuri din 16 orașe gazdă.
Experții preconizează că evenimentul sportiv global va genera peste 80 de miliarde de dolari și va susține peste 800.000 de locuri de muncă.
Turneul va începe pe 11 iunie și va avea la start 48 de echipe. Formațiile participante vor împărți suma de 871 de milioane de dolari și vor primi fiecare cel puțin 12,5 milioane de dolari.
Ancheta vine în urma unei plângeri care viza programe de formare media, presupus finanțate de Adunarea Națională (RN) cu granturi europene. Partidul a negat aceste acuzații într-un comunicat publicat joi, citat le Le Figaro.
Parchetul european a deschis o anchetă privind o posibilă fraudă în urma unei plângeri care viza cursuri de formare media pe care Adunarea Națională (RN) le-ar fi finanțat cu fonduri europene, în special în beneficiul lui Jordan Bardella în timpul campaniei prezidențiale franceze din 2022, a aflat joi AFP de la o sursă apropiată cazului.
Partidul Adunarea Națională a „contestat” joi acuzațiile la adresa lui Jordan Bardella. „Aceste sesiuni de instruire media au fost desfășurate de acest furnizor de servicii în conformitate cu regulamentul Parlamentului European, validat de serviciile Parlamentului European, pe teme europene, pentru mai mulți europarlamentari din delegația Adunării Naționale pentru mandatul 2019-2024, inclusiv Jordan Bardella ”, a declarat partidul într-un comunicat de presă. „Acestea au fost întrerupte tocmai din cauza începerii campaniei prezidențiale din 2022 ”, a adăugat acesta, amintind că Jordan Bardella a depus o plângere pentru „defăimare” împotriva asociației anticorupție AC!! la sfârșitul anului trecut.
Plângerea a fost depusă la Paris în decembrie de asociația anticorupție AC!!, apoi înaintată de Parchetul Național Financiar (PNF) francez către Parchetul European pentru „evaluare” . Acuzațiile au fost contestate de Adunarea Națională (RN). „După o fază de verificare, a fost deschisă o anchetă cu privire la suspiciunea de fraudă” care implică fonduri ale Uniunii Europene, a declarat o sursă apropiată cazului.
Contactat de AFP, Parchetul European, cu sediul la Luxemburg, a refuzat să confirme sau să comenteze. „Parchetul European are o politică de a nu comenta anchetele în curs ”, a declarat un purtător de cuvânt.
Asociația anticorupție AC!! a depus la începutul lunii decembrie 2025 o plângere împotriva unor persoane necunoscute pentru deturnare de fonduri publice la instanțele franceze, în urma unui articol din săptămânalul satiric Le Canard enchaîné care a dezvăluit presupusele fapte.
Utilizare „în scopuri care nu au legătură cu utilizarea preconizată”Asociația suspectează Adunarea Națională că a folosit fonduri europene pentru a-și antrena trupele și, în special, pe actualul său președinte, Jordan Bardella, pentru a vorbi cu presa în timpul campaniei electorale prezidențiale franceze din 2022. Europarlamentarul Jordan Bardella era atunci președintele interimar al partidului naționalist de dreapta, jucând un rol activ în campania lui Marine Le Pen.
Conform plângerii consultate de AFP, „fondurile deținute de membrii Adunării Naționale în calitatea lor de europarlamentari” ar fi fost utilizate „în scopuri care nu au legătură cu utilizarea preconizată”. Un instructor de formare media fusese angajat pentru a „pregăti europarlamentarii Adunării Naționale pentru apariții în presă” și era „plătit de Parlamentul European folosind bugetul alocat europarlamentarilor ”, subliniază AC!! Anti-Corruption.
Totuși, „începând din septembrie 2021”, instructorul a fost însărcinat să-l asiste pe Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale (RN), „nu cu cunoștințele sale despre actualitatea europeană, ci în vederea pregătirii alegerilor prezidențiale franceze din 2022 ”, subliniază asociația, citând articolul din Le Canard enchaîné. „Jordan Bardella contestă, în mod firesc, aceste acuzații, care îl vizează în climatul politic actual, și își rezervă dreptul de a intenta acțiuni în justiție pentru defăimare și calomnie ”, a declarat RN pentru AFP când plângerea a devenit publică.
Jordan Bardella, președintele partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), este principala figură a opoziției față de Emmanuel Macron și este considerat în prezent favoritul pentru alegerile prezidențiale din 2027.
Rumen Radev a prezentat joi viitorul cabinet, după ce a primit mandatul din partea președintei Bulgariei, Iliana Iotova, să formeze un nou guvern.
Partidul său, Bulgaria Progresistă, a obținut 44,6% din voturi la scrutinul din luna aprilie, respectiv majoritatea locurilor în parlamentul de 240 de locuri. Acest lucru îi va permite lui Radev să conducă primul guvern de un singur partid din Bulgaria în aproape trei decenii, un impuls pentru stabilitatea politică după alegeri repetate.
Potrivit presei de la Sofia, noul guvern va avea patru vicepreședinți.
Din cabinetul lui Radev vor face parte Velislava Petrova-Chamova și Galab Donev, care vor prelua funcțiile de miniștri ai afacerilor externe și, respectiv, ai finanțelor. Printre prioritățile acestora se numără adoptarea rapidă a unui nou buget,stabilirea unui plafon al datoriei pentru a asigura plățile pentru pensii și salarii și recuperea fondurilor UE neîncasate.
Rumen Radev devine, astfel, primul fost președinte care preia funcția de premier după ce a demisionat din cea mai înaltă funcție din Bulgaria. Anterior, Radev a câștigat de două ori alegerile prezidențiale, în 2016 și 2021.
Potrivit Novinite, în contextul în care acum are funcția de premier, se așteaptă ca Radev să exercite un control puternic asupra executivului, în special asupra apărării și politicii externe, concentrându-se în același timp pe controlul inflației și reforma judiciară.
Ministrul de finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, a prezentat o prognoză extrem de pesimistă privind veniturile fiscale. Conform noilor date, deja în acest an, trezoreria statală va primi cu 17,8 miliarde de euro mai puțin decât se aștepta în toamnă.
Principala cauză a eșecului financiar al autorităților este reprezentată de consecințele economice ale războiului din Iran, care a declanșat o criză energetică la nivel mondial și a încetinit creșterea economiei Germaniei.
Situația va afecta în mod deosebit bugetul federal: în 2026, deficitul de venituri va ajunge la aproape 10 miliarde de euro. Regiunile și municipalitățile sunt, de asemenea, forțate să reducă cheltuielile din cauza lipsei miliardelor de euro.
Mai precis, Guvernul federal trebuie să se aștepte la un deficit de venituri fiscale de 9,9 miliarde de euro în 2026 (dintre care 4,5 miliarde de euro se datorează abaterilor față de prognoza din octombrie). Landurile trebuie să prevadă cu 3 miliarde de euro mai puțin, iar municipalitățile cu 4,3 miliarde de euro mai puțin. Restul pierderilor se referă la plățile către UE. Modificările legislației fiscale au un impact mai puțin semnificativ în această zonă decât la nivel federal, spune ministrul.
Previziunile actuale privind veniturile fiscale doar pentru 2027 prevăd un deficit de 10,1 miliarde de euro pentru guvernul federal. Potrivit ministerului, pierderile fiscale totale se vor ridica la 87,5 miliarde de euro până în 2030. Această cifră include și pe cea de 39,8 miliarde de euro – erori de prognoză.
Conform prognozelor Ministerului de Finanțe, pierderile bugetare totale vor ajunge la 87,5 miliarde de euro până în 2030.
„Războiul iresponsabil al lui Trump”Klingbeil a acuzat direct factorii externi pentru situația actuală, numind acțiunile Statelor Unite în Iran „războiul iresponsabil al lui Trump”, care distruge economia mondială.
„Previziunile de astăzi privind veniturile fiscale arată măsura în care războiul din Iran dăunează economiei noastre. Războiul iresponsabil al lui Trump și șocul global al prețurilor la energie care rezultă din acesta încetinesc temporar impulsul economic pozitiv”, a explicat el. Acest lucru va duce, de asemenea, la venituri fiscale mai mici pentru guvernele federale, statale și locale decât se anticipase toamna trecută.
Membrii UNSAR, entitate ai cărei membri dețin peste 90% din piața locală de asigurări, au remarcat o creștere consistentă a numărului de asigurări facultative încheiate de români.
„Vedem, prin cercetările sociologice, o creștere a interesului românilor pentru asigurările facultative de locuință, creștere a interesului care probabil că este determinată inclusiv de tot ceea ce a însemnat rezultatul evenimentelor catastrofale sau de tipul dezastrelor de anul trecut. Vorbim de explozia din Rahova, vorbim de inundațiile din Suceava, Neamț și așa mai departe. Cert este că oamenii sunt mai conștienți și au văzut ce înseamnă să nu ai o asigurare”, a explicat Alexandru Ciuncan pentru Mediafax.
Potrivit datelor la nivelul membrilor UNSAR, avansul este semnificativ, depășind creșterile anuale din ultimii ani.
„Sunt 128.000 de polițe de asigurare facultativă a locuinței noi la finalul 2025. E o creștere importantă, undeva peste 7%, cea mai mare creștere din ultimii cel puțin trei-patru ani. Din ceea ce vedem în acest moment, pe analize, e un moment important. Se vede, totodată, rezultatul campaniilor de educație financiară și de informare pe care UNSAR, membrii noștri – companii de asigurare, Autoritatea de Supraveghere Financiară le-au desfășurat în ultima perioadă. Deci – este un început, dar să nu uităm că doar 18% dintre locuințe sunt protejate de o asigurare facultativa, care oferă o protecție completă. Dar suntem pe drumul cel bun, chiar dacă mai avem foarte multe de făcut”, a explicat reprezentantul asigurătorilor.
„O poliță facultativă oferă acces la despăgubiri care pot acoperi pierderi semnificative”„Datele culese de membrii UNSAR se traduc concret în aproximativ 128.000 de locuințe în plus protejate într-un singur an. Este dimensiunea unui oraș mediu din România. Această evoluție confirmă un lucru esențial: existența unei asigurări facultative pentru locuință face diferența în impactul financiar al producerii unui risc. În lipsa acesteia, costurile pot fi suportate integral de proprietari, în timp ce o poliță facultativă oferă acces la despăgubiri care pot acoperi pierderi semnificative”, a conchis Alexandru Ciuncan.
Declarațiile au fost făcute cu ocazia simpozionului de educație financiară cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion” (Educația financiară pentru a susține securitatea, independența și incluziunea – en), organizat de Banca Națională a României (BNR), în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în marja întâlnirii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE.
În ceea ce privește asigurările obligatorii pentru locuințe, la finalul lunii aprilie erau în vigoare 2.472.885 la nivel național, potrivit datelor Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință.
Spre deosebire de asigurarea obligatorie (PAD), cea facultativă oferă protecție completă, și personalizată și acoperă daunele materiale asupra imobilului și bunurilor (incendii, inundații, furt, cutremure peste limitele PAD) și răspunderea civilă față de vecini.
La sfârșitul anului trecut, 1,835 de milioane de locuințe erau asigurate facultative.
Potrivit datelor din piață, asigurarea facultativă a locuinței se calculează aplicând o cotă de primă la suma asigurată. Locuința poate fi asigurată fie la valoarea de piață, fie la cea de reconstrucție. Astfel, spre deosebire de PAD, costul final al asigurării facultative variază în funcție de riscurile acoperite (incendiu, furt, inundații), de tipul construcției, de valoarea bunurilor din locuință și a acoperirilor dedicate, de clauze speciale, dar și de suma asigurată totală.
Antreprenorul american și fondatorul SpaceX, Elon Musk, a anunțat pe rețelele de socializare că a plătit 10 miliarde de dolari în impozite într-un an. „Într-un an, am plătit 10 miliarde de dolari în impozite – mai mult decât oricine din istorie”, a remarcat cel mai bogat om de pe planetă.
Potrivit omului de afaceri, la moartea sa va fi perceput un impozit suplimentar de 40% pe succesiune. Miliardarul consideră că va trebui să plătească în total „trilioane de dolari în impozite”.
Musk a dezvăluit anterior că a transferat odată o sumă atât de mare încât a cauzat o eroare în sistemul informatic al IRS. „A trebuit să actualizeze software-ul pentru a procesa datele”, a explicat antreprenorul, adăugând că numerele erau „prea multe”.
Conform clasamentului din martie al revistei Forbes, Musk s-a aflat în fruntea listei celor mai bogați oameni din lume pentru al doilea an consecutiv. Averea sa netă este estimată la 839 de miliarde de dolari, mai mult decât dublu față de 342 de miliarde de dolari de anul trecut.
Fondatorii Google, Larry Page (257 de miliarde de dolari) și Sergey Brin (257 de miliarde de dolari), au ocupat locurile al doilea și respectiv al treilea. Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, s-a clasat pe locul patru, cu 224 de miliarde de dolari.
Elon Musk a declarat anterior , în timpul unui proces împotriva OpenAI, că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea duce la distrugerea umanității , similar intrigii filmului „Terminatorul” din 1984.
„Nu vrem să fie sfârșitul ca «Terminatorul». Vrem un final precum «Star Trek» al lui Gene Roddenberry”, l-a citat pe miliardar, conform revistei Fortune.
Musk a spus că, în 2015, a discutat despre modalități de a proteja inteligența artificială de „răi” cu CEO-ul OpenAI, Sam Altman. Potrivit omului de afaceri, îngrijorările sale au fost amplificate după o conversație cu cofondatorul Google, Larry Page, care l-a criticat pe Musk pentru că a acordat prioritate oamenilor în detrimentul viitoarelor forme de viață digitală.
Primăria Municipiului București (PMB) a decis să suspende ediția de duminică a evenimentului.
„Nu vrem să creăm haos în oraș! Duminica aceasta, renunțăm la ”Străzi deschise”. Au loc două alte mari evenimente, Semimaratonul Internațional București 2026 și Bucharest Food Truck Festival, care vin cu restricții, iar un al treilea are da complet peste cap traficul. Sâmbătă programul va fi cel normal, însă pe 10 mai noi nu închidem Calea Victoriei”, a transmis PMB.
Primăria a prezentat calendarul evenimentelor din weekend.
Sâmbătă, 9 mai
9:00 – 20:30, Cercul Militar Național: Stand al Comisiei Europene în România, cu ocazia Zilei Europei
12:00 – 21:00, Calea Victoriei, zona Parcului Kretzulescu: Pictură în aer liber, Asociația Artiștilor Plastici
14:00 – 18:00, Calea Victoriei, între Biserica Kretzulescu și Str. Ion Câmpineanu: „Fabricat în România” – expoziție de autovehicule civile fabricate în România între anii 1957-1990, Retromobil Club România
17:00 – 18:30, Statuia Iuliu Maniu: „Exploratorii Europei” – vânătoare de stele cu ocazia Zilei Europei
17:00 – 19:00, Traseu itinerant Piața Națiunilor Unite → Piața Revoluției: Tur ghidat „Orașul construit și orașul pierdut”, cu Alexandru Binescu.
Duminică, 10 mai
14:00–16:00: Tur ghidat „De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei – istoria unui bulevard celebru”, cu Ovidiu Neacșu (Ateneul Român → Splaiul Independenței).
SEMINARATORUL BUCUREȘTI, PE BD. UNIRII ȘI SPLAISemimaratonul Internațional București 2026 are loc pe 9 și 10 mai. Pe 9, va începe de la ora 7.30 și va ține până la ora 17.00, iar pe 1, se va desfășura între 7.30 și 14.00.
Sâmbătă, vor fi închise Bd. Unirii (de la Piața Alba Iulia, la Piața Constituției), Splaiul Independenței (între Piața Unirii și Podul Hașdeu) și Bd. Libertății.
Duminică, se vor închide și Șos Kiseleff, Calea Victoriei, Str. Buzești, Str. Vasile Pârvan, Regina Elisabeta. Restricțiile se vor ridica pe măsura ce se termină cursele.
BUCHAREST FOOD TRUCK FESTIVAL, PE ȘOS. KISELEFF
Pe Șos. Kiseleff se va ține și Bucharest Food Truck Festival, în weekend, între orele 10 și 23. Aici veți găsi preparate internaționale, inclusiv cea mai mare paella din lume.
Accesul va fi restricționat atât pe Kiseleff, pe segmentul de drum cuprins între Str. Arh. Ion Mincu și Piața Victoriei, cât și pe Str. Monetăriei.
30 DE LINII DE TRANSPORT ÎN COMUN, DEVIATE
Din cauza restricțiilor, 30 de linii de tramvai, autobuz și tramvai vor fi deviate întreg weekend-ul. În plus, se vor înființa temporar trei linii navetă, pentru a asigura transportul călătorilor, a precizat PMB.
Lansat în urmă cu 72 de ani, Red Dot Award este una dintre cele mai importante competiții internaționale de design industrial, celebrând inovația și calitatea excepțională. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 7 iulie 2026, la Essen, Germania.
În ultimii 12 ani, Ferrari a obținut 35 de premii Red Dot, un rezultat neegalat de vreun alt producător auto de la înființarea competiției, în 1955. Începând cu 2015, juriul a acordat Ferrari 13 distincții Red Dot: Best of the Best, inclusiv pentru modele iconice precum FXX‑K, SF90 Stradale, Daytona SP3, Purosangue, Roma Spider sau recentul Ferrari SC40.
Această recunoaștere confirmă coerența limbajului de design Ferrari și forța creativă a Ferrari Design Studio, care reușește să echilibreze inovația, moștenirea istorică și rigoarea funcțională în produse extrem de diferite. Premiul obținut de SC40 evidențiază totodată valoarea excepțională a programului Special Projects, prin care un număr extrem de restrâns de clienți pot crea un Ferrari complet unic, în colaborare directă cu designerii și inginerii din Maranello.
Citeşte comunicatul integral AICI
România a început elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de incluziune socială, după de joi a devenit prima țară din Uniunea Europeană care a răspuns concret unui astfel de apel european.
Anunțul a fost făcut chiar joi de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a atras atenția că aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei.
Ministrul a explicat că România a demarat oficial acest proces și a început deja pașii administrativi și financiari pentru implementarea strategiei.
„Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României şi, tot ieri, mulţumită colegilor mei din minister, am depus fişa de proiect în vederea obţinerii unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare. Vă mărturisesc, într-o notă puţin formală, că este bine să şi centrezi, să dai şi cu capul, în sensul că, pe partea legată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, deja am pus la dispoziţie şi vom lansa în luna iunie apelul pentru tot ce înseamnă roadmapul sau foaia de parcurs 2028-2034, deci următorul cadru financiar multianual. Am alocat o sumă importantă de bani pentru toate ministerele care doresc să îşi pregătească cadrul strategic, pentru că avem nevoie, înainte să ştim cum cheltuim banii, să ştim pentru ce îi cheltuim, de ce îi cheltuim. De data aceasta, Ministerul Muncii reacţionează şi ne raliem la exerciţiul european legat de strategia europeană”, a menţionat Dragoș Pîslaru.
Pîslaru a precizat că proiectul nu vizează doar Ministerul Muncii, ci întreaga administrație implicată în politicile sociale, fiind vorba despre o abordare cât se poate de complexă.
„Avem evaluarea programelor de asistenţă socială şi a proiectelor finanţate din fonduri europene, analiza naţională privind nevoile din domeniul excluziunii sociale, elaborarea strategiei naţionale anti-sărăcie, consultările cu partenerii sociali, mecanismul de monitorizare şi un comitet de coordonare şi monitorizare înfiinţat ieri, cu ocazia acelui ordin”, a mai spus Pîslaru.
Ministrul Dragoș Pîslaru a reamintit că problema sărăciei este una structurală în România și persistentă în țară, iar soluțiile trebuie să meargă dincolo de ajutoarele financiare punctuale.
„Reducerea sărăciei pleacă de la o problemă factuală. Aproape unul din cinci români trăieşte la limita sărăciei. Depinde de modul în care măsurăm, dar este foarte important să înţelegem ce înseamnă acest lucru: participare redusă la piaţa muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari şi pierdere de capital uman. Am pregătit un infografic care ne arată aceste realităţi. Avem 19,2% tineri care nu sunt în acest moment în educaţie formală sau într-un loc de muncă. O problemă pe care o cunoaştem de ceva vreme, eu am mai vorbit despre ea, este problema tinerilor invizibili din această ţară, pe care nu îi regăsim, de fapt, ţintiţi bine de nicio politică publică. Avem mai multe demersuri în acest moment care ar trebui să facă acest lucru şi sperăm ca şi stabilirea unei strategii integrate să fie utilă”, a adăugat ministrul.
El a vorbit în conferință, totodată, și despre problemele din sistemul de sănătate și despre vulnerabilitățile în care se află copiii din România.
„Avem în acelaşi timp o problemă majoră cu partea legată de sărăcie şi modul în care copiii trăiesc în vulnerabilitate. Cunoaşteţi foarte bine faptul că mai multe analize au reliefat, inclusiv în fundamentarea garanţiei pentru copii, în planul de acţiune pe care România l-a adoptat, că avem aproximativ un milion de copii care trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate şi risc de excluziune socială. Toate aceste lucruri, ca paradigmă, sunt lucruri pe care până acum guvernele au încercat să le trateze mai degrabă cu sume de bani pe care le-au împărţit, acele transferuri, aşa cum sunt ele numite. Transferurile, ca să fie foarte clar, îşi au efectul, adică sunt nişte măsuri utile de politică socială, dar nu sunt suficiente”, a mai spus ministrul.
Din punctul său de vedere, strategia trebuie să pună accent pe activarea forței de muncă și pe investiția în capitalul uman.
„Despre asta vorbeşte strategia europeană. Principalul lucru despre care vorbeşte strategia europeană, care aş zice că este o chestiune mai degrabă socială, vorbeşte despre nevoia de investiţie în capitalul uman, despre nevoia activării persoanelor pe piaţa forţei de muncă. (…) Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locuri de muncă de calitate şi activarea persoanelor aflate în vulnerabilitate. Pentru acest lucru, trebuie să ieşim din paradigma actuală, în care discutăm despre persoane care se află în şomaj. Ştiţi că aceasta este principala preocupare a serviciului public de ocupare, să se uite la şomeri şi să găsească locuri de muncă. Ce spune strategia europeană? Spune să ne uităm la o activare în sens mult mai larg, de la zona de intervenţie timpurie până la modul în care lucrăm cu tinerii şi apoi cu toate persoanele care trebuie să poată să aibă locuri de muncă, dar nu numai locuri de muncă, ci locuri de muncă bine plătite”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
Sortimentul disponibil prin Glovo reflectă oferta din magazine, incluzând atât branduri internaționale cunoscute, cât și produse marcă proprie BIPA, dezvoltate pentru a oferi soluții accesibile, cu un raport echilibrat între calitate și preț. Serviciul de livrare este disponibil în prezent în BIPA Chiajna Shopping Center și BIPA București Mega Mall, cu un timp mediu de livrare de aproximativ 38 minute.
„Ne dorim să fim cât mai aproape de consumatorii noștri și să le oferim soluții de cumpărare adaptate stilului lor de viață. Parteneriatul cu Glovo ne permite să aducem produsele BIPA mai rapid și mai ușor la îndemâna clienților, păstrând aceeași politică de prețuri ca în magazinele fizice.”, a declarat Martin Gaber, CEO BIPA România.
Prin această inițiativă, BIPA răspunde nevoilor tot mai dinamice ale consumatorilor și oferă o experiență de cumpărare flexibilă, adaptată ritmului cotidian. Clienții au astfel acces rapid la o gamă variată de produse de beauty, îngrijire personală, sănătate și produse pentru casă, livrate direct la ușă.
Citeşte comunicatul integral AICI
Robert Fico și delegația slovacă vor zbura spre Moscova și vor face un ocol mai larg, prin Republica Cehă, Germania, Suedia și Finlanda. O sursă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a confirmat acest lucru pentru Marker. Ocolul lui Fico este determinat de faptul că Estonia, în mod oficial, dar și țările baltice și Polonia, nu au permis zborul peste teritoriul lor. Fico zboară la Moscova pentru a 81-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, dar nici anul acesta nu va participa la parada militară.
Potrivit lui Marker, reprezentanții Republicii Cehe, Germaniei și a două țări scandinave, Suediei și Finlandei, nu au avut nicio problemă cu avionul slovac care trece prin spațiul lor aerian spre Moscova.
Dimpotrivă, unii politicieni occidentali își manifestă interesul pentru schimbul de anumite informații din negocieri. Germania se află într-o situație deosebit de dificilă, deoarece rușii au încetat exportul de petrol prin ramura nordică a conductei Drujba de la 1 mai anul acesta. Oficial, petrolul era marcat ca provenind din Kazahstan, dar în practică era petrol rusesc.
Estonia a adoptat cea mai fermă poziție împotriva survolului lui Robert Fico, ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, emitând o declarație în care spunea: „Lui Fico nu i se va permite din nou să zboare prin spațiul aerian estonian în drum spre Moscova, unde este programat să participe la o paradă ceremonială pe 9 mai, care servește la celebrarea agresorului. Am respins-o anul trecut, iar același principiu se aplică și acum.” Declarația a fost publicată de Ministerul local al Afacerilor Externe.
Fico relatase anterior despre opoziția Lituaniei și Letoniei. „Lituania și Letonia ne-au informat deja că nu ne vor permite să survolăm teritoriul lor în zborul spre Moscova. Și ce dacă, statele membre ale Uniunii Europene nu vor permite prim-ministrului unui alt stat membru al UE să survoleze teritoriul lor”, a declarat el în aprilie.
Dezacordul Poloniei nu a fost raportat, dar a fost transmis la nivel personal.
Întreaga situație este paradoxală. Statele din vestul și nordul UE nu au nicio problemă cu plecarea prim-ministrului slovac, în timp ce statele din estul UE adoptă o poziție dură.
Zborul lui Fico de la Bratislava la Moscova pe „ruta nordică”, trecând prin Cehia, Germania, Suedia și Finlanda, va dura în jur de 3,5 – 4 ore, a declarat pentru TASS o sursă din cercurile de control aerian ale UE.
Germania se află într-o situație specială, în care premierul se află astăzi într-o vizită bilaterală – mai precis în Bavaria. Potrivit unor surse diplomatice, bavarezii își doresc contacte mai strânse cu guvernul slovac.
Motivul este, printre altele, petrolul și suspendarea exporturilor prin ramura nordică a conductei Drujba de la începutul lunii mai. Oficial, era vorba de petrol din Kazahstan, care exporta zilnic aproximativ 43.000 de barili de petrol către Germania prin conducta Drujba. Comparativ cu 2024, aceasta a reprezentat o creștere de 44%. Prin urmare, Germania are nevoie de comerț cu Rusia. Unul dintre motive este și tensiunea continuă din Strâmtoarea Ormuz și tensiunea diplomatică în relațiile cu Trump, pe care Merz l-a criticat, relatează siteul slovac Marker.
Parada de Ziua Victoriei reprezintă un moment central pentru Moscova, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat joi că s-a întâlnit cu liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei, cu care a avut discuții timp de două ore și jumătate.
Pezeshkian nu a precizat data la care a avut loc întâlnirea dintre cei doi și nici dacă a participat și altcineva. Cu toate acestea, el a susținut că schimbul de opinii a fost „complet nemijlocit”, notează Euronews.
„Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la această întâlnire a fost maniera, perspectiva și comportamentul profund sincer și umil al lui (Mojtaba Khamenei), o abordare care a transformat atmosfera într-una bazată pe încredere, calm, empatie și dialog direct”, a spus Pezeshkian, potrivit sursei citate.
Mojtaba Khamenei a fost numit lider suprem al Iranului la scurt timp după ce tatăl său, Ali Khamenei, a fost ucis într-un atac comun SUA-Israel asupra Iranului în prima zi de război, pe 28 februarie. Din momentul numirii sale, Mojtaba Khamenei nu a avut nicio apariție publică și nu a difuzat niciun material video sau audio, sporind speculații privind starea sa de sănătate. Totuși, declarații despre care se spune că ar fi fost redactate de el au fost citite la televiziunea de stat din Iran.
Acesta a fost rănit în același atac în care tatăl său a fost ucis. Publicația The New York Times, citând patru oficiali iranieni, relata în urmă cu două săptămâni că Mojtaba Khamenei a suferit răni grave în urma atacurilor, a suferit mai multe intervenții chirurgicale la picioare și brațe și că are dificultăți de vorbire din cauza arsurilor severe la față și buze.
Anunțul președintelui iranian privind întâlnirea cu Mojtaba Khamenei reprezintă prima confirmare publică că noul ayatollah a fost văzut de un înalt oficial de la numirea sa.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă în prezent principalul obiectiv strategic al ţării.
El a adăugat că procesul trebuie tratat ca unul „transpartinic” şi „nenegociabil”.
Într-o postare publicată pe Facebook, Mircea Abrudean a explicat că Parlamentul are un rol extrem de important în procesul de aderare, mai ales prin adoptarea legislaţiei necesare, dar şi prin promovarea obiectivului în spaţiul public.
„Aderarea României la OCDE este cel mai important obiectiv de ţară acum, nu este negociabil şi este transpartinic. La Reuniunea semestrială de primăvară a Reţelei Internaţionale pentru Educaţie Financiară a OCDE, organizată de Banca Naţională a României, am vorbit despre rolul Parlamentului României în procesul de aderare la Organizaţie, esenţial, tocmai din perspectiva acestei armonizări legislative şi a adoptării modificărilor necesare pentru alinierea la standardele OCDE”, a transmis preşedintele Senatului.
Acesta a precizat că Parlamentul contribuie şi la promovarea aderării în rândul opiniei publice, inclusiv prin activitatea Comisiei parlamentare comune pentru Aderarea la OCDE.
„Pentru investitori, un cadru legislativ armonizat cu standardele europene – transparent şi previzibil – oferă încrederea de care au nevoie atunci când îşi analizează planurile de dezvoltare. Iar acest lucru aduce nu doar capital, ci şi tehnologie şi inovaţie – elemente esenţiale pentru o creştere economică sustenabilă”, a mai afirmat Mircea Abrudean.
Prețurile aurului și argintului au oscilat puternic în ultimele luni, pe fondul conflictului dintre SUA și Iran și al tensiunilor din Strâmtoarea Hormuz. Analiștii spun însă că piața începe să fie influențată din nou mai ales de inflație, dobânzi și cererea ridicată pentru metale prețioase.
Aurul rămâne activ de refugiuPotrivit directorului de strategie la banca belgiană BNP Paribas Fortis, Philippe Gijsels, actuala corecție a pieței nu reprezintă sfârșitul creșterilor.
„Băncile centrale și guvernele vor continua să își reducă expunerea pe titlurile de stat americane și să cumpere aur”, a precizat acesta pentru CNBC. „Într-un mediu cu inflație structural mai ridicată, investitorii trebuie să dețină active reale, iar metalele prețioase fac clar parte din această categorie”.
Acesta estimează că, odată cu reducerea tensiunilor geopolitice, investitorii vor reveni masiv pe piața aurului și argintului: „Pe măsură ce ceața războiului se ridică, investitorii vor reveni pe piața aurului și argintului”.
Cererea pentru argint rămâne ridicatăAnaliștii spun că argintul are în continuare un avantaj important: este folosit masiv în industrie, inclusiv în panouri solare, computere, telefoane mobile și automobile.
Oferta de argint fizic rămâne limitată, în timp ce cererea continuă să crească, susține Paul Williams, director general al furnizorului britanic de metale prețioase Solomon Global.
„Oferta de argint fizic rămâne restrânsă, iar cererea venită din tehnologiile verzi continuă să fie puternică”, a explicat acesta. Totodată, „conflictul dintre SUA și Iran a întărit argumentele strategice pentru energia solară. În același timp, cererea generată de dezvoltarea inteligenței artificiale continuă să crească”.
Oficialul britanic a explicat că piața argintului este deja tensionată, iar orice creștere suplimentară a cererii poate duce rapid la noi scumpiri.
Piața a reacționat la semnalele de pacePiețele financiare au reacționat imediat după informațiile potrivit cărora Washingtonul și Teheranul sunt aproape de un acord pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului a scăzut miercuri, bursele au crescut, iar aurul și argintul au revenit pe plus.
Prețul aurului pentru livrare imediată a urcat joi spre 4.750 de dolari uncia (aproximativ 31 de grame), iar argintul a depășit 79 de dolari pentru aceeași unitate de măsură, după mai multe zile de fluctuații puternice pe piață.
Ce se întâmplă cu aurul și argintul dacă negocierile eșueazăAnaliștii spun că evoluția pe termen scurt va depinde de negocierile dintre SUA și Iran, însă perspectiva pe termen lung rămâne pozitivă: „Dacă se va semna un acord de pace, argintul ar beneficia de îmbunătățirea sentimentului economic și de o cerere industrială mai mare”.
În schimb, „dacă negocierile eșuează, aurul va fi probabil primul activ de refugiu cumpărat de investitori, însă argintul ar putea recupera foarte rapid”.
Hotelurile din Maldive oferă reduceri de până la 70% pentru vara care urmează, din cauza factorilor sezonieri și geopolitici, a anunțat Asociația Tour-Operatorilor din Rusia (ATOR).
„Mai și iunie în Maldive sunt perioada musonului de sud-vest. După cum explică Coral Travel, ploile scurte au redus întotdeauna cererea: comparativ cu vara calendaristică din Europa și CSI, turiștii au mai puține motive să zboare la ecuator pentru soare. Reducerile sezoniere de prețuri sunt o practică obișnuită, subliniază PAC Group. Cu toate acestea, în 2026, factorii geopolitici au fost amplificați de vreme. Drept urmare, reducerea medie la cazare este de 20-40%, unele proprietăți oferind reduceri de până la 50-70%”, se arată în comunicat.
ATOR a atribuit scăderea prețurilor, printre altele, migrării cetățenilor UE și situației instabile din Orientul Mijlociu.
Potrivit experților, hotelurile de clasă medie și superioară demonstrează cele mai favorabile politici de prețuri. Space Travel a remarcat că cele mai speciale oferte sunt oferite de hotelurile scumpe din atolii îndepărtați, unde transferurile sunt posibile doar cu hidroavionul.
„În același timp, experții avertizează: merită să evaluați cu prudență amploarea reducerilor. O parte din reducere, în special în segmentul bugetar, este compensată de prețuri mai mari pentru transferuri – de la mijlocul lunii aprilie, multe hoteluri au majorat tarifele pentru transferurile cu barca și avionul din cauza creșterii prețurilor la combustibil. În multe cazuri, reducerea doar compensează creșterea costurilor logistice, în loc să ducă la o reducere la fel de semnificativă a costului final al vacanței”, a explicat asociația.
Intenția celor doi a fost denunțată chiar de polițistul în cauză, din cadrul IPJ Bacău. Astfel, cei doi bărbați au fost prinși în flagrant în cadrul unei operațiuni a polițiștilor din Bacău.
„Astfel, la data de 7 mai a.c, în baza denunțului formulat de un polițist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, polițiștii de la economic au desfășurat activități specifice pentru organizarea și realizarea prinderii în flagrant delict a două persoane pentru infracțiunea de cumpărare de influență”, informează IPJ Bacău.
Tânărul de 22 de ani și bărbatul de 53 de ani i-ar fi promis și ulterior ar fi predat unui polițist 2.500 de euro, pentru ca acesta să intervină la un coleg de-ai săi ce instrumentează un dosar penal în care unul dintre bănuiți este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni rutiere, pentru a obține o soluție favorabilă și pentru a-i fi restituit permisul de conducere.
După ce au fost prinși în flagrant de polițiști, cei doi au fost conduși la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău în vederea continuării cercetărilor.
Garda Națională de Mediu a anunțat confiscarea a 33 de tone de deșeuri în urma unui control desfășurat la începutul acestei săptămâni în zona Sintești – Jilava.
Este una dintre zonele unde sunt semnalate mereu arderi ilegale de deșeuri.
Conform unui comunicat de presă, acțiunea a fost realizată de comisarii Comisariatului Județean Ilfov, împreună cu Jandarmeria Română.
În urma verificărilor au fost aplicate două sancțiuni contravenționale, două măsuri de sistare a activității și a fost făcută o sesizare penală care completează un dosar deja existent.
Totodată, autoritățile au confiscat 33 de tone de deșeuri cu valoare din amplasamente neautorizate.
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că fenomenul arderilor ilegale este unul complex și este nevoie de intervenții coordonate între mai multe instituții.
„Combaterea arderilor ilegale presupune intervenții coordonate între toate instituțiile cu atribuții. Vorbim despre un fenomen complex, cu implicații de mediu, dar și economice, sociale și de ordine publică, care cere acțiune pe întreg lanțul. Această acțiune este una dintre intervențiile operative derulate constant, în ultimile luni, la Sintești și nu numai, pentru combaterea acestui fenomen.”
Ministra a precizat că, în paralel cu acțiunile din teren, au fost făcute investiții prin PNRR pentru înnoirea echipamentelor folosite de comisari.
„În paralel, am investit, prin PNRR, în dotarea comisarilor din teren cu echipamente moderne – drone, bodycam-uri și sisteme de monitorizare – care cresc capacitatea de intervenție și calitatea probatoriului. În paralel, am finalizat un proiect de ordonanță de urgență pentru reglementarea mai strictă a fluxurilor de produse second-hand, astfel încât să limităm sursele care alimentează aceste activități ilegale și să obținem rezultate serioase”, a declarat Diana Buzoianu.
La acțiune au participat 41 de persoane, dintre care 11 comisari ai Gărzii Naționale de Mediu și 30 de jandarmi. Verificările au fost făcute inopinat și s-au concentrat pe sancționarea faptelor care încalcă legislația de mediu și regimul deșeurilor.
Autoritățile spun că fenomenul arderilor ilegale funcționează ca „un mecanism economic ilegal”, alimentat de fluxuri necontrolate de deșeuri. Combaterea acestuia presupune presiune constantă.
Controale și sancțiuni pentru arderile ilegaleDatele prezentate de Garda de Mediu arată o creștere semnificativă a activității de control în ultimii ani. Numărul controalelor a crescut de la 35.185 în 2021 la peste 47.500 în 2024, adică o majorare de peste 35%.
În același timp, valoarea sancțiunilor aplicate a crescut de la aproximativ 107 milioane de lei în 2021 la peste 163 milioane de lei în 2025.
Potrivit instituției, în 2025 au fost dispuse 430 de măsuri de sistare a activității și peste 260 de sesizări penale anual. Doar în zona arderilor ilegale au fost realizate 643 de controale, au fost aplicate sancțiuni de aproape 10 milioane de lei și au fost confiscate peste 1.500 de tone de deșeuri.
Comparativ cu anul 2021, activitatea de control a crescut cu aproape 30%, valoarea sancțiunilor cu peste 31%, iar măsurile de sistare a activității cu peste 17%.
Garda de Mediu mai spune că echipamentele cumpărate prin PNRR, precum dronele, camerele bodycam și camerele de bord, au schimbat modul de intervenție în teren.
Toate acestea ajută la documentarea cazurilor și întărirea probelor folosite în procedurile administrative și judiciare.
Georga Bara, cofondator al Zetta Critical AI, a declarat joi în podcastul „Frontier Defense”, realizat de G4Media, că statele care nu dezvoltă astfel de tehnologii riscă să depindă de informațiile și analizele altor țări sau companii.
„Ideea e că fiecare țară trebuie să aibă un Palantir al ei. (…) Noi trebuie să dezvoltăm genul acesta de sisteme avansate in-house în România, să zic în Europa”, a spus Bara.
Compania românească dezvoltă sisteme de inteligență artificială utilizate în domenii precum apărare, intelligence, securitate publică și law enforcement, adică structuri de aplicare a legii. Printre clienții menționați se numără instituții românești precum MApN, MAI și SPP.
Ce poate face platforma AITehnologia dezvoltată de companie poate analiza simultan text, imagini, înregistrări audio și video, folosind instrumente de procesare automată a limbajului, recunoaștere optică a caracterelor (OCR) sau conversie speech-to-text, adică transformarea vorbirii în text.
Sistemul poate identifica nume, locații, obiecte sau tipare în volume foarte mari de informații și funcționează fără conexiune la internet sau cloud, direct pe infrastructura clientului.
„Înseamnă ca tu să poți să-ți procesezi propriile date în propriile centre de date, cu propriile unelte, fără ca altcineva să le vadă”, a explicat George Bara, specialist în inteligență artificială aplicată și procesarea limbajului natural, cu peste 20 de ani de experiență în industria software.
Acesta a subliniat că inteligența artificială nu ia decizii singură, ci este utilizată ca instrument de sprijin pentru oameni, în special în domenii sensibile, unde erorile pot avea consecințe grave. „Beneficiul inteligenței artificiale este că îți pregătește datele, ți le triază, ți le sortează, ți le organizează, ca apoi tu să poți lua o decizie”, a explicat cofondatorul Zetta Critical AI.
Comparația cu PalantirSpecialistul a comparat indirect platforma românească cu cea a Palantir Technologies, companie americană cunoscută pentru colaborările sale cu armata și serviciile de informații din SUA. El susține însă că există o diferență majoră între cele două modele: compania românească livrează doar tehnologia, fără să aibă acces la datele procesate de instituțiile cliente.
„Noi livrăm unelte, noi nu vedem datele, noi nu intrăm în infrastructurile clienților”, a declarat acesta.
Problemele dezvoltării AI în RomâniaReprezentantul companiei spune că România nu duce lipsă de specialiști în inteligență artificială, ci de finanțare, infrastructură și acces la echipamente hardware performante. Potrivit lui Bara, unele procesoare grafice necesare pentru dezvoltarea AI sunt restricționate la export și ajung cu dificultate în România.
„Nu cred că suntem în urmă cu inteligența artificială, cred că suntem în urmă cu punerea ei în practică. Ne lipsesc fondurile de investiții care să aibă bani suficienți și să fie suficient de agile ca să poată să investească în tinerele speranțe. Ne lipsesc echipamentele hardware”, a declarat acesta.
Consumul uriaș de energieO altă problemă este infrastructura energetică. Centrele de date utilizate pentru antrenarea și rularea sistemelor AI consumă cantități mari de energie, iar rețeaua electrică actuală ar putea avea dificultăți în susținerea unei extinderi rapide a industriei.
„Centrele de date care rulează inteligență artificială consumă foarte multă energie și există riscul ca infrastructura energetică să nu poată ține pasul cu dezvoltarea acestui domeniu”, a avertizat George Bara.
„Trebuie să exportăm proprietate intelectuală”Potrivit expertului AI, România ar trebui să exporte mai mult software și tehnologie proprie, nu doar materii prime sau produse cu valoare adăugată redusă: „Exportul cel mai valoros pe care îl are țara este licența, IP-ul, proprietatea intelectuală sub forma unor licențe”.
Firmele românești au nevoie de sprijinul statuluiAcesta consideră că firmele românești din domeniul apărării și tehnologiei au nevoie și de sprijin diplomatic și instituțional pentru a intra pe piețele externe, în special în SUA.
„La nivelul acesta de defense, de sector public, de domeniu strategic, ai nevoie și de ajutor din partea statului. Este ireal să crezi că o companie de 15 oameni va putea să intre singură pe o piață precum cea din SUA”, a declarat George Bara.
Propunerea președintelui Donald Trump, de a vopsi în alb exteriorul clădirii Eisenhower, datând din secolul al XIX-lea, va fi audiată, joi, de Comisia Națională de Planificare a Capitalei, despre care se așteaptă să aprobe cererea lui Trump, potrivit AP News.
Transformarea clădirii face parte dintr-un proiect mai amplu, despre care președintele american a declarat că va face capitala SUA mai frumoasă.
Culoarea actuală nu e pe placul președintelui americanTrump solicită vopsirea întregului exterior de granit gri al clădirii Eisenhower, sau a majorității acestuia, cu vopsea albă. Anul trecut, el a numit griul o „culoare foarte proastă”.
Josh Fisher, un oficial al Casei Albe, a declarat luna trecută că administrația Trump preferă să vopsească întreaga clădire, deoarece exteriorul este pătat și „într-o stare de degradare gravă”, mai arată sursa. Acesta a mai adăugat că experții, consultați de guvern, nu pot garanta că o curățare exterioară va îmbunătăți starea clădirii.
Casa Albă a prezentat, de asemenea, o propunere alternativă de a vopsi cea mai mare parte a clădirii în alb, lăsând granitul așa cum este la bază.
Propunerea, contestată de specialiștii în domeniuÎnsă propunerea i-a alarmat pe arhitecți și istorici, care susțin că granitul nu este destinat a fi vopsit și că vopseaua ar capta umezeala, ar deteriora piatra și nu ar rezolva problemele pe care administrația dorește să le rezolve.
De asemenea, există un sprijin public redus pentru vopsire, iar pe site-ul agenției au fost scrise sute de comentarii împotriva planului, pe motiv că granitul ar fi deteriorat de vopsire și că problemele ar persista, cu costuri mari pentru contribuabili, în timp ce altții au sugerat îmbunătățirea amenajării peisagistice, a iluminatului și a altor măsuri pentru a îmbunătăți aspectul clădirii.
Membrii Societății Istoricilor Arhitecturii au trimis o scrisoare săptămâna aceasta lui Will Scharf, un important consilier al Casei Albe și președinte al comisiei de planificare, în care explică de ce proiectul „va altera negativ și permanent această parte importantă a patrimoniului american și ar trebui respins”, potrivit aceleiași surse.
Un alt raport recomandă ca membrii comisiei să sprijine curățarea clădirii, dar a precizat că sunt necesare mai multe informații pentru a evalua propunerile de vopsire a exteriorului.
De asemenea, personalul comisiei de planificare recomandă Casei Albe să ofere informații despre tipul de vopsea care va fi utilizat, inclusiv unde a fost utilizată cu succes pe fațadele exterioare din granit în alte proiecte și să rezume alte modalități de atingere a obiectivului, inclusiv curățarea clădirii și/sau iluminatul.
Clădirea, un exemplu arhitecturalClădirea birourilor executive Eisenhower este un monument istoric național și este inclusă în Registrul Național al Locurilor Istorice. Clădirea Eisenhower se află vizavi de o alee de acces spre Aripa de Vest, iar exteriorul său din granit, ardezie și fontă o face unul dintre cele mai bune exemple americane ale stilului arhitectural al celui de-al Doilea Imperiu Francez. A fost sediul inițial al departamentelor de Stat, Război și Marinei, iar în prezent găzduiește birouri ceremoniale, pentru vicepreședinte și birouri pentru a doua doamnă, Consiliul Național de Securitate și alte componente ale Casei Albe.
