MediaFax.ro

Bărbatul a venit către tabăra lui Călin Georgescu strigând „Marș la Moscova” și având în mână o pancartă pe care era scris același mesaj.

Câțiva susținători ai lui Georgescu i-au cerut acestuia să părăsească zona, iar unul dintre ei a ridicat mâna ca și când ar fi vrut să îl lovească.

Bărbatul venit de la București pentru a manifesta împotriva lui Georgescu a spus, ulterior, la Antena 3 CNN, că a veit de la București și este membru al organizației „Lupii Tricolori”.

„Am venit să îl văd pe președintele ales. Că așa a zis, dar nu e ales de nimeni Călin Georgescu, este un trădător de țară și manipulează niște oameni care au, poate, unii dintre ei, cele mai bune intenții. Dar îi păcălește, îi minte, a stat în Austria, la Viena, 10 ani, n-are niciun venit. Probabil are venit la plic de la securiștii lui români, ruși sau cine l-o plăti și face numai minciuni și își bate joc de ei”, a spus Adrian Băzăvan, protestatarul care a strigat împoriva lui Călin Georgescu.

Aflată în partea de sud-vest a Bulgariei, la poalele munților Pirin, Breznița se pregătește pentru o investiție de amploare care va transforma întreaga zonă. Municipalitatea Gotse Delchev a aprobat colaborarea cu compania elvețiană Wasserberg GmbH din Zug.

Se deschide astfel drumul pentru demararea lucrărilor necesare realizării Complexului Hidroenergetic Breznița. Proiectul a fost considerat de ani buni esențial pentru dezvoltarea zonei.

Potrivit autorităților locale, investiția presupune ridicarea unui baraj cu o capacitate de aproximativ 5 milioane de metri cubi, care va acoperi peste 1,2 kilometri pătrați (km²). Infrastructura conexă va extinde ansamblul la aproximativ 2 km².

Obiectivul, situat la 1.320 de metri altitudine, trebuie să soluționeze problemele istorice de alimentare cu apă și irigații pentru satul Breznița și comunitățile vecine.

„Pentru locuitorii zonei, accesul sigur la apă nu este doar o nevoie, ci o condiție pentru dezvoltare”, spun reprezentanții municipalității.

„Este primul pas real spre realizarea unui proiect pe care oamenii îl așteaptă de 40 de ani,” a declarat primarul Vladimir Moskov, citat de Novinite. „Intrarea investitorului elvețian oferă garanția financiară și tehnică necesară pentru a transforma această viziune în realitate”.

Planul prevede captarea apelor din trei râuri, Tufcha, Kostena și Glogovica, și menținerea echilibrului natural al acestora. Altfel spus, va fi folosită doar o parte din apă, râurile își vor păstra debitul natural, iar ecosistemele nu vor fi afectate.

Investiția include și construcția a două centrale hidroelectrice, plus o microcentrală suplimentară, toate finanțate integral de elvețieni.

„Am analizat toate opțiunile și am decis că este momentul să investim într-un proiect cu impact real asupra comunității locale și asupra producției de energie verde”, a transmis compania elvețiană. „Vom colabora transparent cu autoritățile și locuitorii, pentru a respecta mediul și a maximiza beneficiile economice”.

Urmează elaborarea planului de dezvoltare, urbanizarea terenurilor, achiziția proprietăților necesare și crearea unei societăți mixte între municipalitate și investitor. Gotse Delchev va participa cu 5, maxim 10 procente aport în natură. Partea elvețiană va asigura întreg capitalul financiar.

Toate deciziile esențiale vor fi prezentate publicului înainte de adoptare. „Vom informa cu prioritate locuitorii din Breznița, pentru că ei vor resimți direct beneficiile și schimbările generate de proiect”, au precizat reprezentanții administrației locale bulgare.

Proiectul este considerat unul dintre cele mai importante din istoria municipiului. Investiția va crea locuri de muncă, va moderniza infrastructura și va impulsiona dezvoltarea regiunii.

Președintele Donald Trump a transmis un mesaj României, a comunicat Administrația Prezidențială la solicitarea Antena 3.

În scrisoarea adresată președintelui Nicușor Dan, șeful de la Casa Albă a precizat că Statele Unite ale Americii au un parteneriat „puternic, în creștere” cu România.

„Stimate Domnule Președinte, Am onoarea să transmit cele mai bune urări în numele poporului Statelor Unite cu ocazia celebrării a 107 ani de la Ziua Națională, la 1 decembrie.

Statele Unite și România împărtășesc un parteneriat solid și în continuă dezvoltare, fundamentat pe interese strategice axate pe securitate, cooperare energetică și comerț, citează Gândul.

Apreciez leadershipul României ca aliat NATO și pilon al securității regionale și încurajez rolul său constant în promovarea stabilității în regiunea Mării Negre.

Pe baza acestei fundații, ne așteptăm să extindem oportunitățile de comerț, investiții și inovare, care vor stimula economiile noastre. Diplomația activă dintre cetățenii noștri rămâne piatra de temelie a acestei alianțe dinamice. Pe măsură ce administrația mea lucrează pentru a face America mai sigură, mai puternică și mai prosperă, îmi propun să consolidăm relația noastră strânsă și istoria pe care o împărtășim”, a transmis Donald Trump.

George Simion a „furat startul” la mitingul de 1 Decembrie de la Alba Iulia, el pornind la ora 8.54, cu 6 minute înainte de ora oficială. Simion a venit la evenimentele de la Alba Iulia împreună cu soția și cu copilul.

Sute de persoane participă la evenimentele de la Alba Iulia, la mitingul organizat de președintele AUR, George Simion.

Înainte de a se întâlni cele două tabere suveraniste – a lui Simion și a lui Georgescu – Simion a trecut prin zona unui hotel din Alba Iulia, unde liderul AUR și-a lăsat copilul și soția.

Dacă Simion a pornit marșul înainte de ora oficială, Călin Georgescu a sosit la tabăra sa cu mai bine de 15 minute întârziere.

Jandarmii sunt la Alba Iulia și fac demersuri ca cele două tabere să nu se întâlnească.

Zelenski mulțumește conducerii de la Cotroceni pentru „poziția fermă în sprijinul suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei”.

„În numele poporului Ucrainei și al meu personal, vă adresez felicitări cu prilejul Zilei Naționale a României. Apreciem cu sinceritate poziția fermă a Bucureștiului în sprijinul suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei în contextul războiului brutal declanșat de Rusia, precum și sprijinul pentru parcursul strategic al Ucrainei către dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și NATO”, transmite Gândul.

„Ucrainenii sunt recunoscători partenerilor români pentru asistența practică acordată statului nostru. Sunt convins că aceasta reprezintă o contribuție importantă nu doar la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, ci și la securității României și a Europei.

Îmi face deosebită plăcere să menționez caracterul dinamic și reciproc avantajos al relațiilor dintre statele și popoarele noastre prietene, înțelegerea comună a provocărilor de securitate și a amenințărilor hibride la adresa regiunii noastre a Mării Negre și a întregii Europe, precum și dezvoltarea unor noi formate de cooperare multilaterală.

Sunt convins că, odată cu preluarea de către Dumneavoastră a funcției, dialogul nostru va primi un nou impuls, iar relațiile dintre Ucraina și România vor dobândi statutul unui parteneriat strategic. Vă doresc mult succes și bunăstare, iar poporului prieten al României pace și prosperitate”, a transmis Volodimir Zelenski.

SpaceX se pregătește pentru următoarea misiune Falcon 9, programată pentru luni seara de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg din California, scrie KSBY.

Racheta va plasa pe orbită joasă încă 27 de sateliți Starlink, extinzând rețeaua globală de internet a companiei.

Fereastra de lansare este deschisă între orele 18:10 și 22:10, ora exactă a decolării depinzând de condițiile meteo și de verificările tehnice.

După separarea treptelor, prima treaptă a rachetei Falcon 9 este așteptată să efectueze o coborâre controlată înainte de a ateriza pe o platformă autonomă de recuperare aflată în Oceanul Pacific.

Manevra continuă strategia SpaceX de reutilizare a propulsoarelor și reducere a costurilor de lansare.

SpaceX va difuza în timp real misiunea cu aproximativ cinci minute înainte de decolare, pe site-ul oficial.

Transmisiunea va include imagini din operațiunile premergătoare lansării, secvențele de ascensiune și aterizarea propulsorului, oferind publicului o privire completă asupra celei mai recente misiuni Starlink.

Odată ajunși pe orbită, sateliții lansați se vor alătura celor deja operaționali, îmbunătățind acoperirea și reziliența rețelei pentru utilizatorii din întreaga lume.

„1 Decembrie este ziua în care România își privește cu demnitate trecutul și cu încredere viitorul. Marea Unire de la 1918 a fost cea mai puternică dovadă că, atunci când românii își unesc forțele, pot schimba destinul unei națiuni”, transmite Grindeanu, într-un mesaj pe Facebook.

Președintele Camerei Deputaților spune că astăzi avem datoria să ducem mai departe această lecție: „să facem din România o țară modernă, respectată și puternică”.

„Moștenirea noastră istorică se transformă, astfel, în responsabilitatea fiecărui român de a construi o țară în care copiii noștri să aibă șansa de a-și împlini visurile aici, acasă. Iar pentru asta trebuie să adunăm energia fiecărui om care muncește, visează și iubește această țară. De aceea, de 1 Decembrie, sărbătorim nu doar istoria și eroii trecutului, ci și pe oamenii prezentului, cei care dau sens viitorului națiunii noastre”, mai spune președintele PSD.î

Sorin Grindeanu a transmis „La mulți ani, România!” și „La mulți ani tuturor românilor care cred în puterea unității și în viitorul acestei țări!”.

În timp ce Kievul se confruntă cu o avansare militară a Moscovei în estul țării și este zguduit de un scandal uriaș de corupție, delegațiile ucraineană și americană au negociat duminică, timp de mai multe ore, în Florida. Acestea au calificat discuțiile drept „productive”.

Volodimir Zelenski va fi primit la Élysée la ora 10:00 (11, ora României), iar cei doi șefi de stat vor face o declarație de presă înaintea unei întrevederi și a unui prânz de lucru.

„Cei doi lideri vor discuta despre situație și despre condițiile pentru o pace justă și durabilă, în continuarea discuțiilor de la Geneva și a planului american și în strânsă colaborare cu partenerii noștri europeni”, a indicat președinția franceză.

În paralel cu această vizită, în urma negocierilor din Florida, președintele Statelor Unite îl trimite din nou la Moscova pe emisarul său special Steve Witkoff, acuzat că ar fi foarte apropiat de ruși. Acesta urmează să se întâlnească marți cu președintele Vladimir Putin. Liderul ucrainean al acestor discuții, Rustem Oumerov, a anunțat „progrese substanțiale”.

Ziua Mondială de luptă împotriva HIV este marcată în fiecare an la 1 Decembrie.

Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” este coordonatorul acestui program dedicat Zilei Mondiale anti-HIV în România, țară în care problematica HIV are o specificitate cu totul aparte, diferită complet de ceea ce se întâmplă în restul lumii.

Echipa de medici de la „Matei Balș” se concentrează, anul acesta, pe analiza situației programelor de prevenire, diagnostic și tratament HIV în România.

„Infecţia HIV/SIDA în România reprezintă un fenomen aparte în comparație cu epidemiile prezente în alte ţări Central şi Est Europene.

Specificitatea epidemiei constă în rata incidenţei HIV ridicată la copiii infectaţi cu virusul HIV la sfârşitul anilor 1980, numărul maxim de cazuri fiind înregistrat la începutul anilor 1990.

În aceeaşi perioadă a anilor 1990, rata incidenţei HIV în rândul populaţiei adulte a fost mică, aceasta crescând ulterior prin transmitere heterosexuală”, se arată într-o postare pe contul oficial al Institutului „Matei Balș”.

Ultimele date statistici ale Compartimentului pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” arată că, între 1985 și 2025, în România au fost înregistrate 29.052 de persoane cu HIV/SIDA, cumulativ, astfel:

– Total HIV/SIDA cumulativ 1985-2025 – 19.030 persoane

– Total HIV/SIDA cumulativ 1992-2025 – 10.022 persoane

– Pierduți din evidență HIV/SIDA copii + adulți  – 1.281 persoane

– Total decese SIDA 1985 – 2025  – 8.805 persoane

Număr de pacienți cu HIV/SIDA în viață – 18.966 persoane

Dintre care:

– cu vârsta între 0 – 14 ani – 142 persoane

– cu vârsta între 15 – 19 ani – 126 persoane

– cu vârsta peste 20 de ani – 18.698 persoane

Cazuri noi HIV/SIDA depistate în perioada 01.01.2025 – 30.06.2025 – 202 persoane

– Cazuri noi HIV notificate – 118 persoane

– Cazuri noi SIDA notificate – 84 persoane

În intervalul 01.01.2025 – 30.062025, în baza națională de date au fost înregistrate 56 de persoane cu HIV/SIDA.

„În prezent, activitatea noastră este mult facilitată de existența Strategiei Naționale pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea Cazurilor de Infecție cu HIV/SIDA 2022 – 2030.

• Strategia este centrată pe 5 puncte esențiale:
• Prioritizarea intervențiilor de prevenire
• Utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament
• Asigurarea accesului universal la tratament ARV ca model de prevenire
• Asigurarea unui mediu propice

Coordonarea implementării răspunsului național HIV/SIDA.

Un alt element esențial îl reprezintă modificarea tratamentului ARV eficient, în scopul optimizării acestuia, odată cu apariția noului Ghid EACS*”, au transmis reprezentanții Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București.

Coaliția de opoziție „Continuăm Schimbarea–Bulgaria Democrată” (WCC-DB) vrea să scoată bulgarii în stradă luni, începând cu ora 18.00.

Formațiunea acuză guvernul că a încălcat promisiunea de a retrage proiectul de buget pentru 2026 și că încearcă să îl modifice pe repede înainte, fără o analiză reală a impactului economic. Demonstrația este organizată sub sloganul: „Nu vom permite să fim mințiți!”

Protestul a fost anunțat vine după un schimb tensionat în Parlament între liderii WCC-DB și șeful GERB, partidul de centru-dreapta condus de fostul premier Boyko Borissov. Opoziția susține că Borissov că nu a retras cu adevărat proiectul de buget, deși promisese acest lucru și că îl „revizuiește pe fugă”, împreună cu partenerii de coaliție.

Fostul ministru de finanțe Asen Vassilev, aflat în prezent în opoziție, a subliniat că orice modificări reale trebuie să pornească de la o reconstrucție completă a cadrului macroeconomic pentru următorii ani. „Este nevoie de o revizuire totală a proiecțiilor pentru 2027 și 2028”, a insistat Vassilev, citat de Novinite.

În timpul confruntării directe cu Borissov, el a lansat provocarea care a declanșat mobilizarea de luni. „Haideți să organizăm un nou protest și să arătăm cine reprezintă cu adevărat oamenii”, i-a spus Vassilev liderului GERB.

După episodul din Parlament, opoziția bulgară a trecut rapid la organizarea protestului cu ajutorul rețelelor de socializare. Coaliția a transmis că „e necesar să revenim în piață, să umplem bulevardele și să arătăm clar că nu vom permite să fim jefuiți” în mesajul public.

Liderii opoziției spun că, deși partidul de guvernământ anunțase retragerea proiectului, „o zi mai târziu a devenit evident” că intenția este să fie adoptat. Aceștia susțin că formațiunea „Noul Început”, un nou partid reformist din coaliția de guvernare, sprijină demersul.

În plus, TISP, partidul populist condus de Slavi Trifonov, și BSP, Partidul Socialist Bulgar, și-ar fi oferit tacit acordul. Potrivit opoziției, toate aceste alianțe politice vor pune o povară suplimentară pe umerii cetățenilor.

Organizatorii i-au îndeamnat pe participanți să vină însoțiți de încă o persoană, subliniind că „chiar și câteva ore petrecute în stradă pot schimba un an întreg”.

„Nu îi lăsați să decidă în locul vostru! Opriți bugetul mafiei”, au transmis liderii WCC-DB.

Datoria publică a Bulgaria este estimată să ajungă la circa 10,5 miliarde de euro în 2026. Suma acoperă un deficit de 3,6 miliarde de euro, refinanțarea obligațiilor care ajung la scadență și alte angajamente financiare suplimentare.

https://www.mediafax.ro/externe/bulgaria-o-ia-pe-urmele-romaniei-la-capitolul-cheltuieli-datoria-tarii-vecine-va-exploda-anul-viitor-23643988

Peste 600 de persoane au murit în Asia de Sud-Est, după o săptămână de ploi abundente care au provocat inundații devastatoare și alunecări de teren în Indonezia, Thailanda și Malaysia, au anunțat duminică autoritățile locale.

Alte milioane de oameni au fost afectați, iar zeci de mii au fost nevoiți să-și părăsească locuințele.

Indonezia este cea mai afectată țară, cu 435 de morți confirmați , relatează Reuters.

În provincia West Sumatra, poduri prăbușite și drumuri rupte au blocat accesul echipelor de intervenție, astfel că autoritățile au apelat la elicoptere pentru a livra apă, alimente și medicamente comunităților izolate.

În Thailanda, bilanțul a ajuns la 170 de morți, în principal în sudul țării, unde ploile puternice au inundat sate întregi și au distrus infrastructura locală.

Malaysia a raportat trei decese, dar impactul asupra populației rămâne semnificativ, în speciall în zonele joase.

Autoritățile au ridicat duminică avertismentele de furtună și prognozează o îmbunătățire a vremii.

Furtuna, formată neobișnuit în Strâmtoarea Malacca, a provocat zile întregi de ploi intense și rafale puternice de vânt, afectând în total peste patru milioane de oameni.

Eforturile de salvare și reconstrucție continuă, în condițiile în care multe zone rămân inaccesibile.

Ca cel mai mare consumator de argint la nivel mondial, India a avut un impact hotărâtor în evoluția rapidă a cotațiilor. Consumul intern, stimulat de factori precum sezonul agricol, festivalul Diwali și impunerea unor taxe de 35% de către SUA pe metale, a propulsat prețurile locale la niveluri nemaiîntâlnite. Prețul argintului pe piața indiană a ajuns la 170.415 rupii/kg. S-a marcat astfel o majorare de 85% de la începutul anului, mai precizează CNBC.

Simultan, reducerea drastică a rezervelor din depozitele de la Londra, de la peste 31.000 de tone în 2022 la 22.126 de tone în martie 2025, a intensificat preocupările legate de disponibilitatea metalului. De asemenea s-a declanșat o concurență acerbă pentru resursele existente.

În contextul unui consum robust și al unei oferte în scădere continuă, costurile pentru împrumuturile de argint au atins niveluri excepționale. Dobânda anualizată pentru contractele overnight a urcat la un nivel impresionant de 200%. Iată un semnal evident al dificultăților acute de aprovizionare.

Scăderea extracției miniere din America Latină, coroborată cu un consum industrial în plină expansiune, adâncește și mai mult dezechilibrul. Argintul, esențial pentru sectoare precum cel al electronicelor, panourilor fotovoltaice, mașinilor electrice și inteligenței artificiale, devine o resursă tot mai dificil de obținut. Mai mult, dezvoltarea noilor tipuri de baterii pe bază de argint, care ar putea consuma până la 1 kg per vehicul, pune o presiune suplimentară pe ofertă.

Analistul Paul Syms evidențiază dubla natură a argintului, care funcționează atât ca metal prețios, cât și ca materie primă esențială pentru industrie. Această poziționare unică îi asigură o cerere solidă și în continuă creștere, în special în contextul transformării energetice la nivel mondial.

Folosirea sa pe scară tot mai largă în producția de panouri fotovoltaice și automobile electrice a poziționat argintul drept o componentă cheie a infrastructurii viitorului. Concomitent, investitorii consideră acest metal o alternativă de valoare în perioadele de instabilitate economică. Iar acest lucru contribuie suplimentar la aprecierea cotației sale.

Specialiștii din domeniu avertizează că tensiunile de pe piață se vor menține. Mai ales în absența unei creșteri substanțiale a producției sau a descoperirii unor noi zăcăminte. Combinația dintre un consum solid și o ofertă limitată indică faptul că tendința de creștere a prețurilor ar putea continua și în cursul anului 2026.

Pe termen mediu, este de așteptat ca lupta pentru resurse dintre industrie, investitori și marii consumatori, cu India în prim-plan, să devină tot mai pronunțată. Acest fenomen ar putea genera o volatilitate ridicată a prețurilor și, posibil, stabilirea unor noi maxime istorice pentru prețul argintului.

Președintele Donald Trump a declarat că a vorbit cu părinții lui Sarah Beckstrom, membră a Gărzii Naționale a Virginiei de Vest, care a murit în urma atacului armat de miercuri din Washington D.C., și că i-a invitat la Casa Albă atunci când vor fi pregătiți, scrie The Guardian.

„Vom onora memoria lui Sarah”, a spus Trump, adăugând că invitația se extinde și pentru familia lui Andrew Wolfe, aflat încă în stare critică.

Beckstrom, în vârstă de 20 de ani, și Wolfe, 24 de ani, participau la operațiunile de securitate din capitală în cadrul planului federal prin care administrația Trump a preluat controlul asupra poliției din D.C.

Comunitatea din West Virginia i-a comemorat în ultimele zile, inclusiv la o veghe organizată la liceul unde Beckstrom a studiat.

Directorul instituției, Gabriel Markle, a descris-o drept „un elev exemplu, cu o forță calmă și o energie pozitivă”.

Conform NBC News, autoritățile au arestat un bărbat de 29 de ani, cetățean afgan, acuzat de omor calificat și două capete de acuzare pentru tentativă de omor.

În urma atacului, administrația Trump a suspendat procesarea cererilor de azil și emiterea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte afgane.

Beckstrom, originară din Summersville, s-a înrolat în 2023 și era polițist militar în cadrul Gărzii Naționale.

Președintele american Donald Trump a anunțat duminică că este dispus să publice rezultatele RMN-ului pe care l-a făcut în timpul examenului medical din octombrie, scrie NBC News.

Aflat la bordul Air Force One, în drum spre Washington după o vizită în Florida, Trump le-a spus reporterilor că totul a ieșit „perfect”.

„Dacă vreți să fie publicat, o să-l public”, a spus Trump, fără a oferi însă detalii suplimentare despre motivul investigației.

El a adăugat că „nu are nicio idee” ce parte a corpului i-a fost scanată.

„A fost doar un RMN. Ce parte a corpului? Nu a fost creierul, pentru că am făcut un test cognitiv și l-am luat cu punctaj maxim”, a glumit președintele.

Casa Albă nu a explicat până acum de ce RMN-ul a fost necesar sau ce zonă a corpului a fost analizată.

Secretarul de presă, Karoline Leavitt, a transmis anterior că președintele a primit „imagistică avansată”. Aceasta a fost primită de la Centrul Medical Militar Walter Reed ca parte a controlului medical de rutină. Rezultatele ar arăta că Trump se află într-o „stare fizică excepțională”.

Declarațiile au venit pe fondul interesului public crescut pentru starea de sănătate a președintelui. Mai ales că  administrația a evitat să ofere precizări concrete în ultimele săptămâni.

Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria (alcătuită din 1228 de reprezentanţi aleşi din Maramureş, Crişana, Banat şi Transilvania) a proclamat la Alba Iulia unirea cu Regatul României printr-un vot unanim şi într-o atmosferă de sărbătoare. Toate acestea se realizau după 2 ani de război sângeros.

Astfel, rezoluţia votată de Adunarea Naţională stipula principiile fundamentale pentru fondarea noului stat român.

Principiile specificau libertatea naţională, drepturi egale, libertate religioasă, vot universal, secret şi egal, libertatea presei, libertatea întrunirilor şi asociaţiilor, reforme agrare şi drepturi şi privilegii pentru muncitori.

200 de membri ai Adunării au creat Consiliul Naţional Român al Transilvaniei, noul parlament permanent.

Pe 17 august 1916, după 2 ani de neutralitate, România a semnat un tratat secret cu Antanta (Franţa, Regatul Unit, Italia, Rusia).

România cerea să fie tratată ca o ţară egală la conferinţa de pace postbelică şi să aibă dreptul de a-şi anexa teritoriile locuite de români, în special Transilvania.

Trupele române au atacat Austro-Ungaria printr-o campanie ofensivă după planul Ipoteza Z, dar au fost respinse de contraofensiva austro-ungară.

România e atacată de la sud de forţele germano-bulgaro-otomane comandate de generalul german August von Mackensen care ocupă 2/3 din teritoriul României, inclusiv Bucureştiul în decembrie 1916.  Regele Ferdinand, guvernul condus de premierul liberal Ion I.C. Brătianu şi administraţia se mută la Iaşi.

În vara anului 1917, cu sprijinul Imperiului Rus, armata română obţine victorii tactice la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz împotriva armatelor Puterilor Centrale care încercau să invadeze Moldova. Franţa a ajutat la refacerea armatei române cu echipamente, muniţie, arme, artilerie şi instruire.

Dar după ieşirea Rusiei din război datorită revoluţiei bolşevice, România a semnat la 9 decembrie 1917 un armistiţiu cu Puterile Centrale, urmând ca la 7 mai 1918 să semneze Pacea de la Buftea-Bucureşti pentru ieşirea din război.

România a pierdut războiul din punct de vedere militar, dar a continuat să lupte pentru cauza sa pe cale politică şi diplomatică.

La 9 aprilie 1918, în Basarabia, Sfatul Ţării a votat independenţa faţă de Rusia şi unirea cu Regatul României.

La Paris, la 24 august, este înfiinţat Consiliul Naţional al Unităţîi Române de către Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Constantin Angelescu şi Ioan Theodor Florescu, consiliu ce susţinea  interesele  naţiunii române din Austro-Ungaria, iniţiativă susţinută şi de puterile Antantei.

La 2 septembrie, la New York, se desfăşoară Congresul cehilor, slovacilor, polonezilor, românilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor din Austro-Ungaria, fiind adoptată o rezoluţie care cere împărţirea Austro-Ungariei şi eliberarea popoarelor etnice care doresc autonomie.

În Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român  adoptă declaraţia care cere crearea unui Consiliu Naţional Central Român ca şi organ provizoriu de conducere a Transilvaniei.

Politicianul român preeminent în Austro-Ungaria, Alexandru Vaida-Voevod a citit Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, chiar în parlamentul ungar de la Budapesta.

La 9 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român a trimis un memoriu la Budapesta, cerând predarea Ungariei de Est şi cedarea următoarelor teritorii – Transilvania, inclusiv judeţele Arad, Bihar, Maramureş,  Torontál, Temes, Caraş-Severin,  Sălaj, Satu Mare.

La 10 noiembrie, chiar cu o zi înainte de război, România reintră în război împotriva Puterilor Centrale care erau deja nimicite, epuizate şi învinse de Puterile Antantei. Trupele române pătrund în Ungaria şi ocupă pasul montan Tulghes, atingând regiunea Ţinutului Secuiesc.

După ce Serbia semenază armistiţiul pe frontul balcanic la 13 noiembrie, este implementat un acord care stabileşte linii de demarcaţie între Ungaria, Serbia şi România. Serbia dorea Banatul, iar Ungaria dorea Crişana, Maramureş, Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi Transilvania interioară până la râul Mureş, fără înştiinţarea guvernului României. Dar Puterile Antantei îi cer Ungariei să permită trupelor române să pătrundă în teritoriile transilvănene .

La Arad au loc negocieri fără vreun acord între guvernul maghiar al lui Károlyi Mihály şi Consiliul Naţional Român Central al Transilvaniei, care decide să organizeze alegeri şi la 1 decembrie să organizeze Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria. Trupele române ocupă trecători muntoase de la graniţa de nord-est a Ungariei până la 20 noiembrie.

În urma alegerilor pentru Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria, sunt aleşi 1288 de membri, iar entuziasmul  local pentru unire, reforma funciară şi votul universal ia amploare.

Pe 25 noiembrie, armata română ocupă Târgu-Mureş, cel mai important oraş din Ţinutul Secuiesc, iar Consiliul General al Saşilor din Sibiu au decis să aleagă neutralitatea privind chestiunea Transilvaniei, fără a adera la tabăra maghiară sau cea română.

Pe 28 noiembrie, în Bucovina (ieşita de sub ocupaţia austro-ungară), Congresul General adopta o rezoluţie pentru unirea necondiţionată cu Regatul României. Totodată, Comitetul Naţional Ucrainean s-a retras din Cernăuţi.

După Adunarea de la Albă-Iulia din 1 decembrie, trupele române au ocupat Braşovul la 7 decembrie, Sibiu la 12 decembrie şi Cluj la 24 decembrie.

La 11 decembrie 1918, regele Ferdinand a promulgat legea privind Unirea Regatului României cu Transilvania, Banat, Crişana, Satu Mare şi Maramureş.

Hondurenii au ieșit duminică la urne pentru a-și alege noul președinte, la doar câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a intervenit direct în campania electorala, potrivit AP.

Trump l-a susținut public pe unul dintre candidați și a declarat că îl va grația pe un fost președinte al țării, relansând tensiunile politice într-un scrutin deja extrem de disputat.

Cu puțin înainte de închiderea secțiilor, Consiliul Electoral Național a anunțat că acestea pot rămâne deschise cu o oră în plus, dacă reprezentanții partidelor sunt de acord.

Indiferent de decizie, secțiile au fost obligate să permită votul tuturor alegătorilor deja aflați la coadă.

Pe lângă alegerea președintelui, cetățenii au votat și pentru un nou Congres, precum și pentru sute de funcții la nivel local.

Trei dintre cei cinci candidați aveau șanse reale de victorie, potrivit sondajelor:
Rixi Moncada, fost ministru de finanțe și apoi al apărării în administrația președintei Xiomara Castro, candidată a partidului social-democrat LIBRE.
Salvador Nasralla, care candidează pentru a patra oară, reprezentând acum Partidul Liberal conservator.
Nasry „Tito” Asfura, fost primar al capitalei Tegucigalpa și candidatul Partidului Național, tot conservator.

Cei trei au propus direcții distincte pentru viitorul țării: Moncada promite o „democratizare” a economiei marcate de inegalități extreme, Nasralla se prezintă drept outsiderul care poate elimina corupția endemică, iar Asfura încearcă să revigoreze imaginea pro -business a Partidului Național, afectată de scandaluri anterioare.

Deși rata omuciderilor a scăzut în regiune în ultimii ani, Honduras rămâne țara cu cea mai ridicată criminalitate din America Centrală.

Securitatea și locurile de muncă au rămas principalele preocupări ale alegătorilor, chiar dacă economia s-a îmbunătățit în mandatul actualei administrații.

Campania electorală a fost dominată de acuzații reciproce legate de tentative de manipulare a votului, până când săptămâna trecută intervenția lui Donald Trump a schimbat tonul alegerilor.

Susținerea publică pentru Asfura și atacurile la adresa celorlalți candidați au fost văzute ca un semn clar al reactivării interesului Washingtonului pentru America Latină.

Trei palestinieni au fost răniți duminică la punctul de control militar Tayasir, lângă orașul Tubas, după ce au fost agresați de soldați israelieni.

Informația a fost transmisă de agenția Wafa, care îl citează pe Nidal Awda, directorul serviciilor de ambulanță și urgență din Tubas.

Echipajele medicale au transportat victimele la spital pentru tratament, acestea suferind răni provocate în urma bătăilor primite din partea militarilor.

Incidentul survine în aceeași zi în care armata israeliană a efectuat o operațiune separată în zona Tubas, parte din amplificarea tensiunilor din Cisiordania ocupată.

Poliția statului New South Wales a anunțat duminică descoperirea unei „rețele internaționale de distribuire de materiale de abuz sexual asupra copiilor cu teme satanice”, după o operațiune amplă desfășurată în Sydney. Ancheta, derulată de echipa de infracțiuni sexuale în cadrul Strike Force Constantine, a vizat activități online desfășurate printr-un website administrat la nivel internațional.

Potrivitt poliției, rețeaua era activă în posesia, distribuirea și facilitarea diseminării acestor materiale, cu bază operațională în Sydney. Săptămâna trecută, detectivii, sprijiniți de trupele speciale, au efectuat șase percheziții în zonele Waterloo, Ultimo și Malabar.

La adresa din Waterloo, polițiștii au reținut un bărbat de 26 de ani, despre care spun că avea un rol central în rețea. Acesta a fost inculpat pentru deținere și distribuire de materiale de abuz sexual asupra minorilor și alte infracțiuni similare. A fost reținut fără posibilitatea de a fi eliberat pe cauțiune și a apărut în fața instanței vineri.

Alți trei bărbați, cu vârste d e 46, 42 și 39 de ani, au fost arestați într-un bloc de apartamente din Malabar. Aceștia se confruntă cu acuzații de posesie de materiale de abuz sexual asupra copiilor și infracțiuni conexe.

Toți cei patru inculpați urmează să revină în fața instanței la o dată ulterioară, în timp ce ancheta internațională continuă.

Refugiații care au reușit să scape din el-Fasher, oraș capturat recent de forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF) după un asediu de 18 luni, povestesc violențe extreme și abuzuri sistematice împotriva civililor.

BBC a documentat mărturiile în tabăra de la al-Dabbah, în nordul Sudanului, unde au ajuns câteva dintre miile de oameni fugiți din regiunea Darfur.

Abdulqadir Abdullah Ali, în vârstă de 62 de ani, spune că luptătorii RSF trăgeau cu muniție reală în civilii care încercau să fugă.

„Dacă vedeau că cineva încă respiră, treceau cu mașinile peste el”, afirmă bărbatul, care a părăsit orașul rănit și fără medicamente pentru diabet.

El descrie străzi pline de trupuri neîngropate, oameni împușcați în fața familiilor și sate întregi scăpate de sub control.

Alți supraviețuitori, printre care Mohammed Abbaker Adam, fost oficial într-o tabără pentru persoane strămutate, relatează execuții, jafuri la punctele de control și abuzuri sexuale comise împotriva femeilor.

„Drumul era plin de morți. Am văzut oameni împușcați chiar în fața noastră”, spune el.

Printre refugiați se află și copii care au fugit singuri sau cu membri ai familiei, unii pierzându-și rudele pe drum.

O tânără de 19 ani povestește cum bunica ei a murit în drum spre Gurni, iar fratele ei de 15 ani a fost bătut și amenințat cu arma de luptătorii RSF, care îi suspectau pe băieți că ar fi soldați.

RSF respinge acuzațiile de crime împotriva civililor și susține că acestea fac parte dintr-o campanie politică de denigrare.

Gruparea a difuzat imagini în care pretinde că ajută populația, însă refugiații intervievați le consideră propagandă. „După ce se sting camerele, revin la violență”, spune unul dintre bărbați.

Potrivit ONU, mai puțin de jumătate dintre cele 260.000 de persoane aflate în el-Fasher înainte de capturarea orașului au fost localizate.

Președintele Donald Trump a anunțat duminică, la Washington, că a avut o convorbire telefonică cu liderul Venezuelei, Nicolas Maduro.

Declarația vine în timp ce Pentagonul continuă operațiunile militare din Caraibe, unde forțele americane efectuează lovituri țintite împotriva cartelurilor de droguri, notează AP.

Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare despre subiectele discutate între Trump și Maduro, iar Pentagonul nu a comentat dacă apelul are vreo legătură cu operațiunile în desfășurare.

Loviturile americane din zonă au fost justificate de administrația Trump ca parte a unei campanii intensificate pentru combaterea rețelelor transnaționale de trafic de droguri care operează în regiune.