Reluarea activității a fost posibilă după ce autoritățile SUA au acordat companiei o derogare temporară de la sancțiunile impuse. Autoritățile de la Belgrad au atras atenția în repetate rânduri că oprirea prelungită a rafinăriei ar fi afectat grav aprovizionarea internă cu motorină și benzină.
Potrivit Ministerului sârb al Energiei, citat de Reuters, rafinăria a fost repornită etapizat. Inițial, a trecut printr-o etapă tehnică de menținere a instalațiilor – circulație caldă, urmată de reluarea procesării țițeiului. Primele cantități de motorină vor ajunge pe piață în a doua jumătate a lunii ianuarie, ceea ce ar trebui să stabilizeze oferta internă.
NIS, esențială pentru piața carburanților din SerbiaNIS are un rol strategic în economia Serbiei, asigurând cea mai mare parte a producției interne de produse petroliere. Compania este deținută în principal de Gazprom Neft și Gazprom, alături de statul sârb, iar includerea sa pe lista sancțiunilor americane a pus sub semnul întrebării funcționarea pe termen lung a rafinăriei.
Autoritățile caută soluțiiPentru a reduce expunerea la sancțiuni, autoritățile sârbe și conducerea companiei analizează soluții pe termen mediu și lung, inclusiv modificarea structurii de acționariat sau atragerea unui investitor din Uniunea Europeană. Sunt analizate și posibile măsuri de intervenție a statului, invocându-se necesitatea protejării securității energetice.
Serbia încearcă să mențină un echilibru delicat între relațiile cu Rusia, presiunile occidentale și nevoia de stabilitate economică internă, iar situația rafinăriei Pančevo este urmărită îndeaproape atât la Belgrad, cât și la Bruxelles și Washington.
Din delegație fac parte ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan, precum și consilierul prezidențial Radu Burnete.
Marile teme ale ediției 2026Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că oficialii români participă la reuniune la invitația președintelui Forumului Economic Mondial. Evenimentul, ajuns la a 56-a ediție, a început duminică și se desfășoară pe parcursul a cinci zile.
Tema centrală din acest an este „În spiritul dialogului”, Forumul propunându-și să ofere „o platformă imparțială de dialog”, într-un context internațional marcat de tensiuni politice și diferențe tot mai vizibile între state.
Agenda discuțiilor vizează cooperarea internațională, economia, investițiile în educație și forța de muncă, impactul noilor tehnologii și creșterea nivelului de trai la nivel global.
Relațiile Europa–SUA, pe agenda DavosLa Davos sunt așteptați șefi de stat și de guvern, miniștri, lideri ai organizațiilor internaționale, reprezentanți ai mediului academic, ai presei și ai societății civile. Aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern, și-au anunțat prezența.
Potrivit MAE, forumul va fi și „un context pentru discuții internaționale” despre evoluțiile recente din relațiile dintre Europa și Statele Unite.
România, cu „cea mai consistentă delegație”Ministerul a menționat că România participă cu „cea mai consistentă delegație guvernamentală din toate edițiile anterioare ale conferinței”, ca urmare a „angajamentului asumat de Guvern și de Administrația Prezidențială pentru întărirea diplomației economice”.
Ministrul de externe, Oana Țoiu, revine la Davos după ce în 2019 a fost prezentă ca expert, în rolul de vorbitor.
Uniunea Europeană analizează impunerea unor tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro sau restricționarea accesului companiilor americane pe piața comunitară. Opțiunile analizate ar trebui să le ofere liderilor europeni pârghii de negociere în discuțiile cu Donald Trump, care vor avea loc în această săptămână la Forumul Economic Mondial din Elveția, potrivit Financial Times.
Evenimentul reunește anual, la Davos, șefi de stat și de guvern, lideri politici, directori ai instituțiilor internaționale și reprezentanți de top ai mediului de afaceri, pentru dezbateri privind geopolitica și economia mondială. La ediția din acest an, care a început duminică, participă aproximativ 3.000 de reprezentanți din 130 de țări, inclusiv 64 de șefi de stat și de guvern.
Danemarca: „Europa nu va fi șantajată”Donald Trump a anunțat că intenționează să introducă tarife progresive împotriva mai multor state europene – Danemarca, Suedia, Franța, Germania, Olanda și Finlanda, precum și Regatul Unit și Norvegia – până când Statelor Unite li se va permite să cumpere Groenlanda.
Într-o declarație comună, cele opt țări au transmis că „amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă o spirală descendentă periculoasă”.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, spune că „Europa nu va fi șantajată”, poziție susținută și de ministrul german de Finanțe, de premierul Suediei și de ministrul de Externe al Olandei.
Consiliul UE, în reuniune extraordinarăPreședintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat duminică că va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European în zilele următoare, pentru a stabili o poziție comună a UE în disputa cu Statele Unite.
Premierul britanic Keir Starmer a discutat telefonic cu Donald Trump, transmițându-i că impunerea de tarife împotriva aliaților pentru apărarea securității colective a NATO este greșită. Downing Street a precizat că Starmer și-a reiterat poziția privind Groenlanda și a subliniat că securitatea în Nordul Îndepărtat este o prioritate pentru toți aliații NATO, în vederea protejării intereselor euro-atlantice.
SUA: Europa este prea slabăDe partea americană, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat amenințările europene, spunând că Europa este prea slabă pentru a-și asigura propria securitate și că președintele SUA folosește pârghii strategice și prerogative de urgență pentru a-și atinge obiectivele. El a lăsat să se înțeleagă că Donald Trump nu intenționează să își schimbe poziția, afirmând că „europenii proiectează slăbiciune, iar SUA proiectează forță”.
Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a sugerat însă că Washingtonul rămâne deschis unui posibil acord privind Groenlanda, afirmând că este momentul ca retorica să fie temperată și ca părțile să încerce să ajungă la o soluție negociată.
Liderii bisericilor creștine din Ierusalim vorbesc despre influențe externe și despre sprijinul care vine din partea unor actori politici din Israel și din străinătate pentru măsuri care afectează direct aceste comunități.
Într-o declarație comună făcută publică sâmbătă, aceștia susțin că „ideologii dăunătoare, precum sionismul creștin” subminează autoritatea tradițională a bisericilor istorice. „Aceste ideologii induc în eroare creștinii, seamănă confuzie și afectează unitatea turmei noastre”, se arată în textul declarației, citat de Al Jazeera.
Comunitățile creștine, în pericolAutoritățile creștine care reprezintă bisericile istorice din Ierusalim spun că aceste ideologii beneficiază de sprijinul „anumitor actori politici importanți din Israel și din afara Israelului” și promovează politici ce pot afecta prezența creștinilor, nu doar în Ierusalim, ci în întregul Orient Mijlociu.
Potrivit creștinilor palestinieni din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza, politicile Israelului – precum confiscarea terenurilor, extinderea coloniilor israeliene și presiunile asupra proprietăților bisericești – contribuie la declinul uneia dintre cele mai vechi comunități creștine din lume.
Acuzații de ingerință externăLiderii bisericilor spun că susținătorii sionismului creștin oferă sprijin politic și financiar Israelului, respectiv donații direcționate către proiectele de colonizare, consolidând ocupația și marginalizând comunitățile creștine palestiniene.
„Suntem profund îngrijorați de faptul că persoane care promovează aceste agende au fost primite la niveluri oficiale, atât local, cât și internațional”, au declarat patriarhii.
Aceștia califică aceste contacte drept o ingerință în viața internă a bisericilor și acuză actorii externi că ignoră autoritatea și responsabilitatea conducerii creștine istorice din Ierusalim.
Presiuni asupra bisericilorAvertismentul Patriarhului Ierusalimului se suprapune cu concluziile unui raport recent al Consiliului Patriarhilor și Conducătorilor Bisericilor din Ierusalim. Potrivit raportului, autoritățile israeliene confiscă terenuri și supraimpozitează proprietățile bisericilor, punând presiune financiară asupra instituțiilor creștine din Ierusalim, Cisiordania și Fâșia Gaza.
Restricții pentru profesorii elevilor din IerusalimSunt condamnate, de asemenea, restricțiile impuse de autoritățile israeliene profesorilor din Cisiordania, care îi împiedică să ajungă la școlile creștine din Ierusalimul de Est. Pentru a ajunge la clasele unde predau, profesorii sunt obligați să obțină permise speciale, pe care trebuie să le prezinte la punctele de control pentru a putea intra în oraș.
Permisele de acces pentru zeci de profesori au fost suspendate, iar altora li s-a redus drastic numărul de zile în care au voie să lucreze. Restricțiile au afectat aproape 200 de dascăli care predau în școli ale comunităților creștine din Ierusalimul de Est, întârziind începutul celui de-al doilea semestru.
Potrivit Patriarhului, aceste măsuri fac parte dintr-o politică mai amplă, menită „să erodeze prezența creștină autohtonă din Ierusalim și să slăbească rolul istoric al bisericilor din Țara Sfântă”.
„Călătoria sa de la Alaska până în Argentina l-a purtat prin 14 țări și prin cele mai extreme peisaje de pe planetă, scrie Express.
Autostrada Panamericană se întinde de la Prudhoe Bay în Alaska până la Ushuaia, în extremitatea sudică a Argentinei. Nu este o singură porțiune continuă de asfalt, ci o rețea de drumuri care traversează deșerturi, păduri tropicale, lanțuri muntoase și regiuni izolate.
Darién Gap, obstocolul majorPentru șoferi rămâne un obstacol notoriu: Darién Gap. Această zonă densă formată din junglă și mlaștini, situată între Panama și Columbia, este lipsită de drumuri. Călătorii sunt forțați să-și transporte vehiculele pe mare sau pe calea aerului pentru a continua spre sud.
Gap-ul, cu o lățime de aproximativ 100 de kilometri, a zădărnicit în mod constant eforturile de construcție. Preocupările de mediu, provocările geografice și problemele de securitate l-au făcut unul dintre obstacolele definitorii ale călătoriei panamericane.
Cinci experiențe care l-au marcatGrec și-a documentat călătoria pe canalul său de YouTube, The Road Chose Me. El povestește că este imposibil să reducă aventura la un singur loc.
„Vreau să împărtășesc cele cinci experiențe definitorii din acea călătorie – momente care mi-au rămas cu adevărat în memorie”, spune el.
Alaska: caiac printre aisberguriPrima aventură s-a desfășurat la Valdez, în Alaska. Grec a descoperit un magazin care organiza excursii ghidate cu caiacul în ghețarul Columbia.
„Era foarte scump, câteva sute de dolari, dar a fost una dintre cele mai uimitoare experiențe din întreaga mea viață”, povestește el.
A navigat printre aisberguri proaspăt desprinse din ghețar, cu fragmente de gheață de la bucăți mici până la formațiuni colosale, de mărimea unui autobuz cu etaj.
„Aisbergurile se răsturnau. Printre toate aceste bucăți de gheață se aflau mici vidre de mare. A fost incredibil”, își amintește.
Guatemala: bezele prăjite pe lavăÎn Guatemala, la Volcán Pacaya, unul dintre cei mai instabili vulcani din țară, Grec a trăit o experiență unică.
„Am putut vedea lava curgând, adică literalmente rocă lichidă alunecând pe versantul muntelui”, descrie el.
Siguranța era inexistentă. „Nu există garduri. Era ușor să te apropii prea mult de punctul în care pantofii unor oameni se topeau pe stânci”, povestește Grec.
El a prăjit bezele direct pe lavă. „Am împins bățul de prăjit în lavă și bățul se vaporiza la fel de repede pe cât îl împingeam acolo.”
Ecuador: escaladarea CotopaxiÎn Ecuador, Grec a petrecut luni de zile la altitudine mare, lângă Cotopaxi, unul dintre cei mai înalți vulcani activi de pe planetă. Cu o înălțime de 5.897 metri, Cotopaxi reprezintă o provocare formidabilă.
După aclimatizare, a încercat ascensiunea. „A fost cel mai dificil lucru pe care l-am făcut vreodată în viața mea”, mărturisește el.
La acea altitudine extremă, aerul era atât de rarefiat, încât respira cu mare dificultate. „Făceam doi pași, apoi gâfâiam din toate puterile timp de cinci secunde înainte de a putea face încă doi pași”.
A urcat muntele în întuneric beznă, începând de la 4.800 metri altitudine. „A fost cea mai grea provocare fizică din viața mea, dar și una dintre cele mai satisfăcătoare”, spune Grec.
Peru: trekking în Cordillera HuayhuashÎn Peru, Grec s-a aventurat adânc în Anzi pentru drumeții în Cordillera Huayhuash, un lanț muntos izolat imortalizat de povestea de supraviețuire din Touching the Void.
„Am stat și am privit valea de sus. Nu-mi venea să cred unde mă aflam și că reușisem să-mi îndeplinesc visul”, povestește el emoționat.
Bolivia: câmpia de sare Salar de UyuniSegmentul final s-a desfășurat în Bolivia. Grec a traversat Salar de Uyuni, cea mai mare câmpie de sare de pe planetă.
„Am condus de-a lungul celui mai straniu peisaj pe care l-am văzut vreodată. Sarea este incredibil de plată și uniformă. Obții efecte de perspectivă cu adevărat ciudate”, descrie el.
Grupul a continuat spre deșertul Atacama. „A fost foarte cald în timpul zilei, iar noaptea temperatura scădea mult sub zero grade. Niciun alt loc de pe Pământ nu seamănă cu Bolivia”, conchide Grec.
Pentru aventurier, expediția a reprezentat mult mai mult decât simpla ajungere la destinație.
Astăzi vei simți impulsul de a încheia un proiect care nu a avut niciodată un final clar. Energia Lunii se intensifică, așa că evită amânările dictate de obiceiuri.
Deși importanța lui nu este evidentă acum, acest lucru ți-a ocupat mintea de ceva vreme. Finalizează-l astăzi, această eliberare te va ajuta să te concentrezi mai clar și să mergi înainte cu pași mai ușori și intenții mai limpezi.
Horoscop Taur 19 ianuarie 2026O decizie spontană luată astăzi se dovedește inspirată. Horoscopul tău curge sub semnul intuiției, care te ghidează ferm. Nu te baza doar pe logică, ai încredere în moment.
Ce pare nesemnificativ la început se poate transforma într-un punct de cotitură important. Lasă ziua de astăzi să-ți amintească faptul că limpezimea apare adesea când îți asculți instinctele.
Horoscop Gemeni 19 ianuarie 2026Nu ignora o oportunitate pe care alții nu o observă. Rapiditatea ta naturală îți alimentează încrederea astăzi.
Nu lăsa gândurile descurajante să te încetinească, acționează pe baza a ceea ce vezi. Fie că este vorba de ceva creativ sau practic, încrederea în judecata ta îți oferă un avantaj valoros.
Horoscop Rac 19 ianuarie 2026Ceea ce părea dificil înainte curge acum cu o ușurință surprinzătoare. Ziua de azi aduce maturitate emoțională.
Discuțiile sau sarcinile pe care le evitai par acum gestionabile. Creșterea înlocuiește rezistența, iar calmul devine punctul tău forte. A face față lucrurilor fără teamă este o victorie tăcută, dar importantă.
Horoscop Leu 19 ianuarie 2026O neînțelegere se clarifică astăzi fără prea multe cuvinte. Potrivit previziunilor tale, rezolvarea vine prin energie, nu prin dialog.
Lasă atmosfera să se așeze de la sine. Uneori, timpul vorbește mai clar decât explicațiile. Tăcerea creează spațiu pentru schimbare.
Horoscop Fecioară 19 ianuarie 2026Ai putea fi tentat să redeschizi un capitol deja încheiat.
Horoscopul te sfătuiește să nu te întorci înapoi astăzi. Recunoaște trecutul fără a-l relua. Ziua susține mersul înainte și liniștea obținută prin acceptare.
Horoscop Balanță 19 ianuarie 2026O reînnoire discretă, dar constantă, se desfășoară în interiorul tău astăzi.
Energia sosește blând, nu spectaculos. Micile ajustări sunt suficiente pentru moment. Lasă această schimbare interioară să se dezvolte în ritmul ei, pornind de la detalii subtile sau intenții noi.
Horoscop Scorpion 19 ianuarie 2026Tăcerea devine forța ta astăzi. O situație ar putea provoca o reacție, dar reținerea se dovedește mai puternică.
Răspunsurile ancorate în calm restabilesc echilibrul și autoritatea. Lasă-i pe ceilalți să-și gestioneze emoțiile, în timp ce tu rămâi centrat.
Horoscop Săgetător 19 ianuarie 2026Astăzi scoate în evidență valoarea conexiunii autentice în detrimentul productivității.
Energia ta se mută de la sarcini la oameni. Petrece timp cu cineva care îți aduce căldură și liniște. Conversațiile profunde oferă o hrană mai bogată decât orice listă de lucruri de făcut.
Horoscop Capricorn 19 ianuarie 2026Astăzi este despre a găsi soluții mai inteligente, nu despre a repeta rutinele.
Ideile creative apar când îți permiți momente de pauză. Inspirația vine în intervalele de respiro, nu sub presiune. Lasă flexibilitatea să te ghideze.
Horoscop Vărsător 19 ianuarie 2026Un gest neașteptat de bunătate aduce astăzi căldură emoțională. Acceptă-l deschis.
Acest moment îți amintește că grija există chiar și în gesturile tăcute. Lasă recunoștința să curgă firesc și să rămână dincolo de cuvinte.
Horoscop Pești 19 ianuarie 2026Astăzi marchează un moment de încheiere care deschide, pe nesimțite, un nou început.
Schimbările emoționale te pot surprinde, dar creează spațiu pentru creștere. Ceea ce pare un final este doar o ușă. Ai încredere în proces și mergi înainte cu grație.
Mai multe persoane sunt blocate după ce două trenuri de mare viteză au deraiat duminică în sudul Spaniei, a anunțat poliția spaniolă. Numărul acestora este, deocamdată, necunoscut.
Todos los vídeos e imágenes que tenga estarán en este hilo. Si alguien tiene familiares y no puede contactar con ellos que me escriba por favor, aunque esto es una locura ahora mismo. pic.twitter.com/HyErECgYfj
— Carmen (@eleanorinthesky) January 18, 2026
Accidentul s-a produs în Adamuz, lângă Cordoba. Un număr necunoscut de pasageri au fost răniți, a declarat Garda Civilă.
Unul dintre trenuri plecase din Málaga și se îndrepta spre Madrid când a deraiat.
Un al doilea tren, cu destinația Huelva și care circula pe o linie adiacentă, a deraiat și el în urma incidentului.
Amploarea incidentului nu este deocamdată clară.
Incidentul s-a produs în jurul orei 19:45, potrivit informațiilor furnizate de Adif pe canalele sale oficiale. A avut loc când trenul 6189 al companiei Iryo, care efectua cursa Málaga – Madrid, la doar zece minute după începerea călătoriei, trecea prin devierea de intrare pe linia 1 a gării Adamuz. Atunci a ieșit de pe șină și a ajuns pe șina adiacentă.
A provocat astfel deraierea unui tren Alvia al Renfe (nr. 2384) care circula pe șina adiacentă, care efectua cursa Madrid-Huelva.
Potrivit surselor din sectorul feroviar, citate de El Economista, pasagerii au fost evacuați prin ferestre.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a comentat la Digi 24 problema fraudelor în sistemul de ajutoare pentru persoanele cu dizabilități.
Referitor la subiectul persoanelor cu dizabilități, ministrul a spus: „Sunt lângă premier pe tema fraudei. Da, acolo are dreptate. Corpul de control a făcut controle”.
El a dat un exemplu concret: „A vorbit premierul despre o anumită vamă unde sunt 11 vameși și au toți dizabilități. 6 dintre ei au renunțat deja. În săptămâna viitoare, documentele vor merge la parchet”.
25% incorectitudini în unele județeÎntrebat cât de mare este frauda, ministrul a răspuns: „Avem eșantioane în anumite județe unde am făcut controle. Eșantioane. Nu vreau să le generalizez. În care au fost și 25% incorectitudini”.
„Avem cazurile celebre cu persoanele cu deficiențe grave de vedere care aveau permis de conducere și îl foloseau. După încrucișări de baze de date Agenția pentru Dizabilitate cu Poliția Rutieră au început să renunțe foarte multe dintre ele la dizabilitate, în ghilimele”.
Fond special pentru persoanele cu dizabilitățiMinistrul a anunțat o măsură concretă: „Mai mult decât atât pentru oamenii aceștia care au nevoi reale, putem și trebuie să constituim un fond. Și premierul este de acord”.
El a explicat: „După legea bugetului de anul acesta voi veni cu proiectul care să înființeze un fond pentru persoanele cu dizabilități care să fie colectat din taxele pe care companiile care au peste 50 de angajați le plătesc acum la bugetul de stat și se duc așa în neant. Se duc în buget în modul general. Se pierd acolo”.
Referitor la utilizarea acestui fond, Manole a spus: „Aceste companii plătesc niște taxe care ar trebui colectate într-un fond pentru persoanele cu dizabilități care să sprijine de exemplu cu diferite facilități ca persoanele cu dizabilități care pot lucra să intre în piața muncii”.
Persoană dedicată în fiecare județReferitor la măsuri concrete, Manole a anunțat: „Am cerut Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă să aibă o persoană dedicată în fiecare județ pentru tema angajării persoanelor cu dizabilități”.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Digi24 că statul are la dispoziție mecanisme și fonduri europene pentru sprijinirea angajărilor, însă multe dintre aceste măsuri așteaptă încă decizia politică finală.
Declarațiile vin pe fondul falimentelor în rândul micilor întreprinderi și al temerilor privind concedieri și reduceri în administrația publică.
Oficialul a subliniat că Partidul Social-Democrat a propus încă din toamnă un pachet de relansare economică, care include subvenționarea locurilor de muncă pentru anumite categorii vulnerabile, în special tinerii aflați la primul job.
Subvenții pentru tineri și fonduri europene nefolositePotrivit ministrului, există posibilitatea acordării unei subvenții pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, finanțată din fonduri europene.
Mecanismul prevede susținerea angajatorului timp de doi ani, cu condiția menținerii tânărului angajat încă 18 luni pe contract pe perioadă nedeterminată.
Proiectul legislativ este deja redactat, iar bugetul necesar există, însă aplicarea depinde de acordul guvernului.
Florin Manole a precizat că această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de relansare economică, propus de PSD pentru domenii-cheie precum munca, sănătatea, energia și agricultura.
Decizii în coaliție și limitele negocierii politiceMinistrul a recunoscut că nu toate propunerile PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare.
Unele măsuri, precum plafonarea prețurilor la alimente sau creșterea salariului minim, au fost intens negociate și adoptate în final prin consens, însă alte inițiative au rămas blocate.
Florin Manole a subliniat că deciziile finale aparțin premierului, dar că partenerii de coaliție trebuie să se respecte reciproc.
El a admis că unele subiecte sensibile au fost amânate, în ciuda presiunii publice.
Pensii, alocații și salarii bugetare, fără majorăriÎn ceea ce privește veniturile populației, ministrul a confirmat că pensiile rămân înghețate în 2026, după decizia guvernului de a bloca punctul de pensie încă din primul pachet de măsuri.
Alocațiile pentru copii și salariile din sectorul public vor avea aceeași soartă pe parcursul acestui an.
Ca măsură compensatorie, Guvernul analizează acordarea unui sprijin financiar pentru pensionarii cu cele mai mici venituri, în funcție de resursele bugetare disponibile.
Ajutor pentru energie destinat gospodăriilor vulnerabileMinistrul a reamintit existența unui sprijin lunar de 50 de lei pentru gospodăriile cu venituri foarte mici, acordat pe loc de consum.
Măsura, inițial limitată până în martie, a fost prelungită până la finalul anului 2026.
Ajutorul se adresează persoanelor care trăiesc singure sau gospodăriilor cu venituri sub pragul stabilit, fiind menită să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie.
Alte măsuri, inclusiv pentru gaze, ar putea fi anunțate separat de Ministerul Energiei.
Marius Lazurca a comentat la Antena 3 atât invitația președintelui Trump pentru „Consiliul pentru Pace„, cât și tensiunile legate de Groenlanda, explicând poziția președintelui Nicușor Dan.
Referitor la invitația președintelui american Donald Trump pentru crearea unui „Consiliul pentru Pace”, Lazurca a explicat poziția președintelui Nicușor Dan.
„Președintele Dan nu a reacționat ca o minoritate totuși de șefi de state, trei din șaizeci, care au mulțumit public pentru primirea invitației”, a spus consilierul prezidențial.
El a precizat: „Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”.
Lazurca a subliniat: „Mi se pare nepotrivit ca președintele României să răspundă în pripă unei inițiative totuși foarte importante a președintelui Trump. O inițiativă care angajează România, pe termen cel puțin mediu, dacă nu lung”.
Analiza invitației: participare sau refuz?Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”.
Referitor la ce analizează administrația prezidențială, consilierul a explicat: „Ne interesează să înțelegem nu numai detaliile inițiativei președintelui Trump și angajamentele pe care România le asumă, ci și în ce fel echilibrele tuturor raporturilor pe care România le-a angajat cu Statele Unite și cu statele din Uniunea Europeană sunt afectate”.
El a subliniat: „Nu dorim să angajăm încă o dată România nici politic, nici financiar într-o inițiativă pe care pentru moment nu o înțelegem în ultimele ei consecințe”.
Întrebat dacă a fost o surpriză, Lazurca a confirmat: „A fost o surpriză, fără îndoială”.
Tensiunile pe tema GroenlandeiReferitor la conflictul legat de Groenlanda, moderatoarea a menționat că secretarul general NATO, Marc Rutte, se va întâlni cu ministrul apărării al Danemarcei și că opt țări europene au emis o declarație comună de solidaritate cu Groenlanda după amenințările lui Trump.
Întrebat care este poziția Administrației Prezidențiale față de intențiile lui Donald Trump în Groenlanda, Lazurca a făcut mai întâi o corecție importantă.
„Președintele Dan urmărește interesele României, nu poziția Franței”„Dacă președintele României se poziționează similar sau identic cu un alt șef de stat, e o pură coincidență. Șeful statului român urmărește interesele României și emite poziția României, niciodată poziția Franței sau a unui alt stat”, a declarat consilierul prezidențial.
Referitor la criza actuală, Lazurca a explicat: „Președintele României se situează nu în mijlocul celor două poziții pentru moment antagonice, ci de partea solidar cu ambele poziții”.
Mesajul președintelui Dan interpretat de consilierConsilierul prezidențial a explicat ce a semnalat președintele prin postarea de pe rețelele de socializare.
„Toți ar trebui să fim îngrijorați de faptul că există această sfadă în interiorul Occidentului global. Occidentul global este alianța care a asigurat pacea globală și a reprezentat cea mai mare sursă de prosperitate și de ordine internațională după cel de-al doilea război mondial”, a interpretat Lazurca.
El a subliniat: „Ar trebui pe toți să ne îngrijoreze această zânzanie în interiorul Occidentului colectiv, fiindcă vom priva scena globală de cea mai importantă sursă de ordine și de stabilitate și de pace”.
Referitor la ce spune președintele Dan, consilierul a explicat: „Băieți, opriți-vă, fiindcă ne facem rău unul altuia”.
Întrebat cine sunt „băieții” – Trump și Macron? – Lazurca a confirmat: „Băieții fiind toți. Mi-e foarte greu să utilizez cuvântul tabere în momentul de față, fiindcă noi ar trebui să fim o singură tabără”.
„Poziția României este că ar trebui să depășim cât mai rapid această poziționare superficial-adversarială pentru a reveni prin dialogul pentru care pledează președintele Dan”, a spus Lazurca.
„E urgent să revenim la dialog, e urgent să dezescaladăm retorica, e urgent să vorbim mai puțin cu publicul nostru național și mai mult între noi, e urgent să renunțăm la tentația de a ne adresa publicului utilizând rețelele de socializare. Mai multă discreție, mai puțină retorică și mai mult dialog diplomatic. Asta spune în fond președintele Dan”.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a recunoscut într-o intervenție la Digi24 că anul 2026 va fi dificil pentru o mare parte a populației, în special pentru cei cu venituri mici.
Creșterea TVA, inflația și majorarea impozitelor locale sunt factori care vor continua să apese asupra nivelului de trai.
Întrebat dacă familia sa a resimțit majorarea impozitelor locale, ministrul a confirmat că acestea au crescut considerabil, menționând că soția sa a plătit aproximativ 1.200 de lei pentru o locuință din Chitila, față de 400-500 de lei anul trecut.
Manole a subliniat însă că problema reală nu este impactul asupra familiilor cu venituri mari, ci presiunea disproporționată exercitată asupra celor cu venituri reduse.
Impozitarea progresivă, soluție discutată în coalițieMinistrul a reiterat că impozitarea progresivă rămâne, în opinia sa, soluția corectă pentru reducerea inechităților fiscale.
Potrivit acestuia, sistemul actual pune o presiune egală pe oameni cu venituri foarte diferite, ceea ce afectează grav categoriile vulnerabile.
Florin Manole a arătat că această soluție este susținută de rapoarte ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale, însă implementarea ei depinde de o decizie politică în cadrul coaliției de guvernare, unde există opoziție.
În paralel, ministrul a insistat pe necesitatea îmbunătățirii colectării taxelor, combaterii evaziunii și reformării companiilor de stat cu pierderi.
TVA, salariul minim și impactul asupra nivelului de traiMinistrul a admis că majorarea TVA a fost inevitabil resimțită de populație și a contribuit la creșterea inflației.
El a precizat că partidul său s-a opus acestei măsuri încă din negocierile inițiale, tocmai din cauza efectelor asupra bugetelor mici.
În ceea ce privește salariul minim, Manole a confirmat că acesta va crește abia de la jumătatea anului, în urma unei negocieri politice.
Sprijin pentru pensionarii cu venituri miciO veste pozitivă ar putea veni pentru pensionarii cu venituri reduse.
Ministrul a anunțat că va propune în coaliție reluarea schemei de sprijin financiar acordate anul trecut, când aproximativ două milioane de pensionari au primit un ajutor total de 800 de lei.
Valoarea exactă a sprijinului pentru 2026 nu a fost stabilită, însă Florin Manole a declarat că obiectivul este cel puțin menținerea nivelului anterior.
El a criticat înghețarea pensiilor decisă de guvern, subliniind că inflația afectează în primul rând pensionarii cu venituri mici.
Întrebat despre istoricul PSD în raport cu SRI și dacă PSD vrea din nou șefia serviciului, Manda a răspuns: „Cel puțin în ceea ce privește PSD-ul, miniștrii nu au fost puși de servicii. PSD-ul a pus miniștrii, pe un vot intern”.
Întrebat dacă PSD a cerut șefia SRI în negocierile din coaliție sau cu președintele, secretarul general a răspuns: „Nu a fost nicio negociere în coaliție”.
Referitor la procedura corectă, Manda a explicat: „Abordarea corectă este cea pe care a spus-o președintele României. Fiind vorba de acest mecanism de punere în funcție – președintele propune și Parlamentul votează – atunci când va avea niște nume, va veni și va propune coaliției numele și rămâne să vedem dacă cei din coaliție sunt de acord sau nu”.
„Nu știu cine o să fie”Când moderatoarea a menționat că PSD ar fi livrat presei două nume pentru șefia SRI și a întrebat ironic dacă Manda ar putea fi viitorul șef, acesta a răspuns: „Nu cred. Nu. Nu știu cine o să fie”.
El a negat: „Nu cred că a propus sau a livrat partidul nostru către presă două nume. Am văzut destul de multe nume apărute în spațiu public”.
Manda a subliniat: „Este clar că va exista o consultare între președinte și partidele politice. Propunerea vine din partea președintelui României”.
Condițiile PSD pentru votul în ParlamentÎntrebat care sunt condițiile PSD pentru a trece propunerea în Parlament, Manda a enumerat: „Ar trebui să fie un civil. Ar trebui să fie o persoană echilibrată. Ar trebui să fie o persoană care să scoată sau să păstreze Serviciul Român de Informații din afara jocurilor politice”.
Când moderatoarea a spus „depinde ce e civil, domnule Manda. Dumneavoastră sunteți un civil?”, secretarul general PSD a răspuns: „Eu sunt un civil, 100%. Nu cred că se poate îndoi cineva. Numai dacă ne uităm la ce am pățit eu sau doamna mea de-a lungul timpului”.
El a precizat însă: „Dar nu spun asta că ar trebui să fie un civil acolo” – referindu-se la faptul că nu se propune pe sine pentru funcție.
„Parchetele nu intră la mezat”
Întrebat dacă șefia parchetelor intră la acest „mezat”, Manda a răspuns categoric: „Nu”.
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate. De aici încolo trageți dumneavoastră concluziile”, a declarat Claudiu Manda la Antena 3.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a clarificat ce scenarii sunt pe masa partidului după consultarea internă privind rămânerea la guvernare.
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate”Întrebat ce se întâmplă dacă PSD decide să iasă de la guvernare, Manda a exclus varianta susținerii unui guvern minoritar.
„Varianta să ieșim de la guvernare și să votăm un guvern minoritar, care să facă orice consideră, fiind investit cu voturile noastre, este exclusă”, a răspuns Claudiu Manda.
„Un guvern pro-european fără PSD nu se poate și de aici încolo trageți dumneavoastră concluziile”.
Trei întrebări pentru consultarea internăReferitor la ce vor fi întrebați membrii PSD, Manda a enumerat: „Există această întrebare dacă rămânem sau nu la guvernare, dacă rămânem sau nu alături de USR, dacă rămânem cu un prim-ministru sau să solicităm un alt prim-ministru”.
El a subliniat: „Vom întreba pe colegii noștri toate aceste întrebări, așa fel încât să vedem care este poziția lor”.
Cu sau fără USR?Întrebat dacă PSD vrea un alt guvern cu un alt premier, cu sau fără USR, secretarul general a răspuns diplomatic: „Este prea devreme să spunem lucrul acesta”.
Referitor la ce are PSD cu USR, Manda a explicat: „Sunt colegi care s-au exprimat în acest sens, că nu ne regăsim într-un guvern cu USR. Mi se pare că principalele probleme din guvern vin de acolo și nu numai mie”.
Criticile la adresa ministrului MediuluiManda a dat exemple concrete de nemulțumiri legate de ministrul Mediului de la USR.
„Avem o situație care s-a întâmplat cu 100 de mii de oameni care au stat fără apă niște zile întregi în care n-are nicio responsabilitate, nicio vină”, a spus el.
Legat de soluții, Manda a spus: „Rămâne să vedem. Ori românii, dar trebuie să-și găsească o majoritate, ori dacă nu, asumăm un program comun în care, dacă nu suntem de acord cu niște lucruri, nu mergem mai departe noi”.
El a conchis: „Rămâne să vedem cum vor funcționa lucrurile”.
Referitor la lipsa dezbaterii pe acest subiect, Claudiu Manda a răspuns: „La noi nu a existat o dezbatere publică. Ministerul Agriculturii spune un lucru, ministerul de Externe nu ține cont de ce spune ministerul Agriculturii”.
Întrebat despre consultarea în coaliție, secretarul general PSD a fost categoric: „În coaliție noi nu am discutat. Inacceptabil să nu discuți așa ceva politic în coaliție, niciodată”, a citat Manda declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor.
Premierul invocă un acord cu președinteleKelemen Hunor a declarat că situația este inacceptabilă și că nu a existat discuție nici în guvern, nici în coaliție. Premierul Bolojan a susținut însă că „a existat un acord între guvern și președinte”.
Referitor la acest aspect, Claudiu Manda a subliniat: „Întrebarea este cine a mandatat ambasadorul nostru de la Coreper să voteze. Acolo era un moment în care putea să fie blocat dacă era România și încă o țară”.
Grindeanu nu a fost consultatÎntrebat dacă vicepremierul Sorin Grindeanu a dat acordul PSD-ului lui Bolojan, Manda a răspuns: „Eu sunt sigur că nu. Am vorbit în toată această perioadă cu domnul Grindeanu, cred că vorbeam și de două și de trei ori pe zi”.
Când moderatoarea l-a întrebat „Acordul guvernului înseamnă Bolojan și atât?”, secretarul general PSD a confirmat implicit această interpretare.
Referitor la modul în care s-a ajuns la această situație, Manda a dezvăluit: „Când au dat drumul la acest memorandum și au văzut împotrivirea de la Ministerul Agriculturii, au hotărât mai degrabă să oprească memorandumul și să o facă fără consultare în guvern. Și fără consultare în coaliție”.
Primul subiect la ședința de coalițieReferitor la ce urmează să facă PSD, secretarul general a anunțat: „Cred că la prima întâlnire a coaliției și cred că va fi luni, adică mâine, unul dintre subiectele care se va discuta, dacă nu cumva primul, este acesta”.
El a pus întrebarea: „Cum facem cu decizii atât de importante să fie trecute fără să se asculte și la alte puncte de vedere?”.
Referitor la poziția PSD, Manda a fost clar: „Pot să vă spun că PSD-ul este împotriva și că se va lupta să protejeze fermierii din Europa”.
Respinge acuzațiile USRÎntrebat despre votul europarlamentarilor PSD, Manda a respins acuzațiile: „Marea minciună pe care o vedem în zona USR-iștilor, care spun că noi, europarlamentarii, inclusiv eu, am votat acordul. Noi nu am votat acordul. Noi am votat atunci o clauză de salvgardare și câteva solicitări de protecție a fermierilor din Europa”.
El a precizat că acordul va ajunge pe masa Parlamentului European abia în aprilie-mai.
Sesizare la Curtea EuropeanăReferitor la ce poate face PSD acum, Manda a răspuns: „Săptămâna viitoare la Strasbourg, există pe ordinea de zi un proiect de hotărâre în care va putea sesiza Curtea Europeană de Justiție. Noi vom vota acest proiect”.
Întrebat dacă există șanse de succes, secretarul general PSD a spus: „S-ar putea să existe și o majoritate care să treacă și atunci să vedem dacă se va ajunge acolo la un conflict juridic”.
Riscuri pentru fermieri și consumatoriReferitor la riscurile pe care le presupune acordul, Claudiu Manda a explicat: „Fermierii, mai ales în zona de producție zootehnică, au o mare problemă. Se luptă cu produse din America de Sud, unde nu știi dacă au hormon de creștere, nu știi ce norme respectă”.
El a dat un exemplu concret: „Imporți lapte praf, faci iaurt în Olanda și pe rafturile din România o să apară că este iaurt produs în Europa, dar de fapt este cu lapte praf din țările din America Latină”.
La final, întrebat despre declarația lui Kelemen Hunor, Manda a răspuns ironic: „Ce pot să le spun celor de la UDMR? Bine ați venit în club!. De foarte multe ori s-a întâmplat să fie luate decizii și nu bune în care să nu fim cooptați și să ne trezim cu ele pe masă”.
Printul Harry ar putea fi în pragul unui moment decisiv, după ani de conflicte publice cu Familia Regală și instituțiile britanice, scrie Express.
Experții sugerează că anul 2026 ar putea marca un punct de cotitură, alimentat de restabilirea securității și de reluarea legăturilor cu familia.
Decizia privind securitatea deschide calea revenirii în Regatul UnitUn element-cheie îl reprezintă așteptata reinstalare a protecției de securitate finanțate de statul britanic pentru Prințul Harry.
Dacă va fi confirmată, decizia le-ar permite lui Harry și lui Meghan să viziteze Marea Britanie fără perioade lungi de notificare pentru securitate.
Comentatorii regali spun că această schimbare elimină un obstacol major care a ținut familia Sussex departe de Regatul Unit.
Totodată, ar putea reduce anxietatea de lungă durată a lui Harry legată de siguranța soției și a copiilor săi în Marea Britanie.
Potrivit analiștilor, îmbunătățirea condițiilor de securitate ar putea permite vizite mai frecvente și ar crea spațiu pentru refacerea relațiilor tensionate.
De asemenea, l-ar ajuta pe Harry să participe la activități caritabile și să se pregătească pentru Jocurile Invictus de la Birmingham din 2027.
Copiii, o posibilă punte spre reconciliereObservatorii cred că cei doi copii ai lui Harry, prințul Archie și prințesa Lilibet, ar putea avea un rol important în atenuarea atitudinilor publice și regale.
Copiii nu au mai vizitat Regatul Unit din 2022, ceea ce a limitat relația lor cu bunicul lor, regele Charles al III-lea.
Experții regali susțin că o vizită care să îi includă pe copii ar stârni interes global și o reacție publică mai favorabilă.
Unii consideră că prezența lor ar putea redeschide dialogul cu membrii seniori ai familiei regale, inclusiv cu prințul William, deși așteptările rămân rezervate.
Comentatorii subliniază că orice progres depinde de încredere și discreție, după dezvăluirile publice din trecut.
Imagine publică fragilă și încredere afectatăÎn ciuda unui posibil capital de bunăvoință, popularitatea lui Harry în Marea Britanie rămâne afectată de interviuri, procese și memoriile sale.
Criticii se întreabă dacă Sussex-ii pot evita noi dezvăluiri publice legate de proiecte media sau de streaming.
Experții sunt de acord că refacerea încrederii necesită reținere constantă și o îndepărtare clară de disputele publice.
Jocurile Invictus, un posibil nou început simbolicSe așteaptă ca atenția lui Harry să se concentreze asupra Jocurilor Invictus, o cauză strâns legată de identitatea sa publică.
Potrivit relatărilor, el l-ar fi invitat pe regele Charles al III-lea să deschidă ediția din 2027, un gest cu valoare simbolică.
Deși provocările persistă, analiștii consideră că securitatea, familia și serviciul public îi oferă lui Harry cea mai bună șansă la reconciliere.
Întrebat, la Antena 3 CNN, despre afirmația unui primar, potrivit căruia „Bolojan cântă la vioară și PSD dansează”, Manda a răspuns: „Nu aș vrea să spun că domnul Bolojan cântă la vioară și noi dansăm, ci mai degrabă că domnul Bolojan cântă de multe ori, nu cântă din același playlist. Nu că dansăm, dar ascultăm”.
El a lăsat deschisă posibilitatea schimbării premierului. „Cred că ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul și atunci nu am reuși să-l mai ascultăm”, a adăugat secretarul general PSD.
PSD face consultări interne pentru ieșirea de la guvernarePSD desfășoară consultări în interiorul partidului pentru a decide dacă mai rămâne la guvernare alături de PNL și USR.
„Am intrat la guvernare pentru oameni și că ar trebui să guvernăm pentru oameni. Astăzi când ne uităm, nu prea vedem astfel de efecte”, a spus Claudiu Manda.
El a precizat că decizia nu ține de numirile la servicii sau parchete, ci de bugetul pe 2026. „Nu ține de servicii sau de parchete, ci are legătură, în primul rând, cu bugetul”, a explicat el.
Bugetul, criteriul decisivManda a subliniat că bugetul ar fi trebuit gata din noiembrie pentru anul următor, dar încă nu există un termen clar.
„Suntem la jumătatea lui ianuarie și nu știm când o să fie bugetul. Că o să fie în februarie, că o să fie în martie, că o să fie în aprilie. Nu știm când o să fie bugetul”, a declarat secretarul general PSD.
El a adăugat că PSD va lua decizia în foruri largi, cu aproximativ 5.000 de membri, după modelul în care au decis intrarea la guvernare.
„Am blocat intenții ale primului ministru”Claudiu Manda a făcut un inventar al motivelor pentru care social-democrații ar putea părăsi guvernarea.
„Am ajuns să explicăm lucruri care s-au întâmplat de bine, mai degrabă când ne-am ținut sau am blocat anumite intenții ale primului ministru”, a spus el.
Manda a dat ca exemple creșterea salariului minim pe economie, plafonarea prețurilor la alimente de bază, blocarea măsurilor împotriva administrației publice locale.
„Ne-am luptat pentru salariul minim. Plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Dacă nu eram noi să ne luptăm pentru ele, nu se întâmpla”, a declarat Manda.
Scandalul cu administrația publică localăSecretarul general PSD a criticat și măsurile propuse de Bolojan pentru administrația locală.
„Au citit pe bandă în guvern un text în care interziceau la administrația publică locală. Primarii nu mai aveau voie să cumpere hârtie pentru certificate de naștere sau de deces. Nu mai aveau voie să facă reparații”, a povestit el.
Manda a spus că s-a discutat reducerea cu 45% a posturilor din organigrame la primării, ceea ce ar fi dus la situații absurde.
„E o primărie care are 11 angajați și trebuie să dea afară 5 și să rămână cu 6. Altă primărie are 25 de posturi în organigramă, 11 ocupate, și conform formulei mai are de angajat încă 3-4″, a explicat el.
„Bolojan și USR au armonizat mesajul”Claudiu Manda a observat „o armonizare a mesajului public între domnul Ilie Bolojan și USR. Sunt voci în PNL, au început să apară și în spațiu public, de primari PNL care nu se mai regăsesc într-un astfel de mesaj”, a declarat secretarul general PSD.
Ordinea geopolitică globală „așa cum o cunoaștem” și „viitorul” NATO sunt în joc, a declarat el în timpul unei vizite în Norvegia – una dintre țările vizate de amenințarea lui Trump.
„Nu am nicio îndoială că există un sprijin european puternic” pentru Danemarca în această dispută, a declarat el într-o conferință de presă, adăugând că Europa este mai puternică „când ne arătăm colectiv forța”.
Mark Rutte a discutat cu Donald TrumpÎntre timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „situația securității în Groenlanda și Arctica”.
A afirmat că „vor continua să lucreze la acest subiect”.
El nu a oferit mai multe detalii despre discuție. A spus doar că așteaptă cu nerăbdare să se întâlnească cu președintele american la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc la sfârșitul acestei luni.
Prăbușirea monedei naționale, inflația explozivă și deprecierea puterii de cumpărare au creat tensiuni sociale majore, într-o societate și așa inegală. Efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice s-au suprapus unor dezechilibre interne, creând un efect de cauzalitate cumulativă devastator. O țară cu potențial economic ridicat, Iranul a colapsat sub acțiunea agregată a unor tensiuni interne și externe. Poate ieși greu din această menghină, în opinia mea doar prin ridicarea sancțiunilor și reforme economice consistente. Factorul încredere este cheia revenirii.
Motivația economică a protestelor. Puține analize explică motivația reală a protestelor din Iran. Nu revendicările politice reprezintă principala cauză a protestelor, ci motivația economică. Disperarea economică evidentă a majorității populației generează una dintre cele mai grave crize din istoria Iranului. Protestele masive declanșate începând din 28 decembrie 2025 au drept cauză principală disperarea economică, generată de reducerea abruptă a nivelului de trai. De altfel, cererile principale ale protestatarilor țin de măsuri privind stabilizarea monedei, protecția împotriva inflației și reducerea prețurilor. Se observă că fenomenele asociate crizei economice formează spațiul comun care a reunit grupuri eterogene de protestatari, cu nemulțumiri diverse.
Șocurile economice s-au transformat în tensiuni sociale grave și într-o criză politică și de încredere. Este exemplul unei țări îngenuncheate de politici greșite (inclusiv economice) și de sancțiunile internaționale impuse. În primul rând, prăbușirea monedei naționale (rialul) față de dolar cu 17% în decembrie (un declin total de 153% în ultimul an) (Infografic 1) s-a dus în creșterea inflației. Peste 1,5 milioane riali pentru un dolar (în prezent 1,06 milioane riali pentru un dolar) reprezintă un record istoric. Creșterea excesivă a prețurilor a condus la o scădere dramatică a puterii de cumpărare pentru marea majoritate a populației iraniene. Inflația explozivă a ”stimulat” la rândul ei deprecierea masivă a monedei, intrându-se într-un cerc vicios. O inflație medie anuală de 42,2% cu o creștere a prețurilor la alimente, băuturi și țigări de 72% sunt semne ale unei crize economice severe. Produse alimentare strict necesare, servicii medicale și bunuri de bază din import au devenit atât de scumpe încât au devenit inaccesibile pentru o mare parte a populație. Și vorbim despre o societate polarizată, despre o populație cu o rată de sărăcie absolută de 30% (aprox 28 milioane persoane) și cu o rată de sărăcie extremă de 7% (în jur de 7 milioane de persoane suferind de foamete și malnutriție)
Cum s-a ajuns aici? Printr-o combinație de politici greșite ale căror efecte s-au suprapus celor generate de sancțiunile impuse Iranului din cauza programului său nuclear. Sistemul dual privind cursul de schimb (un curs de schimb administrat pentru marile companii – și anumiți importatori și un curs liber, pentru cetățenii obișnuiți) a intrat în colaps, ros de corupție și căutare de rentă. Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate.
Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare.
Peste toate acestea, proiecția de buget prezentată în noiembrie 2025, cu măsuri de austeritate pentru majoritatea populației (creșteri de taxe, indexarea doar la jumătate a salariilor din sectorul public etc) pe fondul unei societăți în K (puternic polarizată) a pus benzină peste focul ce începuse să ardă. Seceta pronunțată și lipsa apei în anumite regiuni au accentuat criza și nemulțumirile.
Încercarea guvernului de atenuare a nemulțumirilor sociale / protestelor prin ajutoare sociale de 40 dolari (la paritatea puterii de cumpărare) pentru 84 milioane beneficiari (90% din populație) nu a calmat tensiunile sociale grave (salariul mediu în Iran este de 255 dolari, iar minimul 110 dolari). Guvernul are o problemă structurală, neputând să recâștige încrederea în rândul populației privind stabilizarea economiei, a monedei naționale și reducerea inflației. Este prins în menghină, între tensiunile economice și sociale interne și tensiunile externe, mai ales din partea Israelului și SUA.
Repet, în prezent Iranul este un exemplu de țară care în ciuda unor puncte tari, a colapsat. O țară cu un potențial economic bun, cu rezerve însemnate de petrol și gaze (locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze), o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB (35,9% din PIB în 2025) și cu o populație relativ tânără și educată, s-a prăbușit sub povara sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Interesant, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.
Cum influențează criza iraniană economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. O blocare parțială ar putea crește prețul petrolului cu 10–30%, ducând barilul peste 85dolari. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. În al doilea rând, criza iraniană și conflictul cu Israel măreste riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. În al treilea rând, o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine.
Cum poate ieși Iranul din cercul vicios în care a intrat? Doar prin ridicarea sancțiunilor internaționale, care să conducă la restabilirea încrederii interne și externe, investiții, refacerea potențialului economic și a plasei de siguranță socială.
Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune.
Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP.
„Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el.
Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare.
Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc.
Scott Bessent îl apără pe Donald TrumpSecretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”.
„Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta.
Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.
Administrația Națională de Meteorologie anunță că o masă de aer caldă provenită dinspre sud, asociată unui nou ciclon generat deasupra Mării Mediterane, se va ciocni cu aerul polar-arctic rece, pre-existent de la est și nord-est, legat de anticiclonul est-european.
Administrația Națională de Meteorologie
Contactul dintre cele două mase de aer cu temperaturi opuse va crea condiții meteorologice imposibil de previzionat cu precizie în acest moment.
Prima jumătate a lui ianuarie, cu ninsori și ger persistentPrima jumătate a lunii ianuarie 2026 a adus ninsori importante și depuneri de zăpadă în cea mai mare parte a țării. Au urmat temperaturi extreme. Până la 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național era de -2,7 grade, mai scăzută cu 0,8 grade față de media perioadei 1991-2020.
Comparativ cu ultimii 5-6 ani, când media națională lunară a fost pozitivă, anul acesta iarna și-a intrat în drepturi.
Situație de blocaj la nivelul EuropeiUltima hartă sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică o situație de blocaj la nivelul continentului european. Se remarcă persistența anticiclonului est-european, lobat dinspre zona Munților Ural peste jumătatea de est a Europei. Există și prezența a două zone ciclonice active – una în nord-vestul Oceanului Atlantic (la est de Islanda) și alta între Peninsula Iberică și nord-estul Africii.
Administrația Națională de Meteorologie
Aerul foarte rece de origine polar-arctică, provenit dinspre Câmpia Rusă, domină Belarus și Ucraina cu temperaturi sub -15 grade, în contrast cu masele de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5…+10 grade, care domină regiunile din sudul, vestul și nord-vestul continentului.
Ciclonul Harry lovește sudul EuropeiPână la mijlocul săptămânii viitoare, contextul sinoptic nu se va modifica semnificativ. Până joi, 22 ianuarie, ciclonul botezat Harry de către Agenția Meteorologică Spaniolă (AEMET) se va activa peste nordul Africii, cu valori ale presiunii ce vor scădea la centru sub 1000 mb.
Harry va retrograda către bazinul vestic și central al Mării Mediterane, unde va determina intensificări puternice ale vântului cu rafale de 70-90 km/h, dar local și peste 100 km/h. În zona costieră din estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei, în 72 de ore se vor acumula cantități importante de apă – 50-70 l/mp și izolat peste 80-100 l/mp. În zonele respective vor fi valabile coduri generale galbene, portocalii și chiar roșii pentru Sardinia și sudul Italiei.
Ger persistent în România până joiÎn tot acest interval, România se va afla sub influența câmpului ridicat de presiune. Ca urmare a subsidenței și prezenței stratului de zăpadă, aerul din partea inferioară a troposferei se va suprarăci.
Administrația Națională de Meteorologie
Valul de frig va persista, vremea va fi deosebit de rece pe timpul zilelor, cu precădere în centru, sud și est, cu temperaturi maxime în marea lor majoritate cuprinse între -8 și -2 grade. În cursul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a României va fi ger, cu temperaturi minime în general între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori vor fi înregistrate în zonele depresionare din Transilvania.
Creștere treptată a temperaturilor de miercuriMiercuri și joi, valorile termice vor marca o creștere treptată, mai semnificativă în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe măsură ce presiunea atmosferică va scădea. Avansul ciclonului mediteranean către centrul și sud-estul Europei va aduce un aport de aer mai cald și umed.
În noaptea de miercuri spre joi, va crește probabilitatea ca în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, să avem parte și de precipitații sub formă de lapoviță și ploaie, care local să favorizeze depunerile de polei.
