MediaFax.ro

Formal, conducerea Republicii Islamice este clară: Mojtaba Khamenei a preluat funcția de lider suprem după uciderea tatălui său, Ali Khamenei, în prima zi a războiului, pe 28 februarie. În sistemul politic iranian, liderul suprem are ultimul cuvânt în privința marilor decizii strategice, de la război și pace până la direcția statului.

În practică, însă, situația pare mult mai neclară. Președintele american Donald Trump a descris conducerea Iranului drept „fracturată” și a sugerat că Washingtonul așteaptă ca Teheranul să prezinte o propunere „unitară”.

Tema unității a fost invocată și de autoritățile iraniene, care au transmis recent un mesaj pe telefoanele cetățenilor în care afirmau că în Iran „nu există conservatori sau moderați”, ci „o singură națiune, un singur drum”.

Totuși, noul lider suprem nu a mai fost văzut în public de la preluarea puterii. În afara câtorva declarații scrise, inclusiv una prin care a insistat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, există puține dovezi ale controlului său direct asupra deciziilor de zi cu zi.

Oficiali iranieni au recunoscut că Mojtaba Khamenei a fost rănit în primele atacuri, dar au oferit puține detalii. Potrivit unor surse iraniene citate de New York Times, acesta ar fi suferit mai multe răni, inclusiv la nivelul feței, care i-ar îngreuna capacitatea de a vorbi.

Absența sa publică este importantă într-un sistem în care autoritatea nu este doar instituțională, ci și simbolică. Ali Khamenei își marca direcția prin discursuri, apariții atent calibrate și intervenții vizibile între facțiunile regimului. Această funcție de semnalizare lipsește acum aproape complet.

În acest vid de autoritate vizibilă, deciziile par mai puțin centralizate decât înainte de război. Diplomația rămâne, oficial, în sarcina guvernului. Ministrul de Externe Abbas Araghchi continuă să reprezinte Teheranul în discuțiile cu SUA, sub autoritatea președintelui Masoud Pezeshkian. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu pare să stabilească direcția strategică.

Mai mult, delegația iraniană este condusă de președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la adevăratul centru de decizie. Rolul lui Araghchi pare mai degrabă operațional decât decisiv. Episodul în care acesta a sugerat că traficul prin Ormuz ar fi fost reluat, pentru ca apoi să retracteze rapid declarația, a arătat cât de limitat este controlul asupra deciziilor militare.

Pezeshkian, considerat o figură relativ moderată, s-a aliniat până acum direcției generale a regimului, fără să promoveze o linie proprie. Blocarea celei de-a doua runde de negocieri cu SUA, programată la Islamabad, întărește impresia că sistemul este dispus să mențină canalele diplomatice deschise, dar nu poate sau nu vrea să se angajeze clar într-o direcție.

În același timp, controlul asupra Strâmtorii Ormuz, principala pârghie de presiune a Iranului, se află în mâinile Gardienilor Revoluției, conduși de Ahmad Vahidi, nu ale diplomaților. Acest lucru plasează puterea reală în mâinile unor actori care operează în mare parte în spatele ușilor închise.

În ultimele săptămâni, acțiunile militare ale Gardienilor Revoluției, de la impunerea blocadei în Hormuz până la loviturile asupra unor ținte din Golf, par să fi stabilit ritmul crizei. Mesajele politice și diplomatice au venit adesea ulterior, uneori fără coerență deplină.

Pe acest fond, Mohammad-Bagher Ghalibaf a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale momentului. Fost comandant al Gardienilor Revoluției și actual președinte al Parlamentului, el s-a implicat în negocieri, a transmis mesaje publice și a încercat uneori să prezinte războiul în termeni pragmatici, nu strict ideologici.

Poziția sa rămâne însă delicată. În Parlament și în rețelele conservatoare, opoziția față de negocieri este puternică, iar presa de stat și campaniile publice descriu tot mai des dialogul cu inamicii Iranului drept un semn de slăbiciune. Ghalibaf susține că acționează în acord cu voința lui Mojtaba Khamenei, dar lipsesc dovezile vizibile ale unei coordonări directe.

Imaginea de ansamblu este cea a unui sistem care încă funcționează, dar care nu pare condus coerent dintr-un singur centru.

Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură.

Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului.

Precedentul invocat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă desemnarea a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași premier tocmai demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare.

După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020.

Aplicată situației actuale, decizia CCR înseamnă că, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să îl desemneze imediat tot pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Mai ales dacă acesta nu ar avea o majoritate incontestabilă ce îl susține.

Situația ar putea deschide și un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să propună refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional potrivit căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, imediat și în aceleași condiții politice.

Scenariul nu este doar teoretic. PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. PSD ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice.

PNL a încercat însă să blocheze preventiv exact acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern

Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă excepția, nu regula. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru.

Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19.

În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.

Simion a susținut, într-un videoclip postat pe Facebook, că AUR nu are nicio înțelegere cu PSD în privința moțiunii de cenzură și a afirmat că social-democrații „nu vor de fapt să-și dea jos propriul guvern”.

„Nu știu dacă PSD va face același lucru – dacă va depune moțiune sau se va alătura demersului AUR – pentru că PSD nici nu vrea să-și dea jos propriul guvern. PSD e partidul care l-a instalat în funcție pe Nicușor Dan”, a transmis George Simion.

Liderul AUR l-a acuzat pe șeful statului că „și-a trădat propriii alegători” și că ar acționa în favoarea PSD. Simion a susținut că „PSD este partidul lui Nicușor Dan” și l-a numit pe președinte „PSDan”.

„Nicușor Dan spune că nu va numi un premier AUR și că nu va lăsa un guvern minoritar susținut de AUR – nu că ar fi vorba de așa ceva, că noi nu facem blat cu acest sistem – dar Nicușor Dan n-a făcut decât să-și bată joc de orice prerogativă care stă în dreptul unui președinte”, a afirmat Simion.

El a mai spus că, în opinia sa, România se află într-o criză politică provocată de președinte și de partidele din fosta coaliție de guvernare. Simion a reiterat că AUR consideră alegerile anticipate drept „singura soluție” pentru depășirea crizei politice.

„Dacă nu mai sunt în stare să se înțeleagă între ei, să ajungem la alegeri anticipate, dar atenție: alegeri corecte. Până atunci, cât timp există majoritate în Parlament, noi, AUR, suntem în opoziție, ne facem datoria și depunem moțiuni de cenzură împotriva acestui guvern”, a declarat liderul AUR.

George Simion a reluat și o serie de critici personale la adresa președintelui Nicușor Dan, după ce anterior fusese criticat public și vizat de o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru folosirea termenului „paraplegic” cu referire la șeful statului.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că nu va accepta formarea unui guvern minoritar susținut de AUR.

„În situația ipotetică în care PNL sau PSD va veni la mine și vor spune: «vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR», eu nu voi fi de acord cu asta”, a afirmat șeful statului.

Nicușor Dan a adăugat că își menține decizia de a nu desemna un premier din partea unei eventuale coaliții PSD-AUR, PNL-AUR sau un premier PNL susținut în Parlament de AUR, precizând că o astfel de solicitare este „extrem de puțin probabilă”.

Un serac uriaș, aflat pe traseul clasic spre vârful Everest, împiedică echipele să înainteze. Lucrători specializați în amenajarea rutelor la mare altitudine, se află de mai multe săptămâni în zonă și încearcă să evalueze poziția și stabilitatea blocului de gheață din Cascada Khumbu, una dintre cele mai periculoase porțiuni ale ascensiunii.

În mod normal, la începutul sezonului, aceștia fixează traseul cu corzi, scări metalice și alte echipamente necesare alpiniștilor. Anul acesta însă, ruta nu poate fi încă amenajată din cauza riscului ca seracul să se prăbușească.

Adriana Brownlee, cofondatoare a companiei de expediții AGA Adventures, a declarat pentru CNN că echipele folosesc tehnologii moderne, inclusiv imagini 3D și drone, pentru a înțelege mai bine evoluția blocului de gheață. Totuși, spune ea, soluția rămâne una singură: așteptarea.

„Trebuie să lăsăm natura să-și urmeze cursul. Dacă muntele spune nu, atunci este nu”, a spus Brownlee.

Întârzierea a făcut ca tot mai mulți alpiniști să se adune la Tabăra de Bază, ceea ce ridică temeri privind posibile aglomerări pe traseu atunci când ruta va fi deschisă. Înainte de atacul final spre vârf, alpiniștii trebuie să facă mai multe rotații între taberele superioare, pentru aclimatizare.

Prudența este justificată de istoricul zonei. În 2014, prăbușirea unui serac a declanșat o avalanșă în Cascada Khumbu, ucigând mai mulți șerpași care pregăteau traseul pentru sezonul de ascensiune. La acel moment, a fost cel mai grav accident produs vreodată pe Everest.

Gelje Sherpa, cofondator AGA Adventures, a explicat că traversarea unei astfel de zone nu este doar dificilă, ci și periculoasă: vibrațiile produse de grupurile de alpiniști ar putea destabiliza seracul. În plus, șerpașii transportă adesea echipamente și provizii, ceea ce face imposibilă deplasarea rapidă prin zonele riscante.

Riscurile sunt amplificate și de schimbările climatice. Potrivit lui Gelje Sherpa, încălzirea globală a făcut Cascada Khumbu mai instabilă decât în anii trecuți.

Deocamdată, alpiniștii speră ca seracul să se prăbușească natural și să permită amenajarea în siguranță a traseului. Nu este clar când s-ar putea întâmpla acest lucru.

Chiar și după deschiderea rutei, provocările vor continua. O plecare simultană a multor echipe ar putea crea blocaje, mai ales în perioada favorabilă din luna mai, când vremea permite de obicei tentativele de vârf.

Aglomerația pe Everest a devenit o problemă tot mai vizibilă în ultimii ani. Nepalul a încercat să limiteze numărul alpiniștilor nepregătiți prin majorarea taxelor și prin propuneri de reguli mai stricte, inclusiv condiționarea accesului pe Everest de experiență anterioară pe vârfuri de cel puțin 7.000 de metri.

Până la 15 aprilie, Nepalul emisese 297 de permise pentru Everest în sezonul de primăvară, dintr-un total de 700 de permise acordate pentru toate vârfurile sale.

Gazdele au deschis scorul în minutul 16, când Florin Tănase a transformat un penalty cu o „scăriță”.

În minutul 28, Octavian Popescu a majorat diferența.

FCSB a făcut 3-0 în minutul 56, după o fază colectivă. Tănase l-a lansat pe David Miculescu, acesta a centrat în fața porții, iar Darius Olaru a înscris fără probleme.

Petrolul a redus din diferență în minutul 90, prin Abat Aymbetov, care a marcat după un corner.

În urma acestui rezultat, FCSB ajunge la 36 de puncte și ocupă primul loc în play-out, în timp ce Petrolul rămâne în zona locurilor de baraj pentru menținerea în prima ligă, pe locul 7 în play-out.

A fost primul meci al celor de la FCSB după plecarea antrenorului Mirel Rădoi. Acesta a părăsit recent echipa după doar cinci meciuri și a semnat cu formația turcă Gaziantep.

Cercetarea, publicată în revista Pharmacological Research, arată că medicamentul îmbunătățește aspecte cognitive, precum memoria și învățarea, dar și capacitatea inimii de a pompa sângele odată cu înaintarea în vârstă, potrivit unui comunicat transmis marți de UIC Barcelona.

Cercetătoarea din cadrul Departamentului de Științe Biomedicale al UIC Barcelona, Núria Casals, care a participat la studiu, a explicat că, la nivel molecular, medicamentul prelungește telomerii și reduce senescența celulară, ceea ce „ar putea însemna o reducere a îmbătrânirii țesuturilor”.

„Tratamentul cu acest medicament reduce acumularea de lipide peroxidate asociate vârstei și îmbunătățește funcția mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei”, a rezumat Casals, care este și profesoară de farmacologie și lider al Grupului de Cercetare „From Cell Metabolism to Metabolic Diseases” (Metadis) din cadrul UIC Barcelona.

Pe lângă faptul că duce fiziologic la o îmbunătățire a funcției cardiace și a funcției cognitive cerebrale, cercetătoarea a precizat că alți autori au atribuit fenofibratului „efecte benefice” și asupra osteoartritei.

Autorii explică faptul că efectele depind de activarea a două proteine regulatoare ale metabolismului lipidic, PPAR-alfa și CPT1C.

Casals, împreună cu coordonatoarea studiului, Huichang Bi, de la Southern Medical University, a studiat timp de peste 10 ani proteina CPT1C, iar acum demonstrează „rolul esențial” al acesteia ca mediator în încetinirea îmbătrânirii la șoarecii tratați cu fenofibrat.

Deocamdată, toate testele au fost realizate pe aceste animale, însă autorii subliniază că medicamentul „ar putea fi evaluat în viitor ca o posibilă terapie pentru întârzierea deteriorării asociate vârstei”, având în vedere că este un medicament sigur și deja prescris oamenilor.

„După aceste rezultate obținute pe animale, vedem că modularea metabolismului lipidic prin intermediul acestor proteine ar putea fi o strategie eficientă pentru a combate unele procese ale îmbătrânirii naturale”, a explicat Casals, care subliniază că, pentru o îmbătrânire sănătoasă, este importantă și activitatea fizică, precum și stimularea creierului.

Regele Charles și primarul Zohran Mamdani vor participa împreună la ceremonia de depunere de coroane, însă nu vor avea o întâlnire privată, a anunțat biroul de presă al Primăriei din New York, citat de Reuters. 

Evenimentul va avea loc la memorialul dedicat victimelor atentatelor de la World Trade Center în care și-au pierdut viața peste 2.600 de persoane, inclusiv 67 de cetățeni britanici. 

Vizita oficială a suveranului britanic în Statele Unite este programată în perioada 27-30 aprilie și include opriri în Washington, New York și statul Virginia. 

Charles va susține un discurs în fața Congresului SUA, fiind primul monarh britanic care face acest lucru după mama sa, regina  Elisabeta a II-a, în 1991. 

Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, va avea o întrevedere privată cu regele și va găzdui un dineu oficial în onoarea acestuia. 

Vizita se va realiza pe fondul tensiunilor bilaterale generate de nemulțumirea Washingtonului față de lipsa de implicare a Marii Britanii în sprijinirea efortului de război împotriva Iranului. 

Trump consideră că vizita regelui va avea un impact pozitiv. 

„Îl cunosc bine, îl cunosc de ani de zile. Este un om curajos și un om mare. Prezența lor va fi cu siguranță un element pozitiv”, spune președintele american. 

Potrivit Il Sole 24, Compania elvețiană de asigurări mutuale va solicita rambursarea sumei de 100.000 de franci, adică aproximativ 108.000 de euro, cheltuieli medicale suportate de spitalul din Sion pentru spitalizarea de scurtă durată a celor trei băieți italieni răniți în incendiul din „Le Constellation”, care a luat foc de Revelion în stațiunea din Crans-Montana din Elveția,

Vineri după-amiază, ambasadorul Italiei din Berna, Gian Lorenzo Cornado, s-a întâlnit cu președintele cantonului Valais, Mathias Reynard, care a declarat că nu are nicio marjă, din punct de vedere normativ, pentru a prelua costurile.

„Italia nu va suporta cheltuielile medicale pentru răniții de la Crans-Montana, pentru care Elveția intenționează să solicite rambursarea; țara noastră s-a ocupat timp de săptămâni întregi de îngrijirea a doi cetățeni elvețieni la Spitalul Niguarda din Milano, iar Protecția Civilă din Valle d’Aosta a participat la operațiunea de salvare cu propriul elicopter în primele ore ale tragediei: există un principiu al reciprocității care trebuie respectat”, a declarat ambasadorul Italiei la Berna, Gian Lorenzo Cornado.

Berna va decide cu privire la cheltuielile medicale ale răniților italieni. Tratarea cererii de rambursare va urma procedura stabilită în cadrul sistemului elvețian, prin intermediul instituției comune LaMal, care va stabili ce companie de asigurări va suporta fiecare prestație, cu implicarea omologilor italieni din domeniul asigurărilor, potrivit Corriere del Ticino. 

Prin urmare, Elveția nu va rambursa direct facturile, iar eventualele costuri reziduale pot fi acoperite doar la nivel cantonal.

„Cu excepția celor reziduale, nu există posibilități de intervenție directă”, ar fi precizat președintele Cantonului Valais, care a indicat că este nevoie de o soluție bilaterală, care să respecte și principiul reciprocității cu cantonul Valais.

Într-un mesaj publicat vineri seară, pe X, premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a declarat indignată că Italia va respinge ignora cererea de decontare a serviciilor pentru cei trei italieni tratați la Sion.

„Am aflat din presă că autoritățile elvețiene intenționează să solicite Italiei rambursarea cheltuielilor medicale exorbitante pe care spitalul din Sion le-ar fi suportat pentru spitalizarea, chiar și pentru doar câteva ore, a unor tineri răniți în incendiul de la Crans-Montana.

Dacă această cerere ignobilă ar urma să fie formalizată, anunț chiar acum că Italia o va respinge și o va returna expeditorului, fără a-i acorda nicio atenție”, a declarat Meloni.

Ministrul de Externe Antonio Tajani acuză că responsabilitatea ar trebui să cadă pe umerii conducerii barului „Le Constellation”

„Mi se pare evident că nu vom plăti. Responsabilitatea revine exclusiv celor care au condus acel club și celor care nu au efectuat verificările necesare. Italia nu poartă nicio responsabilitate”, a declarat Tajani.

Unul dintre elementele care caracterizează cel mai mult ființele umane este minciuna. Atât de mult încât un studiu realizat de psihologul american Robert S. Feldman a demonstrat că o persoană minte, în medie, de două sau trei ori la fiecare zece minute de conversație, notează El Economista.

Deși asociem aproape întotdeauna minciunile cu ceva negativ, realitatea este că, în anumite situații, acestea pot fi considerate ceva pozitiv, atunci când intenția nu este de a manipula sau de a obține un avantaj concret, ci de a evita ca cealaltă persoană să se simtă rău.

În mod obișnuit, oamenii mint pentru a evita orice consecință negativă, deși, dacă minciuna este descoperită, aceasta poate fi chiar mai gravă decât ceea ce încercam să ascundem. În acest sens, psihologii avertizează că, în majoritatea cazurilor, limbajul nonverbal și multitudinea de microexpresii ne pot trăda.

Dintre toate acestea, se remarcă un gest în mod special, care, în aproape 100% dintre situații, ne dă de gol: atingerea feței. Tensiunea emoțională generată de astfel de situații ne face să simțim nevoia de a elibera stresul prin gesturi. Fața, gura, nasul și ochii sunt, așadar, unele dintre cele mai accesibile zone.

Deși atingerea feței este unul dintre cele mai comune gesturi, realitatea este că nu este singurul. Schimbările constante de postură, fie că stăm în picioare sau jos, evitarea contactului vizual sau scărpinatul unei anumite zone pot indica, de asemenea, că încercăm să ascundem ceva.

În orice caz, experții subliniază că totul trebuie analizat în funcție de context. Există persoane care au tendința naturală de a-și atinge fața, ca un simplu tic. De asemenea, chiar dacă vorbele nu sunt printre cele mai ușor de analizat elemente, este frecvent ca o persoană care minte să ofere detalii contradictorii. În concluzie, fie că cunoști sau nu persoana, totul depinde de identificarea unor tipare.

Experții avertizează că depresia și anxietatea sunt în creștere accentuată în rândul tinerilor, unul din șapte adolescenți fiind afectat, scrie dpa.

Din 2010, cazurile de anxietate la adolescenții de 15–19 ani au crescut cu aproape 70%, iar cele de depresie cu circa 30%. Aceste evoluții au efecte pe termen lung asupra educației, șanselor de angajare și stării generale de bine.

Impactul economic este major. Potrivit estimărilor, anxietatea și depresia generează pierderi de peste 1.000 de miliarde de dolari anual la nivel global. Cu toate acestea, cheltuielile pentru sănătatea mintală rămân reduse, la doar 2,1% din bugetele de sănătate.

Accesul la servicii este inegal. În țările bogate, serviciile ambulatorii sunt disponibile în aproximativ 90% din cazuri, față de doar 30% în țările sărace. Serviciile comunitare sunt și mai rare, lăsând milioane de tineri fără sprijin adecvat.

Experții subliniază că guvernele trebuie să acorde prioritate finanțării sănătății mintale, strategiilor dedicate tinerilor și accesului echitabil la îngrijire.

Pentru U-BT Cluj-Napoca, meciul de vineri a constituit debutul în aceast sezon al LNBM. Clujenii au jucat în Liga Adriatică, unde sunt calificați în sferturile competiției, și au intrat direct în play-off-ul ligii naționale.

S-au impus cu scor 94-101 pe terenul lui CSU Sibiu, după de gazdele au controlat prima repriză. A fost victoria cu numărul 400 pe banca echipei a lui Mihai Silvășan.

Și CSM Oradea a câștigat meciul unu al play-off-ului, disputat pe teren propriu cu FC Argeș Pitești.

Scorul a fost 85-79, într-un meci în care Kris Richard a avut cele mai multe puncte marcate pemtru orădeni, 15.

În Capitală, Dinamo și Rapid s-au confruntat vineri seara. Au ieșit învingători rapidiștii, care s-au impus cu 83-85.

CSO Voluntari joacă duminică primul meci al acestei faze cu CSMU Craiova.

În această fază a competiției se joacă pe sistemul cel mai bun din cinci partide.

„La data de 24 aprilie a.c., în jurul orei 16:55, Brigada Rutieră a fost sesizată prin intermediul SNUAU 112 cu privire la producerea unui accident de circulație care a avut loc pe bd. Unirii”, transmite Brigada Rutieră. 

Polițiștii anunță că două persoane de cetățenie străină circulau cu o singură trotinetă electrică pe Bulevardul Unirii. Persoana care manevra trotineta ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers și ar fi căzut pe trotuar. 

„Din informațiile existente la acest moment, două persoane de naționalitate străină se deplasau cu trotineta electrică pe bd. Unirii, iar când au ajuns în dreptul imobilului cu nr. 35, în circumstanțe care vor fi stabilite după finalizarea cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției de mers, moment în care au căzut pe trotuar”, transmit polițiștii. 

În urma impactului, femeia, în vârstă de 35 de ani, a fost transportată la spital, unde a încetat din viață. 

Ancheta este în desfășurare pentru stabilirea exactă a circumstanțelor accidentului.

În timp, tot mai mulți oameni au devenit conștienți de importanța unei rutine corecte de îngrijire a tenului și de efectele pe care aceasta le are asupra pielii. Deși machiajul poate masca anumite imperfecțiuni, esențial rămâne ca pielea să fie hidratată, protejată și îngrijită, astfel încât semnele îmbătrânirii să fie cât mai reduse odată cu trecerea anilor, scrie El Economista.

Fără îndoială, orice rutină corectă de îngrijire a tenului începe cu curățarea pielii, un pas esențial mai ales seara. În prezent, tot mai mulți dermatologi și specialiști în cosmetică recomandă dubla curățare, care presupune folosirea unui balsam demachiant urmat de un gel de curățare. Însă nu doar produsele contează, ci și detalii aparent minore, precum temperatura apei, care poate influența rezultatele pe termen mediu și lung.

Probabil ai auzit de multe ori că dimineața este bine să ne spălăm fața cu apă foarte rece, pentru că ar reduce umflăturile și ar „trezi” tenul. Totuși, specialiștii spun că acest obicei nu este atât de benefic pe cât pare. Dermatologul Andrea Combalia explică faptul că spălarea feței cu apă foarte rece poate reduce eficiența curățării, deoarece îngreunează îndepărtarea impurităților.

Explicația este simplă: la temperaturi foarte scăzute, grăsimea de pe piele se întărește ușor, ceea ce face mai dificilă eliminarea ei. Fenomenul este similar cu cel din bucătărie, unde grăsimea se curăță mai greu cu apă rece decât cu apă caldă. Totuși, dermatologii avertizează că nici extremele nu sunt bune, deoarece pot fi afectate și lipidele naturale ale pielii.

De aceea, specialiștii recomandă evitarea temperaturilor extreme și alegerea unei ape călduțe. Ideal, aceasta ar trebui să fie în jur de 30°C. În acest fel, curățarea este eficientă, sunt îndepărtate reziduurile, sebumul și machiajul, iar pielea nu este agresată, evitându-se roșeața sau senzația de piele uscată și tensionată.

Potrivit ISU Timiș, accidentul a avut loc în jurul orei 20.10 la trecerea de nivel cu calea ferată în localitatea Urseni.

În timp ce se deplasa spre spital cu un pacient, autospeciala SMURD tip B din cadrul Detașamentului 1 Timișoara a intrat în coliziune cu un tren.

În urma impactului, pacientul și cei trei membri ai echipajului au fost transportați la UPU SMURD.

Două victime, un membru al echipajului SMURD și pacientul, acuzau traumatisme ușoare, iar ceilalți doi membri ai echipajului au fost duși la spital pentru investigații suplimentare.

Șoferul autospecialei și conductorul trenului au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

IPJ Timiș anunță că în acest caz a fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În cadrul colaborării, peste 200 de documente diplomatice inedite despre Nadia Comăneci au fost predate COSR și urmează să fie făcute publice.

„Dincolo de medalii, succesul Nadiei Comăneci a lăsat în urmă o moștenire diplomatică uriașă. Arhivele Diplomatice ale MAE au scos la lumină peste 200 de documente – rapoarte, telegrame și interviuri din perioada 1975–1989 – care arată cum lumea întreagă a început să privească România cu admirație datorită performanțelor gimnastei noastre. Aceste file de istorie vor fi acum împărtășite publicului, prin colaborarea MAE cu COSR”, a transmis MAE într-un comunicat.

Oana Țoiu a subliniat că parteneriatul vizează valorificarea moștenirii simbolice a Nadiei Comăneci în sprijinul imaginii României.

„Nadia Comăneci este, poate, cel mai cunoscut nume românesc de pe planetă, iar performanța ei reprezintă un capital simbolic excepțional pentru România. Parcursul său continuă să inspire și să definească standarde de excelență atât în România cât și în lume, iar prin acest parteneriat, ne propunem ca povestea ei să nu rămână doar în arhive, ci să devină un sprijin real pentru imaginea noastră în lume. Sportul este un limbaj universal și România are de câștigat din promovarea poveștilor și documentelor mai puțin cunoscute. În calitatea sa de consul general onorific al României la Norman, Oklahoma, Nadia Comăneci contribuie și azi constant la promovarea imaginii României și la consolidarea comunității românești din SUA, iar exemplul său confirmă relevanța diplomației sportive ca instrument de politică externă”, a declarat Oana Țoiu.

La rândul său, Mihai Covaliu a evidențiat colaborarea constantă dintre MAE și COSR și rolul diplomației sportive „ca punte de dialog, cooperare și promovare a valorilor universale”.

Parteneriatul se înscrie într-o colaborare mai amplă între MAE și COSR, care include proiecte precum organizarea „Casei României” la Ambasada României din Paris, cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2024, dar și implicarea MAE în pregătirea Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), ediția de iarnă, Brașov 2027.

Berbecii pot avea parte de o zi agitată, mai ales în zona profesională. Apar discuții care pot fi interpretate greșit dacă sunt tratate prea impulsiv. Este important să evite reacțiile rapide și să verifice informațiile înainte de a lua decizii. În plan personal, pot apărea mici tensiuni din cauza lipsei de răbdare. Finalul zilei aduce însă o ușoară clarificare într-o situație care părea complicată.

Taurii se concentrează pe stabilitate, dar ziua poate aduce mici perturbări în plan financiar sau organizatoric. Apar întârzieri sau schimbări de ultim moment care îi scot din ritmul obișnuit. Este important să nu forțeze lucrurile și să accepte că nu totul poate fi controlat. În relații, o discuție sinceră poate aduce mai multă claritate. Seara vine cu o stare mai calmă decât prima parte a zilei.

Gemenii sunt printre cei mai afectați de energia zilei, mai ales în comunicare. Pot apărea neînțelegeri sau mesaje interpretate greșit. Este recomandat să fie atenți la modul în care formulează ideile. În plan profesional, pot apărea schimbări de direcție sau revizuiri ale unor planuri. Spre finalul zilei, lucrurile încep să se așeze mai clar.

Racii simt nevoia de retragere și liniște, mai ales după o perioadă agitată. Ziua poate aduce oboseală mentală sau emoțională. Este important să evite suprasolicitarea și să își acorde timp pentru odihnă. În familie, o discuție poate aduce clarificări necesare. Intuiția lor este puternică și îi ajută să evite conflictele.

Leii pot avea parte de discuții tensionate în zona profesională sau socială. Este posibil ca unele colaborări să fie puse sub semnul întrebării. Trebuie să evite orgoliul și să asculte mai mult decât de obicei. În plan personal, cineva apropiat poate avea nevoie de sprijinul lor. Ziua se stabilizează spre seară, când apare o soluție neașteptată.

Fecioarele resimt presiune în zona responsabilităților și a muncii. Pot apărea sarcini suplimentare sau schimbări de program. Este important să își organizeze bine timpul pentru a evita stresul. În relații, pot apărea discuții legate de planuri de viitor. Finalul zilei aduce o senzație de control recâștigat.

Balanțele pot simți nevoia de clarificare într-o relație sau parteneriat. Ziua aduce discuții importante, dar și riscul unor interpretări greșite. Este recomandat să evite graba în luarea deciziilor. În plan profesional, pot apărea idei noi care necesită analiză atentă. Spre seară, lucrurile devin mai echilibrate.

Scorpionii trec printr-o zi intensă emoțional, cu posibile tensiuni în relații apropiate. Apar adevăruri sau discuții care schimbă perspectiva asupra unei situații. Este important să evite reacțiile extreme. În plan financiar, se recomandă prudență. Finalul zilei aduce o mai bună înțelegere a contextului.

Săgetătorii pot avea parte de schimbări în plan relațional sau profesional. Comunicarea este esențială, dar și sensibilă în această zi. Pot apărea neînțelegeri dacă lucrurile nu sunt explicate clar. Este o zi bună pentru ajustarea planurilor. Seara aduce o atmosferă mai relaxată.

Capricornii se concentrează pe muncă, dar pot întâmpina întârzieri sau blocaje minore. Este important să nu se lase descurajați. O abordare flexibilă îi ajută să depășească situațiile neprevăzute. În plan personal, cineva poate cere mai multă atenție. Finalul zilei aduce stabilitate.

Vărsătorii pot avea idei bune, dar ziua nu este cea mai potrivită pentru decizii finale. Comunicarea poate fi ușor haotică, iar informațiile trebuie verificate. În plan creativ, însă, apar inspirații interesante. Relațiile cu prietenii pot fi dinamice. Spre seară, apare claritate.

Peștii sunt mai sensibili decât de obicei și pot resimți intens energiile din jur. Este o zi bună pentru introspecție și activități liniștite. În plan profesional, este bine să evite deciziile grăbite. O discuție din familie poate aduce clarificări emoționale. Finalul zilei aduce calm și echilibru interior.

Sesizarea a fost formulată de Crina Steliana Țugui, membră USR și persoană cu dizabilități locomotorii, care a precizat că remarca lui Simion folosită într-un sens jignitor și degradant, „depășind orice limită a unei critici politice legitime.

„Când George Simion a ales să îl numească pe Nicușor Dan «paraplegic» în sens jignitor, nu a atacat doar o persoană, ci a transmis un mesaj dureros către o întreagă comunitate: că viețile noastre pot fi folosite ca insultă”, a declarat acesta, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a USR.

Femeia explică de ce a ales să sesizeze Consiliul pentru Combaterea Discriminării. Ea spune că afirmațiile folosite de Simion în discursurile publice nu ar trebui folosite ca arme retorice pentru a umili.

„Am 46 de ani, studii economice și folosesc un scaun cu rotile din 1999, în urma unui accident. Am depus această sesizare la CNCD nu doar pentru mine, ci pentru toți cei care au fost reduși la o etichetă folosită ca insultă. Cuvinte precum «autist», «paraplegic» sau «handicapat» nu sunt arme retorice și nu ar trebui folosite pentru a umili. Ele descriu realități de viață, anumite dizabilități, nu defecte morale”, spune femeia.

Ea a mai precizat că și persoanele cu dizabilități pot aduce o contribuție în societate, iar dizabilitatea nu face ca o persoană să aibă mai puțină valoare.

„Noi, persoanele cu dizabilități, suntem oameni în întregime. Nu suntem mai puțin valoroși, nu suntem mai puțin capabili de muncă, de iubire sau de contribuție”, spune Crina Steliana Țugui.

Astfel, USR solicită Consiliului pentru Combaterea Discriminării să constate și să sancționeze faptele de discriminare, să aplice sancțiuni contravenționale, dar și să oblige la publicarea unui rezumat al deciziei în mass-media.

„Utilizarea dizabilității ca instrument de atac politic este inacceptabilă. Astfel de derapaje contribuie la stigmatizare și marginalizare. USR face apel la responsabilitate în discursul public și la respectarea demnității umane. Respectul nu este opțional”, potrivit comunicatului publicat de USR.

Reamintim că joi, liderul AUR, George Simion, a spus despre șeful statului că este „paraplegic”, afirmând că președintele ar refuza că comunice cu partidul AUR. Ca răspuns, șeful statului a precizat vineri că declarația este „sub orice nivel de dialog”.

„Steve (n.r. Witkoff) și Jared (n.r. Kushner) vor merge mâine în Pakistan pentru a-i asculta pe iranieni. Sperăm că se vor face progrese”, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de Reuters. 

Leavitt a mai precizat că Washingtonul a observat „unele progrese” din partea Iranului în ultimele zile. 

De asemenea, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araqchi, este așteptat în capitala pakistaneză pentru a discuta propuneri privind reluarea negocierilor de pace cu Statele Unite. 

Legat de participare vicepreședintelui J.D. Vance, cel care a condus delegația Statelor Unite la ultima rundă de trative, purtătoarea de cuvânt a spus: „Președintele, vicepreședintele, secretarul de stat vor aștepta aici, în Statele Unite, actualizări, iar vicepreședintele, din câte am înțeles, este în așteptare și este pregătit să meargă în Pakistan dacă considerăm că este necesar să-i folosească timpul”.

În decursul săptămânii, președintele Trump a anunțat o extindere nedeterminată a armistițiului cu Iranul, invocând fragmentare autorităților de la Teheran. 

„Având în vedere faptul că Guvernul Iranului este serios divizat, așa cum era de așteptat, și la cererea Mareșalului Asim Munir și a Primului Ministru Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a cerut să ne oprim atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestora vor putea veni cu o propunere unificată. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătite și capabile și, prin urmare, voi prelungi încetarea focului până când propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”, anunța marți Trump. 

Într-o epocă a informației venită instantaneu pe rețele sociale, în live-uri online sau tv, este aproape de neimaginat cum o catastrofă cu zeci de victime directe și mii de afecțiuni asociate în timp, poate fi ascunsă opiniei publice timp de aproape trei zile.

S-a întâmplat însă acum 40 de ani la Cernobîl și, potrivit cronologiei și documentelor de arhivă prezentate vineri jurnaliștilor de autorități în cadrul workshopului „Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză”, organizat la Centrul de Informare, Pregătire și Răspuns la Incidente, Evenimente Radiologice și Nucleare (CIPRIERN), de sub umbrela CNCAN.

Pe 26 aprilie 1986, la ora 01:23 o explozie masivă se producea la un reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, un accident care a durat câteva secunde, dar despre care populația nu a aflat nicio informație oficială timp de aproximativ 65 de ore.

Datele oficiale indică 31 de decese directe și aproximativ 5.000 de cazuri de cancer asociate, precum și cea mai mare rată de tulburări de stres post-traumatic.

Pentru aproape trei zile, oamenii din apropierea centralei și din toată Europa nu au primit nicio informare, iar primele semnale de alarmă au venit din afara URSS, abia pe 28 aprilie dimineața, când Suedia a detectat radiații anormale și a suspectat un accident nuclear în URSS.

Autoritățile sovietice au recunoscut oficial incidentul abia în seara zilei de 28 aprilie, la 65 de ore de la producere, printr-un anunț de 20 de secunde, fără alte detalii.

În România, „conducerea de partid și de stat” – respectiv Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a întâlnit abia pe 1 mai, după ce o notă oficială a Ministerului Apărării Naționale i-a fost transmisă secretarului general Nicolae Ceaușescu în data de 30 aprilie.

Abia în ședința din 1 mai – când, conform stenogramei pusă la dispoziție de oficialii CNCAN (vezi facsimil), încă nu venise o comunicare de la Moscova, nici dinspre specialiști, nici pe linie de partid – șeful statului a dispus să fie informată populația în cel mai scurt timp, în cel mai apropiat jurnal tv.

„Să știm dacă mai arde în continuare, care este situația”, „Trebuie să spunem că au apărut și la noi radiații, și vrem să știm de facem. Nu se poate așa!”, exclama Elena Ceaușescu în timpul ședinței din 1 mai.

La finalul ședinței, ea a menționat o posibilă măsură, care chiar a fost implementată, așa cum își amintesc cei care erau în sistemul de învățământ în lunile care au urmat accidentului tehnic, deși specialiștii nu îi recunosc neapărat eficiența post eveniment: „Trebuie să îmi pregătiți o documentație, ca să știm precis cu ce pot fi combătute unele substanțe, spre exemplu: iodul. Asta ca să putem lua măsurile necesare, să acționăm rapid”.

În prezent, la patru decenii distanță, și după ieșirea dintr-un regim dictatorial, termenul de comunicare într-un caz urgență radiologică sau nucleară, conform strategiilor de răspuns ale responsabililor români este de o jumătate de oră de la declanșare.

Asta înseamnă un timp de 130 de ori mai scurt față de cel asumat acum 40 de ani de Moscova.

Accidentul de la Cernobîl a lăsat lecţii care au fost foarte utile în vederea îmbunătăţirii comunicării publice, eficienţei autorităţilor de reglementare şi a îmbunătăţirii măsurilor de securitate nucleară pentru toate instalaţiile, după cum a declarat preşedintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, în deschiderea workshopului de vineri.

„O serie de măsuri au fost luate astfel încât evenimente similare şi erori de proiectare, cum au fost cele de la Cernobîl să nu mai aibă loc la nicio instalaţie nucleară, nu doar în România, cât şi la nivel internaţional. Au fost actualizate standarde de securitate nucleară, au fost îmbunătăţite proceduri de răspuns la urgenţă, capabilităţi de răspuns ale autorităţilor de reglementare în situaţii de criză, convenţii de notificare rapidă ale evenimentelor potenţiale, consecinţe asupra altor state. Toate acestea au condus la un nivel de securitate nucleară mai îmbunătăţit şi la protecţia populaţiei pentru asemenea evenimente, astfel încât consecinţe asupra sănătăţii de genul celor care au avut loc acum 40 de ani la Cernobîl să nu mai aibă loc”, a subliniat afirmat preşedintele instituţiei.

Percepția devine realitate operațională în lipsa comunicării, este una din lecțiile vitale după Cernobîl, discutate la București.

Conform strategiei prezentate jurnaliștilor, considerați parteneri strategici în gestionarea situațiilor de urgență, în primele 30 de minute, CNCAN are responsabilitatea de a publica primul comunicat de presă cu privire la incident/eveniment pe pagina oficială a instituției (www.cncan.ro).

Până la activarea Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției, numai CNCAN coordonează comunicarea publică, iar populația obține primele informații corecte de aici.

După ce se declară urgență generală, este activat CNCCI, iar comunicarea publică este coordonată de CNSU, prin structura CICP – Centrul de Informare și Comunicare Publică, din cadrul CNCCI.

Workshopul „Cernobîl 40: De la accident la lecții operaționale pentru comunicarea în criză” organizat cu o zi înainte de comemorare, a adus în prim-plan o concluzie esențială: într-o situație de urgență nucleară sau radiologică, modul în care informația este comunicată influențează direct percepția riscului, comportamentul public și eficiența răspunsului instituțional.

Potrivit oficialilor, impactul unui astfel de accident nu este doar tehnic, ci și profund social și comunicațional. Lipsa comunicării în primele ore a generat un vid informațional care a alimentat incertitudinea, a amplificat zvonurile și a dus la pierderea controlului asupra percepției publice.

În prezent, aceste lecții sunt integrate și testate în exerciții internaționale de amploare, precum ConvEx-3, unde comunicarea este evaluată ca funcție operațională a răspunsului. De la coerența mesajelor între instituții, până la reacția în timp real la presiunea media și gestionarea fluxurilor de informație, comunicarea este tratată ca element critic pentru stabilitate și încredere publică.

„Comunicarea nu este doar un instrument de informare, ci o componentă a răspunsului în situații de urgență,” a declarat Petre Min, Head of Emergency Preparedness and Response, CNCAN.

„Oamenii nu reacționează la risc, ci la ceea ce înțeleg că se întâmplă. În lipsa unei comunicări clare și rapide, percepția devine realitate operațională,” a subliniat Luciana-Elena Petrescu, Romania Country Chapter Lead al European Association of Communication Directors (EACD).

Mesajul central al evenimentului, care a inclus și un exercițiu practic de simulare, este cu totul altul față de acum 40 de ani: în criză, comunicarea nu reflectă realitatea — o definește.

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare este autoritatea națională competentă în domeniul securității nucleare și radiologice, responsabilă de reglementare, control și gestionarea situațiilor de urgență în România.

Centrul de Informare, Pregătire și Răspuns la Incidente, Evenimente Radiologice și Nucleare (CIPRIERN) este structura specializată a CNCAN care coordonează pregătirea și sprijină răspunsul în situații de urgență nucleară și radiologică. Centrul asigură instruirea, exercițiile de pregătire și facilitarea comunicării publice, contribuind la un răspuns coerent și la o informare rapidă și responsabilă a publicului.

În cadrul vizitei, liderul ucrainean a avut o întâlnire cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman, pe care a descris-o drept „foarte productivă”. Discuțiile au vizat extinderea cooperării în domenii precum apărarea, energia și securitatea alimentară, notează Reuters. 

„Am stabilit sarcini pentru echipele noastre și aștept implementarea lor promptă și completă. Acum, când relațiile internaționale sunt destabilizate semnificativ, tocmai acest tip de angajament bilateral restabilește încrederea”, se arată în mesajul publicat pe X de liderul de la Kiev. 

Vizita are loc pe fondul războiul din Orientul Mijlociu care momentan se află sub un armistițiu, dar și al demersurile ucrainene de promovare a tehnologiei autohtone testate în luptă. 

Zelenski a mai efectuat o vizită în Arabia Saudită în cadrul unui turneu mai amplu în statele din Golf, la finalul lunii martie. 

„A fost o vizită foarte fructuoasă în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. Avem deja acorduri importante cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar. De asemenea, colaborăm cu Iordania și Kuweit”, spune Zelenski după finalizare turneului respectiv.