MediaFax.ro

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a declarat, la TVR, că Guvernul a ajuns la un consens în coaliție privind reducerea cheltuielilor publice, urmând ca deciziile finale să fie luate după auditarea fiecărei instituții.

Bolojan a precizat că elementele de bază ale acordului sunt deja stabilite, iar în perioada următoare vor fi validate detaliile tehnice. Reducerile de cheltuieli vor fi aplicate diferențiat, în funcție de situația fiecărei instituții, acolo unde auditul va indica necesitatea acestora.

Premierul a subliniat că nu toate instituțiile statului vor fi afectate în mod automat.

El a oferit exemple precum domeniul educației sau Senatul României, unde au fost deja realizate reduceri de personal în anii anteriori și unde nu se mai justifică noi tăieri.

În schimb, în instituțiile unde se constată personal excedentar, reducerile vor fi obligatorii. Bolojan a menționat explicit reorganizări pregătite la nivelul Cancelariei Guvernului și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, unde analizele de audit indică posibilitatea reducerii personalului fără impact negativ asupra activității.

Șeful Executivului a explicat că scopul acestor măsuri nu este sancționarea colectivă a angajaților, ci eficientizarea aparatului de stat. Potrivit acestuia, România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește ponderea populației active care lucrează în economie.

Bolojan a atras atenția asupra necesității creșterii vârstei efective de pensionare, cât mai aproape de pragul standard de 65 de ani, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și funcționarea economiei pe termen lung.

Premierul a vorbit și despre problema concediilor medicale, precizând că anul trecut statul a cheltuit aproximativ 6 miliarde de lei pentru acest tip de indemnizații.

El a susținut că au existat perioade cu creșteri nejustificate ale concediilor, mai ales în jurul sărbătorilor, ceea ce a determinat Guvernul să intervină.

Măsurile adoptate, inclusiv reducerea plății concediilor medicale și întărirea controalelor, au dus la economii de aproximativ 100 de milioane de lei lunar, bani care au fost redirecționați către sistemul de sănătate, în special pentru dezvoltarea ambulatoriilor. Bolojan a precizat că aceste măsuri sunt temporare și vor fi aplicate pe o perioadă de doi ani.

Ilie Bolojan a spus, marți seara, ka TVR Info, că România a avut în 2024 un deficit foarte mare, de 9,4%, iar până la jumătatea anului 2025 lucrurile s-au derulat fără să se ia niște măsuri, ajungând în situația în care, dacă nu erau luate măsurile de corecție din vara anului trecut, România risca să i se suspende fondurile europene și să ajungă în situații foarte problematice, să își piardă credibilitatea.

„Prin măsurile care au fost adoptate – nepopulare de altfel, trebuie să recunoaștem asta – am reușit să echilibrăm lucrurile și să ne recâștigăm credibilitatea ca țară și în fața partenerilor și în fața instituțiilor financiare, în așa fel încât anul acesta terminăm cu un deficit sub cel programat, de 8,4%, iar pentru ca anul viitor să ajungem la ținta pe care România și-a asumat-o, pentru a reduce acest deficit, pentru că noi cheltuim cu 25% mai mult ca țară decât ne putem permite în fiecare an, iar pentru cele aproximativ 30 de miliarde de euro care le cheltuim suplimentar, plus datoriile care le-am contractat în anii anteriori, plătim în fiecare an dobânzi care se ridică la 11-12 miliarde de euro și deci din PIB-ul României, 3% din PIB reprezintă doar dobânzile. Gândiți-vă că dacă nu luăm măsuri să ne reducem cheltuielile, să ne creștem veniturile, practic dobânzile pe care le plătim an de an în creștere pentru că sumele sunt tot mai mari, deci baza este tot mai mare, nu vor face decât să ne ducă în situația în care practic guvernul nu mai are bani de dezvoltare, nu mai are bani de servicii de bază și de aceea anul viitor trebuie să ajungem la un deficit și mai mic”, spune Ilie Bolojan.

Astfel, România își propune, anul acesta, o țintă de 6,2-6,4% maxim. Aceasta țintă nu va putea fi atinsă „fără, pe de-o parte, să păstrăm ceea ce am realizat până acum, deci o disciplină fiscală, o anumită ordonare și, suplimentar, să ne reducem cheltuielile”.

„Iar asta înseamnă acest pachet care se referă la reformă în administrație, parte este componenta de reducere de cheltuiel și parte este întărirea capacității administrației, în principala cele locale, de a fi mai performantă, de a-și încasa impozitele, de a fi în serviciu cetățenilor, în așa fel încât banii care se încasează din creșterea taxelor pe proprietate să se ducă în investiții la autoritățile locale și să nu se ducă pe salarizarea unor persoane, acolo unde din analiza de personal rezultă că personalul este supra-dimensionat. Și de aceea, înainte de aprobarea bugetului, trebuie să adoptăm acest pachet, pentru că altfel bugetul României nu se poate închide în acești parametri. Și ar fi păcat ca ceea ce am realizat până acum, aceste eforturi, aceste sacrificii pe care le-au făcut toți românii – și le mulțumesc pentru acest efort – să nu le închidem cât mai repede, pentru că tot ce nu se face la timp înseamnă cheltuieli mai mari, înseamnă prelungirea problemelor, și deci anul acesta nu mai trebuie să creștem impozite și taxe, dacă ne reducem aceste cheltuieli, ceea ce este de bun simț și este absolut normal ca și aparatul public, în urma auditului, să contribuie la acest efort pe care îl fac toți românii, înseamnă că la finalul acestui an, inflația va fi mult redusă și lucrurile vor fi stabilizate în așa fel încât, treptat-treptat, pe măsură ce intrăm în a doua jumătate a anului, să luăm măsuri pentru relansare economică”, explică premierul.

Radu Miruță a declarat marți, la B1 TV, că discuțiile privind vârsta de pensionare din sistemele cu statut special au fost însoțite de informații false și temeri nejustificate. El a subliniat că nu există intenția de a reduce salariile sau pensiile militarilor și nici de a trimite oameni „pe teren” până la 65 de ani.

„Nu a spus nimeni că se taie soldele, nu a spus nimeni că se schimbă modul de calcul al pensiei militare și nu a spus nimeni că trimitem oameni pe teren la 65 de ani. Toate aceste lucruri sunt minciuni”, a afirmat Miruță, precizând că declarațiile sale trebuie înțelese exact așa cum au fost formulate.

Potrivit ministrului, în cazul Armatei nu pot fi operate reduceri salariale și nici diminuări ale efectivelor, mai ales în contextul actual de securitate și al angajamentelor României în cadrul NATO. În același timp, Miruță spune că este nevoie ca toate structurile să contribuie la efortul general de ajustare, într-o formă echilibrată.

„Nu se cuvine ca, atunci când se discută despre contribuție, fiecare să spună că la el este o excepție”, a explicat ministrul, subliniind că soluția discutată este una de compromis și se află încă în analiză.

Miruță a reamintit că, din 2017, pensiile militarilor au fost decuplate de creșterile salariale ale personalului aflat în activitate. Dacă anterior majorările de soldă erau sincronizate cu indexarea și actualizarea pensiilor, acest mecanism a fost întrerupt, iar pensiile din sistemul militar nu au mai crescut în același ritm cu salariile.

Pensia militară se calculează în prezent pe baza unei medii a veniturilor realizate în ultimele luni de activitate, perioadă care va crește treptat până în 2040. Din acest motiv, mulți militari sunt interesați să rămână mai mult timp în activitate pentru a beneficia de avansări la termen și de obținerea unui grad superior, care generează venituri mai mari și, implicit, o pensie mai mare.

Potrivit cadrului actual, vârsta standard de pensionare pentru personalul din Armată este de 58 de ani și șase luni, urmând să crească progresiv până la 65 de ani în 2035, de la această limită aplicându-se reduceri în funcție de condițiile de muncă. În unele cazuri, aceste reduceri permit pensionarea chiar la 48–49 de ani, iar din 2035 limita minimă ar urma să ajungă la 52 de ani.

Miruță a spus că una dintre variantele analizate este ca reducerea vârstei de pensionare să nu mai coboare sub 52 de ani, măsură care ar putea fi corelată cu o eventuală creștere a soldelor. „Dacă solda crește, este mai atractiv pentru oameni să rămână în activitate și să iasă la pensie cu o pensie mai mare”, a arătat ministrul.

Oficialul a explicat că, în prezent, există câteva mii de militari eligibili pentru pensionare care aleg să rămână în sistem. Dacă aceștia nu ies la pensie și nu sunt înlocuiți cu personal nou, se pot realiza economii bugetare care ar putea fi folosite pentru majorarea soldelor, consideră ministrul.

„Nu vrem să deranjăm resursele Armatei, ci să optimizăm ce avem în interiorul sistemului, astfel încât să fie un beneficiu pentru toată lumea”, a concluzionat Miruță, precizând că analizele sunt în desfășurare și că scopul lor este corectarea unor dezechilibre, nu crearea de probleme.

O aeronavă Wizz Air care a operat marți, 13 ianuarie 2026, zborul comercial Milano Bergamo – Sibiu a fost implicată într-un incident operațional la sol, după aterizarea pe Aeroportul Internațional Sibiu.

Evenimentul s-a produs fără consecințe pentru pasageri sau trafic, au transmis reprezentanții aeroportului.

Potrivit informării oficiale, aeronava a aterizat în siguranță la ora 16:39, în condiții de ninsoare abundentă. La momentul sosirii, pista era curățată și declarată operațională, conform procedurilor de deszăpezire aplicabile.

După aterizare, în timpul manevrei de întoarcere pentru intrarea pe calea de rulare către platforma de parcare, aeronava a ajuns la marginea pistei. Incidentul s-a produs la viteză redusă și nu a generat situații de urgență.

Conform procedurilor de siguranță, echipele de la sol au intervenit pentru degajarea aeronavei, ghidând-o pe căile de rulare astfel încât traficul aeroportuar să nu fie perturbat.

Reprezentanții aeroportului au precizat că nu a fost necesară închiderea suprafețelor de manevră sau a aeroportului.

Zborurile programate au fost operate conform orarului, fără întârzieri semnificative, iar debarcarea pasagerilor s-a realizat în condiții normale, respectând procedurile operaționale standard.

După intervenția echipelor de la sol, aeronava a rulat normal către platformă și a fost repusă în serviciu. La momentul comunicării informațiilor, avionul efectua deja un alt zbor comercial pe ruta Sibiu – Birmingham.

Evenimentul va face obiectul unei investigații interne de siguranță, care va fi desfășurată conform procedurilor aplicabile, pentru clarificarea circumstanțelor în care s-a produs incidentul.

Reprezentanții Wizz Air au reafirmat că siguranța pasagerilor și a echipajului reprezintă prioritatea principală a companiei aeriene.

Întrebat, marți, ce îi va face pe șefii de instituții publice, care nu s-au atins deloc de banii bugetarilor, să facă asta de aici înainte, Radu Miruță a spus că „pentru că trebuie să închidă fermarul la palton, că nu-i mai încape”.

„Avem o burtă mai mare decât poate cuprinde laterala paltonului. Trebuie să tragi un pic de burtă ca să închizi, altfel vei îngheța de frig. Nu vrea nimeni să reducă din cheltuielile cu salariile. Poate că ar trebui să le dublăm. Poate că sunt oameni care merită salarii de trei ori mai mari. Dar nu suntem într-o lume perfectă. Suntem într-o lume în care trebuie să ne încadrăm cu ce avem pe masă. Eu nu întreb de ce avem atât de puțin pe masă astăzi. Eu nu întreb cine a spart farfuriile anii trecuți, încât acum plătim să adunăm cioburile. Eu spun că sunt un ministru disciplinat, care nu vin în fața românilor să spun că avem o soluție miraculoasă și că problema nu există”, afirmă Radu Miruță la B1TV.

Ministrul Apărării afirmă că singura judecată rațională este fie reduse și din cheltuielile pe care guvernul le face, „pentru că până acum am rezolvat parțial problema punând taxe pe alții”.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre starea Armatei Române, la B1 TV, subliniind progresele din ultimii ani, dar și nevoia de corectare a disfuncționalităților existente.

Întrebat despre imaginile apărute în trecut privind condițiile precare din unele unități militare, Miruță a declarat că armata se află „într-o permanentă schimbare”, cu o abordare tot mai modernă și internațională.

Potrivit ministrului, mulți dintre comandanți au experiență în teatre de operațiuni externe, ceea ce se reflectă în modul de organizare și în mentalitatea instituției.

Ministrul Apărării a precizat că, în ultimele săptămâni, a vizitat mai multe unități militare, inclusiv baza de la Câmpia Turzii, alături de premierul Ilie Bolojan.

Miruță a spus că a fost „extrem de plăcut impresionat” de nivelul de modernizare, descriind baza ca fiind comparabilă cu cele prezentate în filmele americane.

La Câmpia Turzii activează în principal militari români, dar și militari din alte state NATO, inclusiv din Olanda.

Ministrul a subliniat că astfel de structuri nu existau în România în urmă cu două decenii.

Radu Miruță a vorbit despre un plan de înzestrare „foarte ambițios”, susținut inclusiv de mecanismul SAFE, care ar urma să aducă aproximativ 11 miliarde de euro pentru dotarea Armatei Române în următorii ani.

Cu toate acestea, ministrul a recunoscut că există și exemple negative, pe care își propune să le reducă.

El a menționat că neregulile sunt verificate prin Corpul de Control și Direcția de Audit, iar sesizările din interior sunt analizate punctual.

Întrebat despre posibile deturnări de fonduri sau alte abateri, Miruță a afirmat că acestea țin mai degrabă de comportamentul individual, nu de instituție.

„Sunt chestiuni umane”, a spus ministrul, adăugând că armata are, în general, un grad ridicat de rigurozitate și subordonare.

Referindu-se la Spitalul Militar din București, ministrul a declarat că situația „nu arată foarte rău”, deși există loc de îmbunătățiri.

În ceea ce privește anchetele aflate în derulare, ministrul a făcut referire la cazul conducerii Spitalului Militar din București, precizând că șefa unității a făcut obiectul unei anchete la finalul anului trecut.

Miruță a subliniat că nu poate stabili vinovații și că justiția trebuie să își urmeze cursul, iar cei găsiți responsabili vor răspunde conform legii.

„Titlul este complet neadevărat. Dați-vă seama că dacă ar fi fost o astfel de declarație, ar fi existat niște răspunsuri. (…) Este exclus și declarația nu a fost astfel. Eu nu mă întorc cu o declarație pe care o dau într-o zi, eventual spun că e o declarație greșită pe care o regret. Dar în cazul ăsta, declarația pe care am dat-o a fost ca răspuns la întrebarea care sunt opțiunile în caz de… Și eu am explicat în cazul invocării articolului 5, ce prevede cu NATO, cu responsabilitatea României pentru flancul de sud-est, în cazul unei coaliții de voință, care este ordinea deciziilor. Sunt nicio formă, dar, vă repet, este preocuparea asta de a propaga informații”, a spus Radu Miruță la B1TV.

Întrebat dacă s-ar putea să se ajungă pe masa CSAT-ului o astfel de temă, cum ar fi trimiterea de trupe românești în Groenlanda, Miruță a spus că „nu suntem sub nicio formă în această situație”.

„Cauza care să genereze convocarea CSAT-ului nu există astăzi. Nu există așa ceva astăzi pentru a fi convocat Consiliul Suprem de Apărare al Țării pentru a avea pe ordine de zi așa ceva. Sigur că dacă mă întrebați, într-o ipoteză sau în alta, care sunt mecanismele pe care statul român le are legal la dispoziție, este în mod normal bine ca un ministru să le cunoască și le explică. În situația A s-ar întâmpla asta, în situația B s-ar întâmpla asta. Faptul că explici aceste variante nu înseamnă că România a luat decizia, pentru că și cele explicate sunt diferite. Și până la urmă, pe care dintre ele îmi spună că a luat-o România, ca aș fi zis eu? Că s-am explicat două variante. Este o preocupare foarte mare de a satura discuțiile din spațiu public împroșcând tot felul de lucruri”, a mai spus ministrul Apărării.

Radu Miruță a afirmat că moțiunea simplă la adresa sa este fără temei: „Moțiunea de simplă este pentru că ce? Pentru că sunt acuzat de ceva ce nu am spus și care se vrea a fi fost spus de mine doar pentru că o anumită publicație a scris un titlu neadevărat? Am ajuns să ducem la nivelul unor discuții de plenul Parlamentului sau de plenul uneia dintre camere o știre falsă? Eu sunt ministru de două săptămâni și sunt acuzat de ceva ce nu am spus. Mi se pare o bagatelizare a Parlamentului să discuți despre o moțiune împotriva unui ministru pe care îl acuzi de ceva care dovedit nu a spus”.

Miruță a fost întrebat la Antena 3 CNN ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene de a fi alături de Groenlanda în cazul în care SUA trimite trupe în această țară.

„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se supune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a spus Miruță.

Derularea procesului de achiziție a combinatului Azomureș a fost readusă în prim plan de oficialii companiei de la Târgu Mureș, marți, într-un comunicat de presă că procesul de achiziție a activelor Azomureș de către Romgaz nu a înregistrat progrese și că aceasta nu a transmis o ofertă angajantă, apreciind că, din perspectiva sa, procesul de due diligence a fost finalizat.

Cumpărarea celui mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012, este una dintre investițiile avute în vedere de Romgaz ca parte a strategiei de diversificare a activității, după ce contractul pentru serviciile de consultanță în acest sens a fost semnat în iulie 2025.

Romgaz este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%) și este listată la Burse de Valori București.

„Deja am avut întâlnirile on site și se lucrează pe toate palierele, economic, tehnic și de mediu. Targetul nostru este finalul anului, dar depinde de informațiile puse la dispoziție de vânzător și evident de analizele tehnice și economice”, explica Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, în august, într-o declarație pentru Mediafax.

Oficialii Azomureș au susținut în comunicatul de marți că Romgaz nu a depus până la acest moment o ofertă de preluare a combinatului, așa cum indica inițial, prin urmare câteva sute de angajați vor fi trimiși în șomaj tehnic.

„În lipsa unui parcurs clar și credibil, această amprentă de forță de muncă nu mai poate fi susținută la nivelurile actuale. În consecință, Azomureș va implementa următoarele măsuri în perioada imediat următoare: aproximativ 600 de angajați vor fi plasați în șomaj tehnic, cu obiectivul de a evita concedieri permanente, în timp ce sunt analizate soluții viabile și sustenabile; contractele majore de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse semnificativ, ceea ce va afecta direct peste 1.500 de angajați ai contractorilor care își desfășoară activitatea aproape permanent pe platforma Azomureș. În pofida acestor reduceri, instalațiile rămân pregătite din punct de vedere tehnic pentru repornire, sub rezerva fezabilității economice. În luna decembrie, Azomureș a obținut o nouă Autorizație Integrată de Mediu, rezultat al investițiilor continue din ultimii zece ani, care depășesc 300 de milioane de euro”, arată Azomureș într-un comunicat de presă citat de presa locală.

Potrivit datelor oficiale, platforma industrială, situată în Târgu Mureș, se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.

Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, și directorul general adjunct, Aristotel Jude, au reacționat față de poziția publică a combinatului, implicit modul în care compania a prezentat contextul operațional, referindu-se la incertitudinea privind aprovizionarea cu gaze și potențialele implicații sociale și economice ale întârzierilor în adoptarea deciziilor.

Șefii celui mai mare producător de gaze naturale din țară au transmis că RomgazZ este o companie listată la Bursa de Valori București, deținută majoritar de statul român, care acționează într-un cadru corporativ coerent și sustenabil dezvoltării și realizării obiectivelor companiei.

„Romgaz nu acționează și nu realizează formalități corporative doar pentru a satisface interesele intrinseci ale unui terț vânzător. Romgaz își desfășoară demersurile corporative cu rigoare și echilibru, asigurânduse că nicio decizie nu ar afecta interesele economice ale companiei”, se arată în precizările de presă.

În acest context, pentru o corectă informare, Romgaz a anunțat că a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat-o cu privire la un interval de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției.

„Credem cu tărie că informarea de presă a Azomureș în raport cu Romgaz nu poate conduce la  sensibilizare, în sensul acceptării oricărui preț pentru o astfel de tranzacție. Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, au subliniat șefii Romgaz.

Astfel, au transmis Răzvan Popescu și Aristotel Jude, ăn cazul în care reprezentanții Azomureș doresc, ei rămân deschiși unui dialog onest și coerent pentru a negocia și fundamenta, conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, achiziția activelor Azomureș.

„În contextul dat de informarea de presă a Azomureș, vom informa piața de capital dacă astfel de negocieri între părți vor începe efectiv și, ulterior, vom informa și asupra rezultatelor acestor negocieri. În același timp, Romgaz va analiza și orice altă oportunitate de a investi într-un proiect în industria îngrășămintelor chimice pe piața din România. Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, continuă să realizeze proiectele strategice și să contribuie semnificativ la securitatea energetică a Românie”, au conchis șefii Romgaz.

Prezent la antena3, ministrul Alexandru Rogobete a spus că pastila pentru slăbit va fi autorizată mai mult ca sigur și în Europa, dar a îndemnat la cumpătare, pentru că, cel puțin din experiența de până acum din SUA, oamenii tind să facă excese cu administrarea ei.

Pastila ar putea ajunge în România din această vară, însă doar pentru anumite indicații medicale și cu recomandare de specialitate.

„Probabil că într-o lună, două, se va autoriza în Europa. După care, la scurt timp, se autorizează și la nivel național de către agențiile naționale din fiecare stat membru. Cu siguranță, din această vară, va fi disponibilă în România.

Mounjaro (pastilă pentru slăbit, n. r.) este utilizat puțin cam în exces, părerea mea, dar lucrurile sunt într-o noare care controle în momentul de față.

Există țări în Uniunea Europeană unde aceste medicamente, de slăbit, indiferent de forma lor de administrare, injectabil sau pastile, sunt compensate pentru obezitate diagnosticată.

Am avut și eu solicitări la Ministerul Sănătății pentru a face acest lucru.

Nu spun nu, dar doar pentru anumite patologii de obezitate morbidă unde lucrurile nu mai pot fi controlate, nu pentru slăbit care, mă rog, poate fi realizat și prin alte forme”, a spus Rogobete la antena3.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Antena3 că nu susține legalizarea prostituției, în forma în care există acum.

În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie protejarea minorilor și a persoanelor exploatate, nu modificarea rapidă a cadrului legal.

În altă ordine de idei, ministrul a mai anunțat că platforma digitală „E-Sănătatea Mea”, finanțată prin PNRR, este implementată în proporție de 65% și va deveni complet funcțională în august. Aceasta va permite pacienților acces online la dosarul medical, rețete electronice, bilete de trimitere și istoricul tratamentelor.

„Termenul de finalizare și punere în funcțiune este august anul acesta. Termenul din PNRR se suprapun.

Cred că va fi înainte de august dată în folosință, dar aici fac o mențiune pentru ca să rămână înregistrat ceea ce spun acum. Ea va fi total funcțională după ce se fac absolut toate testele.

Deci chiar dacă ea o să apară disponibilă mai repede, să zicem în luna mai, nu vor fi funcționale din prima toate modulele.

Este o platformă care ne duce în sfârșit în zona de normalitate. Ea va interacționa cu pacientul”, a spus Rogobete.

„Pacientul va putea intra în această platformă, fie de pe telefonul mobil, fie de pe alt dispozitiv.

Își poate vedea istoricul medical, dosarul electronic al pacientului, într-un final apoteotic, după ce 30 ceva de ani unii s-au tălăudat cu el, în sfârșit se întâmplă.

Scrisoare medicală, bilet de trimitere, rețetă electronică, practic toate documentele se digitalizează și se conectează și interconectează între sistem, adică între furnizori, farmacii și așa mai departe, dar de data aceasta și cu pacientul.

Sperăm să o avem funcțională, dar așa cum arată, a spus că în proporție de 65% este funcțională, se vor mai face teste”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins public informațiile potrivit cărora în sistemul sanitar ar urma să aibă loc reduceri salariale și a anunțat că ministerul lucrează la un proiect de reorganizare structurală a spitalelor, care vizează reclasificarea acestora în patru categorii și introducerea unei noi clase de „spitale strategice”.

Invitat la Antena3, Rogobete a declarat că nu există „niciun document strategic” la nivelul Ministerului Sănătății care să prevadă tăieri de 10% ale salariilor din sistem și că orice ajustare bugetară va fi făcută „echilibrat, nu pe fugă, nu peste noapte”.

„Reclasificarea spitalelor pe patru categorii și înființarea unei categorii noi, spitalele strategice, este un proiect început încă de anul trecut. Nu are nicio legătură cu reducerea fondului de salarii, ci cu o reorganizare a unităților sanitare care funcționează după un model vechi de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.

Rogobete a explicat că, în prezent, spitalele sunt împărțite în opt categorii, fiecare având un tarif diferit pe serviciul medical decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), un sistem care nu mai reflectă realitățile actuale.

„Când spun tarif diferit, mă refer la tariful pe serviciu medical plătit de CNAS, nu la salariu. Între timp s-au făcut investiții, tehnologia a avansat și este necesară o reorganizare”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, noul sistem va avea patru categorii de spitale, fiecare cu tarife diferențiate în funcție de rang și de performanță, iar bugetul va fi reechilibrat prin introducerea unor criterii clare de eficiență.

„În momentul de față avem 8 categorii de spitale, fiecare tarifat diferit și când spun tarifat diferit mă refer la punctul pe serviciu, la tariful pe serviciu pe care îl plătește Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciu medical, nu pentru salariu, și care nu mai are legătură cu realitatea de astăzi pentru că între timp s-au făcut multe investiții în spitale, lucrurile s-au mai schimbat, tehnologia asigur că a avansat și atunci este necesară o reorganizare pe patru categorii.

Evident că fiecare categorie de spital va avea un tarif diferit în funcție de rangul spitalului, tarif diferit pe punctul de serviciu medical, pe serviciu medical pe care îl oferă. Reducerea bugetului, reducerea cheltuielilor, dacă pot spune așa, în sănătate se va face într-un mod echilibrat, nu pe fugă, nu pe genunchi, nu peste noapte și bugetul se va reechilibra prin includerea criteriilor de performanță”, a spus Rogobete.

Ministrul a atras atenția și asupra inechităților din sistemul sanitar, în special în ceea ce privește resursa umană.

„Gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017 și pot continua cu inechitățile care se întâmplă și vedem de câteva săptămâni Sănătatea este din nou în agenda zilei cu o serie de disfuncționalități care țin în special de inechitățile resursei umane. Eu nu știu la Ministerul Sănătății, minister pe care îl conduc, să existe vreun document strategic de tăiere cu 10% a salariilor. Da, există multe măsuri pe care le-am o parte făcute deja, sunt implementate, o parte urmează, care au un singur rol și anume de a reașeza serviciile de sănătate, de a face economii în interiorul sistemului”, a declarat Rogobete.

În același context, Alexandru Rogobete a făcut un apel la echilibru în discursul public, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, și-a exprimat opinii personale pe teme care țin de domeniul Sănătății, administrat de Rogobete.

„Sigur, ca om politic poți să-ți dai cu părerea, dar fac apel la un discurs în cunoștință de cauză atunci când vorbim despre domenii pe care nu le coordonăm”, a spus ministrul Sănătății.

Rogobete a subliniat că măsurile pregătite de minister urmăresc exclusiv „reașezarea serviciilor de sănătate și realizarea de economii în interiorul sistemului”, nu diminuarea drepturilor salariale ale personalului medical.

Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, anunță printr-un comunicat lansarea petiției  naționale „Hidroenergia salvează România”, prin care solicită deblocarea urgentă a hidrocentralelor aflate în stadii avansate de execuție.

Inițiativa cere Parlamentului declararea acestor proiecte drept obiective de securitate națională, pentru a permite finalizarea lor rapidă.

Potrivit lui Burduja, România are mai multe hidrocentrale realizate în proporție de 55% până la 98%, care nu produc energie din cauza blocajelor administrative și juridice.

Printre exemplele invocate se numără amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni de pe râul Jiu, hidrocentrala Răstolița, precum și proiectele Cerna-Belareca, Surduc-Siriu și Pașcani.

Deși în unele cazuri lipsesc doar lucrări minore, investiții de miliarde de lei rămân nevalorificate.

Deputatul susține că multe dintre aceste proiecte, începute înainte de 1989, au fost blocate în instanță de organizații de mediu.

El acuză un „blocaj instituțional” care împiedică punerea în funcțiune a unor capacități energetice esențiale, în contextul unei piețe energetice instabile și al creșterii importurilor.

Petiția cere, în primul rând, exceptarea imediată a hidrocentralelor aproape finalizate de la procedurile de evaluare de mediu prevăzute de legislația actuală.

De asemenea, se solicită adoptarea în regim de urgență a unei legi speciale prin care aceste proiecte să fie declarate de securitate națională, permițând derogări de la procedurile standard.

O a treia cerere vizează stoparea solicitării de avize și studii suplimentare pentru proiecte deja evaluate.

Burduja afirmă că finalizarea hidrocentralelor ar putea aduce în sistem până la 700 MW de capacitate flexibilă, reducând importurile de energie cu 20–30%.

El subliniază că hidroenergia este cea mai ieftină sursă de energie curată și că barajele nefinalizate cresc inclusiv riscul de inundații.

„A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român”, a declarat deputatul.

Cei interesați pot susține inițiativa prin semnarea petiției, aici.

Ministerul Justiției a anunțat marți definitivarea proiectului de lege care introduce în legislația românească mecanisme de protecție împotriva proceselor judiciare folosite ca instrument de intimidare. Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069, cunoscută drept Directiva anti-SLAPP. Actul european urmărește combaterea „acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, respectiv procesele intentate pentru a descuraja exprimarea publică pe teme de interes general, nu pentru a obține o reparație reală.

Potrivit Ministerului Justiției, inițiativa legislativă are în vedere protejarea unor drepturi fundamentale: „dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică”.

Reglementările urmează să se aplice atât cauzelor civile cu element transfrontalier, cât și proceselor interne, extinzând standardele minime europene și la situațiile din România, „în acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului”.

În mod explicit, proiectul oferă protecție „persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, cum sunt jurnaliștii de investigație, organizațiile mass-media sau apărătorii drepturilor omului”.

Pentru a preveni abuzurile, sunt introduse garanții procedurale precum „respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate”, obligarea reclamanților la „depunerea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate”, precum și „acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit” și aplicarea de sancțiuni.

Ministerul a subliniat că noile reguli vor contribui la „eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a proceselor civile” și la asigurarea „accesului real și efectiv la justiție, precum și a echilibrului just între drepturile procesuale ale părților”.

Combaterea practicilor SLAPP „va avea un impact social pozitiv” – spun oficialii din Justiție – prin descurajarea folosirii instanțelor pentru „multiplicarea, prelungirea și creșterea costurilor litigiilor civile” împotriva persoanelor fizice și juridice care se angajează în dezbateri pe teme de interes public. Potrivit ministerului, măsura va avea ca efect direct degrevarea instanțelor și reducerea cheltuielilor judiciare.

Proiectul de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică urmează să fie transmis, în următoarele zile, spre avizare intra-guvernamentală.

„Am spus-o încă din campanie: Bucureștiul este un oraș complex, care are nevoie urgentă de soluții și nu de explicații kilometrice care, în fapt, arată incapacitatea de a gestiona lucrurile. Primarul General este ales pentru a găsi soluții, nu pentru a se plânge, iar dacă nu are soluții, există oricând opțiunea depunerii mandatului”, spune Băluță, marți seara, pe Facebook.

Fostul candidat la Primăria Capitalei spune că problemele orașului nu sunt o noutate: „Actualul Primar General le cunoștea foarte bine încă din campanie. Ori, să vii acum, la început de an, cu mesaje alarmiste despre faliment, fără să prezinți soluții concrete și asumate, înseamnă fie că fugi de responsabilitate, fie că, în campanie, ai punctat doar politic, știind că, în esență, nu ai viziunea necesară pentru a soluționa lucrurile”.

„Este absolut inadmisibil ca, acum, la minus 15 grade afară, când de săptămâni bune mii de bucureșteni, oameni în vârstă sau tineri cu copii mici, stau în frig în apartamente și fără apă caldă, Primarul General să țină lecții de contabilitate pe Facebook și să ne spună că nu poate face nimic nici cu căldura, nici cu transportul, nici cu investițiile acestui oraș. Prin urmare, dacă Primarul General este deja depășit de ceea ce cunoștea, să declare public că nu are soluții și să dăm oportunitatea orașului să aibă un administrator care să știe ce are de făcut. Nu știu dacă bucureștenii mai așteaptă postări pe Facebook sau își doresc un administrator centrat pe soluții”, mai spune Daniel Băluță.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a făcut un anunț important marți, într-o postare pe Facebook, privind situația financiară dificilă a Primăriei Municipiului București (PMB) încă de la începutul anului.

Ciprian Ciucu susține că bugetul actual nu permite aproape nicio marjă de manevră și că instituția funcționează, practic, ca o simplă „agenție de plăți”.

Potrivit primarului, până la aprobarea bugetului local, Primăria Municipiului București primește doar 1/12 din buget, conform legii.

Conducerea clericală a Iranului a înăsprit controlul asupra comunicațiilor pe fondul protestelor naționale în desfășurare.

După perturbarea semnalelor de internet prin satelit, forțele de securitate au început raiduri la domiciliu pentru confiscarea echipamentelor Starlink folosite de protestatari, scrie IndiaToday.

La câteva săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, autoritățile iraniene au restricționat aproape complet accesul la internet.

După ce ar fi utilizat echipamente de bruiaj de nivel militar, provenite din China sau Rusia, pentru a bloca mare parte din semnalul Starlink, regimul a trecut la acțiuni pe teren.

Potrivit organizațiilor pentru drepturi digitale, forțele de securitate desfășoară percheziții din ușă în ușă în zonele cu proteste intense.

Antenele satelit și terminalele Starlink sunt confiscate, tăind una dintre ultimele legături ale iranienilor cu exteriorul.

În perioada întreruperii internetului, Starlink a devenit un instrument prin care iranienii au putut trimite imagini și videoclipuri peste graniță.

Materialele distribuite prin conexiuni satelitare au scos la iveală amploarea revoltelor și a represiunii violente în sute de localități.

Reuters a citat oficiali iranieni care ar fi recunoscut aproximativ 2.000 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timpul protestelor.

Deși Starlink este interzis, dispozitivele ar fi fost introduse clandestin în Iran prin Irak și state din zona Golfului.

Iranul are o istorie îndelungată de restricționare a comunicațiilor prin satelit în perioadele de tensiune.

Antenele satelit au fost interzise oficial în 1994, însă milioane de persoane le-au folosit pentru a ocoli controlul mediatic al statului.

În deceniile trecute, poliția și milițiile au confiscat frecvent echipamente în momente de tensiune socială.

Analiștii afirmă că raidurile actuale repetă eforturi anterioare de blocare a informațiilor externe și de control al narativului public.

În timp ce aproape 90 de milioane de iranieni rămân deconectați, regimul continuă să opereze online printr-o rețea restricționată de tip „whitelist”.

Instituțiile statului, presa loială și serviciile de securitate ar avea acces neîntrerupt la internet.

Acest lucru permite coordonarea represiunii, în timp ce protestatarii sunt izolați digital.

Între timp, pierderile economice cresc, pe fondul blocării serviciilor online pentru afaceri deja afectate de sancțiuni și inflație.

Atenția internațională a sporit după declarațiile lui Donald Trump, care a spus că intenționează să discute restabilirea accesului la internet cu Elon Musk.

Pentru protestatari, activiștii avertizează că pierderea Starlink înseamnă ruperea ultimei legături a Iranului cu publicul global.

„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg.

„Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el.

Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.

Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula.

Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență.

Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.

Incidentul s-a produs marți pe aeroportul Tenerife Sud din Insulele Canare, unde un bărbat în vârstă de 80 de ani a încercat să se îmbarce în avion alături de soția sa decedată, pe care o transporta într-un scaun cu rotile.

Femeia, în vârstă de 75 de ani, murise înainte de a fi adusă la aeroport, iar soțul său a încercat să o facă să pară în viață pentru a se îmbarca. Situația a trecut inițial neobservată, până când un agent de securitate a sesizat că femeia nu prezenta semne vitale.

„Agentul de securitate s-a apropiat de femeie”, a povestit un angajat al aeroportului, citat de Le Figaro. „Când i-a luat mâna, a constatat că avea o temperatură anormal de scăzută și că nu mai respira”. Agentul și-a alertat imediat superiorii, iar autoritățile au declanșat protocolul de urgență.

„În câteva minute, la fața locului au sosit numeroși membri ai personalului de securitate, ai Gărzii Civile și tehnicieni ai poliției criminalistice”, au precizat martorii.

În fața anchetatorilor, bărbatul a dezvăluit că soția sa decedase cu câteva ore mai devreme, chiar în incinta aeroportului. Versiunea sa a fost confirmată ulterior de autopsie. Institutul de Medicină Legală nu a descoperit nicio urmă de violență pe corpul femeii, stabilind că decesul a fost unul natural.

Garda Civilă spaniolă a precizat că, în baza concluziilor medico-legale, bărbatul nu a fost reținut și nu face obiectul unei anchete penale.

Incidentul din Tenerife nu este unic. Cu doar câteva zile înainte, pe un zbor între Malaga și Londra, echipajul unei aeronave a companiei easyJet a descoperit, înainte de decolare, că o femeie de 89 de ani, adusă la bord de familie, nu mai prezenta semne vitale. Potrivit companiei aeriene, pasagera ar fi decedat chiar în momentul îmbarcării, deși avea un certificat medical care îi permitea să călătorească.

Rogobete a trasmis că Planul Roșu de Intervenție a fost activat în urma exploziei urmate de incendiu la un apartament din localitatea ​Zalău, jud. Sălaj.

„​Până în acest moment, au fost evacuate 10 persoane. Dintre acestea, o persoană este inconștientă, intubată, a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare cu arsuri de căi respiratorii. Nouă persoane au fost expuse la fum”, spune Rogobete.

Ulterior evaluării medicale încă o persoană conștientă a fost transportată la spital cu intoxicație ușoară cu fum.

​Incendiul a fost lichidat la ora transmiterii știrii.

Incendiul a izbucnit într-un apartament situat la etajul al doilea, în urma unei explozii provocate de o butelie.

La sosirea pompierilor din cadrul Detașamentului Zalău, incendiul se manifesta cu degajări de fum în apartamentul afectat.

Echipajele de intervenție au acționat pentru localizarea și lichidarea incendiului, concomitent cu evacuarea locatarilor și constituirea echipelor de căutare-salvare, pentru verificarea posibilei prezențe a unor persoane surprinse în interior.

În urma evenimentului, un bărbat a suferit arsuri și a fost preluat de echipajul de terapie intensivă mobilă. De asemenea, alte opt persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului.

Având în vedere amploarea incidentului, a fost activat Planul Roșu de Intervenție.

Incendiul a fost lichidat, iar în prezent se acționează pentru ventilarea spațiilor și continuarea verificărilor. În total, 18 persoane au fost evacuate din imobil.

La locul evenimentului au fost alocate 3 mașini de stingere, o utospecială pentru transport victime multiple, 4 ambulanțe SMURS și două ambulanțe SAJ.

Intervenția este în dinamică.

Potrivit comunicatului publicat de Minister, 15 candidați și-au depus dosarele pentru funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).

„Numărul mare de candidaturi confirmă nu doar importanța strategică a ANAR, ci și nevoia reală de reformă a acestei instituții. După ani în care numirile în funcții de conducere au fost făcute fără criterii clare de competență și integritate, am decis să deschidem acest proces și să îl construim pe principii de profesionalism, transparență și responsabilitate publică. Numirea directorului general este o prerogativă a ministrului, da, dar asta nu exclude un proces  voluntar de selecție transparentă pentru a asigura o evaluare comparativă reală și pentru a identifica cel mai bun specialist care poate coordona reforma profundă de care ANAR are nevoie”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.

Pentru numire, candidații vor fi evaluați și vor exista consultări cu Diana Buzoianu. Dintre toți cei 15 candidați, va fi ales cel mai competent. Candidați vor fi evaluați de o comisie formată din cinci membri care au experiență executivă, dar și studii în domeniul apelor, al siguranței hidrotehnice, al politicilor publice și al managementului instituțional.

„Prin această abordare, ministerul urmărește să asigure transparența decizională și o evaluare profesionistă, comparativă și riguroasă a candidaților, astfel încât la conducerea ANAR să fie desemnat specialistul cu cea mai solidă competență profesională, viziune managerială și capacitate de reformă”, se arată în comunicatul publicat de Minister.

Interviurile vor avea loc în perioada 15-16 ianuarie și vor fi publicate, atât pe site, cât și pe Canalul de YouTube al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Comisia de evaluare a candidaților este formată din cinci specialiști:

1. Conf. univ. dr. ing. Altan Abdulamit, conferențiar la Universitatea Tehnică de Construcții București, cu o vastă activitate didactică și de cercetare în domeniul siguranței, analizei și proiectării construcțiilor hidrotehnice, amenajărilor hidrotehnice și managementului riscurilor asociate resurselor de apă. Este expert pentru siguranța barajelor și digurilor și autor a peste 100 de articole științifice din domeniul ingineriei resurselor de apă, al siguranței și riscului barajelor. În cadrul procedurii de selecție, reprezintă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în comisie și ocupă în prezent funcția de șef al Serviciului Siguranța Construcțiilor Hidrotehnice.
2. Ing. Sorin Rîndașu, specialist cu o experiență de peste 29 de ani în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, unde a parcurs toate nivelurile profesionale, de la dispecer până la funcții de conducere strategică. În prezent, ocupă funcția de director general interimar al ANAR și conduce de peste 12 ani Departamentul Situații de Urgență al instituției. Este membru al grupurilor de lucru europene și internaționale în domeniul protecției împotriva inundațiilor și a coordonat proiecte strategice privind managementul riscului la inundații la nivel național și european, potrivit sursei citate.
3. Prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu este profesor universitar conducător de doctorat în cadrul Universității Tehnice de Construcții București, fost rector al instituției și membru în Consiliul de Conducere al Administrației Naționale „Apele Române” din 1993. Este expert al Băncii Mondiale, membru al Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor și autor a peste 200 de lucrări științifice în domeniul barajelor și al siguranței construcțiilor hidrotehnice.
4. Prof. univ. dr. ing. Corneliu Radu Sârghiuță, profesor universitar la Universitatea Tehnică de Construcții București, cu activitate academică și de consultanță internațională în domeniul barajelor, structurilor hidraulice și siguranței lucrărilor hidrotehnice. A fost prorector al UTCB, expert atestat în evaluarea siguranței barajelor, expert în proiecte internaționale de management al apelor și membru al  Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor.
5. Șef lucrări dr. ing. Cătălin Vlăduț Popescu, cadru didactic universitar la Universitatea Tehnică de Construcții București și expert tehnic atestat pentru construcții și amenajări hidrotehnice, cu experiență extinsă în conducerea și coordonarea proiectelor hidroenergetice și de infrastructură de apă. Este președinte al Comitetului Român al Marilor Baraje și membru al structurilor naționale și internaționale pentru siguranța construcțiilor hidrotehnice.

Unirea cu Republica Moldova nu este un scenariu impus, ci unul care depinde exclusiv de voința exprimată la Chișinău, afirmă europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al președintelui României. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, acesta spune că Bucureștiul este pregătit pentru un dialog serios doar dacă această opțiune va fi asumată de autoritățile moldovene.

„România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, a spus Tomac.

Europarlamentarul a reamintit că poziția oficială a statului român privind disponibilitatea de a discuta unirea a fost asumată încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. „Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește contextul de la Chișinău, Tomac afirmă că realitatea politică din Republica Moldova indică o opțiune majoritară pro-europeană, confirmată prin alegeri și referendumuri succesive. „Obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea accelerării procesului de integrare europeană”, a mai spus europarlamentarul.

Tomac afirmă că România se află în prima linie a sprijinului pentru parcursul european al Chișinăului și avertizează asupra riscurilor deturnării subiectului unirii în scopuri propagandistice. „Este un subiect extrem de serios, care trebuie tratat fără patimă, fără excese naționaliste”, a spus acesta.

Referindu-se la poziția partenerilor externi, consilierul prezidențial susține că subiectul reunificării este privit ca o chestiune internă. „Toți partenerii noștri știu că și în România, și în Republica Moldova trăiește același popor. Nu există obiecții față de o asemenea discuție”, a mai declarat consilierul prezidențial.