„Am aprobat azi transferul a 522 milioane Euro către Programul Sănătate 2021-2027 pentru a ne asigura că România va putea finaliza nouă spitale noi. Investițiile au fost preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a scris pe Facebook Roxana Mînzatu.
Potrivit acesteia, în urma modificării, perioada de eligibilitate pentru întregul Program de Sănătate s-a extins de la 31 decembrie 2029 la 31 decembrie 2030.
Vor beneficia de această finanțare următoarele spitale:
– Spitalul Județean de Urgență Oradea,
– Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia,
– Institutul Regional de Oncologie Timișoara,
– Spitalul Județean de Urgență Bacău,
– Spitalul Județean de Urgență Argeș,
– Spitalul Județean de Urgență Vaslui,
– Spitalul Județean de Urgență Giurgiu,
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Ion Jianu” din Pitești,
– Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” din București.
„Spitalele au fost selectate de către autoritățile române și au fost prioritizate în funcție de stadiul implementării, obiectivul fiind îmbunătățirea accesului populației la servicii medicale esențiale și la îngrijiri de calitate”, adaugă vicepreședinta CE.
Roxana Mînzatu anunță că în cadrul componentelor finanțate prin ESF+ va fi introdusă și o nouă măsură pentru sănătatea reproductivă, în valoare de 16,1 milioane de euro, destinată sprijinirii tratamentelor de fertilizare in vitro pentru grupuri vulnerabile.
Procuratura Generală din Manama a cerut pedeapsa cu moartea pentru doi inculpați acuzați de spionaj în favoarea unei organizații teroriste, cu intenția de a comite acte teroriste și ostile împotriva Bahrainului. Totul a implicat fotografierea unor locații în care fotografierea este interzisă, cu scopul de a divulga un secret al apărării naționale. Procuratura a susținut că acest act a contribuit la actuala agresiune brutală a Iranului împotriva țării, relatează presa din Manama.
În instanță, procurorii au declarat că regatul se confruntă cu o „agresiune iraniană brutală” și au cerut „sancțiuni maxime… fără cea mai mică milă”, specificând pedeapsa cu moartea.
Procuratura din Bahrain a subliniat că securitatea și suveranitatea națiunii sunt primordiale și că loialitatea față de patrie nu este negociabilă. Anchetatorii spun că inculpații nu doar au încălcat legea, ci mai degrabă au trădat națiunea, meritând cea mai severă pedeapsă fără milă: execuția.
Situația apare în Bahrain după ce autoritățile din Manama dau vina pe Iran pentru pagubele provocate de un atac în Sitra, unde 32 de civili, inclusiv copii, au fost răniți după ce un interceptor de apărare aeriană din Bahrain pare să fi lovit o zonă rezidențială.
Din ce în ce mai mult, dezbaterea privind acest program nu se mai limitează doar la capabilitatea militară. Ea se extinde către o întrebare mai amplă: cât din valoarea generată de contractele de apărare finanțate prin instrumentul Uniunii Europene Security Action for Europe (SAFE) va rămâne în economia românească. Această întrebare devine centrală pentru decizia strategică pe care România trebuie să o ia în privința structurii programului MLI.
SAFE: finanțare atractivă, dar tot datorieSAFE oferă statelor membre UE acces la condiții de finanțare favorabile pentru achiziții comune de apărare. Totuși, spre deosebire de alte instrumente europene, SAFE se bazează pe împrumuturi, nu pe granturi. Această realitate financiară începe să influențeze dezbaterea politică din România.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a subliniat recent dimensiunea fiscală a programului: „Acei bani vor fi dați înapoi de români, de toți românii. Și atunci e nevoie de o transparență mai mare.” Observația sa evidențiază o caracteristică structurală a instrumentului SAFE: deși reduce costurile de finanțare și încurajează achizițiile comune, povara financiară rămâne în final la nivelul bugetelor naționale.
Grindeanu a mai arătat că transparența privind destinația fondurilor este încă inegală. „Dacă pe aproximativ 4 miliarde de euro știm ce se întâmplă, pentru că se construiesc autostrăzile de la Pașcani la Siret și de la Pașcani la Ungheni, pentru celelalte 11–12 miliarde cam nu știm ce se întâmplă.”
Dincolo de transparență, liderul PSD a formulat problema și în termeni economici: „Eu vreau să văd că acei bani intră în economia românească, că se vor crea locuri de muncă, se vor dezvolta facilități, uzine.”
Deși declarațiile au fost făcute într-un context economic mai larg, argumentul se aplică direct programelor de achiziții de apărare finanțate prin SAFE, inclusiv programului MLI.
Întrebarea-cheie: unde rămâne valoarea economică?Subiectul a fost dezbătut recent și de către specialiștii din domeniu. Decidenți politici și reprezentanți ai industriei au analizat impactul economic al modernizării apărării.
Principala preocupare a fost exprimată de Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat: „Știm ce cumpărăm. Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România, nu ca promisiune, ci ca angajament contractual măsurabil.”
Ea a formulat problema în termeni economici concreți: „Din fiecare euro contractat, câți cenți ajung într-o fabrică românească, la un inginer român, la un furnizor român? Puneți cifrele pe masă: câte locuri de muncă înalt calificate generează fiecare contract?”
Această întrebare este deosebit de relevantă pentru programul MLI, care ar putea ajunge la câteva miliarde de euro și are potențialul de a influența structura industriei românești de apărare pentru decenii.
Limitele regulii de producție europeanăConform regulilor SAFE, cel puțin 65% din valoarea contractelor trebuie produsă în Uniunea Europeană. Totuși, această cerință nu garantează participarea industrială a României.
Pauliuc a subliniat că regula avantajează în primul rând companiile care fac deja parte din ecosistemul industrial european. „Rheinmetall este în Europa. Airbus este în Europa. Leonardo este în Europa. Toate sunt eligibile în baza pragului de 65%.” În practică, acest lucru înseamnă că producția ar putea rămâne concentrată în țări cu baze industriale de apărare deja consolidate, precum Germania, Franța, Italia sau Spania. Pentru România, implicația este clară: participarea industrială locală va depinde mai ales de strategia de negociere, nu de garanții regulatorii.
Stabilitate financiară și întoarcere industrialăGuvernatorul BNR Mugur Isărescu a legat această dezbatere de stabilitatea macroeconomică. „Nu există stabilitate financiară sau securitate fără securitate militară națională, regională și europeană.”
În același timp, el a subliniat că impactul fiscal al SAFE depinde de modul în care fondurile se întorc în economie. Dacă împrumuturile pentru apărare se transformă în contracte industriale interne, efectul multiplicator economic poate compensa parțial costul fiscal. Dacă nu, România ar putea ajunge să suporte o datorie publică mai mare fără o extindere corespunzătoare a bazei sale industriale. Această dinamică este deosebit de relevantă pentru programe mari de achiziții precum MLI.
Capacitatea de negociere devine decisivăUn alt punct important ridicat în dezbatere privește strategia de negociere a statului. Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Pașcu a susținut că România ar trebui să abordeze achizițiile de apărare prin ceea ce a numit „negocieri patriotice”, îndemnând oficialii să evite „atitudinile de tip vasal” care ar fi caracterizat unele negocieri din trecut.
În același sens, Radu Ștefan Oprea, secretar general al Guvernului, a clarificat că regulile SAFE nu interzic cooperarea industrială sau transferul de tehnologie. Potrivit acestuia, nivelul implicării industriale interne depinde în mare măsură de modul în care fiecare stat membru negociază contractele.
Polonia a fost menționată ca exemplu de stat care a reușit constant să obțină participare industrială în programele sale majore de apărare. Decizia strategică din spatele programului MLI. În acest context, viitorul program MLI reprezintă mai mult decât o simplă achiziție militară. Este, în esență, o alegere strategică industrială. Un scenariu ar presupune utilizarea programului pentru reconstrucția unei părți a ecosistemului industrial de apărare din România, prin producție locală, integrare și activități de mentenanță pe termen lung.
Unii ofertanți au sugerat deja posibilitatea unor niveluri de localizare apropiate de 80%, ceea ce ar putea genera mii de locuri de muncă industriale înalt calificate și ar integra companii românești în lanțurile de aprovizionare europene. Scenariul alternativ ar însemna ca România să îndeplinească cerința SAFE privind producția europeană, dar cea mai mare parte a valorii industriale să rămână în alte state ale Uniunii Europene. În acest caz, România ar obține capabilitatea militară necesară, dar fără a reconstrui în mod semnificativ baza industrială de apărare.
Actul normativ prin care Guvernul a reglementat modul de formare a prețului la gaze naturale pentru consumatorii casnici, pentru a nu depăși nivelul plafonat actual, intră în vigoare din 1 aprilie, după expirarea actualei scheme de plafonare și compensare a gazelor naturale.
Motivul principal al reglementării, așa se arată în preambulul ordonanței, este faptul că prețurile finale la gaze naturale publicate de principalii furnizori pentru clienții casnici se situează peste nivelul plafonat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2025 până la 31 martie 2026, generând riscuri privind menținerea accesibilității energiei pentru populație.
Astfel, pentru a rămâne în zona de preț de 0,31 lei /kw, adică prețul plafonat pentru consumatorii casnici, prin OUG nr.12/2026 se fixează un preț pentru producători, de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent.
Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 de lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 de lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.
Prin noua OUG, componenta de furnizare a gazelor naturale este stabilită la maximum 15 lei/MW.
În preț sunt incluse și tarifele de distribuție și transport, care sunt cele stabilite legal de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) – „cu excepția celor incluse în componenta de achiziție, și/sau tarifele pentru accesul terților la conductele de alimentare din amonte stabilite de către operatorul conductei de alimentare din amonte și/sau tarifele pentru prestarea serviciului de distribuție dintr-un sistem de distribuție închis stabilit de către operatorul economic care desfășoară această activitate” – precum și TVA-ul și accizele.
Obligații de informareFurnizorii de gaze naturale au obligația să notifice clienții vizați de noua ordonanță odată cu prima factură transmisă după intrarea în vigoare a actului normativ cu privire la modificările care decurg din aplicarea prevederilor acesteia.
La finalul ședinței de Guvern de joi, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, le transmisese românilor să ignore notificările primite recent de la furnizorii de gaze cu oferte de preț mai mari, deoarece acestea nu mai sunt valabile după adoptarea noii reglementări.
„Știu că au fost trimise notificări către consumatorii casnici, iar furnizorii au fost obligați să trimită oferte care depășeau prețul de 0,31 lei (prețul pe kWh n.r.). Toți românii, inclusiv eu, am primit astfel de notificări acasă, conform legislației în vigoare. Acele notificări nu mai sunt valabile în contextul în care a fost adoptată această ordonanță de urgență a Guvernului României”, a spus ministrul.
Nivelul sancțiunilorPotrivit OUG 12/2026, nerespectarea de către furnizorii de gaze naturale și producătorii de gaze naturale a obligațiilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională cuprinsă între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală din anul financiar anterior sancționării.
Contravențiile săvârșite de către furnizorii de gaze naturale în raport cu clienții non casnici se constată și se sancționează de către reprezentanții împuterniciți ai ANRE.
Constatarea contravențiilor săvârșite de către furnizorii/operatorii de distribuție de gaze naturale în raport cu clienții casnici și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Contravențiile săvârșite de către operatorul de transport și sistem gaze naturale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se constată și se sancționează de către reprezentanții împuterniciți ai ANRE.
Documentul integral, aici.
În comunicatul publicat, luni, ministerul emiratez al Apărării a mai precizat că au fost detectate și 18 drone, dintre care 17 au fost interceptate. Una s-a prăbușit pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite, potrivit The Guardian.
Țara din Golf a fost supusă la peste 1.400 de atacuri, încă de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.
Potrivit sursei citate, țara a fost atacată cu rachete balistice, dar și de rachete de croazieră, precum și drone. Dintre acestea, marea majoritate au fost „interceptate și distruse” de forțele armate ale țării, potrivit declarațiilor date de Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la ONU, Jamal Al Musharakh.
Oficialul emiratez a precizat că „atacurile neprovocate” asupra infrastructurii civile, cum ar fi instalațiile de desalinizare și centralele energetice, sunt „inacceptabile”. „Din păcate, aceste atacuri au dus la moartea a patru civili și la rănirea a 114 persoane”, a declarat ambasadorul.
Caitlin Kalinowski, care a lucrat ca membru al personalului tehnic specializat în robotică și hardware, a postat pe rețelele de socializare că a demisionat „din principiu” după ce compania a dezvăluit planuri de a face sistemele sale de inteligență artificială disponibile în cadrul sistemelor informatice securizate ale Departamentului Apărării, notează NPR.org.
Într-o postare publicată pe platforma LinkedIn, Kalinowski a explicat că decizia nu a fost una ușoară.
„Am demisionat de la OpenAI. Țin foarte mult la echipa de robotică și la munca pe care am construit-o împreună. Nu a fost o decizie ușoară. Inteligența artificială are un rol important în securitatea națională. Dar supravegherea americanilor fără control judiciar și utilizarea autonomă a forței letale fără autorizare umană sunt linii care ar fi meritat mult mai multă dezbatere decât au avut. A fost vorba despre principii, nu despre oameni. Am un respect profund pentru Sam și pentru echipă și sunt mândră de ceea ce am construit împreună.”, a transmis Caitlin Kalinowski.
Un purtător de cuvânt al OpenAI a apărat acordul cu Departamentul american al Apărării, afirmând că acesta oferă „o cale funcțională pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în domeniul securității naționale”, menținând în același timp limitele etice stabilite de companie.
Concurența acerbă între dezvoltatorii de AI pentru furnizarea de tehnologie către guvernUn purtător de cuvânt al OpenAI a declarat pentru NPR că firma consideră că acordul cu Pentagonul „creează o cale fezabilă pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în domeniul securității naționale, clarificând în același timp limitele noastre: fără supraveghere internă și fără arme autonome”.
Compania a continuat spunând că „oamenii au opinii ferme cu privire la aceste probleme și vom continua să ne angajăm în discuții cu angajații, guvernul, societatea civilă și comunitățile din întreaga lume”.
Demisia lui Kalinowski vine pe fondul unei concurențe sporite între principalii dezvoltatori de inteligență artificială pentru furnizarea de tehnologie guvernului SUA. În ultimele săptămâni, agențiile federale au apelat la OpenAI și Google pentru sistemele de inteligență artificială, pe măsură ce tensiunile cu o firmă rivală, Anthropic, au crescut cu privire la utilizarea militară a modelelor sale.
CEO-ul Anthropic s-a pronunțat împotriva permiterii utilizării software-ului companiei pentru aplicații precum supravegherea în masă la nivel intern sau arme autonome, o poziție care a dus la ciocniri cu oficialii apărării – inclusiv cu secretarul Apărării Pete Hegseth – care a declarat că departamentul are nevoie de flexibilitate pentru a implementa instrumente comerciale de inteligență artificială în toate operațiunile „legale”.
Fostul premier, scoail-democratul Marcel Ciolacu, spune că este foarte grav că în martie România nu are încă buget: „Asta spune totul despre incompetența economică și lipsa totală de viziune a premierului Bolojan”.
El explică faptul că absența unui buget înseamnă pentru județul Buzău blocarea continuării unor investiții majore. Fostul premier mai spune că Ilie Bolojan vrea să „taie” și aproape jumătate din finanțarea investițiilor din programele naționale – Saligny, CNI, PNDL.
„În plus, Bolojan vrea să ne fure cu japca o parte din veniturile locale din toate județele țării, ca să-i dea mai mult miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării. Asta este o nesimțire de netolerat!”, adaugă Ciolacu.
„Își construiește propriul eșafod”El îi cere actualului premier ca autoritățile locale să aibă măcar aceleași bugete ca anul trecut, mai ales după creșterile uriașe de taxe și impozite decise la București.
„Este inadmisibil ca guvernul să ne ia banii, iar primarii și președinții de Consilii Județene să rămână cu înjurăturile! Mai mult, reprezintă o ipocrizie uriașă să susții prin acest proiect de buget ca bogații s-o ducă și mai bine să-și umfle conturile, în vreme ce românii obișnuiți văd cum puterea de cumpărare le scade de la o lună la alta. Iar în condițiile unor scumpiri generalizate, pe fondul crizei energetice declanșate de conflictul din Orient, Bolojan ce credeți ca face? Vrea să taie și creșterea salariului minim de la 1 iulie, decisă deja în coaliție acum trei luni”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.
El mai dă un exemplu, despre care spune că este „și mai scandalos”: „Bolojan zice că nu găsește 100 de lei pe lună în plus pentru creșterea indemnizației pentru copiii cu handicap, dar a găsit miliardele necesare ca jucătorii la bursă să beneficieze de 400 de euro pe an scutiți de impozit”.
Marcel Ciolacu susține că prin acest buget Ilie Bolojan „își construiește, de fapt, propriul eșafod. Este un tobogan ultra-rapid care duce direct la groapa de gunoi a istoriei, unde poate sta liniștit la taclale cu dinozauri politici precum Ludovic Orban, alt premier liberal al dezastrului absolut!”.
Avocații lui Sarkozy au solicitat așa-numita contopire a pedepselor, ceea ce înseamnă că timpul deja executat într-un caz să fie luat în considerare în celălalt dosar. Totul se referă la două cazuri de mare amploare din ultimii ani: cazul interceptărilor telefonice și al influenței ilicite și cazul Bygmalion, care a implicat facturi false în timpul campaniei prezidențiale din 2012 .
În februarie, fostul președinte a solicitat instanței să declare că pedeapsa de șase luni de închisoare din cazul Bygmalion a fost deja executată. El a invocat faptul că purtase deja o brățară electronică între februarie și mai 2025 ca parte a pedepsei sale în „cazul interceptărilor telefonice ”. Cu toate acestea, instanța a constatat că în acest caz nu erau îndeplinite condițiile pentru combinarea pedepselor.
Legea penală franceză permite contopirea pedepselor dacă infracțiunile au fost comise înainte de decizia definitivă a instanței și dacă pedepsele aplicate sunt similare.
Instanța a decis că, în cazul lui Sarkozy, aceste condiții nu permit comutarea automată a pedepsei deja executate. Fostul președinte va fi obligat să își execute pedeapsa din cazul Bygmalion – șase luni de închisoare cu o brățară electronică.
Pe 16 martie, la Paris va începe un nou proces de apel privind presupusa finanțare libiană a campaniei sale prezidențiale din 2007. În ședința de judecată anterioară, el a fost găsit vinovat de „participare la o organizație criminală” și condamnat la cinci ani de închisoare.
Nicolas Sarkozy a fost președintele Franței între 2007 și 2012 și, după ce a părăsit politica, a făcut în mod repetat obiectul unor anchete penale. Decizia instanței de astăzi privind consolidarea pedepselor este cea mai recentă dintr-o serie de proceduri judiciare care îl vizează pe fostul lider.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat pregătirea unei „misiuni de apărare” pentru a restabili siguranța navigației în Strâmtoarea Ormuz, blocată de la izbucnirea conflictului militar dintre Statele Unite, Israel și Iran. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă în Cipru, relatează BFM TV .
Potrivit domnului Macron, operațiunea va fi desfășurată în comun cu parteneri europeni și non-europeni.
Scopul său este de a escorta navele portcontainere și petrolierele odată ce faza acută a conflictului se încheie.
Franța va desfășura, de asemenea, două fregate suplimentare în regiune, ca parte a misiunii existente a UE Aspides, care operează în Marea Roșie din 2024.
Aceasta va mări forța franceză la opt fregate, două nave de asalt amfibii și portavionul Charles de Gaulle.
Președintele francez a vizitat astăzi Cipru ca urmare a atacului cu drone iraniene asupra bazei militare britanice din Akrotiri.
Emmanuel Macron a subliniat că atacul asupra insulei a fost un atac asupra întregii Europe, iar apărarea acesteia este o chestiune de securitate paneuropeană.
Franța, Germania și Regatul Unit au avertizat anterior că sunt pregătite să folosească forța militară dacă Iranul continuă atacurile fără discriminare împotriva aliaților lor din regiune. Secretarul britanic al Apărării a confirmat că aeronavele cu sediul în Cipru și Bahrain vor doborî dronele și rachetele iraniene.
Europa a devenit în ultimii ani cel mai mare importator de arme din lume, potrivit unui nou studiu realizat de Stockholm International Peace Research Institute.
Analiza arată că importurile de armament ale statelor europene au crescut puternic în ultimii cinci ani, în special după invazia Rusiei în Ukraine.
Potrivit raportului, statele europene și-au triplat importurile de arme în perioada 2021–2025, comparativ cu intervalul 2016–2020.
O mare parte din aceste echipamente militare provin din Statele Unite, deși liderii europeni vorbesc frecvent despre obiectivul unei autonomii strategice în domeniul apărării.
Ucraina e cel mai mare importator de arme din lumeCercetătorii SIPRI indică livrările de armament către Ucraina, începând din 2022, drept „cel mai evident factor” al creșterii importurilor.
În ultimii cinci ani, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme la nivel global, deși livrările au început să scadă mai recent.
În același timp, raportul subliniază că guvernele europene încearcă să își consolideze capacitățile militare, după ani sau chiar decenii în care investițiile în apărare au fost neglijate de multe clase politice de pe continent.
Europa produce arme, dar le exportăAnaliza mai arată însă că problema nu este neapărat lipsa capacității de producție în Europa.
O parte semnificativă din armamentul produs pe continent ajunge pe piețele externe.
Fostul vicepreședinte al European Commission, Josep Borrell, declara în noiembrie 2023 că aproximativ 40% din producția industriei europene de apărare este exportată către țări terțe.
El sugera atunci că livrările ar trebui orientate mai mult către statele considerate prioritare, pentru a rămâne mai mult echipament în Europa.
Potrivit raportului SIPRI, această tendință nu pare să se fi schimbat semnificativ.
Germania este cel de-al patrulea cel mai mare exportator de arme din lume. Franța e al doileaÎn același timp, unele state europene își consolidează poziția pe piața globală a exporturilor de arme.
Germania a depășit China, devenind al patrulea cel mai mare exportator de armament din lume, iar peste trei sferturi din exporturile sale nu au fost destinate Ucrainei.
De asemenea, Franța s-a clasat pe locul al doilea în lume în ceea ce privește exporturile de arme majore, confirmând rolul important al industriei europene de apărare pe piața globală.
Raportul evidențiază astfel o situație paradoxală: deși Europa produce și exportă armament în cantități semnificative, continentul a devenit în același timp cel mai mare importator de arme din lume.
Potrivit lui Nicușor Dan, discuția telefonică a vizat tema precum competitivitatea și Piața Unică, tranziția către energia verde, bugetul Uniunii Europene și relansarea industriei europene.
„I-am transmis președintelui Costa că ne dorim o Piață Unică complet integrată, precum și o simplificare semnificativă a birocrației și a poverii administrative. Din perspectiva României, capitolul energie este unul esențial, mai ales în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care ne arată cât de important este ca Uniunea Europeană să reducă dependențele de importurile de combustibili fosili. Așa cum am mai spus, ne dorim ca tranziția către energia verde să se desfășoare într-un ritm și cadru care să nu afecteze iremediabil competitivitatea companiilor europene și românești”, a scris pe Facebook președintele României.
Cei doi au vorbit și despre viitorul cadru bugetar european.
„Chiar dacă dezbaterile vor mai dura, perspectiva României trebuie să fie corect înțeleasă. Bugetul UE trebuie să asigure fonduri relevante pentru a asigura creșterea competitivității inclusiv în zona statelor estice, din care face parte și țara noastră, națiuni care au un decalaj istoric față de nivelul de dezvoltare al celorlalte state membre. De altfel, salut orientarea deciziilor europene către stimularea competitivității și investiții care să asigure un sistem energetic rezilient la șocuri externe”, a adăugat Nicușor Dan.
Ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere ucrainene, explozia prețului internațional al petrolului a ajuns și în Ungaria.
„Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa, așa că guvernul a decis în ședința de astăzi că vom proteja familiile, antreprenorii și fermierii maghiari”, a explicat Viktor Orbán decizia guvernului.
„Pentru a reduce prețurile galopate la combustibil, începând de astăzi, de la miezul nopții, va fi introdus un preț protejat, peste care prețurile de vânzare cu amănuntul pentru toate familiile și întreprinderile maghiare nu pot depăși”, a continuat prim-ministrul.
Plafonul pentru benzină este de 595 de forinți (7,68 ron), iar pentru motorină este de 615 forinți (7,94 ron).
Viktor Orbán a declarat că rezervele de stat vor fi eliberate pentru a asigura aprovizionarea.
Acesta avertizează că prețul protejat se aplică doar vehiculelor cu numere de înmatriculare și înmatriculare maghiare și este extins la fermieri, transportatori și antreprenori, pe lângă persoanele fizice.
„Prețul protejat va intra în vigoare astăzi la miezul nopții”, și-a încheiat prim-ministrul discursul.
Orban: „Este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”
„Din păcate, ca urmare a războiului din Iran și a blocadei petroliere din Ucraina, explozia prețurilor internaționale ale petrolului a ajuns și în Ungaria. Prețurile combustibililor au început să crească brusc în toată Europa. Prin urmare, guvernul a decis în ședința de astăzi să protejeze familiile, antreprenorii și fermierii maghiari de creșterile de prețuri.
Guvernul introduce un preț protejat pentru familiile maghiare atât pentru benzină, cât și pentru motorină. Prețurile de vânzare cu amănuntul nu pot depăși prețul protejat. Persoanele fizice, transportatorii și fermierii pot, de asemenea, să cumpere la un preț protejat; este necesară o plăcuță de înmatriculare maghiară și un certificat de înmatriculare maghiar”, anunță Orban.
Federația Rusă a avertizat în mod repetat că tentativele de a destabiliza situația din Orientul Mijlociu vor duce la creșterea prețurilor la petrol și gaze, a declarat președintele rus, citat de Kommersant.
Întreruperile livrărilor de petrol și gaze din cauza conflictului din Orientul Mijlociu afectează întregul sistem de relații economice internaționale, a declarat Putin.
Schimbarea rutei de furnizare, fără Ormuz, este imposibilă„În prezent, ruta de aprovizionare cu petrol prin Strâmtoarea Ormuz este practic închisă. O schimbare completă a furnizării de petrol din Orientul Mijlociu fără Strâmtoarea Ormuz este în prezent imposibilă
Concurența pentru furnizorii de energie la nivel mondial se intensifică în prezent.Companiile energetice rusești ar trebui să profite de prețurile actuale ale petrolului și să utilizeze veniturile pentru achitarea datoriilor către bănci.
Schimbarea echilibrului dintre cerere și ofertă de energie va duce la o nouă realitate a prețurilor sustenabile”, a declarat el.
Șeful statului rus a constatat că prețurile mondiale ale petrolului au crescut cu 30% pe săptămână, iar livrările de GNL din Orientul Mijlociu au scăzut drastic. „Reluarea producției va dura săptămâni și luni”, a declarat Putin.
Rusia ajută Slovacia și Ungaria„Prețurile actuale ridicate ale energiei sunt temporare, iar Rusia înțelege acest lucru. Rusia va continua să livreze petrol și gaze către țările care sunt cumpărători de încredere, inclusiv Slovacia și Ungaria. Rusia mărește în prezent furnizarea de resurse energetice partenerilor săi de încredere din mai multe regiuni ale lumii”, a anunțat Putin.
Rusia așteaptă semnalul europenilor, dacă au nevoie de ajutorDin cauza întreruperii furnizării de resurse energetice la nivel mondial, „inflația crește”, iar producția de bunuri industriale este afectată. Rusia nu ar trebui să aștepte ca Europa să „închidă ușa în mod demonstrativ” în ceea ce privește furnizarea de energie, ci să redirecționeze volumele către alte piețe. Rusia este pregătită să lucreze cu europenii la furnizarea de petrol și gaze, dar are nevoie de un semnal din partea lor”, a declarat șeful statului rus.
Incidentul a avut loc luni, în jurul orei 13.00, când un utilaj care pregătea plaja pentru sezonul estival, în zona fostei terase Lujo din Năvodari, a avariat accidental un rezervor subteran de gaz, cu o capacitate de 2600 litri, îngropat în nisip.
Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” au securizat perimetrul și au restricționat accesul persoanelor pe o rază de aproximativ 100 de metri.
La fața locului au intervenit echipaje ale ISU Constanța, inclusiv echipa specializată pentru substanțe periculoase, și polițiști.
Zona a fost izolată și au fost aplicate toate măsurile necesare pentru eliminarea oricărui risc și prevenirea unui incident major.
Poliția a efectuat cercetări la fața locului și a ridicat probe în vederea deschiderii unui dosar penal pentru stabilirea tuturor responsabilităților, transmite Ministerul Mediului într-un comunicat.
Controale pe tot litoralul„Politica Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la plajele din România este toleranță 0 pentru ilegalitățile care pun în pericol mii de români. Ce a fost descoperit astăzi la Năvodari – un rezervor de gaz îngropat ilegal într-o zonă în care încetase contractul de închiriere anul trecut – este un risc foarte mare și o iresponsabilitate uriașă din partea operatorilor economici. Nu vom întoarce ochii la ilegalitățile de pe plajele din România indiferent cine sunt operatorii economici. Vom controla toate plajele eliberate de construcții în 2025 pentru a vedea dacă această situație se repetă și în alte zone”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului.
Potrivit comunicatului citat, din verificările preliminare rezultă că rezervorul de gaz a fost îngropat ilegal în nisip de către operatorul economic care a administrat terasa din acea zonă.
Contractul de închiriere pentru sectorul de plajă a încetat în 30 octombrie 2025, iar operatorului i-a fost impusă obligația de a dezafecta și evacua toate dotările de pe plajă până cel târziu în 15 decembrie 2025.
„Rezervorul respectiv nu a fost declarat și nu a avut niciun acord din partea Administrației Naționale <Apele Române> pentru amplasare”, arată reprezentanții ministerului.
Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral face de mâine controale pentru verificarea întregului litoral românesc și identificarea oricăror situații similare care ar putea pune în pericol siguranța publică sau mediul.
Utilizarea unor pastile pentru combaterea obezității a crescut semnificativ în ultima perioadă. Cererea tot mai mare, alimentată în parte de rezultatele în scăderea în greutate, a deschis o dezbatere importantă: cât de sigure sunt aceste tratamente, ce efecte secundare pot avea și în ce situații ar trebui prescrise, scrie La Vanguardia.
Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona au explicat aceste aspecte într-o analiză realizată de endocrinologii Antonio Jesús Blanco și Ana de Hollanda.
Ce sunt aceste pastilePrintre cele mai cunoscute tratamente utilizate pentru pierderea în greutate se numără semaglutide și liraglutide.
Aceste substanțe imită acțiunea hormonului GLP-1, o substanță produsă în intestin după masă, care ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge, controlează apetitul și crește senzația de sațietate.
Inițial, aceste tratamente au fost dezvoltate pentru diabet. Ulterior s-a constatat că pot contribui și la reducerea greutății la persoanele cu obezitate sau cu suprapondere asociată unor factori de risc.
Ca orice alt tratament, aceste pastile trebuie prescrise numai după o evaluare medicală individuală și nu ar trebui utilizate niciodată fără supravegherea unui specialist.
Ce efecte secundare pot apăreaUn aspect important este că niciun tratament nu este lipsit de efecte adverse. Din acest motiv, prospectele includ atât reacțiile observate în timpul studiilor clinice, cât și cele raportate după introducerea pe piață.
Acest lucru nu înseamnă că toate persoanele care folosesc aceste pastile vor avea astfel de simptome sau că fiecare pacient va experimenta toate reacțiile menționate.
În cazul pastilelor pentru pierderea în greutate, cele mai frecvente efecte secundare sunt digestive. Pot apărea greață, care rareori ajunge la vărsături, constipație sau diaree, dar și reflux sau senzație de arsură la stomac.
Apariția acestor simptome depinde, în mare măsură, de doza administrată și, de obicei, se reduce în timp.
Posibile efecte secundare asupra vederiiSpecialiștii au identificat și două situații în care aceste tratamente ar putea influența vederea.
Prima se referă la pacienții cu diabet slab controlat și cu retinopatie preexistentă, o boală care afectează retina, partea ochiului responsabilă de vedere. În aceste cazuri, scăderea rapidă a nivelului de glucoză din sânge poate provoca o agravare temporară a problemelor de vedere.
Acest fenomen nu este specific doar substanței semaglutide și poate apărea și în cazul altor tratamente pentru diabet, cum ar fi insulina.
În al doilea rând, Agenția Europeană a Medicamentului a avertizat recent asupra unui posibil risc, foarte rar, de neurită optică, o inflamație a nervului optic, asociată tratamentului cu semaglutidă.
Incidența estimată este de aproximativ un caz la 1.000 de persoane într-o perioadă de trei ani.
Medicii subliniază că rolul specialistului este de a evalua atent raportul dintre riscuri și beneficii pentru fiecare pacient. De aceea, tratamentele pentru obezitate trebuie prescrise doar de profesioniști calificați, după o evaluare medicală completă.
Ce nivel de siguranță au aceste tratamenteÎn linii generale, potrivit specialiștilor de la Hospital Clínic Barcelona, aceste tratamente au un profil de siguranță considerat rezonabil.
Ele acționează asupra unor hormoni intestinali, precum GLP-1 sau GIP, eliberați după masă. Datorită acestui mecanism, nu produc în mod obișnuit interacțiuni medicamentoase complexe.
Acest profil de siguranță a contribuit la popularitatea pe care aceste tratamente au câștigat-o în ultimii ani. Cu toate acestea, indicația și utilizarea lor trebuie evaluate individual pentru fiecare pacient.
De ce au apărut proceseDincolo de domeniul medical, aceste tratamente au ajuns și în centrul dezbaterilor publice, mai ales în Statele Unite.
Creșterea utilizării tratamentelor din familia GLP-1, inclusiv Ozempic, a dus la peste 1.200 de procese colective legate de apariția unor efecte adverse.
Această situație a readus în discuție modul în care pacienții sunt informați despre riscurile tratamentelor și responsabilitatea companiilor farmaceutice în comunicarea acestor riscuri.
Specialiștii de la Hospital Clínic Barcelona subliniază însă că existența acestor procese nu înseamnă neapărat că tratamentele sunt nesigure.
La fel ca în cazul multor terapii inovatoare, utilizarea lor pe scară largă poate scoate la iveală efecte secundare rare care nu apar întotdeauna în studiile clinice inițiale.
În același timp, companiile farmaceutice susțin că o parte dintre reacțiile adverse invocate în procese ar fi legate de utilizarea tratamentelor în afara indicațiilor aprobate de autoritățile de reglementare.
De aceea, specialiștii insistă că aceste pastile trebuie utilizate doar sub supraveghere medicală, iar decizia de a începe sau continua tratamentul trebuie luată împreună cu medicul curant.
Guvernul Australiei va acorda azil politic pentru cinci jucătoare din echipa națională de fotbal a Iranului. Cele cinci jucătoare se află, luni, în grija poliției din Queensland, Australia, potrivit The Guardian.
Cinci membre ale echipei iraniene de fotbal feminin au fost luate sub protecția poliției din Australia după ce au refuzat să se întoarcă în țara lor de origine în urma eliminării echipei din Cupa Asiei Feminină.
Citând surse din comunitatea australiano-iraniană, ziarul Nine a precizat că femeile „beneficiau de sprijinul” poliției. „Poliția le-a dus într-un loc sigur. Este minunat, este uimitor ”, a declarat pentru publicația Nine, Hadi Karimi, un activist pentru drepturile omului din Brisbane, capitala statului Queensland.
O reacție a venit și din partea președintelui SUA, Donald Trump. Într-un nou mesaj publicat, în urmă cu puțin timp, pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a precizat că premierul australian Anthony Albanese, este implicat activ în protejarea celor cinci jucătoare.
„Tocmai am vorbit cu prim-ministrul Anthony Albanese, din Australia, despre echipa națională feminină de fotbal a Iranului. Este implicat! Cinci dintre ele au fost deja îngrijite, iar restul sunt pe drum. Unele, însă, simt că trebuie să se întoarcă pentru că sunt îngrijorate de siguranța familiilor lor, inclusiv de amenințările la adresa acestor membri ai familiei dacă nu se întorc. În orice caz, prim-ministrul face o treabă foarte bună în această situație destul de delicată. Dumnezeu să binecuvânteze Australia!”, a declarat Donald Trump.
Trump a sugerat că le va oferi azil jucătoarelor iraniene
Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Statele Unite le vor oferi azil echipei Naționale Feminine de fotbal a Iranului. Acesta avertizează Australia că face „o greșeală umanitară teribilă” prin faptul că le permite jucătoarelor să se întoarcă în Iran.
„Australia comite o greșeală umanitară teribilă prin faptul că permite ca echipa națională feminină de fotbal a Iranului să fie forțată să se întoarcă în Iran, unde cel mai probabil vor fi ucise. Nu faceți acest lucru, domnule prim-ministru, acordați-le AZIL. Statele Unite le vor primi dacă dumneavoastră nu o veți face”, a scris, luni, președintele SUA, Donald Trump, te rețeaua sa, Truth Social.
Reamintim că 5 jucătoare ale naționalei feminine de fotbal a Iranului au părăsit cantonamentul, cerând refugiu în Australia. Jucătoarele au fost criticate, dar și amenințate în Iran, după ce au refuzat, săptămâna trecută, să cânte imnul Iranului înaintea unei partide din cadrul Cupei Asiei, competiție desfășurată în Australia.
Mesajul lui Donald Trump vine la o zi după ce fiul fostului Șah al Iranului, Reza Pahlavi, emblemă a opoziției de la Teheran – aflat în exil la Washington, a solicitat autorităților Australiene să le ofere azil jucătoarelor, în contextul în care gestul lor de a refuza intonarea imnului național în cadrul competiției de fotbal a fost interpretat ca protest față de regimul teocrat de la Teheran.
Declarațiile au fost relatate de Al Jazeera și vin pe fondul intensificării confruntărilor dintre Iran și alianța formată din SUA și Israel.
Într-o conferință de presă susținută luni, Baghaei a declarat că „planul este clar” și că Washingtonul ar încerca să încalce suveranitatea Iranului pentru a intra „ilegal în posesia bogățiilor petroliere”. Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce Adunarea Experților din Iran l-a numit pe Mojtaba Khamenei noul lider suprem, succedându-i tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei.
Oficialul iranian a mai susținut că SUA și Israel au încălcat „toate normele și practicile internaționale” prin atacul militar concentrat lansat la 28 februarie împotriva Iranului. Baghaei a subliniat că obiectivul ar fi „înfrângerea poporului iranian” și subminarea statalității țării, fără a preciza clar dacă acuzațiile vizează în mod egal ambele state.
Declarațiile senatorului Lindsey GrahamReacția Teheranului vine după comentariile senatorului republican Lindsey Graham, un aliat al președintelui Donald Trump. Într-un interviu acordat Fox News, Graham a calificat intervenția militară împotriva Iranului drept „o investiție bună”, afirmând că, după căderea regimului de la Teheran, SUA vor obține beneficii economice majore din petrol.
Senatorul a susținut că atacurile se vor intensifica și a menționat importanța strategică a Strâmtorii Hormuz, în contextul creșterii prețurilor la petrol. Graham a făcut și o paralelă cu Venezuela, unde fostul președinte Nicolas Maduro ar fi fost înlăturat cu sprijin american. El a afirmat că Iranul și Venezuela dețin împreună 31% din rezervele mondiale de petrol, ceea ce ar reprezenta „coșmarul Chinei”.
Războiul din Orientul Mijlociu a făcut ca prețurile să crească vertiginos și demonstrează cât de mult lumea continuă să depindă de aprovizionarea cu petrol și gaze.
De la capturarea lui Nicolás Maduro din Venezuela până la războiul din Orientul Mijlociu, anul 2026 arată influența petrolului, ca „armă”, în geopolitică și economia globală.
Petrolul a fost atât un premiu în Venezuela, dar și un instrument puternic de coerciție politică, în blocada americană care privează Cuba de energie.
Iar acum, când petrolul se tranzacționează la peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată în aproape patru ani, riscurile economice ale unei perioade scurte de timp fără acces deplin la energie din Golful Persic devin din ce în ce mai clare.
Cu petrolul în prim-plan, pare că a revenit în atenție perioada mai veche, înainte ca țările să înceapă să adopte energia regenerabilă și înainte ca Statele Unite să devină cel mai mare producător de petrol și gaze naturale din lume.
Există puține semne că războiul cu Iranul va provoca genul de suferință economică resimțită acum aproximativ o jumătate de secol, când petrolul acoperea aproape jumătate din necesarul energetic al lumii, iar un embargou impus de membrii unui cartel petrolier a dus la creșterea de patru ori a prețurilor în câteva luni , aruncând economia SUA într-o perioadă de inflație ridicată și creștere economică stagnantă, arată The New York Times.
Dar este clar că o lipsă de atâta petrol și gaze naturale, chiar și pentru scurt timp, pune presiune pe economiile din întreaga lume.
„Vechiul joc a revenit mai repede decât credeau oamenii că va reveni vreodată”, a declarat Elliott Abrams, care a fost reprezentant special pentru Iran și Venezuela în timpul primei administrații Trump.
Petrolul acoperă 30% din necesarul energetic al lumiiLumea rămâne dependentă de aprovizionarea fiabilă cu petrol și gaze, chiar dacă două treimi din cheltuielile globale în sectorul energetic merg acum către alternative mai curate, cum ar fi energia solară, care se dezvoltă mult mai rapid.
Deși petrolul acoperă acum o parte mai mică din necesarul energetic global decât înainte – mai puțin de 30% , potrivit Agenției Internaționale pentru Energie – lumea folosește aproape de două ori mai mult combustibil decât la începutul anilor 1970.
Iar gazele naturale, folosite pentru încălzirea locuințelor și generarea de electricitate, susțin o parte mult mai mare a economiei decât înainte.
„Lumea post-petrol rămâne departe în viitor”„Lumea post-petrol rămâne departe în viitor”, a declarat David Sandalow, cercetător la Centrul pentru Politici Energetice Globale al Universității Columbia, care a lucrat în administrațiile Clinton și Obama. „Suntem în stadiile incipiente și intermediare ale unei tranziții energetice, dar tranzițiile energetice necesită timp.”
Perturbări – ca războiul din Iran – pot accelera trecerea la surse alternative de energie, în special în locurile care nu au acces facil la combustibili fosili, împingând în același timp țările să utilizeze energia mai eficient. Standardele americane privind economia de combustibil sunt o moștenire durabilă a embargoului petrolier din 1973, de exemplu.
Conflictul tot mai acut din Orientul Mijlociu, care a început cu atacurile americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, a blocat aproape complet Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă care servește drept poartă de acces către piața petrolului mondial și a unor cantități substanțiale de gaze naturale.
Mai multe rafinării din regiune au închis sau au redus procesarea, unele după ce au suferit daune, potrivit Kpler, o firmă de cercetare. Aceasta înseamnă că transformă mai puțin petrol în combustibili precum benzina, motorina și combustibilul pentru avioane.
Această perturbare — și îngrijorarea că ar putea dura o perioadă — a dus la creșterea prețurilor internaționale ale petrolului cu aproximativ 50% de la sfârșitul lunii februarie. Prețurile combustibililor au urmat rapid, cu creșteri deosebit de mari ale costurilor motorinei și ale combustibilului pentru avioane.
Între timp, Qatarul a oprit săptămâna trecută răcirea gazelor naturale pentru export, invocând atacuri militare. Aceasta a dus la o creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa și Asia, care depind în mare măsură de combustibilul importat. Statele Unite, în calitate de principal producător mondial de gaze naturale, au fost relativ izolate.
Prețurile la principalul centru comercial intern crescuseră cu aproximativ 20% până duminică seara. (Piața gazelor naturale este mult mai regională decât piața petrolului, în mare parte pentru că combustibilul incolor este mai greu de transportat.)
Prețurile la benzină și motorină au crescut într-un moment în care mulți americani sunt deja îngrijorați de economie și inflație. Multe dintre aceste preocupări economice pot fi atribuite ultimei perturbări energetice majore, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.
Prețurile benzinei, care au depășit pentru scurt timp 5 dolari pe galon în acel an, scăzuseră considerabil, atât de mult încât costul relativ scăzut al alimentării a servit drept contrapondere la creșterea prețurilor în alte sectoare ale economiei – și un motiv de mândrie pentru președintele Trump.
Războiul cu Iranul prezintă un risc politic pentru Trump, nu în ultimul rând din cauza impactului pe care prețurile mai mari la energie îl vor avea cel mai probabil asupra economiei SUA.
Nu este o coincidență faptul că petrolul a reapărut atât ca instrument geopolitic, cât și ca amenințare economică într-o perioadă în care Statele Unite își rup relațiile comerciale și se ciocnesc cu alte mari puteri, a declarat Meghan O’Sullivan, consilier adjunct pentru securitate națională în Irak și Afganistan în timpul președintelui George W. Bush.
„ Arma energetică nu a dispărut niciodată , dar există o întreagă confluență de condiții globale – și apoi decizii individuale ale administrației Trump și ale altora – care au readus-o în prim-plan”, a spus O’Sullivan, acum profesor la Școala Kennedy a Universității Harvard. „Energia poate fi un instrument de politică externă, dar poate fi și un obiectiv.”
Trump a vrut să obțină petrol din Venezuela. Iar în ultimele săptămâni, Statele Unite au blocat accesul Cubei la petrol, în încercarea de a răsturna guvernul comunist al țării. Lipsită de energie, națiunea insulară, care este extrem de dependentă de combustibilul importat, se confruntă cu o criză umanitară și cu pene de curent pe scară largă.
În Orientul Mijlociu, Iranul s-a bazat pe unul dintre avantajele sale strategice : capacitatea sa de a perturba fluxul de petrol și gaze naturale prin Golful Persic și de a afecta economiile din întreaga lume.
„Acest lucru va sublinia încă o dată cât de expuse sunt țările la sursele de energie produse în afara granițelor lor”, a spus O’Sullivan.
Modul în care țările vor reacționa la război pe termen lung va depinde parțial de gravitatea consecințelor economice ale creșterii prețurilor la energie. De asemenea, este probabil ca reacțiile să varieze în funcție de regiune, împingând țările din Asia și Europa care nu produc mult petrol sau gaze naturale să adopte mai rapid energia regenerabilă.
Statele Unite, inundate de petrol și gaze naturale, ar putea continua să se bazeze pe aceste puncte forte, cel puțin sub conducerea lui Trump, chiar dacă arderea combustibililor accelerează schimbările climatice.
„Pentru orice țară care nu are rezerve substanțiale de petrol și gaze, o concluzie evidentă este că investițiile în energii regenerabile și stocare sunt strategice din punctul de vedere al securității energetice”, a declarat Kelly Sims Gallagher, o fostă oficială a administrației Obama, acum decan și profesor de politici energetice și de mediu la Școala Fletcher a Universității Tufts.
„Energia curată vine cu alte riscuri geopolitice, inclusiv o dependență mai mare de China”Energia curată vine cu propriile riscuri geopolitice, inclusiv o dependență mai mare de China, care domină producția a tot felul de produse, de la panouri solare la turbine eoliene și baterii reîncărcabile.
Însă, spre deosebire de petrol și gaze, de care țările au nevoie în mod continuu, asigurarea echipamentelor pentru energie eoliană și solară este mai degrabă un risc singular.
Odată ce o țară are instrumentele necesare pentru a valorifica soarele și vântul, sursele de energie în sine nu pot fi luate. „Nu poți transforma soarele într-o armă”, a spus Catherine Wolfram, secretar adjunct pentru climă și economie energetică în cadrul Departamentului Trezoreriei din administrația Biden. „Nu poți transforma vântul într-o armă.”
Potrivit proiectului, prima etapă, aplicată timp de trei luni, prevede reducerea TVA de la 21% la 5%.
„Aceasta este treapta de urgență. Protejează imediat consumatorii, fermierii aflați în campania agricolă de primăvară și transportatorii care plătesc azi cu 35% mai mult pe motorină”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.
Începând din a patra lună, TVA va reveni la 9%, menționându-se că prețul rămâne semnificativ sub nivelul actual. Deputatul AUR a explicat că efectele pozitive generate de reducerea temporară a TVA se vor resimți în economie cu un decalaj de 2-3 luni.
Popovici susține că măsura are și un efect anti-inflaționist, reducând inflația cu 0,8–2 puncte procentuale, în timp ce PIB-ul ar putea crește cu 0,5–0,8%, iar datoria publică ar rămâne la 56% din PIB. El a avertizat că neintervenția ar putea conduce la creșterea inflației cu 12–14% și la majorarea ratelor la credite cu 200–400 de lei.
Deputatul AUR a citat exemple din alte state UE, precum Polonia, Germania, Belgia, Spania și Irlanda, care au aplicat reduceri de TVA la combustibili în perioada crizei energetice din 2022, sub aprobarea Comisiei Europene.
Reprezentanții AUR solicită Guvernului Bolojan să nu blocheze inițiativa și să țină cont de vocea românilor, care plătesc aproape 60% din prețul benzinei în taxe.
Războiul din Iran va reduce creșterea globală, dar este puțin probabil să declanșeze o prăbușire a economiei mondiale de amploarea crizei financiare din 2008, susține economistul Philippe Aghion, potrivit Al Jazeera.
„Dacă războiul durează mai mult de câteva săptămâni, dacă prețul petrolului crește peste 150 de dolari pe baril și vedem o creștere semnificativă a inflației, atunci vom vedea o situație similară cu șocul petrolului din 1973”, a declarat Aghion la radioul RTL.
Un embargou asupra petrolului impus de membrii arabi ai OPEC națiunilor care au sprijinit Israelul în războiul din octombrie 1973 a determinat creșterea dramatică a prețurilor, provocând inflație și stagnare economică.
Un astfel de șoc ar necesita un răspuns politic coordonat din partea țărilor europene, a Statelor Unite și a altor țări dezvoltate, a spus Philippe Aghion.
„Un conflict prelungit și în creștere va reduce creșterea globală. Văd o posibilă încetinire, dar nu văd un colaps. Nu văd nimic asemănător crizei financiare din 2008, de exemplu”, a spus economistul.
Philippe Aghion, Joel Mokyr şi Peter Howitt au câştigat Premiul Nobel pentru Economie în anul 2025. Ei au fost premiați pentru teoriile inovatoare legate de dezvoltarea economiei globale.
