Vorbind despre viața după moartea lui Mircea Diaconu, actrița a mărturisit: „Mi-e foarte greu. Mi-e îngrozitor de greu. De-asta probabil și-mi doresc atât de mult să mă întorc la profesie, sper să mai pot. Pentru că e un gol enorm”.
Diana Lupescu a explicat că în prezent este ocupată cu mai multe formalități și acte și că are momente în care se simte „îngrozitor de goală” și vulnerabilă, motiv pentru care își dorește să încheie cât mai repede aceste lucruri.
„Îmi doresc mult de tot să pot să termin cu treburile astea și să încerc să mă întorc la profesie, pentru că e un mod de existență. E un mod de existență care mie îmi făcea foarte bine și îți umple sufletul și gândurile”, a mai spus celebra actriță.
Diana Lupescu a vorbit și despre relația pe care a avut-o cu Mircea Diaconu, spunând că au comunicat zilnic și că și-au spus mereu tot ce aveau pe suflet.
„Noi am vorbit în fiecare zi și ne-am spus tot ce aveam pe suflet. Eu zic că am comunicat total”, a afirmat ea.
Cu vocea frântă, Diana Lupescu a adăugat: „Până în ultima clipă a sperat că o să fie bine. N-a vrut să mă lase singură”.
Marele actor Mircea Diaconu a murit pe 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani. El și Diana Lupescu au fost căsătoriți timp de 44 de ani.
Podcastul integral:
„Sincer, chiar dacă erau, mie îmi plăceau. Că n-aveai voie să înjuri, că n-aveai voie să vorbești urât, că n-aveai voie să aduci în discuție lucruri care puteau stârni revolte și alte lucruri”, a spus Diana Lupescu în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, găzduit de publicația Gândul.
Actrița a spus că artiștii aveau o influență considerabilă asupra publicului: „Actorii erau foarte iubiți și piesele de teatru și filmele de multe ori incitau la tot felul de comportamente, mai mult sau mai puțin, dar mi se părea că nu trebuie să se intersecteze lucrurile astea”.
Diana Lupescu a spus că nu s-a simțit o victimă a normelor din perioada regimului comunist deși o parte din colegii de breaslă s-au simțit afectați de cenzură.
„Unii zic că m-am simțit tulburat, m-am simțit dat deoparte, că m-am luptat cu regimul. Nu, nu m-am luptat nici cu regimul, nici nu pot să spun că mi s-au pus bețe în roate, cel puțin eu n-am știut”, spune Diana Lupescu.
Artista mai spune că piedicile nu veneau din partea regimului, ci din partea colegilor: „Mai degrabă din partea celor apropiați, din partea colegilor, decât din punct de vedere politic. Adică n-am resimțit cenzura asta”.
„Cred că, în general, marii actori care erau cu totul în alt nivel decât mine, n-au avut astfel de probleme”, a mai spus actrița.
„La data de 4 aprilie a.c., în jurul orei 16:01, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Focșani au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că un minor ar fi căzut de la etajul al doilea al unui imobil situat pe strada Războieni, din municipiu”, se arată în informarea emisă de IPJ Vrancea.
Copilul, un băiat în vârstă de șapte ani, a fost preluat de serviciile de intervenție și dus la spital, fiind în stare conștientă.
Polițiștii au demarat o anchetă continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs evenimentul.
„Noaptea trecută, nepoata și strănepoata general-maior Qasem Soleimani din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal. Hamideh Soleimani Afshar și fiica sa se află acum în custodia Serviciului de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE)”, se arată în comunicatul de presă emis de Departamentul de Stat, citat de Reuters.
Autoritățile americane au motivat decizia prin sprijinul față de guvernul de la Teheran demonstrat de Afshar, subliniind că aceasta „ a promovat propaganda regimului iranian, a celebrat atacurile împotriva soldaților americani și a instalațiilor militare din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem iranian, a denunțat America drept „Marele Satan”.
De asemenea, Departamentul a mai anunțat că fiica lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Fatemeh Ardeshir Larijani, și soțul acesteia, Seyed Kalantar Motamedi și-au pierdut statutul legal.
„Atât Ardeshir Larijani, cât și Motamedi nu se mai află în Statele Unite și le este interzisă intrarea în viitor”, se arată în comunicat.
Qassem Soleimani a fost ucis într-un atac aerian american la Bagdad în ianuarie 2020, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Ali Larijani, arhitect al politicii de securitate iraniene, a fost ucis la rândul său în martie, în războiul declanșat de Statele Unite și Israel.
„Pe lângă incapacitatea de a-și asuma propriile greșeli sau pe cele ale colegei de partid, dr. Ioana Mihăilă, care au aruncat România într-o situație imposibilă, aceea de a fi nevoită să achiziționeze 39 de milioane de doze de vaccin COVID de care nu aveam nevoie, domnul Vlad Voiculescu se tot acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public”, a scris Alexandru Rafila într-o postare pe Facebook.
„Domnul Voiculescu fuge de orice responsabilitate și încearcă să lege situația pe care chiar reprezentanții USR au creat-o de mine și de echipa Ministerului Sănătății”, a adăugat fostul ministru al Sănătății.
Rafila: am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7,5 milioane de dozeRafila a spus că în mandatul său Ministerul Sănătății a reușit să reducă o parte din pierderi prin renegocierea și revânzarea unor doze.
„În realitate, în limitele competențelor legale, am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7,5 milioane de doze, ceea ce a redus pierderea României cu circa 150 de milioane de euro. Poate dl. Vlad Voiculescu să răspundă dacă o renegociere ar fi fost posibilă, având în vedere limitările legale care nu ne permit să plătim pentru ceva ce nu primim? Și, în aceste condiții, cât ar fi avut România de plătit?”, a transmis Rafila.
Fostul ministru a făcut referire și la semnarea memorandumului din perioada respectivă.
„Dacă USR nu a avut nicio legătură cu această achiziție, de ce apare numele doamnei Ioana Mihăilă pe memorandum?”, a mai spus Rafila.
Alexandru Rafila a declarat că nu poate fi făcut responsabil pentru faptul că nu a reușit să corecteze greșeala făcută de guvernul Cîțu.
„Depășește orice limită a înțelegerii să fiu considerat vinovat pentru faptul că nu am «reparat» greșeala făcută de guvernul Cîțu și, implicit, de ministrul Sănătății din acele momente, doamna Mihăilă, prin semnarea unui contract. Cu alte cuvinte, ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională riguroasă a situației, fără să se consulte cu specialiștii în sănătate publică și tot ei mă acuză că nu am renegociat acel contract”, a scris Rafila.
În final, fostul ministru a respins și afirmațiile privind presupuse discuții invocate de Vlad Voiculescu.
„«Discuțiile» pe care le invocă, astăzi, într-o nouă postare, nu au avut loc niciodată, întrucât nu corespund profilului meu moral și profesional. Dacă deține dovezi în acest sens, îl invit să le prezinte organelor de cercetare penală, nu să lanseze informații false în spațiul public, așa cum s-a obișnuit. Este degradant pentru un parlamentar europen și consilier onorific al Președintelui României să recurgă la asemenea tactici, în care moralitatea și adevărul lipsesc cu desăvârșire”, a transmis fostul ministru.
Voiculescu susține că Rafila știa consecințele refuzului ofertei PfizerVostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a susținut, într-o postare pe Facebook, că Alexandru Rafila ar fi cunoscut consecințele financiare ale lipsei unui răspuns la oferta Pfizer.
„Tocmai m-a sunat cineva din Ministerul Sănătății să îmi spună că dl. Rafila știa exact care sunt consecințele pentru România dacă nu va răspunde la oferta Pfizer – că România va plăti sute de milioane de euro în plus – dar s-ar fi lăsat convins de apropiați care îi spuneau: «lasă-l Sandule, e prejudiciul lui Cîțu, cu cât mai mare, cu atât mai bine. N-ai văzut că îl îngroapă și pe Voiculescu deși nu a decis ăla nimic…» Eu sunt șocat, recunosc că îmi e greu să procesez așa ceva”, a scris Voiculescu.
Procurorii DIICOT au luat urma scandalului fotografiilor din campania prezidențială din 2025, prezentate de Elena Lasconi, și au ajuns la o echipă de imagine (fotografi și operatori) implicată în campania electorală prezidențială a actualului președinte Nicușor Dan dar și la omul de afaceri craiovean, Liviu Gheorghe Bicuți.
„Înscenarea” bănuită de procuroriPe scurt, procurorii cred că fotografiile care au fost publicate de Elena Lasconi că care i-ar fi arătat pe candidații Nicușor Dan și Victor Ponta întâlnindu-se cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București, ar fi fost realizate chiar de una dintre echipele implicate în campania din 2025, în realizarea fotografiilor fiind implicate mai multe persoane care s-au „mascat”, au făcut fotografiile dar au și închiriat locația din Tunari, Ilfov.
În scandalul pozelor din campanie ar fi implicați, potrivit unor surse judiciare:
„Persoanele care au interpretat cele trei personaje au fost identificate și audiate, respectiv:
„Se conturează implicarea în această activitate a numiților Bicuţi Andrei-Gabriel, (administrator S.C. Training Private Group S.R.L.) și tatăl acestuia, Bicuți Gheorghe-Liviu, cu în sensul că aceștia din urmă le-au trasat sarcini directe privind organizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. (…)
POP Alex-Gabriel – angajat pe funcția de ”operator imagine” în cadrul PRIVATE TRAINING GROUP SRL și colaborator al lui Mihai Cojocaru și implicit al CSTUDIO RO FILM SRL și totodată aceeași persoană care a pus la dispoziție mijloacele tehnice și a filmat cadrul filmului cu cei 3 actori interpretând persoanele Dan Nicușor Daniel, Ponta Victor Viorel și Coldea Florian-Mihail – a fost prezent în data de 06.03.2025 la filmarea clipului oficial de campanie al lui Nicușor Dan”, arată surse judiciare.
O parte din aceste date au fost publicate, astăzi, în premieră, și de G4Media.
Mihai Cojocaru – la filmări în campania lui Nicușor DanMihai Cojocaru, în campania lui Nicușor Dan. Fotografie de pe pagina de socializare a consilierei Ana Maria Geană
Din datele publice dar și din declarațiile lui Mihai Cojocaru – reiese că acesta a lucrat pentru președintele Nicușor Dan în campania electorală. Acesta deține CStudio Ro Film Production SRL și are un studio pe Strada Progresului din Capitală.
În imaginile de pe rețelele de socializare, Mihai Cojocaru apare cumva coordonând/ gestionând echipa de filmare a candidatului Dan, fiind alături de consiliera președintelui Ana Maria Geană. Ana Maria Geană este fosta consilieră a lui Nicușor Dan de la Primăria Capitalei, actual consilier de stat al Președintelui pentru românii de pretutindeni, în Departamentul de Politică Externă al Palatului Cotroceni.
În plus, Mihai Cojocaru apare ca fiind într-o relație de amiciție și cu Andrei Bicuți, băiatul omului de afaceri Gheorghe Liviu Bicuți. În angrenajul lui Cojocaru apare și Pop Alex-Gabriel, operator.
Firma de „activități fotografice” a lui Mihai Cojocaru, CStudio Ro Film Production SRL, apare în 2024, în datele Ministerului de Finanțe cu un singur salariat și pe o pierdere netă de 10871 lei.
Mihai Cojocaru recunoaște că a lucrat pentru candidatul Nicușor Dan. Despre scandalul pozelor și audierea la DIICOT: „Nu știu ce anume pot comenta sau nu. Nici aici nu știu ce să vă zic”Contactat de Mediafax, Mihai Cojocaru a recunoscut că a lucrat în campania președintelui Nicușor Dan: “Am lucrat împreună dar n-aș vrea să comentez”.
Întrebat ce a făcut la DIICOT, Cojocaru a spus: “Nu știu ce anume pot comenta sau nu. Nici aici nu știu ce să vă zic”
Întrebat dacă a fost audiat la DIICOT, Cojocaru a răspuns: “N-aș vrea să vă răspund, nu știu ce să vă răspund la asta, nu mă pricep, nu e zona mea. Nu mă pricep, nu știu ce pot să spun, ce nu pot să spun, nu înțeleg lucrurile acestea”
Solicitat să spună dacă a avut legătură cu scandalul pozelor din campanie, Mihai Cojocaru nu a vrut să dea niciun răspuns. „Nu cred că pot comenta, nu știu, nu mă pricep, nu este domeniul meu”. El a precizat că nu s-a ocupat de partea juridică, ci „doar a făcut lucruri practice”. Cojocaru a spus că s-a ocupat de filmări.
Cine sunt Andrei și Liviu Bicuți? Afaceri în zona PharmaAndrei Gabriel Bicuți este un tânăr de 29 de ani din Craiova, care lucrează în București și este fondator și administrator al societății Training Private Grup SRL. Firma se ocupă de servicii de suport întreprinderi, a fost înființată în 2023 și în 2025, în perioada campaniei, a fost pe profit. Potrivit datelor de la ministerul de finanțe, societatea tânărului Bicuți apare în 2025 cu un profit net de 162.000 de euro și 12 angajați pe 2025.
Andrei Gabriel Bicuți apare în relații amicale atât cu Ana Maria Geană, consiliera președintelui, cât și cu Mihai Cojocaru.
Tatăl său, Liviu Gheorghe Bicuți (52 de ani), tot din Craiova, apare, ca fondator al firmei Creative & Innovative Management SRL. Societatea, înființată în 2016, tot pentru servicii suport întreprinderi, se ocupă potrivit Ministerului de Finanțe, de comerț cu ridicata al produselor farmaceutice. În 2024, firma oferă consumabile și echipamente medicale, avea 14 salariați și un profit net declarat de 2,8 milioane de euro.
De altfel, omul de afaceri Liviu Gheorghe Bicuți este implicat în mai multe societăți din zona pharma, potrivit datelor oficiale.
Numele omului de afaceri Liviu Bicuți a mai apărut într-un material al Europeilibere în 2024, în contextul unor afaceri din Republica Moldova. Liviu Bicuți a fost prezentat ca un potențial investitor pentru clubul de fotbal Zimbru Chișinău. Această inițiativă a fost mediatizată în contextul unei colaborări cu Vasile Tarlev, care dorea să „salveze” clubul.
Victor Ponta, după prezența la DIICOT: „Sunt 4 suspecți”„Chiar am o bombă. Nu doar pentru mine, pentru noi toți. Unde credeți că am fost astăzi? La DIICOT, structura centrală. M-au chemat, parte vătămată. Știu că ați uitat: anul trecut pe vremea aceasta, a ieșit doamna Lasconi la Antena 3 cu niște poze, cu trei zile înainte de alegeri.
L-am prins pe Ponta cu Nicușor Dan și cu Coldea să întâlnesc în își ce casă. Bineînțeles, era o minciună. Numai doamna Lasconi putea să creadă prostia asta și cu prietenii ei.
Dar a doua zi am depus plângere penală. Știu, o să-mi ziceți că s-a împlinit aproape un an. I-am criticat pe cei de la DICOT, pe la televizor.
Dom’le, d-un an de zile nu puteți să dovediți că-i simplu, că pozele alea sunt false.
În primul rând, după întâlnirea de azi, vreau să le cer iertare. Oamenii sunt mult mai serioși decât eram eu obișnuit cu alții, care dădeau la presă, care se lăudau cu tot felul de dosare și după aia nu se mai întâmpla nimic.
Văd că la DICOT au făcut exact invers. Bravo. Nota 10.
Au cercetat, au cercetat, au făcut toate cele, că nu era doar că pozele sunt false. Aia-i simplu. Dar ce s-a întâmplat de fapt? Și azi m-am trezit, am fost acolo, oamenii super profi și au patru suspecți.
Patru, trei tineri și un tip mai în vârstă. Nu știu încă exact care-i rolul lor, dar deja erau cu avocații acolo. Nu-i cunosc, pe respectivii patru.
Am zis sigur, nu au fost ei candidați. Ei au lucrat pentru un candidat. Dar pentru cine? Că pentru Lasconi sigur n-au lucrat, că s-a făcut praf.
Pentru mine sigur nu, că m-au afectat destul de mult. Probabil că au fost și oameni suficient de naivi, proști, ce or fi fost ei, care chiar au crezut că mă duc eu să mă întâlnesc cu Nicușor Dan și cu Coldea, nu știu ce, casă din o prostie. Nu-i vorba doar de poze falsificate, e mult mai mult decât atât.
Oamenii ăia au fost super profi. Se pare că au găsit mult mai mult decât atât și aștept ca și voi, ca cei patru, să nu se ducă la pușcărie așa de proști.
Să zică de fapt cine i-a angajat, cine i-a plătit, că a fost o operațiune destul de complicată, au închiriat o casă, că cine a avut de câștigat știm toți cine a avut de câștigat din povestea aia.
Acum poate că unde dai și unde crapă, poate că a făcut cineva cu alt scop, dar s-a schimbat istoria României.
Nu doar a mea personală, nu știu dacă fără acele poze false intram eu în turul 2, poate intra altcineva în turul 2, habar n-am. Istoria nu se scrie cu dacă și cu parcă, dar foarte, foarte, foarte interesant.
Super profi cei de la DIICOT, mi-au plăcut. Aștept și eu ca și voi să aflăm cei cu cei patru care s-au găsit ei să se intervină în campania electorală. Și cine sunt cei care au prostit-o pe madam Lasconi? Încă o dată, eu nu cred că Elena Lasconi și-a dat seama că e folosită în orb, așa se spune în manuale de specialitate. A fost fraieră, au păcălit-o, cât avea, avea 10% în sondaje joi-seară și-a mai luat 3% la 3 zile după, din cauza acestei prostii cu pozele.
De s-a schimbat istoria României și eu cred că nu doar eu vreau să aflu ce a fost acolo, cred că și voi, așa că vă țin la curent”.
2 plângeri penale la DIICOT în scandalul pozelor prezentate de Elena LasconiPe 1 mai 2025, în ultimele zile de campanie și cu 3 zile înaintea primului tur de scrutin al prezidențialelor, Elena Lasconi, candidata USR, a publicat pe Facebook patru fotografii separate. Ea a susținut că acestea surprind o presupusă întâlnire secretă care ar fi avut loc în decembrie 2024 între: Nicușor Dan, primarul General al Capitalei, Victor Ponta, fost premier și candidat la Președinție și Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI.
Lasconi a sugerat că cei trei ieșeau din aceeași casă, cerând explicații publice despre legăturile dintre aceștia. Scopul postării a fost de a asocia imaginea lui Nicușor Dan cu figuri controversate („sistemul”), încercând să influențeze opțiunile electoratului de dreapta.
Replica celor vizați a fost imediată: Nicușor Dan și Victor Ponta au negat orice întâlnire, calificând imaginile drept „falsuri grosolane” și „fake-uri prost executate”.
La acel moment, experți în imagine au indicat „dovezi evidente” de manipulare digitală, sugerând că figurile (în special cea a lui Nicușor Dan) au fost introduse artificial în cadre.
Atât Nicușor Dan, cât și Victor Ponta au depus plângeri penale împotriva Elenei Lasconi pentru fals și înșelăciune.
Pe 2 mai 2025, Nicuşor Dan a anunţat că a depus plângere împotriva Elenei Lasconi pentru alterare de conţinut informatic, fals informatic şi înşelăciune, după ce aceasta a publicat mai multe imagini care sugerau că s-ar fi întâlnit cu fostul prim-adjunt de la SRI Florian Coldea.
„Prima dintre infracțiuni este de competența specială a DIICOT și de aceea am venit la DIICOT: alterare de conținut informatic”, a spus Dan, menționând că a solicitat și efectuarea unei expertize tehnice informatice.
„Întrebarea este cui ajută această mizerie: sistemului condus de Marcel Ciolacu și interfaței sale Crin Antonescu”, a declarat Nicușor Dan în fața Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Buletin de București a descoperit ulterior că respectiva locație, unde apar făcute fotografiile, se afla în comuna Tunari, Ilfov, și se numește Vila 13. Casa era disponibilă spre închiriere pe platforme online de tip Airbnb și Booking.
Meciul, disputat pe terenul celor de la Mallorca s-a încheiat cu scorul de 2-1. Gazdele au deschis scorul în minutul 42 prin reușita lui Manu Morlanes. Galacticii au egalat în minutul 88 prin Eder Militao.
Partida a fost decisă în prelungiri când Vedat Muriqi a închis tabela în minutul 90+1.
Real Madrid a pierdut puncte prețioase, fiind în continuare pe poziția secundă a campionatului, la patru puncte de rivalii de la FC Barcelona.
Catalanii urmează să joace sâmbătă cu Atletico Madrid de la 22:00.
Mallorca se afla pe poziția a 17-a în La Liga, ultima poziția din afara zonei de retrogradare, la egalitate de puncte (31) cu Sevilla și Alaves, ambele cu o partidă în minus.
Echipele de start
RCD Mallorca
Antrenor: Martin Demichelis
4-4-2: L. Román – P. Maffeo, O. Mascarell, M. Valjent, J. Mojica – Z. Luvumbo, S. Costa, M. Morlanes, S. Darder – P. Torre, V. Muriqi
Real Madrid
Antrenor: Alvaro Arbeloa
4-4-2: A. Lunin – A. Carreras, D. Huijsen, A. Rüdiger, T. Alexander-Arnold – A. Güler, A. Tchouaméni, E. Camavinga, M. Ángel – K. Mbappé, B. Díaz
Pelerinajul de Florii a început la Catedrala Națională, unde a fost oficiată slujba Vecerniei. Ulterior, au fost sfințite ramurile de salcie, oferite credincioșilor prezenți.
În jurul orei 16:15, ierarhi, preoți, monahi și mii de pelerini au pornit în procesiune pe traseul stabilit prin centrul Capitalei, cu opriri la Paraclisul Catedralei Naționale și la Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei.
Coloana de credincioși a ajuns la Catedrala Patriarhală în jurul orei 17:45, unde pelerinii au fost întâmpinați de Patriarhul Daniel, care a rostit rugăciunea de binecuvântare și a adresat un cuvânt de învățătură.
„La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”, se arată în mesajul publicat sâmbătă de premierul Ilie Bolojan.
Premierul punctează că deficitele bugetare crescute din ultimii ani au limitat capcitate de intervenție a statului, subliniind: „Acționăm în limita posibilităților pe care le avem”.
Șeful Guvernul a explicat costurile bugetare aferente măsurilor de sprijin luate de la începutul crizei energetice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.
Bolojan a spus că acciza rambursată transportatorilor fost mărită la aproape o treime, fiind un efort de 600 de milioane de lei. În cazul agricultorilor, subvenția de 2,7 lei pe litrul de motorină a fost prelungită, implicând un cost bugetar de 1.5 miliarde de lei.
Legat de reducerea accizei la motorină, premierul a spus că va genera un cost bugetar de 200 de milioane de lei, explicând că acciza pe benzină nu a fost redusă deoarece reprezintă doar 25% din consumul pieței.
Bolojan a mai explicat că taxa de solidaritate impusă profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează petrol românesc generează 90-100 de milioane de lei lunar.
Despre creșterea veniturilor statului din TVA ca urmare a creșterii prețurilor la pompă, prim-ministrul a spus: „Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei”.
”Așa cum se vede din sumele prezentate mai sus, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, se mai arată în mesajul publicat de Ilie Bolojan.
Decizia de scumpire a biletelor a fost votată, sâmbătă, în cadrul Consiliul de Administrație al Metrorex.
În luna ianuarie a anului trecut a mai existat o creștere a tarifelor la călătoriile cu metroul, biletele fiind majorate de la 3 la 5 lei. Tot atunci a crescut și tariful abonamentelor de călătorie.
Atunci, creșterile tarifelor de călătorie au fost puse pe seama echilibrării bugetului și a reducerii cheltuielilor de exploatare.
Declarația a fost făcută de șeful guvernului de la Bratislava după o convorbire cu omologul său maghiar, Viktor Orban,
„UE și în special Comisia Europeană ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia și să asigure un mediu politic și juridic care să permită fiecărei state membre și UE în ansamblu să refacă rezervele de gaze și petrol lipsă și să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele și direcțiile posibile, inclusiv din Rusia”, se arată în declarația premierului slovac, citată de Reuters.
Solicitarea lui Fico vine după ce comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a făcut apel la cetățenii și guvernele blocului comunitar să adopte măsuri de reducere a consumului, inclusiv încurajarea muncii de acasă și limitarea deplasărilor.
După ce Israel și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, Teheranul a închis strâmtoarea Ormuz, o rută care e tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol.
Astfel prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril, în condițiile în care înaintea declanșării conflictului, cotațiile se situat la aproximativ 70 de dolari pe baril.
Irakul a închis un punct de trecere a frontierei cu Iranul după ce, în urma unor atacuri aeriene, un cetățean irakian a fost ucis pe teritoriul iranian, potrivit Sky News.
Punctul de trecere Shalamcheh reprezintă o rută vitală de aprovizionare pentru importurile de produse alimentare din Iran în Irak, iar orice întrerupere prelungită ar putea afecta rapid aprovizionarea piețelor locale.
Alți cinci cetățeni irakieni au fost răniți grav în urma atacurilor, care au lovit o zonă de primire a pasagerilor de pe partea iraniană a punctului de trecere.
Oficialii au declarat că au văzut drone survolând zona cu câteva momente înainte de explozii.
Autoritățile de frontieră irakiene au declarat că au fost informate de oficialii iranieni că circulația camioanelor și a pasagerilor va fi restabilită în următoarele ore, odată ce lucrările la sistemele de tranzit și de pașapoarte vor fi finalizate.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a afirmat că oferise anterior Teheranului un termen-limită pentru „a încheia un acord” sau pentru a redeschide această rută strategică, subliniind că timpul este pe cale să expire.
„Vă amintiți când i-am dat Iranului zece zile să ÎNCHEIE UN ACORD sau să REDESCHIDĂ STRÂMTOAREA ORMUZ. Timpul se scurge – mai sunt 48 de ore până când iadul se va dezlănțui asupra lor”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social.
Avertismentul vine după alte ultimatumuri lansate în ultimele zile, în care Trump a amenințat că va lovi infrastructura Iranului, inclusiv centrale electrice, dacă strâmtoarea, o rută vitală pentru transportul global de petrol, nu va fi redeschisă complet navigației.
Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, este blocată în mare parte de la izbucnirea războiului, ceea ce a dus la scumpirea petrolului și a amplificat temerile privind efectele asupra economiei globale.
„Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Mehedinți, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Mehedinți, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, cetățean turc, de 45 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional și intern de droguri de mare risc”, se arată în informarea emisă de IPJ Mehedinți.
În urma cercetărilor, autoritățile au interceptat vineri TIR-ul condus de suspect în urma percheziției efectuate asupra capului tractor, anchetatorii au descoperit două genți în care se aflau 30 de kilograme de cocaină, împărțite în 33 de pungi.
Bărbatul a fost reținut sâmbătă de procurorii DIICOT – Mehedinți care vor propune arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Acțiunea a fost realizată în cooperare cu autorități judiciare din Uniunea Europeană și cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al brigăzilor din Craiova și Timișoara, al Poliției municipiului Orșova, dar și al Jandarmeriei Mehedinți.
Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au cerut introducerea unei taxe la nivelul întregii Uniuni Europene într-o scrisoare adresată comisarului european pentru climă, Wopke Hoekstra, potrivit Bloomberg și Reuters.
Ei au scris că o astfel de măsură ar „transmite un mesaj clar că cei care profită de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția pentru a reduce povara asupra publicului larg”.
Fără a oferi detalii, miniștrii au făcut trimitere la o măsură similară introdusă în 2022, după ce prețurile gazelor au explodat în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În timpul acelei crize energetice, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru reducerea consumului de gaze cu 15%, a impus un plafon pentru prețul gazelor și a introdus o taxă pe profiturile excepționale ale producătorilor de energie.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat săptămâna trecută că blocul comunitar analizează reintroducerea instrumentelor folosite în 2022, dar a subliniat că atunci a fost vorba în principal despre o criză a gazelor, în timp ce actualul conflict generează „o gamă mai largă de probleme”.
În scrisoarea lor, cei cinci miniștri au sugerat Comisiei să analizeze „dacă și cum profiturile realizate în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse într-un mod mai țintit decât în cazul contribuției de solidaritate din 2022”.
Gazdele au deschis scorul încă din minutul 5, după un corner. Mingea a fost deviată de Patrick spre bara a doua, de unde Joao Lameira a reluat în poartă pentru 1-0.
Oțelul și-a dublat avantajul în minutul 54, când Andrei Ciobanu a înscris spectaculos din lovitură liberă.
Sibienii au avut șansa de a reduce din diferență în minutul 70, când Gjorgjievski a trimis periculos spre poartă, însă Dur-Bozoancă a intervenit salvator.
În urma acestui rezultat, Oțelul Galați urcă pe locul 10 în clasament, cu 24 de puncte. De cealaltă parte, Hermannstadt rămâne pe locul 15, poziție direct retrogradabilă.
Echipele de start:Oțelul Galați: Dur-Bozoancă – Zhelev, Zivulic, Ne Lopes, Kazu – Ciobanu, Lameira – Bană, Andrezinho, Luan Campos – Fernandes.
Rezerve: I. Popescu, Ursu, Conrado, Rus, E. Neicu, Chira, Bordun, Bruno Paz, D. Sandu, E. Neicu, Debeljuh;
Antrenor: Stjepan Tomas.
FC Hermannstadt: Lazar – Căpușă, Karo, Chorbadzhiyski, Stancu – Jair, Ivanov, Dr. Albu – Simba, Sg. Buș, Neguț;
Rezerve: Muțiu, Pop, Stoica, Issah, Barstan, Ciubotaru, Zargary, Politic, Balaure, Afalna, Marko;
Antrenor: Dorinel Munteanu.
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev.
Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP.
„Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X.
Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post.
Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.
În UE, un total de șapte țări au îndeplinit deja obiectivul pentru 2030 de a recicla cel puțin 70% din totalul deșeurilor de ambalaje: Belgia, Olanda, Italia, Republica Cehă, Slovenia, Slovacia și Spania. Doar una dintre acestea, Slovenia, se află în regiunea Balcanilor, potrivit Eurostat.
UE generează 177,8 kg de deșeuri de ambalaje pe persoană pe an, dintre care 35,3 kg provin din ambalaje din plastic, conform statisticilor din 2023 citate de Euronews.
Iată cum se descurcă celelalte țări din peninsulă în ceea ce privește reciclarea deșeurilor:
SloveniaDeșeuri reciclate: 59,8%
Deșeuri de ambalaje reciclate: 73,6%
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 51,5%
În Slovenia, deșeurile sunt sortate acasă în deșeuri biodegradabile, hârtie, materiale plastice, sticlă, deșeuri menajere mixte și textile. Colectarea funcționează pe baza unui sistem „din ușă în ușă”, majoritatea municipalităților asigurând ridicarea regulată direct de la gospodării. De asemenea, sunt disponibile containere publice și puncte speciale de colectare pentru anumite tipuri de deșeuri.
Ambalajele trebuie separate în conformitate cu Regulamentul privind gestionarea ambalajelor. Producătorii și importatorii sunt responsabili pentru costurile de gestionare a ambalajelor pe care le introduc pe piață. Taxele de mediu se aplică și ambalajelor, produselor electronice și altor deșeuri.
Țara respectă principiul „poluatorul plătește”, conform căruia gospodăriile plătesc o taxă pe deșeuri în funcție de cantitatea de deșeuri pe care o generează. Taxele depind de dimensiunea containerului și de frecvența colectării. Separarea corectă are ca rezultat mai puține deșeuri amestecate și costuri mai mici, în timp ce separarea necorespunzătoare duce la taxe mai mari. Anumite tipuri de deșeuri, cum ar fi materialele reciclabile și vehiculele scoase din uz, pot fi eliminate gratuit.
Încălcarea regulilor de colectare separată poate duce la amenzi impuse de către companiile municipale și autoritățile de inspecție.
TurciaDeșeuri reciclate: nu există date Eurostat (37,5% conform statisticilor naționale pentru 2025)
Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date
În ultimii nouă ani, reciclarea în Turcia a fost o parte integrantă a programului Zero Deșeuri, implementat sub auspiciile Primei Doamne Emine Erdogan. Strategia își propune să atingă 70% deșeuri reciclate până în 2053. Până în 2025, rata de reciclare a fost de 37,5%, în creștere de la 13% în primul an al programului.
Conform celor mai recente date de la Ministerul Mediului, Schimbărilor Climatice și Urbanizării, în Turcia au fost reciclate 90 de milioane de tone de deșeuri de la începutul programului în 2017. Cea mai mare pondere o reprezintă hârtia, cu 36,1 milioane de tone, urmată de ambalajele din materiale organice, cu 30,6 milioane de tone. Plasticul reciclat însumează 10,2 milioane de tone, sticla 3,5 milioane de tone, iar ambalajele și dozele metalice 9,6 milioane de tone.
Colectarea separată a deșeurilor este implementată în 217.000 de clădiri din întreaga țară.
Începând cu 2019, pungile de plastic din Turcia nu mai sunt gratuite. Prețul lor actual este simbolic – 1 TRY (0,02 eurocenți) la începutul acestui an. Potrivit publicației online Gıda Hattı, o persoană din Turcia folosește în medie 312 pungi pe an, în timp ce Europa își propune să reducă acest număr la 40 de persoană.
În plus, a fost instituit un sistem de depozitare în 53 de provincii și se preconizează că va acoperi toate cele 81 de provincii până la sfârșitul anului 2026. În prezent, la nivel național au fost instalate 834 de mașini de reciclare, utilizate de 117.000 de persoane înregistrate. Prin intermediul acestor mașini, au fost colectate 12,5 milioane de ambalaje și doze din diverse materiale. Dintre acestea, 200 de tone (64%) sunt din plastic, 504 tone (31%) sunt din sticlă și 11 tone (5%) sunt ambalaje și doze metalice. Sistemul de depozitare a economisit până în prezent 3 milioane de lire sterline (aproximativ 58.305 euro).
CroaţiaDeșeuri reciclate: 36%
Deșeuri de ambalaje reciclate: 51,9%
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 28,2%
Croația aplică o Lege privind gestionarea deșeurilor care impune separarea strictă a deșeurilor la nivel menajer pentru a crește rata de reciclare la 65% până în 2030. Legea reglementează colectarea separată a materialelor plastice, hârtiei, sticlei, metalelor și a deșeurilor menajere generale. Amenzile pentru încălcarea legii variază între 100 și 250 de euro pentru persoanele fizice și între 600 și 1.300 de euro pentru persoanele juridice.
Croația respectă, de asemenea, principiul „plătește pe măsură ce arunci”, conform căruia taxele pentru deșeuri sunt determinate în funcție de cantitatea de deșeuri mixte generate. Cu cât cetățenii își separă mai corect deșeurile, cu atât plătesc mai puțin. În plus, se aplică un sistem de garanție pentru recipientele de băuturi, cum ar fi sticlele și dozele; garanția este rambursată consumatorilor atunci când recipientul este returnat la un magazin pentru reciclare.
Cetățenii pot, de asemenea, să elimine gratuit anumite tipuri de deșeuri, inclusiv electronice, deșeuri periculoase și obiecte voluminoase, la punctele de colectare desemnate.
AlbaniaDeșeuri reciclate: 18,8%
Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date
În 2024, Albania a produs un total de 862,2 mii de tone de deșeuri, majoritatea ajungând la gropile de gunoi, conform datelor citate de portalul de știri albanez Pozitivi. Potrivit Institutului Albanez de Statistică (INSTAT), albanezul mediu generează 360 kg de deșeuri pe an, majoritatea organice. În ciuda capacității semnificative de reciclare a industriei albaneze, doar aproximativ 18-19% din deșeuri sunt de fapt reciclate în țară, notează Pozitivi.
În 2022, Albania a interzis utilizarea pungilor de plastic subțiri și a pungilor de plastic de unică folosință. Astăzi, supermarketurile oferă pungi de plastic mai groase și mai durabile, care continuă să fie utilizate pe scară largă de către populație.
Anul trecut, Albania și-a înființat Ministerul Mediului, iar din ianuarie anul acesta, Operatorul Național de Tratare a Deșeurilor (AKEM) este operațional în cadrul acestuia. Potrivit ministrului mediului din Albania, Sofjan Jaupaj, acest operator deținut în totalitate de stat va gestiona tratarea deșeurilor cu o abordare clară a economiei circulare, aplicând principii de reducere a deșeurilor și reciclare.
GreciaDeșeuri reciclate: 17,4%
Deșeuri de ambalaje reciclate: 48%
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,7%
Reciclarea în Grecia rămâne o provocare serioasă, în ciuda presiunii publice și instituționale tot mai mari, relatează publicația greacă Proto Thema.
Conform datelor citate, țara reciclează mai puțin de 20% din deșeuri, în timp ce majoritatea, aproximativ 80%, sunt încă trimise la gropile de gunoi. Acest lucru plasează Grecia printre țările UE cu cele mai slabe performanțe în acest sens și a dus la sancțiuni financiare și la o supraveghere sporită din partea instituțiilor europene. Mass-media notează că, în ciuda strategiilor și finanțării, rezultatele concrete rămân limitate.
Presa locală reamintește, de asemenea, că UE își propune să reducă deșeurile depozitate la maximum 10% până în 2035, o țintă pe care Grecia riscă să o rateze.
Ediția online a ziarului Kathimerini a relatat în februarie că Grecia a început să implementeze un sistem național pentru returnarea și reciclarea sticlelor de plastic și a dozelor de aluminiu. Sistemul este planificat să acopere întreaga țară în termen de doi ani și va include 4.200 de mașini de reciclare și 9.700 de puncte de colectare. Obiectivul este de a atinge un procent de reciclare de 90% din acest tip de deșeuri.
În februarie, autoritățile locale din Atena au anunțat extinderea rețelei așa-numitelor pubele maro pentru deșeuri biologice. Un program special include deja peste 12.000 de gospodării, având ca scop transformarea acestui tip de deșeuri în compost potrivit pentru fertilizare și amenajarea teritoriului.
Conform datelor Eurostat, Grecia are cele mai bune rezultate în ceea ce privește reciclarea deșeurilor electronice, ajungând la 82%, ceea ce este egal cu media UE.
CipruDeșeuri reciclate: 15,8%
Deșeuri de ambalaje reciclate: 69,5% (2022)
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 39,1% (2022)
În Republica Cipru, principiul „poluatorul plătește” se aplică atât întreprinderilor, cât și gospodăriilor, fiind implementat printr-un sistem „Pay-As-You-Throw” (Plătește pe măsură ce arunci).
Conform sistemului, gospodăriile și unitățile comerciale, pe lângă o taxă standard de colectare a deșeurilor, achiziționează saci sau containere preplătite de diferite dimensiuni, care sunt utilizate pentru eliminarea deșeurilor nereciclabile. Cetățenii plătesc în funcție de volumul de deșeuri nereciclabile pe care îl generează, creând un stimulent pentru separarea deșeurilor în fluxuri reciclabile și nereciclabile.
Deșeurile organice din bucătărie sunt colectate separat în containere special amenajate, pentru care nu se percepe nicio taxă preplătită pentru pungi sau containere.
Deșeurile reciclabile sunt colectate fie în containere speciale, fie în saci speciali lăsați în fața locuințelor. Potrivit companiei Green Dot, care deservește peste 90% din populație în zonele controlate de guvern, ambalajele din plastic, metal și carton pentru băuturi sunt plasate în saci speciali pentru colectarea de la marginea trotuarului. Hârtia este colectată în saci separați și colectată similar, în timp ce ambalajele din sticlă sunt depozitate în containere special amenajate.
SerbiaDeșeuri reciclate: 15,2%
Deșeuri de ambalaje reciclate: fără date
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: nu există date
Serbia generează anual aproximativ trei milioane de tone de deșeuri menajere, dar doar 15,5% sunt reciclate, potrivit ONG-ului Alianța Națională pentru Dezvoltare Economică Locală (NALED). Aproximativ 90% din deșeurile menajere ajung în continuare la gropile de gunoi în loc de centrele de reciclare, iar în multe municipalități, 90-100% din deșeuri sunt pur și simplu aruncate în gropi de gunoi.
Statisticile oficiale raportează 2.689 de gropi de gunoi ilegale în Serbia, în timp ce ONG-urile estimează peste 3.500. În 2025, guvernul sârb a furnizat peste 4.200 de pubele de gunoi și 1.178 de containere în 44 de municipalități și a introdus noi camioane moderne de gunoi în 17 orașe, potrivit Ministerului Ecologiei.
În decembrie 2025, Serbia a adoptat o nouă Lege privind gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, de când guvernul a anulat regulamentul anterior privind alocarea fondurilor pentru stimulentele de reciclare, la 1 ianuarie 2026 a apărut un vid juridic, perturbând activitatea companiilor de reciclare care se bazează pe finanțare de stat.
Oficialii declară că noua lege se aliniază la standardele UE, introduce un control sporit prin monitorizarea digitală a fluxurilor de deșeuri și permite importul de deșeuri nepericuloase în scopuri energetice, cu scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a spori competitivitatea economică. Legea descentralizează procesul de autorizare pentru colectarea, transportul, depozitarea și tratarea deșeurilor nepericuloase și inerte, oferind autorităților locale competența de a emite autorizații pentru teritoriile lor.
Experții avertizează că, în aceste circumstanțe, 120.000 de tone de deșeuri ar putea ajunge în mediul sârbesc în 2026, provocând potențial un dezastru ecologic.
De la 1 ianuarie 2026, fabricile de reciclare și-au redus forța de muncă cu 70%.
RomâniaDeșeuri reciclate: 12,4%
Deșeuri de ambalaje reciclate: 37,3% (2022)
Deșeuri de ambalaje din plastic reciclat: 32,4% (2022)
România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor, conform unui raport al Comisiei Europene din iunie 2025. În ciuda taxelor și amenzilor UE, țara reciclează doar aproximativ 12% din deșeuri, comparativ cu o medie UE de aproximativ 50%.
România generează anual 303 kg de deșeuri menajere pe persoană, dintre care 74% sunt depozitate la gropile de gunoi, mult peste obiectivul UE de maximum 10% până în 2035. Potrivit Gărzii Naționale de Mediu, 88% din deșeurile colectate nu sunt reciclate. Legea obligă autoritățile locale să asigure colectarea separată a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă, iar de anul trecut, și a deșeurilor textile. Cu toate acestea, mai multe regiuni încă nu dispun de sisteme complet integrate de gestionare a deșeurilor, iar chiar și în București, pubelele și containerele de reciclare sunt rare.
La sfârșitul anului 2023, România a introdus un nou sistem de returnare a sticlelor de plastic și sticlă. Consumatorii returnează sticlele prin intermediul unor automate speciale din lanțurile mari de magazine și primesc un voucher (0,50 RON sau 0,10 EUR per sticlă) care poate fi folosit la casă pentru reduceri.
BulgariaBulgaria se numără printre țările UE cu cele mai scăzute rate de reciclare – mai puțin de 20% din deșeurile menajere sunt reciclate, comparativ cu o medie UE de aproape 48%, a remarcat recent Nikolay Nedelkov, viceprimarul pentru ecologie al municipiului Sofia, citând date oficiale de la Comisia Europeană. În același timp, obiectivele naționale vizează reciclarea a peste 65% din deșeuri până în 2035, cu reducerea depozitării deșeurilor la 10%, a reamintit el.
Într-adevăr, conform datelor Eurostat din 2023, Bulgaria reciclează doar 16,7% din deșeurile sale, comparativ cu o medie generală a UE de 47,9%. În Europa, liderul absolut pentru acel an este Germania cu 68,7%, urmată de Austria cu 62,8% și Slovenia cu 59,8%.
Conform celor mai recente date Eurostat pentru Bulgaria în 2022, țara a reciclat 58,3% din deșeurile de ambalaje și 39,5% din deșeurile de ambalaje din plastic. În UE, rata medie de reciclare a deșeurilor de ambalaje în 2022 a fost de 65,3%, crescând la 67,5% în 2023. Cea mai mare pondere de deșeuri de ambalaje reciclate în Europa în 2023 a fost în Belgia, cu 79,7%, urmată de Islanda cu 77,3% și Țările de Jos cu 75,8%.
Totul s-ar fi petrecut, joi seară. Tânărul, care conducea o mașină fără plăcuțe de înmatriculare a fost prins de doi pădurari din Parcul Natural Lunca Mureșului, în timp ce se afla la furat de lemne. Cei doi pădurari l-au urmărit. Atunci când pădurarii i-au verificat mașina, tânărul a devenit recalcitrant, și i-ar fi agresat pe cei doi.
Potrivit surselor din anchetă, cei doi pădurari au fost bătuți cu parul în zona mâinilor și a picioarelor, iar tânărul le-a spart un geam al mașinii.
În urma incidentului, unul dintre cei doi pădurari a primit două zile de îngriji medicale, iar al doilea pădurar a primit 7 zile de îngrijiri medicale.
„În fapt, la data de 02 aprilie 2026, în jurul orei 20:00, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că două persoane, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în Parcul Natural Lunca Mureșului, au observat un autoturism fără plăcuțe de înmatriculare, pe care l-au urmărit și oprit în apropierea localității Saravale.
În momentul opririi, conducătorul autoturismului ar fi agresat cele două persoane, în vârstă de 37 de ani și 48 de ani și ar fi provocat distrugeri autoturismului acestora”, potrivit polițiștilor IPJ Timiș.
Polițiștii Secției 11 Rurale Sânnicolau Mare, au intervenit la fața locului, l-au reținut pe tânăr pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj comis asupra personalului silvic și distrugere, iar lemnele din mașina acestuia au fost confiscate.
Poliția continuă cercetările pentru stabilirea întregii situații de fapt și luarea măsurilor legale.
Reamintim că sâmbătă, ministra Mediului Diana Buzoianu a avut o reacție dură la aflarea cazului. Oficiala a propus ca Romsilva să cumpere bodycam-uri pentru pădurari, la nivel național.
Potrivit AP, Organizația pentru Energie Atomică din Iran a anunțat, într-o postare pe rețelele de socializare, că un atac aerian în apropierea centralei nucleare de la Bushehr a provocat moartea unui agent de pază și a avariat o clădire auxiliară.
Agenția nucleară a ONU afirmă că nu s-a înregistrat o creștere a radiațiilor după atacul din apropierea centralei nucleare din Iran.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică a transmis că a fost informată de Iran cu privire la atacul din apropierea complexului nuclear de la Bushehr.
„Nu s-a raportat nicio creștere a nivelurilor de radiații” în urma atacului, a declarat AIEA într-o postare pe rețelele de socializare.
Este a patra oară când centrala este ținta unui atac în timpul războiului.
Centrala nucleară de la Bushehr utilizează uraniu slab îmbogățit din Rusia, precum și tehnicieni ruși, pentru a furniza aproximativ 1.000 de megawați de energie electrică pentru Iran.
