MediaFax.ro

Autoritatea Națională pentru Cercetare anunță că Agenția Spațială Europeană (ESA) și Centrul German de Aeronautică și Astronautică (DLR) au lansat procesul de selecție pentru studiul Solis100, un program de cercetare ce va reproduce, timp de 100 de zile, condițiile de trai și muncă dintr-un modul de stație spațială.

Instituția precizează că studiul este programat pentru primăvara anului 2026, la Köln, și urmărește „investigarea aprofundată a adaptării psihofiziologice a echipajelor la izolarea prelungită, un domeniu esențial pentru pregătirea misiunilor europene de explorare lunară și marțiană”.

Potrivit ANC, participanții vor locui și își vor desfășura activitatea într-un mediu complet închis, împreună cu alți cinci membri ai echipei, urmând un program strict care include activități experimentale, exerciții fizice zilnice, proceduri de întreținere a modulului și respectarea unui set riguros de protocoale operaționale.

„Contribuția lor va furniza date valoroase pentru calibrarea sistemelor și procedurilor utilizate în misiunile cu echipaj uman de lungă durată, accelerând progresul științific european în domeniul zborurilor spațiale”, a subliniat Autoritatea Națională pentru Cercetare.

Studiul oferă o remunerație brută de 23.000 de euro, achitată integral la finalizarea programului, precum și acoperirea completă a cheltuielilor pe parcursul celor o sută de zile.

„Participanții vor beneficia de o experiență științifică de prim rang, utilizată direct de ESA în dezvoltarea strategiilor și tehnologiilor aferente explorării spațiale umane”, a adăugat instituția.

Selecția este deschisă persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 55 de ani, aflate în stare excelentă de sănătate, deținând o diplomă universitară, indiferent de domeniu și demonstrând competențe avansate de comunicare în limba engleză, echivalente nivelului C1.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 12 decembrie 2025, iar înscrierea se realizează exclusiv prin intermediul platformei dedicate.

Numărul de locuri disponibil este extrem de redus, fiind limitat la șase pentru întregul spațiu european.

ANC amintește că România este stat membru ESA din 2011 și că „implicarea în studiul Solis100 constituie o oportunitate remarcabilă pentru specialiștii români de a contribui direct la efortul european de extindere a capabilităților umane în mediul extraterestru”.

Potrivit AUR, mai multe conturi și publicații online ar fi continuat campania electorală în 6 decembrie, prin materiale considerate de partid drept propagandă de influențare a alegătorilor. 

„AUR a semnalat oficial că numeroase conturi și publicații online au continuat campania electorală cu o zi înainte de vot, prin articole, postări și etichetări menite să influențeze electoratul. Deși dovezile au fost depuse la dosar, majoritatea BEJ Buzău, formată din reprezentanți PSD, judecători, AEP, minorități, UDMR, ACT și PRM, a decis să respingă toate sesizările fără a analiza fondul problemei”, se arată în comunicatul partidului, emis sâmbătă. 

Potrivit partidului, „Această atitudine ridică semne grave de întrebare privind imparțialitatea BEJ și respectarea dreptului cetățenilor la un vot liber, neinfluențat. AUR consideră că astfel de decizii compromit încrederea publică în procesul electoral chiar în ajunul alegerilor”. 

Duminică, în cadrul alegerilor parțiale din România, buzoienii își vor alege președintele Consiliului Județean după ce Lucian Romașcanu, fostul președinte, a părăsit postul pentru a  la Curtea de Conturi Europeană.

Printre candidați se numără fostul premier PSD, Marcel CIolacu, Mihai-Răzvan Moraru din partea alianței PNL-USR, iar din partea AUR, Ștefăniță-Alin Avrămescu. 

Autoritățile aeroportuare au confirmat redeschiderea spațiului aerian, după ce baloane venite dinspre Belarus au fost detectate în apropierea aeroportului. La o distanță de aproximativ 30 de kilometri de granița cu Belarus, activitatea aeroportului a fost perturbată de peste zece ori de la începutul lunii octombrie. 

Lituania acuză grupările de contrabandă cu țigări din Belarus că folosesc baloanele pentru transportul ilegal de mărfuri peste frontieră. 

De asemenea, guvernul lituanian îl consideră responsabil pe președintele belarus, Aleksandr Lukașenko pentru inacțiunea în prevenirea incidentelor. 

Incidentele au fost caracterizate de prim ministra, Inga Ruginiene drept „război hibrid”, iar la începutul săptămânii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat incidentele, promițând noi sancțiuni: „Un astfel de atac hibrid din partea regimului Lukașenko este complet inacceptabil. Pregătim măsuri suplimentare în cadrul regimului nostru de sancțiuni”. 

Ultima perturbare a traficului aerian a avut loc miercuri, iar vineri, prim-ministra a anunțat că intenționează să declarare stare de urgență din cauza incidentelor. 

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în intervalul sâmbătă ora 20:00 – duminică ora 08:00, în București, cerul va fi noros și va ploua slab. Vântul va sufla în general moderat, cu intensificări de 25–35 km/h. Temperatura minimă se va situa în jurul valorii de 3 grade.

Pentru ziua de duminică, 7 decembrie, ANM prognozează un cer mai mult noros în Capitală. Trecător vor fi posibile ploi slabe sau burniță, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 7–8 grade, iar minima se va situa între 3 și 4 grade. Noaptea va crește probabilitatea de ceață.

La nivel național, în intervalul sâmbătă ora 20:00 și duminică ora 08:00, cerul va fi mai mult noros, cu ploi în Banat, Oltenia și în cea mai mare parte a Munteniei, local în Dobrogea și Crișana, și pe arii restrânse în Transilvania și Moldova. La altitudini mari, în special în Carpații Meridionali, vor fi precipitații mixte. Temperaturile minime se vor încadra între –2 și 9 grade, iar izolat se va forma ceață, posibil asociată cu burniță.

Pentru ziua de duminică, meteorologii anunță că înnorările vor fi în general persistente în vestul, sudul și estul țării, unde local se vor semnala ploi slabe. Vântul va avea intensificări temporare în estul Munteniei și în Dobrogea, cu viteze de 50–55 km/h pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 și 12 grade, iar minimele între –2 și 6 grade.

Mai ales dimineața și noaptea, pe arii restrânse se va forma ceață, izolat asociată cu burniță.

Într-un comunicat de presă emis sâmbătă seara, Autoritatea Electorală Permanentă a publicat numărul de alegători care pot participa la scrutinul parțial din 7 decembrie. 

Potrivit datelor oficiale, 2.193.680 de cetățeni sunt înscriși în listele electorale permanente, iar alte 24.988 de persoane, cetățeni ai Uniunii Europene se află pe listele electorale complementare. 

În plus,  21.393 de cetățeni au dreptul de vot interzis. 

Pe lângă alegeri pentru Primarul General al Capitalei, se vor mai organiza alegeri parțiale pentru șefia Consiliului Județean Buzău, orașul Găești din Dâmbovița, dar și în alte 11 comune: Remetea (Bihor), Mihai Eminescu (Botoşani), Marga (Caraş-Severin), Dobromir şi Lumina (Constanţa), Găeşti (Dâmboviţa), Sopot (Dolj), Valea Ciorii (Ialomiţa), Vânători (Iaşi), Poienile de sub Munte şi Şieu (Maramureş), respectiv Cârţa (Sibiu).

În București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 în Sectorul 1, 292.894 în Sectorul 2, 440.813 în Sectorul 3, 269.362 în Sectorul 4, 239.783 în Sectorul 5 și 325.543 în Sectorul 6

„Aceasta nu a fost o perturbare, a fost o cădere completă a infrastructurii lor digitale”, a declarat o sursă pentru Kyiv Post. 

Operațiunea, realizată împreună cu echipa de hackeri BO Team, a fost desfășurată în dimneața zilei de sâmbătă și a dezactivat peste 700 de computere și servere, a șters peste 1.000 de conturi de utilizatori și a distrus sau criptat aproximativ 165 terabytes de date esențiale. 

Operațiunea a inclus și blocarea sistemelor de control al accesului, supraveghere video și  stocare de date. 

În plus, pe site-uri au fost publicate mesaje care marchează Ziua Forțelor Armate. 

Surse din cadrul serviciului de informații au susținut că acțiunea a fost un mesaj care să reamintească că „apărătorii Ucrainei luptă pe toate fronturile, inclusiv în spațiul cibernetic”. 

Eltrans+ este una dintre cele mai importante companii de logistică din Rusia, gestionând marfă internă și internațională pentru peste 5.000 de companii și transportând, printre altele, bunuri supuse sancțiunilor și componente electronice pentru industria de apărare.

Anterior, hackerii ucraineni au vizat un furnizor de internet din Siberia. În urma unei operațiuni desfășurate în iunie, compania Orion Telecom a suferit pierderi de 66 de milioane de ruble și  întreruperi ale infrastructurii esențiale. 

Rusia a anulat acordurile de cooperare militară încheiate cu Portugalia, Franța și Canada, printr-un decret publicat vineri, potrivit presei de stat ruse.

Autoritățile ruse au precizat că cele trei acorduri, semnate între 1989 și 2000, nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic, conform Euronews.

Acordurile au fost semnate într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Occident s-au îmbunătățit după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

Acordul cu Canada a fost semnat la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, în 1989, moment ce a marcat practic sfârșitul Războiului Rece, când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să refacă punțile cu statele occidentale.

Acordul cu Franța, din 1994, a urmat eforturilor președintelui Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile europene de securitate.

Inițial, Elțîn sperase ca Rusia să poată adera la NATO sau, cel puțin, să dezvolte un parteneriat special cu Alianța Nord-Atlantică, semnând tratate cu Franța care obligau cele două state să se consulte în timpul crizelor și să construiască „o rețea de pace și solidaritate” în Europa.

Acordul cu Portugalia, semnat în 2000, a fost încheiat într-o perioadă în care relațiile dintre Rusia și Portugalia erau foarte bune, iar vizitele la nivel înalt erau frecvente, în ciuda faptului că Portugalia era membră NATO.

De atunci, Kremlinul și președintele Vladimir Putin au adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident, acuzându-le că se apropie intenționat de granițele Rusiei și punând parțial pe seama lor declanșarea războiului din Ucraina, fără a prezenta dovezi.

Decizia de vineri urmează unui gest similar din iulie, când premierul Mihail Mișustin a anulat un acord de cooperare militaro-tehnică din 1996 cu Germania. Ministerul de Externe rus a acuzat atunci Berlinul că duce „o politică deschis ostilă” și manifestă „aspirații militariste tot mai agresive”.

Scorul a fost deschis în minutul 38. Adel Bettaieb a șutat de la aproximativ 12 metri, iar mingea a fost deviată de fundașul Szilard Veres în propria poartă.

Avantajul oaspeţilor a fost majorat în minutul 76 de Ricardo Matos, care a înscris după o acțiune personală de excepție.

În minutul 89, FC Argeș a primit un penalty, însă Caio Ferreira a executat slab, iar Eduard Pap a apărat fără probleme.

În urma acestui rezultat, FC Argeș ajunge la 33 de puncte după 19 etape și este pe locul 5 în clasament. Csikszereda rămâne cu 16 puncte și ocupă poziția a 14-a.

FK Csikszereda: Pap – Bloj, Palmeș, Csuros, Ferenczi – Vegh, Vereș – Anderson, Dusinszki, Bakos – Eppel

Rezerve: M. Simon, Kajan, Bencze, Celic, Kelemen, Noveli, Andrezly, Bodo, Szabo, Toth, Gergely, Szalay

Antrenor: Robert Ilyes

FC Argeș: Lazar – Oancea, M. Tudose, Sadriu, Borța – Sierra, Rață, Pîrvu – Moldoveanu, Matos, Bettaieb

Rezerve: Straton, Tofan, Briceag, Garutti, Orozco, Seto, R. Popescu, Blagaic, Rădescu, Tchassem, Caio, Manole

Antrenor: Bogdan Andone

Zelenski a declarat că Ucraina este determinată să continue cooperarea cu partea americană pentru a atinge o pace durabilă și justă. Discuțiile au avut loc după două zile de discuții între Witkoff, Kushner și negociatorul ucrainean Rustem Umerov în Miami, despre încheierea războiului. 

„Am acoperit numeroase aspecte și am trecut în revistă punctele cheie care ar putea asigura încetarea vărsării de sânge și eliminarea amenințării unei noi invazii rusești la scară largă, precum și riscul ca Rusia să nu își onoreze promisiunile, așa cum s-a întâmplat în mod repetat în trecut”, a transmis Zelenski pe X.

Președintele ucrainean a adăugat: „Ucraina este hotărâtă să continue să colaboreze cu bună-credință cu partea americană pentru a realiza cu adevărat pacea. Am convenit asupra următorilor pași și a formatelor discuțiilor cu Statele Unite. Îi mulțumesc președintelui Trump pentru o abordare atât de intensă a negocierilor”. 

Emisarul american Witkoff urma să îl informeze pe Umerov despre întâlnirea sa din Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. Zelenskiy a spus că așteaptă un raport detaliat de la Umerov la Kiev și a subliniat că „nu totul poate fi discutat la telefon”. 

Evenimentul a avut loc vineri, iar peste 5.000 de persoane au participat, însă imagini publicate online au arătat că mai multe femei nu respectau codul strict de îmbrăcăminte. 

„În ciuda avertismentelor anterioare privind necesitatea respectării legilor și reglementărilor actuale ale țării, precum și a principiilor religioase, cutumiare și profesionale… evenimentul a fost desfășurat într-un mod care a încălcat decența publică. Având în vedere încălcările care au avut loc și pe baza legilor și regulamentelor, a fost intentată o acțiune penală împotriva oficialilor și agenților care organizează acest eveniment”, a transmis procurorul local, notează agenția Mizan, citată de France 24. 

Arestarea celor doi a fost anunțată sâmbătă, punctandu-se că unul dintre ei este un oficial local al insulei Kish, iar celălat face parte dintr-o firma privată care a organizat maratonul. 

Deși femeile sunt obligate prin lege să-și acopere părul și să poarte haine largi și modeste în public, acest lucu nu este foarte frecvent. Schimbarea a venit în urma protestelor din 2022 generate de moarte în detenție a Mashei Amini, reținută de Poliția Moralității pentru nerespectarea codului vestimentar. 

Săptămâna aceasta, majoritatea parlamentarilor au acuzat autoritățile că nu aplică legislația privind vestimentația femeilor, iar ministrul Justiției, Gholamhossein Mohseni Ejei, a cerut aplicarea mai strictă a acesteia.

Pilotul Red Bull i-a devansat în calificări pe Lando Norris și Oscar Piastri, ambii de la McLaren, relatează AFP.

Norris a încheiat pe locul al doilea, la 0,201 secunde în urma lui Verstappen, iar Piastri a terminat pe locul al treilea.

Cei trei vor lupta duminică pentru titlul mondial la piloţi.

Lando Norris, lider în clasament cu 12 puncte avans față de Verstappen, va deveni campion dacă termină pe podium.

George Russell, de la Mercedes, a încheiat calificările pe locul patru, urmat de Charles Leclerc (Ferrari) pe cinci.

Fernando Alonso s-a clasat al șaselea, iar Gabriel Bortoleto a încheiat pe locul șapte.

Top 10 a fost completat de Esteban Ocon, Isack Hadjar și Yuki Tsunoda, acesta din urmă fiind la ultima sa sesiune de calificări înainte de despărțirea de Red Bull.

„Sunt incredibil de fericit că sunt primul”, a spus Verstappen.

Olandezul luptă la Abu Dhabi pentru al cincilea său titlu mondial consecutiv, după ce a câștigat campionatele din 2021, 2022, 2023 și 2024.

Prin întâlnirea de luni de la Londra, Starmer intenționează să reafirme sprijinul ferm al Marii Britanii pentru Ucraina, în timp ce discuțiile se vor concentra și pe negocierile dintre Ucraina și Statele Unite pentru încheierea războiului. 

Cei patru lideri s-au întâlnit anterior în cadrul „Coaliției celor Dispuși” pentru a discuta  crearea unei forțe europene de menținere a păcii ce ar putea fi desfășurată în Ucraina în cazul unui armistițiu.  

Între timp, reprezentanți americani și ucraineni se află în a treia zi de discuții asupra unui proiect de acord de pace susținut de administrația Trump, însă Rusia a respins deja unele prevederi, în special cele legate de integritatea teritorială a Ucrainei și garanțiile de securitate.

Vineri, ambele delegații implicate în discuții au susținut că progresul în procesul de pace ține de „disponibilitatea Rusiei”. 

Atacurile au loc pe fondul atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene. În noapte de vineri spre sâmbătă, sute de drone și aproximativ 50 de rachete au vizat instalații critice de energie. 

„La data de 06.12.2025, în jurul orei 14:20, conducătorul unui autovehicul în vârstă de 26 de ani, care se deplasa pe strada Anghel Alexandru, dinspre strada Zețarilor către strada Luică, în dreptul imobilului cu nr. 2, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a pătruns pe sensul opus de circulație și a lovit un copac”, se arată într-o informare emisă de Brigada Rutieră a DGPMB. 

La fața locului au intervenit două ambulanțe SMURD, însă pentru că șoferul nu comunica cu autoritățile sosite la fața locului au spart geamul pasagerului din dreapta față pentru a putea interveni. 

După ce geamul a fost spar, șoferul a accelerat, lovind ușor ambulanțele SMURD. 

Acesta a fost testat pentru alcool sau droguri, rezultatele fiind negative. 

„Bărbatul nu a dorit acordarea de îngrijiri medicale. Acesta a fost condus la sediul Biroului Accidente Ușoare, în vederea întocmirii documentelor de constatare și luării măsurilor ce se impun. De asemenea, conducătorii ambulanțelor SMURD au fost îndrumați la Biroul Accidente Ușoare pentru a fi soluționată cauza”, conchide Brigada Rutieră. 

Strategia Națională de Securitate, publicată vineri, descrie viziunea lui Trump drept una de „realism flexibil” și susține că SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zonă de influență a Washingtonului, scrie Reuters.

Documentul avertizează, de asemenea, că Europa se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să își schimbe direcția.

Doctrina Monroe, formulată în 1823 de președintele american James Monroe, a fost un principiu de politică externă prin care Statele Unite declarau că emisfera vestică nu mai este deschisă colonizării sau intervențiilor europene.

În esență, mesajul era că orice amestec al puterilor europene în treburile Americilor va fi considerat o amenințare la adresa securității SUA, în timp ce Washingtonul se angaja să nu intervină în conflictele interne ale Europei.

De-a lungul timpului, doctrina a devenit fundamentul expansiunii și influenței americane în America Latină.

Documentul reprezintă cea mai clară exprimare a dorinței lui Trump de a zdruncina ordinea mondială de după al Doilea Război Mondial, condusă de Statele Unite și construită pe o rețea de alianțe și grupuri multilaterale, și de a o redefini prin prisma doctrinei „America First”.

„Politica externă a președintelui Trump este pragmatică fără a fi «adepta pragmatismului», realistică fără a fi «realistă», principială fără a fi «idealistică», puternică fără a fi «belicoasă» și temperată fără a fi «pacifistă»”, se arată în documentul de 29 de pagini.

Documentul, publicat de fiecare nouă administrație și care ghidează activitatea multor agenții guvernamentale, afirmă că Trump va „restaura preeminența americană” în emisfera vestică și plasează regiunea în fruntea priorităților de politică externă ale administrației.

„Acest ‘Corolar al lui Trump’ la Doctrina Monroe este o restaurare puternică și bazată pe bun simț a puterii și priorităților americane, în concordanță cu interesele de securitate ale Statelor Unite”, afirmă documentul, sugerând că masiva desfășurare militară americană din regiune nu este temporară.

De la preluarea mandatului în ianuarie, criticii au spus că retorica lui Trump evocă un imperialism modern în emisfera vestică. La scurt timp după instalarea la Casa Albă, el a vorbit, în termeni vagi, despre recucerirea Canalului Panama și anexarea Groenlandei și Canadei.

Mai recent, creșterea prezenței militare americane în Caraibe și amenințările cu atacuri în Venezuela și în alte țări unde operează carteluri de droguri au amplificat îngrijorările într-o regiune în care Washingtonul are un istoric problematic de intervenții militare.

Documentul face trimitere și la influența economică tot mai mare a Chinei în America Latină, care a îngrijorat administrațiile americane succesive, și la obiectivul de a o contracara.

În Asia, documentul afirmă că Trump urmărește să descurajeze un conflict cu China în legătură cu Taiwanul și Marea Chinei de Sud prin consolidarea puterii militare a SUA și a aliaților lor.

„Descurajarea unui conflict în privința Taiwanului, ideal prin păstrarea unei superiorități militare clare, este o prioritate”, se arată în document.

Chestiunea a reprezentat de ani de zile un punct sensibil în relațiile SUA–China.

Dar Trump are un istoric de acțiuni neconvenționale în politica externă, ceea ce face dificil de anticipat cum s-ar putea traduce această formalizare a temelor de securitate națională în acțiuni concrete.

În document, administrația adoptă o viziune sumbră asupra aliaților tradiționali din Europa, avertizând că bătrânul continent se confruntă cu o „erodare civilizațională” și trebuie să-și schimbe direcția dacă vrea să rămână un aliat de încredere al Statelor Unite.

„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în câteva decenii cel târziu, unele state membre NATO să devină majoritar non-europene”, afirmă documentul.

Unii analiști europeni au remarcat că documentul reia teme promovate de partidele de extremă dreapta, devenite principala forță de opoziție în Germania, Franța și alte state aliate tradițional cu SUA.

Administrația Trump, afirmă documentul, își dorește să restabilească „identitatea occidentală” în Europa.

Oficialii europeni au respins tonul Washingtonului, însă, în timp ce încearcă să-și refacă armatele pentru a răspunde amenințării din partea Rusiei, rămân în mare măsură dependenți de sprijinul militar al Statelor Unite.

Documentul spune că este în interesul strategic al Statelor Unite să negocieze o rezolvare rapidă în Ucraina și să restabilească „stabilitatea strategică” cu Rusia.

Trump are un istoric de declarații pozitive la adresa președintelui rus Vladimir Putin, care i-au atras critici îndelungate că ar fi „blând față de Rusia”.

„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou. 

Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul.

Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului. 

Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă. 

Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment. 

De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere. 

„Am fost în contact cu Machado aseară, iar ea confirmă că va fi la Oslo pentru ceremonie”, a spus Kristian Berg Harpviken.

„Având în vedere situația de securitate, nu putem spune mai multe despre data sau modul în care va ajunge”, a adăugat el.

Procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, a declarat luna trecută pentru AFP că Machado va fi considerată „fugară” dacă va călători în Norvegia pentru a-și primi premiul pentru pace, care i-a fost acordat pe 10 octombrie.

Ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace va avea loc miercuri, la Oslo.

Activitatea opoziției din Venezuela a fost redusă la tăcere după arestarea a aproximativ 2.400 de persoane în protestele izbucnite după scrutinul din iulie 2024, în urma căruia Nicolas Maduro a fost reales.

Machado l-a acuzat pe Maduro că a furat alegerile, o afirmație susținută de mare parte a comunității internaționale.

Machado, aflată în clandestinitate din august 2024, este o susținătoare a președintelui american Donald Trump și este de acord cu evaluarea Washingtonului potrivit căreia Maduro conduce un cartel al drogurilor.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace a salutat consolidarea prezenței militare americane în regiune, unde au avut loc atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri.

Șeful diplomației de la Ankara a declarat că dezarmarea Hamas nu poate constitui prima etapă a acordului de încetare a focului dacă nu sunt stabilite mai întâi structuri administrative palestiniene funcționale. 

Acesta a mai punctat într-un interviu acordat agenției Reuters, în marja Forumului de la Doha că stabilizarea Fâșiei Gaza se poate realiza prin formarea unei administrații civile solide și a unei forțe de poliție bine pregătite. 

Fidan a menționat că această nouă forță de poliție ar urma să fie sprijinită de o forță internațională de stabilizare. Potrivit oficialului, Statele Unite au făcut presiuni asupra Israelului pentru includerea Turciei în mecanismul internațional. 

Acesta a mai pouncta că stagranrea armistițiului din enclava palestinaină ar însemna un „eșec major” pentru toate părțile implicate în demers, inclusiv Statele Unite. 

Potrivit The Times of Israel, atât autoritățile egiptene cât și insutțiile europene lucrează pentru formarea unei structuri polițienești palestiniene, iar potrivit surselor, citate de publicație, viitori polițiști nu vor fi afiliați grupării Hamas. 

Egiptul instruiește sute de palestinieni cu scopul de a-i integra în cele din urmă într-o forță de aplicare a legii în Fâșia Gaza odată ce războiul se va termina, a aflat AFP de la un oficial palestinian Implementarea unui plan de instruire pentru 5.000 de polițiști palestinieni a fost anunțată în august de ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty, în timpul unei întâlniri cu prim-ministrul palestinian, Mohammad Mustafa. 

UE ia în calcul angrenarea misiunii sale de sprijin pentru poliție pentru coordonarea formării, iar Franța a promis deja trimiterea a 100 de instructori, în contextul planului european de a antrena până la 3.000 de polițiști pentru Gaza.

Cunoscuta canotoare Ancuța Bodnar a fost prezentă la Gala Mari Sportivi ProSport 2025, unde a fost premiată, alături de colegele din barca de 8+1 a României, pentru performanțele obținute în acest an.

Cu acest prilej, Ancuța Bodnar le-a transmis fanilor că nu intenționează să își încheie curând cariera sportivă, deși deși în urmă cu un an sau doi lua în calcul o retragere, relatează ProSport.

În prezent, sportiva spune că își dorește să continue.

Componentele bărcii feminine de 8+1, cunoscută drept „barca regină a României”, au fost premiate așa cum se cuvine în cadrul Galei Mari Sportivi ProSport 2025, după ce a obținut o clasare pe treapta a doua a podiumului la Campionatul Mondial Shanghai 2025.

În afara Ancuțăi Bodnar, la această performanță deosebită au mai pus umărul Cristina Drugă, Roxana Anghel, Iulia-Liliana Bălăucă, Maria Lehaci, Geanina Dumitrița Juncanariu, Adriana Adam, Amalia Bereș și „cârmaciul” Victoria Petreanu.

„Îmi doresc, în primul rând, să fiu sănătoasă și să progresez din ce în ce mai mult. Nu mă opresc aici. (n.r. Ai stabilit o dată pentru când vei termina cu canotajul?) Dacă m-ați fi întrebat anul trecut în luna mai sau acum doi ani, nici nu mai știu exact, da, spuneam că o să plec, dar în acest moment spun că voi mai continua. Nu am încă data fixată”, a declarat Ancuța Bodnar, prezentă la Gala Mari Sportivi ProSport 2025.

Ancuța Bodnar nu doar că este decisă să își continue cariera sportivă, ci își propune ca în 2026 să obțină rezultate chiar mai bune decât cele din anul care se încheie.

„A fost un an extraordinar de greu, dar și de frumos, în același timp. Mă bucur foarte mult că l-am încheiat cu bine, cu două medalii de aur la Campionatul Mondial de la Shanghai, din luna septembrie. Îmi doresc ca anul 2026 să fie și mai bun decât cel precedent și să obțin medalii de aur”, a mai spus Ancuța Bodnar.

La Gala Mari Sportivi ProSport 2025, premiul pentru „Sportivul anului” i-a fost acordat înotătorului David Popovici. Evenimentul, găzduit de Clubul Diplomaților, a reunit unele dintre cele mai importante figuri ale sportului românesc.

Autoritățile au intervenit în dimineața zilei de sâmbătă după ce a fost raportată vandalizarea vitrinei care conține Coroana Imperială. În urma incidentului, patru persoane au fost reținute sub suspiciunea de vandalism. 

Asupra vitrinei a fost aruncată plăcintă de mere și cremă. În imaginile publicate pe rețelele de socializare se observă cum unul dintre protestatari scoate o tavă mare cu plăcintă pe care o aruncă asupra geamul de protecție, în timp ce altul toarnă cremă pe partea frontală a vitrinei, notează BBC. 

Mișcarea de protest a fost revendicată de un grup intitulat „Take Back Power” care se prezintă ca un grup de rezistență civilă non-violentă. Aceștia au cerut guvernului să înființeze un „parlament popular” care să aibă puterea de a taxa marile averi britanice. 

„Democrația s-a fărâmițat. Marea Britanie este distrusă. Am venit la bijuteriile națiunii ca să luăm înapoi puterea”, au strigat protestatarii. 

În urma incidentului, expoziția Casa Bijuteriilor a fost închisă temporar. 

Moldelectrica a anunțat că un grup energetic important a fost deconectat în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită.

„Urmare a atacurilor asupra sistemului energetic a Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energetic important, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită”, a transmis Moldelectrica într-o postare pe Facebook.

În aceste condiții, operatorul a solicitat României energie de avarie pentru următoarele ore, pentru a stabiliza rețeaua.

„Urmare depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie din România, preventiv pe următoarele câteva ore. Aceasta va menține funcționarea sigură a sistemului electroenergetic și va preveni eventuale suprasarcini”, a precizat operatorul.

Totodată, Moldelectrica face apel la consumatori pentru utilizarea rațională a energiei în perioada critică.

„Îndemnăm cetățenii Republicii Moldova să consume energia electrică în mod rațional, în special în orele de vârf, pentru a reduce riscul de suprasarcină și eventuale deconectări”, se arată în mesaj.

Operatorul mai spune că urmărește în permanență situația.

„Monitorizăm în permanență evoluțiile și vom reveni cu informații suplimentare atunci când situația o va impune”, a transmis Moldelectrica.