„Ministerul de Externe îl convoacă pe ambasadorul Iranului în Regat ca răspuns la atacurile îndrăznețe ale Iranului care au vizat Regatul și o serie de țări frățești”, a declarat ministerul într-un comunicat publicat pe contul său X, potrivit France24.
Țările din Golf se vor reuni duminică seara pentru a discuta un răspuns unitar la atacurile Iranului, au declarat doi diplomați din Golf, în timp ce Teheranul continuă a doua zi de atacuri după ce atacurile SUA și Israelului au ucis liderul suprem al țării.
„Va fi o reuniune online a miniștrilor de externe ai CCG din cauza închiderii aeroporturilor”, a declarat un diplomat din Golf pentru AFP, solicitând anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile.
El a spus că discuțiile se vor concentra pe „atacurile Iranului asupra statelor din Golf și coordonarea unui răspuns unitar”. Un alt diplomat din Golf a confirmat informația.
Un petrolier al Insulelor Marshall, MKD Vyom, a fost deteriorat în urma unui atac în largul coastei Omanului, potrivit Reuters, care citează sursele sale.
Finalissima este programată vineri, 27 martie, de la ora 22:00, pe stadionul Lusail, din Qatar.
Partida aduce față în față cele mai bune echipe ale Europei și Americii de Sud, într-un duel simbolic între campioanele continentale.
Potrivit comunicatului oficial al forului din Qatar, toate competițiile interne și internaționale programate au fost suspendate, fără a fi precizat un termen clar pentru reluare.
Totodată, Federația de Fotbal din Argentina a transmis, într-un comunicat oficial, că Finalissima ar putea fi mutată la o altă dată și pe un alt stadion.
Forul argentinian a mai menționat că se așteaptă confirmarea din partea FIFA, în această privință.
O femeie și copilul ei au fost răniți în incident, care a avariat fațada uneia dintre clădirile Etihad Towers, a declarat Biroul Media din Abu Dhabi, scrie CNN.
Trei persoane au fost ucise și 58 rănite după ce Iranul a lansat 165 de rachete balistice, 541 de drone și 2 rachete de croazieră asupra Emiratelor Arabe Unite începând de sâmbătă, a declarat ministerul apărării din Emiratele Arabe Unite într-un comunicat.
Majoritatea proiectilelor au fost interceptate, potrivit ministerului apărării, dar 35 de drone au lovit ținta.
Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama, capitala Bahrainului, au fost zguduite duminică de un nou val de explozii, în timp ce Iranul și-a continuat loviturile aeriene de represalii împotriva țărilor care găzduiesc baze militare americane.
Opt persoane au fost ucise într-un atac cu rachete asupra unui bloc rezidențial lângă Ierusalim, anunță serviciul de urgență israelian, citat de CNN.
Este cel mai grav incident din Israel de la începutul ripostei iraniene cu rachete balistice, sâmbătă.
Aproape 30 de persoane au fost rănite în atacul asupra orașului Beit Shemesh, a declarat Magen David Adom (MDA), dintre care două grav.
„Ca urmare a loviturii directe, clădirea a suferit daune grave și s-a prăbușit”. Este declarația poliției israeliene, făcută într-un comunicat.
Imaginile de la fața locului, furnizate de MDA, arată pompierii încercând să stingă flăcările și fumul care se ridică de la ceea ce pare a fi locul impactului principal.
Israelul a interceptat majoritatea rachetelor iraniene. Armata a avertizat însă că sistemele de apărare nu pot opri toate rachetele.
IDF a anunțat că echipele de salvare și cele medicale acționează la locul impactului. Un elicopter a fost trimis la fața locului pentru evacuarea de urgență.
Situația este tensionată în regiune după represalii lansate de Iran în Golf la atacurile americane și israeliene soldate cu moartea liderului suprem iranian.
Pe fondul conflictului, spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite a fost închis pe termen nedeterminat. Mai mulți jucători au rămas blocați după turneul de la Dubai și așteaptă reluarea zborurilor comerciale.
Daniil Medvedev (locul 11 ATP), care a cucerit titlul sâmbătă după retragerea olandezului Tallon Griekspoor înaintea finalei, a declarat pentru presa rusă că el și echipa sa rămân în Dubai și așteaptă redeschiderea aeroportului.
„Situația este neobișnuită. Spațiul aerian este închis și nimeni nu știe când vom putea zbura din nou. Nu știm cât va dura, așa că așteptăm să vedem cum evoluează lucrurile în următoarele ore și zile. Pentru mine totul este în regulă. Am primit multe mesaje de la prieteni și cunoscuți, toată lumea este îngrijorată, dar pot spune că sunt bine”, a afirmat Medvedev.
În calitate de cap de serie la Indian Wells, rusul ar urma să intre în competiție pe 6 sau 7 martie. Însă, participarea sa depinde de reluarea traficului aerian din Emiratele Arabe Unite.
Într-un Scenariu pe termen scurt, în care războiul durează 2-3 luni, vorbim despre un șoc temporar, urmat de absorbirea efectelor în 6-9 luni – un risc geopolitic, cu creșterea tranzitorie a prețului petrolului, a primelor de risc și a perturbărilor logistice, a imigrației s.a. – situația se pate normaliza destul de rapid.
Într-un Scenariu pe termen mediu și lung (>1 an), vorbim despre șocuri persistente, cu efecte în histereza inflației înalte, prime de risc mai mari, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, investiții blocate și modificări la nivelul ”sănătății” finanțelor publice și al sustenabilității economice – daune în producția industrială, ocupare, exporturi. Creșterea persistentă a prețului petrolului va atrage drept răspuns creșterea dobânzilor, din nevoia legitimă a băncilor centrale de a lupta cu inflația ridicată.
Principalele canale de transmisie a efectelor vor fi cel energetic (șoc în prețul petrolului și al GNL), de transport (reconfigurarea rutelor și mărirea costurilor legate de asigurare vor conduce la creșterea prețului bunurilor intermediare – chimice, îngrășăminte, materiale de construcții), financiar/fiscal (prin creșterea aversiunii la risc, volatilitate și efecte nedorite pe dobânzi și spread-urile suverane + scheme de compensare energie, subvenții transport, cu presiune pe deficite și datorie) dar și cel de investiții (incertitudinea geopolitică ridicată va crește neîncrederea și investiții vor fi amânate, turismul va fi afectat s.a.)
Scriam în analiza de acum o lună https://www.mediafax.ro/economic/cristian-socol-despre-criza-din-iran-sau-cum-a-esuat-o-tara-cu-potential-economic-ridicat-motivatia-protestelor-este-90-legata-de-reducerea-dramatica-a-puterii-de-cumparare-23672917 despre cum e eșuat Iranul, o țară cu potențial economic ridicat. Arătam că motivația protestelor în stradă este 90% legată de reducerea dramatică a puterii de cumpărare, sub povara prăbușirii monedei naționale și a inflației explozive, în principal cauzate de efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice suprapuse dezechilibrelor interne.
În această analiză argumentez că Iranul nu va rezista mult timp, se află într-o menghină, cu tensiuni interne economice și sociale majore și tensiuni externe, războiul reinflamat cu Israel, SUA și partenerii acestora. Și estimez consecințele economice și sociale ale crizei din Orientul Mijlociu asupra economiei globale, economiei UE și asupra României. Rațional, efectele au amplitudine, difuziune și adâncime mai ample atunci când vorbim de scenariul pe termen mediu și lung.
Înainte de a rezista militar, Iranul nu va rezista economic și social pe termen mediu și lung. Cu toate punctele sale forte (potențial economic bun, rezerve însemnate de petrol și gaze – locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze, o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB – 35,9% din PIB în 2025 și cu o populație relativ tânără și educate), Iranul se va prăbuși sub povara războiului, a sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate. Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare. Conflictul în desfășurare acum va acutiza toate aceste fenomene.
Cum influențează criza din Orientul Mijlociu economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. Analiștii de la Barclays și Goldman Sachs avertizează că prețul barilului de petrol Brent poate ajunge în cîteva săptămâni la 100-110 $/baril.
În Scenariul pe termen scurt, având în vedere că deja s-a produs o blocare parțială în Stâmtoarea Ormuz, prețul petrolului ar putea crește cu 10–30%. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Creșterea economică globală s-ar reduce cu 0,5-0,6pp în anul 2026. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. Criza iraniană și conflictul cu Israel măresc riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. Va apărea și o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine. La nivel global, va crește polarizarea economică și socială, creșterea inflației scăzând puterea de cumpărare pentru cei mai săraci 40%, vor crește sărăcia energetică și tensiunile sociale.
În Scenariul pe termen mediu și lung, o creștere cu 50% a prețului petrolului plus efectele indirecte generate (creșterea primelor de asigurare, a costurilor de transport, reconfigurarea rutelor etc) ar putea adăuga 1,8-2pp la inflația globală și un minus de 1,3-1,5pp în rata de creștere economică globală. Creșterea incertitudinii va conduce la o majorare persistentă a primelor de risc pe piețele financiare, punând presiune pe costurile de împrumut și sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în țările cu datorii și deficite ridicate. Băncile centrale vor amâna reducerea dobânzilor și posibil chiar să crească dobânzile de referință pentru a lupta cu o inflație în creștere. Fenomenul stagflaționist se va generaliza. Inegalitățile economice și sociale se vor adânci.
Cele mai afectate vor fi China și zona asiatică Nu trebuie să uităm că, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.
Care va fi impactul războiului din Orientul Mijlociu asupra Uniunii Europene? În Scenariul pe termen scurt (șoc temporar, normalizare în 6-9 luni), luând în considerare elasticitățile dinamicii PIB potențial la creșterea prețului petrolului, se poate estima o reducere anualizată de 0,4-0,6pp (în ipoteza creșterii prețului petrolului cu 10-30%). Plus 0,4-0,8pp la inflația HICP, o deteriorare a balanței comerciale cu 8-10% (având în vedere dependența energetică a UE și scăderea competitivității cauzată de energia scumpă). Vor fi deteriorări ale situației finanțelor publice, generate inclusiv de reapariția schemelor de compensare propuse de țări UE cu senzitivitate mare la creșterea costurilor energetice.
În Scenariul pe termen mediu și lung costurile sunt, evident, amplificate, o creștere cu 50% a prețului petrolului conducând la o reducere anualizată a creșterii PIB potential de 1-1,2pp, inclusiv prin influența șocurilor de ofertă, generate de costurile mai ridicate asupra productivității și investițiilor.
Vor fi consecințe economice și sociale asupra economiei României? Șocul găsește România pe un teren deja inflaționist și pe fondul unei recesiuni economice adânci. România are o dependență puternică de importurile de petrol, iar în acest moment are deja o inflație ridicată (9,6% la ianuarie 2026, cu un Core2 ajustat de 5,5%) cauzată în principal de creșterea TVA + accize și liberalizarea prețului la energie. Un șoc energetic ce ar provoca scumpirea carburanților (deja litrul de benzină a crescut la 8 lei, preventiv) ar reduce și mai mult consumul (scăderea venitului real disponibil prin mărirea prețurilor la bunurile de consum și a facturilor la utilități), investițiile private (prin șocul asupra costurilor și prin creșterea dobânzilor) și exporturile nete (prin factura energetică mai mare și scăderea de competitvitate prin preț).
Pe termen scurt (șoc temporar, o creștere a prețului petrolului de 10-30%, ulterior revenire), impactul negativ asupra ratei de creștere a PIB real ar putea fi de 0,5-0,6pp (față de scenariul baseline, fără criza din Orientul Mijlociu), asupra inflației de 0,6pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 50bps (0,5pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,15-0,2pp și o deteriorare a balanței comerciale. (Infografic 1)
Pe termen mediu și lung (ipoteza unui șoc persistent, generat de durata și amplitudinea ridicate, plus 50% la prețul barilului de petrol), impactul asupra ratei de creștere economică ar putea fi de 1,5pp (față de scenariul baseline, fără criza din Orientul Mijlociu), asupra inflației de 1pp (efecte directe și indirecte plus presiunea pe deprecierea cursului), o creștere a costurilor de imprumut ale statului cu 60-80bps (0,6-0,8pp), o reducere a veniturilor bugetare în PIB de 0,25-0,35pp și o deteriorare mai puternică a balanței comerciale (față de scenariul pe termne scurt). (Infografic 2)
Industriile cele mai expuse sunt industria chimică, materiale de construcții, transport și agroalimentară. Presiunea ridicată va pica tot pe gospodăriile vulnerabile și IMM-uri, și așa lovite puternic de povara – profund asimetrică – pusă de măsurile de austeritate din ultimele 8 luni.
Probabilitatea de apariție a tensiunilor sociale va fi și mai ridicată, pe fondul creșterii explozive a costului vieții și deprecierii consistente a nivelului de trai.
În concluzie, sperăm ca acest conflict să nu dureze mult, atfel consecințele economice și sociale fiind ridicate.
Potrivit Regulamentul (CE) nr. 261/2004, aceste situații sunt considerate „circumstanțe extraordinare”.
Regulamentul se aplică:
Compensații financiare
Conform articolului 5 alineatul (3) din Regulament, companiile aeriene nu sunt obligate să acorde compensații financiare atunci când anulările sunt cauzate de circumstanțe extraordinare, precum conflicte armate, riscuri grave de securitate sau închiderea spațiului aerian.
Drepturile pasagerilor
Rambursare sau redirecționare (Art. 8)
Pasagerii pot opta pentru:
Dreptul la asistență (Art. 9)
În cazul așteptării pentru rerutare, transportatorii trebuie să ofere:
Informarea pasagerilor (Art. 14)
Transportatorii au obligația să informeze pasagerii cu privire la drepturile lor și opțiunile disponibile.
Recomandări pentru pasageri
Autoritățile precizează că siguranța pasagerilor și a echipajelor rămâne prioritară, iar evoluția situației este monitorizată permanent.
Într-un mesaj de doar 2 minute și 29 de secunde, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, s-a adresat în urmă cu câteva minute națiunii iraniene și a spus că va distruge „bazele și capacitățile dușmanilor”.
„Îi vom duce pe dușmanii noștri la disperare distrugându-le bazele și capacitățile. Trebuie să fim uniți în fața planurilor dușmanilor”, a spus Pezeshkian.
Președintele Iranului promite răzbunare și anunță că atacă bazele „dușmanilor” din Orient.
UPDATEPrețurile gazelor ar putea crește cu 25% din cauza operațiunii SUA și Israelului împotriva Iranului, raportează Financial Times.
Întreruperea navigației internaționale în Strâmtoarea Ormuz va afecta livrările de gaz natural lichefiat din țările Orientului Mijlociu. Qatar și Emiratele Arabe Unite folosesc această rută pentru a transporta 20% din volumul mondial de GNL în Asia și Europa.
Experții au avertizat că prețurile la gaze vor crește cu cel puțin 25%, deoarece perturbările din Strâmtoarea Ormuz vor afecta transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu.
Qatarul și Emiratele Arabe Unite furnizează aproximativ o cincime din piața mondială de GNL, trimițându-l prin strâmtoare către Asia și Europa.
Însă transportul maritim prin strâmtoare a încetinit aproape până la stagnare, iar Israelul a închis două zăcăminte de gaze naturale.
Contractul european de referință TTF e așteptat să crească cu cel puțin 25%Tom Marzec-Manser, director pentru gaze europene și GNL la Wood Mackenzie, a declarat că se așteaptă ca contractul european de referință TTF să crească cu cel puțin 25% la deschiderea pieței, luni, la ora 7:00.
Traficul aerian global a fost grav afectat de situația din Iran, potrivit Financial Times. Aproximativ 6000 de zboruri sunt sub semnul întrebării și circa 2700 au fost deja anulate.
Zeci de mii de călători sunt blocați în diferite aeroporturiAeroporturile din Dubai, unde este cel mai aglomerat terminal din lume, și Doha au rămas închise, în timp ce companiile aeriene din Orientul Mijlociu și-au anulat aproape toate zborurile duminică.
Rachete și drone iraniene au vizat sâmbătă și duminică dimineața aeroporturile din Dubai, Abu Dhabi, Kuwait City și Manama din Bahrain, provocând pagube instalațiilor terminalelor. O persoană a murit și șapte au fost rănite în atacul asupra Aeroportului Internațional Zayed din Abu Dhabi.
Spațiul aerian din Qatar, Iran și Irak a rămas închis duminică, alte aeronave evitând complet regiunea.
Qatar Airways, care operează din Doha, a anunțat că „va relua operațiunile odată ce Autoritatea Aviației Civile din Qatar va anunța redeschiderea în siguranță a spațiului aerian qatarez”.
Emirates, care operează din Dubai, a anunțat că a suspendat toate zborurile până luni, la ora locală 15:00. Pasagerii „pot rezerva un alt zbor către destinația dorită în termen de până la 20 de zile de la data inițială a călătoriei”, a precizat compania.
Companiile aeriene internaționale au anulat duminică zborurile către regiuneCompaniile aeriene internaționale, precum British Airways și Air France, au anulat duminică zborurile către regiune. Aproape 2.000 de zboruri au fost anulate sâmbătă, potrivit grupului de date Cirium. Aproximativ 4.000 de zboruri erau programate pentru duminică, a precizat grupul, dintre care peste 700 fuseseră anulate până sâmbătă noaptea.
Centrele aeroportuare din Orientul Mijlociu reprezintă o arteră importantă. Milioane de pasageri care călătoresc între Asia, Europa și America folosesc aeroporturile pentru zboruri de legătură. În plus, chiar dacă spațiul aerian se va redeschide, efectele haosului vor dispărea doar după câteva zile.
Nvidia colaborează cu un grup de companii de telecomunicații, inclusiv Nokia, SoftBank Group și T-Mobile US, care se vor angaja să construiască rețele de generația a șasea bazate pe computere și software capabile să folosească inteligența artificială pentru a ajuta la direcționarea traficului radio în mod sigur și eficient, informează Bloomberg.
5G, bun pentru voce și date, însă nu pentru AISchimbarea este necesară din cauza numărului foarte mare de dispozitive care vor fi conectate la rețele în viitor și a cerințelor lor mai complexe, a transmis Nvidia duminică.
Generația actuală, 5G, a fost proiectată să conecteze oamenii prin voce și date. Ea nu este capabilă să susțină utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, a subliniat Nvidia.
„Rețelele de astăzi pur și simplu nu sunt pregătite pentru scenariile de utilizare de mâine”, a declarat Ronnie Vasishta, care conduce business-ul și strategia Nvidia în telecom. „În era AI, totul se schimbă. Rețelele vor livra inteligență, nu doar pentru oameni pe telefoanele lor, ci și pentru mașini”.
Rețelele de telecomunicații vor avea nevoie de „de sute de mii de ori” mai multă eficiență, pentru că nu există suficient spectru radio care să susțină noile utilizări, a mai spus Vasishta.
Nvidia vrea să crească pe piața telecomProducătorul de cipuri, ale cărui echipamente se află în centrul exploziei AI, încearcă să își creeze o piață nouă și să elimine un potențial obstacol. Nvidia oferă deja versiuni ale cipurilor, computerelor și software-ului său pentru utilizarea în rețele și speră să își extindă această linie de business.
În același timp, compania are nevoie ca inteligența artificială să se răspândească în mai multe domenii pentru a continua să alimenteze cererea și să susțină costurile centrelor de date. Fără rețele wireless pregătite pentru trafic AI, viziunea Nvidia despre o lume plină de roboți umanoizi și mașini autonome ar putea să se materializeze mai lent.
La fiecare aproximativ un deceniu, industria telecom trece la o nouă generație de tehnologie wireless, următorul „G”. În perioada premergătoare stabilirii standardelor care definesc parametrii noului hardware și software, companiile formează alianțe pentru a orienta industria într-o direcție despre care cred că le va favoriza produsele. Această abordare are rezultate mixte și a fost subminată de inițiative concurente care, uneori, au întârziat noi implementări sau au dus la crearea de rețele incompatibile.
În Italia, cursurile prematrimoniale catolice sunt obligatorii pentru cei care aleg cununia religioasă încă din anii ’70. Ele pornesc de la ideea că mariajul este un sacrament „indisolubil” și „deschis vieții”, arată Il Post.
Structura este similară în multe dieceze (episcopii n.a.): între șase și douăsprezece întâlniri, conduse de un preot și, uneori, de cupluri căsătorite. Eficiența acestora depinde mult și de abordarea organizatorilor. Unele pun accent pe dialog și viața de cuplu, altele pe doctrină și roluri tradiționale.
Tot mai multe cupluri însă aleg ceremonia civilă sau trăiesc deja împreună înainte de nuntă. Astfel, cursurile religioase nu mai reflectă realitatea lor. În plus, multe dintre întrebările concrete despre bani, proprietate sau gestionarea conflictelor sunt tratate superficial sau deloc.
Ce întrebări ar trebui puse înainte de nuntăSpecialiștii în relații spun că înainte de a semna un act legal – fie religios, fie civil – ar fi esențial ca partenerii să discute deschis teme precum:
Cercetările arată că nu cuplurile care nu se ceartă rezistă cel mai mult, ci cele care știu să gestioneze conflictele într-un mod constructiv.
Modele laice în OccidentÎn Statele Unite există programe precum PREP (Prevention and Relationship Enhancement Program), dezvoltate de psihologi. Acestea au menirea de a-i învața pe parteneri să comunice eficient și să prevină escaladarea conflictelor. În unele state, participarea la astfel de cursuri aduce chiar reduceri la taxa pentru licența de căsătorie.
În Regatul Unit, „pre-marriage courses” sunt organizate în afara unei cadre religioase și pun accent pe așteptări, roluri și responsabilități legale.
Pregătire înainte de nuntă și în România?În România, pentru cununia religioasă ortodoxă există pregătiri similare, organizate de parohii. Însă pentru căsătoria civilă nu există aproape deloc spații instituționalizate de informare și reflecție.
De multe ori, cuplurile ajung la oficiul stării civile fără să fi discutat în profunzime implicațiile juridice: regimul matrimonial (comunitate legală sau separație de bunuri), drepturile în caz de divorț, custodia copiilor sau obligațiile financiare.
Pe fondul creșterii numărului de divorțuri și al schimbării modelelor familiale, ideea unor cursuri laice, înainte de nuntă – organizate de primării, barouri sau asociații profesionale – ar putea deveni relevantă și la noi.
O pregătire pentru relație, nu doar pentru ceremonieExperiențele din Italia arată că, dincolo de dimensiunea religioasă, multe cupluri apreciază pur și simplu faptul că au un spațiu organizat în care să discute lucruri dificile înainte de a face un pas major.
Căsătoria nu mai este doar un ritual sau o tradiție, ci un contract legal și o alegere de viață complexă. Iar întrebarea „ce ar trebui să știi înainte să te căsătorești?” rămâne la fel de actuală – poate chiar mai actuală – și pentru cuplurile din România.
Liderul Rusiei descrie moartea lui Khamenei drept o „crimă cinică” care încalcă toate standardele moralității umane și ale dreptului internațional.
În Rusia, Khamenei va fi amintit ca un om de stat remarcabil, care a contribuit foarte mult la dezvoltarea relațiilor dintre cele două țări, a declarat Putin.
Putin a transmis cuvinte de sinceră compasiune și sprijin rudelor și celor dragi ai lui Khamenei, precum și guvernului și întregului popor iranian.
De asemenea, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Iranului, Saeed Khatibzadeh, a declarat, duminică, că Donald Trump a depășit „o linie roșie foarte periculoasă” prin uciderea lui Khamenei.
Războiul din Orientul Mijlociu s-a intensificat după uciderea liderului Ali Khamenei. Zeci de obiective din Israel și din alte țări din regiune au fost atacate de iranieni. În paralel, oamenii protestează sau sărbătoresc dispariția lui Khamenei.
Fiul liderului suprem al Iranului, care ar fi trebuit să-i urmeze la conducerea Iranului, Mojtaba Khamenei, a fost de asemenea eliminat, potrivit presei israeliane.
Ayatollahul Alireza Arafi a fost numit membru al consiliului de conducere, însărcinat cu îndeplinirea temporară a rolului de Lider Suprem, a relatat agenția iraniană ISNA citată de India Today.
Alireza Arafi va ocupa poziția până la alegerea unui succesor în cadrul procesului constituțional iranian.
În sistemul iranian, consiliul interimar îi include pe președintele Masoud Pezeshkian, pe președintele Curții Supreme, Gholam-Hossein Mohseni-Eje’i, și pe un cleric din Consiliul Gardienilor. Acest organism va conduce împreună țara după moartea lui Khamenei, în timp ce Iranul intră într-o fază de tranziție.
Alireza Arafi s-a născut în 1959, în Meybod, și este un cleric șiit iranian. În prezent este membru al Consiliului Gardienilor, al Adunării Experților și șeful Bache-Kooni Basij. A fost fost președinte al Universității Internaționale Al-Mustafa, lider al rugăciunii de vineri la Qom și șeful Seminarului Iranian.
Peste 4.000 de maghiari care locuiesc în regiunea Golfului au solicitat protecție consulară. Creșterea vine după noi atacuri iraniene cu rachete și drone asupra mai multor state arabe.
Guvernul Ungariei a confirmat o majorare semnificativă a înregistrărilor într-o singură zi. Numărul maghiarilor înregistrați pentru protecție a crescut de la 1.893 la 4.144.
Ministrul ungar avertizează asupra escaladării violențelorMinistrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, a abordat situația pe rețelele sociale. El a scris: „Bună dimineața! Luptele rămân intense în regiunea Orientului Mijlociu.”
Acesta a adăugat: „Iranul a continuat pe timpul nopții atacurile împotriva țărilor arabe din jur.”
Potrivit postării sale, 137 de rachete și 209 drone au vizat Emiratele Arabe Unite. Mai multe lovituri ar fi atins Aeroportul din Dubai, inclusiv terminalul care gestionează traficul spre Ungaria. Au fost atacate și aeroporturile din Abu Dhabi, Doha și Manama, a spus el.
El a declarat: „Din cauza tirurilor active cu rachete, spațiul aerian rămâne închis.”
Marile companii aeriene Qatar Airways și Emirates și-au suspendat zborurile. Pasagerii sunt cazați în diferite hoteluri, au transmis autoritățile.
Biroul de turism din Abu Dhabi a anunțat că va acoperi costurile turiștilor blocați.
Ambasadele funcționează non-stopSzijjártó a spus că ambasadele Ungariei din regiune lucrează continuu. Call center-ul funcționează cu personal suplimentar. El a scris: „Numărul maghiarilor înregistrați pentru protecție consulară a crescut de la 1.893 la 4.144.”
El a adăugat că ambasadele sunt în contact permanent cu autoritățile locale. De asemenea, le-a cerut maghiarilor din regiune să respecte cu strictețe instrucțiunile oficiale.
Guvernul Emiratelor Arabe Unite a confirmat că granițele terestre spre Oman și Arabia Saudită rămân deschise. Cu toate acestea, timpii de așteptare la punctele de trecere sunt foarte mari. Autoritățile le-au recomandat rezidenților să nu părăsească locurile în care se află.
Ce a transmis ministrul maghiar de Externe – mesaj integral„Bună dimineața!
În regiunea Orientului Mijlociu, luptele rămân intense, iar Iranul a continuat în cursul nopții atacurile împotriva țărilor arabe din jur.
Numai asupra Emiratelor Arabe Unite au fost lansate 137 de rachete și 209 drone. Mai multe atacuri au vizat aeroportul din Dubai, inclusiv terminalul care gestionează traficul dinspre și către Ungaria. Au fost atacate și aeroporturile din Abu Dhabi, Doha (Qatar) și Manama (Bahrain).
Din cauza tirurilor active de rachete, spațiile aeriene sunt închise, iar marile companii aeriene care influențează traficul aerian mondial, Qatar și Emirates, nu operează zboruri, pasagerii fiind cazați în mod continuu în diferite unități de cazare. Oficiul de turism din Abu Dhabi a anunțat că va prelua costurile turiștilor rămași blocați acolo.
La ambasadele Ungariei din regiune activitatea se desfășoară continuu, call centerul funcționează cu personal suplimentar, iar numărul cetățenilor ungari aflați în regiune și înregistrați pentru protecție consulară a crescut de la 1.893 ieri dimineață la 4.144 aseară.
Ambasadele noastre sunt în contact permanent cu autoritățile locale, iar îi rog respectuos pe cetățenii ungari aflați acolo să urmeze instrucțiunile acestora.”
Guvernul Ungariei continuă să monitorizeze evoluțiile, în contextul escaladării tensiunilor regionale.
Khatibzadeh a afirmat că mulți adepți șiiți din întreaga lume vor reacționa la uciderea lui Khamenei.
„Desigur, din punct de vedere religios, el a fost un mare lider religios, așa că mulți adepți șiiți din regiune și din întreaga lume vor reacționa la acest lucru, iar acest lucru este foarte evident, deoarece președintele Trump a trecut o linie roșie foarte periculoasă”, a spus Khatibzadeh.
„Nu avem altă opțiune decât să răspundem”, a adăugat el.
Oficialul a declarat că Iranul a comunicat statelor arabe din Golf să închidă bazele americane pe care Teheranul le consideră o amenințare.
„Le-am comunicat: fie închid bazele americane care amenință constant Iranul și sunt folosite constant pentru a ataca Iranul, fie nu avem altă opțiune decât să ripostăm”, a spus el.
Iranul „nu poate ajunge pe teritoriul american, așa că nu avem altă opțiune decât să atacăm orice baze aflate sub jurisdicția SUA”, a adăugat el.
Ministrul britanic al Apărării anunță că Iran a lansat două rachete spre Cipru, unde sunt dislocați mii de soldați britanici.
Healey a declarat pentru Sky News: „Este o situație foarte gravă și în deteriorare, (cu) riscuri crescânde de intensificare a atacurilor de represalii indiscriminate din partea Iranului.
„Vă voi da câteva exemple. Ieri, aveam 300 de angajați în baza din Bahrain care a fost atacată de rachete și drone iraniene, unele dintre ele aterizând la câteva sute de metri de locul unde se aflau aceștia.”
„Două rachete au fost lansate în direcția Ciprului (…) Este un exemplu al amenințării foarte reale și în creștere din partea unui regim care lovește cu putere în întreaga regiune, ceea ce ne obligă să acționăm.”
El a dat și un avertisment îngrijorător, dezvăluind că comandanții rachetelor iraniene „au din ce în ce mai mult libertatea de a-și alege propriile ținte”, întrucât această națiune rebelă „își pierde comanda și controlul”.
Rachetele nu ar fi ajuns în zona Ciprului însă, fiind interceptate. Britanicii nu au precizat cine ar fi realizat interceptarea.
John Healey a spus la Sky News că Marea Britanie încă nu a decis dacă va crește nivelul de alertă din țară, este decizia ministrului de interne:
„Am încredere deplină în agențiile noastre de informații și în capacitățile noastre de a face față amenințărilor teroriste.”
Știre inițialăForțele britanice „au doborât” dronele iraniene care au amenințat interesele britanice în Orientul Mijlociu în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
Healey nu a precizat ce armă a fost utilizată în operațiunea defensivă. Însă el a declarat pentru Sky News că Marea Britanie ia „măsuri active”.
„Ne-am întărit forțele defensive în Orientul Mijlociu”, a declarat, duminică, Healey.
„Zburăm în misiuni de luptă. Doborâm dronele care amenință bazele noastre, oamenii noștri sau aliații noștri. Și aceasta este o situație foarte gravă și în deteriorare”.
Marea Britanie a desfășurat avioane de luptă în Cipru și Qatar, precum și radare suplimentare și arme anti-drone care sunt operate de la sol.
Nu se crede că avioanele Typhoon sau F35 au fost implicate în doborârea dronelor.
Armata britanică nu participă la atacuri ofensive împotriva Iranului, ci colaborează cu alți aliați pentru a apăra interesele Regatului Unit și ale aliaților în Golf și în jurul Ciprului, unde Regatul Unit are o bază aeriană importantă.
Într-o declarație publicată recent, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a spus că răzbunarea este un „drept și o datorie legitimă”, potrivit Sky News.
Masoud Pezeshkian, a cărui soartă a fost neclară după atacul asupra Iranului, a declarat că uciderea liderului suprem este un „război deschis împotriva musulmanilor”.
„Republica Islamică Iran consideră vărsarea de sânge și răzbunarea împotriva autorilor și comandanților acestei crime drept datoria și dreptul său legitim și își va îndeplini această mare responsabilitate și datorie cu toată puterea”, a explicat Masoud Pezeshkian.
El a adăugat că moartea liderului suprem este „cea mai mare durere a lumii islamice de astăzi”.
Iranul a lansat sâmbătă și duminică dimineață valuri de atacuri cu rachete și drone în Orientul Mijlociu. Explozii au fost raportate în Israel, dar și în mai multe capitale și orașe importante din țări musulmane, inclusiv Doha și Dubai. Printre țintele vizate a fost un port din Oman, țara care a găzduit negocierile dintre delegațiile din SUA și Iran înainte de izbucnirea conflictului militar.
Anunțul a fost făcut pe platforma X.
„O lovitură majoră pentru flota fantomă: în Marea Nordului, elicopterele Marinei noastre franceze au contribuit aseară la confiscarea de către forțele belgiene a unui petrolier aflat sub sancțiuni internaționale”, a scris Emmanuel Macron.
El a explicat de ce a fost confiscată nava.
„Europenii sunt hotărâți să taie sursele de finanțare pentru războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina prin aplicarea sancțiunilor”, a precizat Macron.
Rusia a fost acuzată că ocolește restricțiile internaționale privind exportul de petrol cu ajutor unor nave cu diferite steaguri din așa numita flotă fantomă. Rușii au respins de fiecare dată acuzațiile și au amenințat cu riposta în cazul în care le sunt confiscate navele aflate în apele internaționale.
Declarația lui Rezaei a fost publicată într-o postare pe Telegram a agenției de știri Fars, controlată de stat, potrivit CNN.
Marina americană a adunat în regiune ceea ce președintele Donald Trump a numit o „armadă” de nave înainte de atacul de sâmbătă asupra Iranului. În zilele premergătoare atacurilor, cel puțin câteva dintre aceste nave americane se aflau în Golf, în timp ce altele se aflau în Marea Arabiei. Duminică, nu se cunoștea locația exactă a navelor americane din regiune.
Un videoclip difuzat de Comandamentul Central al SUA de la începutul atacurilor a arătat nave de război americane lansând rachete Tomahawk ca parte a atacurilor asupra Iranului, precum și avioane de vânătoare decolând de pe un portavion.
Războiul din Orientul Mijlociu s-a intensificat după uciderea liderului Ali Khamenei. Zeci de obiective din Israel și din alte țări din regiune au fost atacate de iranieni. În paralel, oamenii protestează sau sărbătoresc dispariția lui Khamenei.
Iranul a lansat duminică dimineață un nou val de atacuri cu rachete și drone în Orientul Mijlociu. Explozii au fost raportate în mai multe capitale și orașe importante, scrie CNN.
Gardienii Revoluției Islamice au anunțat că au declanșat un „al șaselea val” de lovituri. Țintele ar fi inclus Israelul și baze militare americane din regiune, potrivit agenției Tasnim.
Explozii în Israel și statele din GolfArmata israeliană a confirmat lansarea de rachete din Iran către teritoriul israelian. Sistemele de apărare aeriană au fost activate, iar sirenele au răsunat în centrul și sudul Israelului.
La Dubai, mai multe explozii au fost auzite pe parcursul dimineții. Fum dens a fost observat deasupra unor zone ale orașului. Autoritățile au anunțat că resturi rezultate din interceptarea aeriană au provocat un incendiu în portul Jebel Ali.
La Doha, explozii puternice au fost auzite în jurul orei 7:30, ora locală. Ministerul de Interne din Qatar a anunțat 16 răniți și pagube materiale limitate.
Interceptări în Bahrain și IrakPresa de stat din Bahrain a transmis că sistemele de apărare au interceptat cel puțin 45 de rachete și nouă drone în cursul nopții. Fum a fost observat în apropierea hotelului Crowne Plaza din Manama.
În Irak, fotografii arată fum negru gros ridicându-se din zona Aeroportului Erbil. Agenția iraniană Fars a relatat că explozii puternice au fost auzite în oraș.
