Potrivit Al Jazeera, forțele aeriene israeliene au efectuat mai multe raiduri asupra a șase ținte aflate în cinci sate din sudul Libanului, distrugând complet clădirile atacate, a anunțat armata israeliană.
Într-un comunicat emis la scurt timp după operațiune, Israelul a susținut că obiectivele lovite erau depozite de arme aparținând grupării Hezbollah, justificând acțiunea prin necesitatea de a împiedica reînarmarea acesteia.
Atacurile, încheiate între timp, au venit după ce locuitorii au primit avertismente de evacuare, ceea ce a provocat plecări în masă din satele vizate.
De data aceasta, loviturile nu au vizat doar zonele de graniță deja depopulate, ci și localități unde trăiesc civili.
Autoritățile libaneze au condamnat bombardamentele, acuzând Israelul de încălcarea suveranității naționale și cerând oprirea imediată a acțiunilor militare.
Articolul Armata israeliană a bombardat sudul Libanului, distrugând mai multe clădiri apare prima dată în Mediafax.
Compania TAROM a decis să reducă semnificativ comanda de avioane Boeing 737 MAX 8 plasată în 2018, adaptându-se la contextul financiar și operațional actual.
Comanda inițială și schimbările recenteÎn 2018, la Farnborough International Airshow, TAROM a anunțat o comandă fermă de cinci Boeinguri 737 MAX 8, însă aceasta va fi acum diminuată la doar două aeronave, conform Boarding Pass.
Restul de trei unități vor fi anulate, după ce compania nu a reușit să finalizeze livrările planificate și s-a confruntat cu schimbări interne majore.
Motivele reduceriiDecizia vine pe fondul dificultăților financiare și al restructurării interne a TAROM, dar și al întârzierilor de producție și al problemelor de imagine pe care modelul 737 MAX 8 le-a avut la nivel global.
În plus, compania urmărește să-și ajusteze flota în funcție de cerințele pieței și de planul de reorganizare susținut de Comisia Europeană.
Cele două avioane 737 MAX 8 rămase în comandă sunt așteptate să fie livrate în anii următori, însă nu există încă un calendar ferm.
Această ajustare ar face parte dintr-o strategie mai amplă prin care TAROM își dorește să reducă costurile, să crească eficiența și să stabilizeze operațiunile înainte de a lua noi decizii privind extinderea flotei.
Articolul TAROM renunță la trei Boeinguri 737 MAX 8 din comanda făcută în 2018 apare prima dată în Mediafax.
Forțele de Apărare ale Israelului au transmis că au identificat lansarea unei rachete din Yemen către Israel și că sistemele de apărare antiaeriană au fost activate pentru a intercepta amenințarea.
Potrivit Al Jazeera, sirenele de raid aerian au răsunat în mai multe zone, inclusiv în Ierusalim.
Potrivit postului de radio al armatei israeliene, cu aproximativ o oră înainte aviația a interceptat o dronă venită tot din Yemen.
Anterior, o altă dronă a vizat orașul Eilat, în sudul Israelului, lovind în apropierea intrării unui hotel, conform imaginilor difuzate de presa locală.
Până în prezent, nicio grupare nu a revendicat atacurile.
Articolul Rachetă lansată din Yemen către Israel, interceptată de sistemele de apărare apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit într-un interviu despre provocările mandatului său și despre modul în care înțelege responsabilitatea publică.
„Am fost 20 de ani la Primăria Oradea, la Consiliul Județean și la Prefectură și am încercat să fac tot ce este posibil gândindu-mă cum mă duc pe stradă când nu mai sunt pe funcție. E foarte important să te poți duce pe stradă în comunitatea ta când nu mai ești pe funcție, nu doar când ești în mașină sau însoțit”, a spus Bolojan.
El a subliniat că lucrul cu o coaliție formată din patru partide, cu abordări diferite, nu este ușor și nici popular.
„Nu este comod să lucrezi cu patru partide, să iei măsuri care nu sunt populare, să ne înțelegem foarte bine și niciun partid nu are un entuziasm să facă acest lucru. Dar nu putem să trecem peste aceste greutăți decât făcând acest efort, și asta încerc să fac și eu la Palatul Victoria”, a afirmat premierul.
Bolojan a adăugat că, deși situația nu este „totdeauna comodă”, rămâne hotărât să continue acest efort de guvernare comună.
Articolul Ilie Bolojan, despre negocierile cu partidele: Nu e comod să lucrezi cu patru partide, dar trebuie să facem acest efort apare prima dată în Mediafax.
Invitat la Euronews, premierul Ilie Bolojan a anunțat că o decizie cu privire la plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază în cursul săptămânii viitoare.
„De la data 1 octombrie ar urma să expire această plafonare și la sfârșitul lunii iunie, când s-a prelungit cu încă trei luni de zile, discuția pe care am avut-o în Guvern la data respectivă a fost că aceasta ar urma să fie ultima prelungire”, a declarat premierul la Euronews.
Premierul spune că din perspectiva plafonării unor prețuri la produsele alimentare sunt trei aspecte de fond pe această problemă.
„În primul rând, măsura de a interveni în piaţă în general nu este o măsură care rezolvă lucrurile, pentru că orice fel de intervenţii în piaţă generează perturbaţii de tipul în care, dacă limitezi, de exemplu, într-o zonă, un preţ, exact ca la o saltea de apă pe care sari, cei care vor să îşi recupereze adaosul pot să mute pierderile de adaos în creşteri la alte produse”, a spus Bolojan.
De asemenea, premierul a subliniat că pentru a avea prețuri bune, pentru a avea produse de calitate, este necesară susținerea creșterii producției agroalimentare în România. „Trebuie să susținem procesarea în așa fel încât să avem mai multe produse românești. Mai multe produse de calitate, companiile noastre să fie mai competitive, să susținem industria agro-alimentară”, a adăugat Bolojan.
Premierul a completat faptul că „în ceea ce priveşte o decizie, după discuţia de mâine şi după discuţiile pe care le vom avea săptămâna viitoare, vom lua o decizie cu privire la acest aspect (plafonarea sau nu a adaosului comercial la alimentele de bază – n.r.)”.
Articolul Când se va lua o decizie privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază? Anunțul făcut de Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.
Ilie Bolojan a explicat că, în 2024, aproximativ 62% dintre elevii din România primeau burse, deși numărul total al elevilor scăzuse la puțin peste 2,2 milioane.
„Am ajuns ca 1,4 milioane de elevi să primească burse, iar valoarea totală a ajuns la aproape 1 miliard de euro, 4,7 miliarde de lei”, a spus premierul.
El a precizat că doar în 2021 volumul burselor era sub 200 de milioane de lei, adică aproximativ 40 de milioane de euro, iar în 2015 doar 4% dintre elevi primeau sprijin financiar.
„Nu poți să crești în trei ani de zile de 25 de ori suma de burse, nici să le acorzi pe perioada de vară, pentru că nu se întâmplă nicăieri”, a adăugat Bolojan.
Alte măsuri de reducere a cheltuielilorPremierul a mai menționat și alte măsuri de reducere a cheltuielilor: eliminarea a aproximativ 15.000 de posturi plătite cu ora și reducerea degrevărilor, astfel încât directorii și inspectorii școlari vor preda mai multe ore.
„Nu mai putem susține aceste costuri atâta timp cât nu avem acești bani. Dobânzile plătite pentru împrumuturi reprezintă într-un an valoarea unei autostrăzi spre Moldova”, a subliniat Bolojan.
Articolul Bolojan spune că reducerea burselor și a posturilor din educație aduce economii de 4-5 miliarde lei pe an apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că guvernul a înăsprit legislația fiscală pentru a combate evaziunea, după ani în care numeroase firme au profitat de excepții și lacune legale pentru a evita plata taxei pe valoare adăugată.
„Nu ne-am încasat TVA-ul decât într-o proporție inacceptabilă, din cauza sistemului de evaziune tolerat și a unei legislații defectuoase, dar și a autorităților care nu și-au făcut datoria”, a spus Bolojan la Euronews.
El a precizat că modificările adoptate în pachetele de reformă fiscală au dus deja la o îmbunătățire a colectării, chiar înaintea eventualelor majorări de taxe.
Premierul a atras atenția și asupra necesității reducerii risipei banului public: „Un contribuabil corect nu plătește cu inima deschisă când vede că banii lui sunt risipiți. Pentru conformare voluntară, statul trebuie să arate respect, să aibă cheltuieli calculate și servicii decente”.
Bolojan a mai spus că guvernul vizează atât companiile cu datorii mari care intră în insolvență, cât și „firmele-fantomă” create special pentru evaziune, iar obiectivul este ca bugetele publice să fie alimentate corect și predictibil.
Articolul Ilie Bolojan: Am închis portițele de evaziune și reducem risipa banului public apare prima dată în Mediafax.
Anunțul, făcut joi de către guvernul de la Varșovia, are loc după ce săptămâna trecută au fost identificate mai multe drone rusești în spațiul aerian polonez.
„Noaptea trecută, poliția de frontieră a observat o activitate intensificată a dronelor belaruse și ruse care încercau să traverseze spațiul aerian polonez”, a spus ministrul polonez de Interne Marcin Kierwinski. „Este clar că situația la frontiera polono-belarusă rămâne foarte, foarte tensionată”, a mai adăugat acesta.
Un purtător de cuvânt al ministerului polonez de Interne a afirmat, potrivit Reuters, că Polonia nu a intervenit și nu a încercat să doboare aceste drone identificate.
Polonia și-a închis frontiera cu Belarusul odată cu începerea exercițiilor militare Zapad dintre Rusia și Belarus. Întrebat de ce granița era încă închisă, având în vedere că exercițiile Zapad se încheiaseră, ministrul de interne Marcin Kierwinski a spus că Polonia o va redeschide când va fi sigur să o facă.
Există șase puncte de trecere a frontierei rutiere între Polonia și Belarus, dintre care patru au fost deja închise de Varșovia din cauza tensiunilor de lungă durată cu Minsk.
Aceste acțiuni raportate de Varșovia au loc la o săptămână după ce în noaptea de 9 spre 10 septembrie, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez. Acestea au fost doborâte, însă evenimentul a generat îngrijorări în rândul țărilor NATO, având în vedere că Polonia este un stat membru al Alianței.
Articolul Polonia raportează o activitate crescută a dronelor în timpul nopții în apropierea frontierei cu Belarus apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială a anunțat că, Nicușor Dan, a aprobat desemnarea Oanei Clara Gheorghiu în calitate de reprezentant al Președinției în Colegiul director al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), conform prevederilor Legii nr. 185/2017.
Mandatul acesteia se va întinde pe o perioadă de cinci ani.
Oana Clara Gheorghiu, vicepreședinte al Asociației „Dăruiește Viață”, este o personalitate marcantă a societății civile și coinițiatoare a unor proiecte medicale majore: construcția primului Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România, în cadrul Spitalului Marie Curie din București, renovarea secțiilor de oncologie pentru adulți și copii în mai multe spitale din țară, precum și realizarea primului laborator de diagnosticare profundă a cancerului limfatic, la Timișoara.
De asemenea, a coordonat dotarea spitalelor din România cu echipamente și medicamente esențiale.
Numirea confirmă implicarea continuă a Oanei Clara Gheorghiu în proiecte dedicate îmbunătățirii calității serviciilor medicale din România.
Articolul Oana Clara Gheorghiu, director al Autorității de Management al Calității în Sănătate apare prima dată în Mediafax.
Joi, ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au efectuat o vizită la Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii.
Cei doi oficiali s-au întâlnit cu comandanții unității și cu militari români și aliați implicați în activități de instruire, subliniind modernizarea accelerată a bazei și importanța sa strategică pentru România și NATO.
„Escadrila 48 Aviație de Vânătoare, echipată cu aeronave F-16, reprezintă o capabilitate esențială pentru siguranța spațiului aerian și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul NATO. Forța reală a acestei baze aeriene este însă dată de oamenii săi, o echipă de comandă tânără și un corp de cadre dedicat, care îmbină tradiția cu profesionalismul și inovația”, a declarat ministrul Ionuț Moșteanu.
La rândul său, generalul Gheorghiță Vlad a evidențiat că „militarii Bazei 71 Aeriene confirmă, prin nivelul ridicat de pregătire și prin misiunile îndeplinite zilnic, capacitatea României de a acționa integrat alături de aliați și de a asigura securitatea spațiului aerian național”.
Articolul Ministrul Apărării și șeful Statului Major al Apărării, vizită la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii apare prima dată în Mediafax.
Philip Morris International (PMI) a publicat un studiu referitor la impactul economic generat în Uniunea Europeană în perioada 2019–2023. Studiul realizat de EY-Parthenon confirmă contribuția semnificativă a PMI la competitivitatea și reziliența industrială a Europei. In ultimii cinci ani, PMI a investit la nivelul UE 43,4 miliarde de euro, iar transformarea companiei pentru a construi un viitor fără fum este în linie cu obiectivele de sănătate publică și sustenabilitate asumate.
Contribuția PMI la crearea de locuri de muncă și ecosistemul „Fabricat în UE” în perioada 2019–2023:„În perioada 2019-2023, investițiile noastre totale la nivelul Uniunii Europene au depășit 43 miliarde de euro, ceea ce a generat o amprentă economică de aproape 290 miliarde de euro. Investim în ceea ce contează cel mai mult: oamenii. Susținem peste 1 milion de locuri de muncă în UE, promovăm dezvoltarea competențelor și consolidăm economiile locale. Aproape 20 miliarde de euro au fost direcționate către lanțul nostru de aprovizionare, ceea ce a dus la întărirea ecosistemului industrial european. Susținem agricultura sustenabilă prin achiziționarea de tutun „Fabricat în Europa” și sprijinirea fermierilor europeni. La nivel global, din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde de dolari pentru a dezvolta, evalua științific, produce și comercializa alternative inovatoare fără fum, cu un obiectiv ambițios: să punem capăt epocii țigărilor. Nu este vorba doar despre cifre, ci despre transformare și progres. Călătoria noastră către un viitor fără fum produce schimbări reale și pozitive, iar Europa este în centrul acestui proces – astăzi, peste 40% din veniturile noastre globale provin din produse fără fum, fabricate în 15 dintre cele 19 fabrici europene. UE trebuie să se gândească prioritar la viitor și să creeze un cadru de reglementare care atrage investiții, accelerează inovația și valorifică capitalul uman. Acest studiu demonstrează angajamentul nostru: progresul este real, iar viitorul fără fum se construiește zi de zi, chiar aici, în Europa.” – Massimo Andolina, Președinte Regiunea Europa în cadrul Philip Morris International
„România joacă un rol important în ecosistemul PMI la nivelul Uniunii Europene și în transformarea companiei la nivel global: fabrica Philip Morris România din Otopeni, care a beneficiat de investiții de peste 730 de milioane în ultimii opt ani, este un hub strategic pentru producția și exportul produselor inovatoare fără fum. Contribuim la crearea și susținerea locurilor de muncă, la dezvoltarea lanțului valoric european și la consolidarea rezilienței industriale. Suntem alături de comunitățile în care ne desfășurăm activitatea, investim în oameni și lucrăm pentru a construi un viitor fără fum. Iar Uniunea Europeană trebuie să facă tot ce poate pentru a încuraja companiile care investesc și contribuie la dezvoltarea socio-economică în UE, prin crearea unui cadru de reglementare care atrage investiții, încurajează inovația și susține creșterea sustenabilă.” – Carmina Fusté, director general, Philip Morris România
Philip Morris International: Un lider global în construirea unui viitor fără fumPhilip Morris International (PMI) este o companie internațională de top din domeniul bunurilor de larg consum care și-a propus să construiască un viitor fără fum și să își extindă, pe termen lung, portofoliul cu produse din afara sectorului de produse care conțin tutun sau nicotină. Portofoliul actual de produse al companiei constă, în principal, în țigări și produse fără fum, inclusiv produse care încălzesc tutunul fără să îl ardă și pliculețe cu nicotină. În 30 iunie 2025, produsele fără fum dezvoltate de PMI erau disponibile pentru vânzare în 97 de piețe, iar PMI estimează că aproximativ 41 milioane de consumatori adulți din întreaga lume utilizează produsele fără fum dezvoltate de companie; mulți dintre aceștia au renunțat la țigări sau și-au redus semnificativ consumul. Produsele fără fum au reprezentat aproximativ 41% din veniturile nete totale ale PMI în primul trimestru al anului 2025.
Din 2008, PMI a investit peste 14 miliarde USD pentru a dezvolta, fundamenta științific și comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulții care altfel ar continua să fumeze, cu scopul de a opri complet vânzarea țigărilor. Pentru aceasta au fost construite capacități de evaluare științifică de nivel mondial, în special în domenii preclinice, cum ar fi toxicologia sistemelor, în cercetarea clinică și comportamentală, cât și în studii ulterioare introducerii pe piață. În urma unei analize solide bazate pe dovezi științifice, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a autorizat comercializarea produsului snus General și a pliculețelor cu nicotină ZYN de la Swedish Match și a unor versiuni ale dispozitivului IQOS dezvoltat de PMI, precum și a consumabilelor aferente, primele astfel de autorizații din categoriile respective. Versiuni ale dispozitivului IQOS și ale consumabilelor aferente, precum și ale produsului snus General au obținut pentru prima oară și autorizarea ca produse din tutun cu risc modificat din partea FDA.
Cu o bază solidă și o expertiză semnificativă în științele vieții, PMI are ambiția ca, pe termen lung, să se extindă în domeniile wellness și de îngrijire a sănătății și își propune să îmbunătățească calitatea vieții prin furnizarea de soluții integrate pentru sănătate.
Pentru mai multe informații puteți vizita www.pmi.com și www.pmiscience.com
Articolul Investiții în inovație, locuri de muncă și reziliență industrială pentru un viitor fără fum „Fabricat în Europa” apare prima dată în Mediafax.
Într-o declarație făcută miercuri, procuratura generală a Lituaniei din Vilnius a afirmat că anchetele au dezvăluit că suspecții cu legături cu GRU, serviciul de informații militare rus, au condus operațiunile.
Printre suspecți se aflau cetățeni din Rusia, Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina.
Se crede că rețeaua a ascuns dispozitive explozive artizanale, conținând substanța termită, extrem de inflamabilă, în perne de masaj și tuburi de cosmetice, potrivit Euronews.
Unele dintre aceste dispozitive incendiare au explodat anul trecut în Marea Britanie, Germania și Polonia în timp ce erau transportate de serviciile de curierat DHL și DPD.
Patru colete au fost expediate pe 19 iulie 2024 de un membru al rețelei, spun procurorii.
Două dintre ele au fost trimise cu avioane de marfă DHL în Marea Britanie, unde unul a explodat într-un depozit aparținând curierului din orașul englez Birmingham. Celălalt nu a detonat din cauza unui defect tehnic, potrivit procuraturii generale din Lituania.
Alte două colete au fost trimise în Polonia de DPD, unul dintre ele luând foc într-un centru logistic din orașul german Leipzig, iar celălalt arzând într-un camion de livrare care traversa Polonia.
Deși autoritățile lituaniene nu au specificat câte arestări au fost efectuate în legătură cu aceste incidente, ele au confirmat că au fost emise mandate de arestare internaționale pentru trei persoane.
Au fost efectuate peste 30 de percheziții în Lituania, Polonia, Letonia și Estonia, în urma cărora au fost descoperite șase kilograme de explozibili, au adăugat acestea.
Anchetatorii au mai spus că unii dintre suspecți au fost implicați într-un atac incendiator asupra unui magazin Ikea din capitala lituaniană Vilnius în 2024.
Autoritățile lituaniene au sugerat anterior că dispozitivele explozive trimise în Europa anul trecut au fost un test pentru un complot rus care viza avioane de marfă care se îndreptau spre America de Nord.
Articolul Operațiune susținută de Rusia care planifica atacuri incendiare în întreaga Europă prin intermediul serviciilor de curierat apare prima dată în Mediafax.
Premierul ucrainean Denîs Șmîhal a declarat joi că obiectivul strategic al țării este să ajungă în curând la folosirea a 1.000 de drone interceptoare pe zi, pentru a contracara eficient incursiunile aeriene ale Federației Ruse.
„Ne-am propus obiectivul de 1.000 de drone. Nu este doar un obiectiv, ci o necesitate pentru a doborî eficient toate dronele rusești”, a spus Șmîhal în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de omologul său polonez, aflat în vizită oficială la Kiev.
„Putem ajunge la acest nivel foarte repede. Imediat”Potrivit primului ministru, citat de Interfax-Ukraine, Rusia a demonstrat deja că are capacitatea de a lansa până la 800 de drone de atac pe noapte, ceea ce obligă Ucraina să dezvolte o apărare aeriană flexibilă, scalabilă și bazată pe tehnologii moderne: „În consecință, trebuie să avem cel puțin 1.000 de drone interceptoare, iar acest nivel va fi atins. Nu pot dezvălui care este nivelul de astăzi, dar acest prag va fi realizat în viitorul apropiat”.
Oficialul ucrainean a subliniat că problema nu este doar producția de drone în sine, ci și ecosistemul complet de control și ghidare din jurul lor: „Putem ajunge la acest nivel foarte repede. Imediat. Însă întrebarea este legată de numărul complexelor de control la sol, al radarelor, al elementelor care folosesc inteligență artificială pentru ghidaj”, a explicat el.
Dronele sunt doar „vârful aisbergului”Aceste componente sunt dezvoltate parțial local, prin producători ucraineni specializați în tehnologie militară, iar altele provin din asistența militară oferită de state partenere precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania sau Polonia. În același timp, Ucraina colaborează cu companii private din industria de apărare și tehnologie internaționale pentru a integra soluții avansate de ghidaj automatizat și recunoaștere a țintelor.
Premierul a descris sistemul de interceptare ca fiind un „vârf al aisbergului”, parte a unui mecanism mult mai amplu de apărare. Acesta include componente esențiale precum războiul electronic, sisteme radar de detecție timpurie și integrarea datelor prin inteligență artificială: „Este un complex vast, iar implementarea lui necesită timp. Dar ne îndreptăm cu încredere spre obiectivul stabilit”.
Volodimir Zelenski a cerut încă din luna iulie producătorilor de vehicule aeriene fără pilot să asigure capacitatea Ucrainei de a desfășura zilnic o flotă de 1.000 de drone interceptoare.
Articolul Ucraina se pregătește să folosească o mie de drone interceptoare pe zi, anunță primul ministru apare prima dată în Mediafax.
Poliţiştii din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte, au pus în aplicare două mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Târgovişte şi în oraşul Găeşti.
Potrivit IPJ Dâmboviţa, în urma descinderii, au fost descoperite 5 cartuşe cu glonţ calibru 7,62×39 mm, 44 de cartuşe cu alica/proiectil unic calibru 16, 2 cutii cartuşe calibru 22 LR, 1 cartuş calibru 14,5×114 mm şi o cutie metalică în care se afla pulbere neagră, pentru confecţionarea cartuşelor.
Bunurile au fost ridicate şi indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor.
În cauză, poliţiştii continuă cercetările, sub coordonarea procurorului de caz, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Articolul Zeci de cartuşe de diferite calibre au fost descoperite la percheziţiile din Dâmboviţa apare prima dată în Mediafax.
Protestele de joi sunt organizate de sindicaliști. Nouă sindicate s-au coalizat împreună pentru prima dată din iunie 2023, atunci când au luptat împotriva reformei pensiilor. Organizatorii au estimat că peste 200 de mitinguri au loc în toată Franța.
Oamenii sunt nemulțumiți de reducerile bugetare iminente, iar sindicatele din mai multe sectoare cer cheltuieli suplimentare pentru serviciile publice, impozite mai mari pentru bogați și anularea unei reforme a pensiilor de stat, care a fost larg contestată.
În unele orașe, protestatarii s-au luat la bătaie cu polițiștii. Au fost ridicate baricade pe străzi și au fost aruncate pietre către polițiști. Aceștia au răspuns cu gaza lacrimogene. Câteva persoane au fost rănite, la Lyon fiind vorba despre un jurnalist și un polițist.
Autoritățile franceze au anunțat că joi, la prânz, la proteste participă aproximativ 200.000 de oameni. Liderii de sindicat, însă, prezintă o cifră dublă, potrivit Le Figaro. Oricum, este o participare mult mai numeroasă decât la protestul de pe 10 septembrie și se estimează că până la finalul zilei la proteste ar putea participa un milion de oameni.
Articolul Sute de mii de oameni protestează în Franța. În unele orașe protestele au devenit violente apare prima dată în Mediafax.
Potrivit martorilor, forțele israeliene au intrat cu tancurile în zonele Sheikh Radwan și Tel Al-Hawa, porți de acces spre centrul orașului Gaza, unde se adăpostesc sute de mii de civili, notează Reuters. În ultimele zile, aceste cartiere au fost intens bombardate.
Compania Palestinian Telecommunications a confirmat întreruperea serviciilor „din cauza agresiunii și a țintirii principalelor rute de rețea”.
Ministerul Sănătății din Gaza a raportat că 14 palestinieni au fost uciși joi în urma atacurilor, dintre care nouă în orașul Gaza.
Armata israeliană a anunțat că își extinde operațiunile pentru a distruge „infrastructura teroristă” și a „elimina teroriști”, însă nu a comentat oprirea comunicațiilor. Totodată, operațiunile continuă și în sud, la Khan Younis și Rafah.
De la începutul războiului, în urmă cu aproape doi ani, peste 65.000 de palestinieni au fost uciși, conform autorităților sanitare din Gaza. Conflictul a izbucnit după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți și 251 de persoane luate ostatice în Israel.
Articolul Internetul și liniile telefonice sunt întrerupte în Gaza. Ofensiva terestră israeliană avansează apare prima dată în Mediafax.
Preşedintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, insistă pe necesitatea reducerii cheltuielior statului. Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Partidului Naţional Liberal, şeful Senatului explică de ce amânările nu mai pot fi o opţiune.
„De ce se tot vorbeşte în ultima vreme de nevoia unei schimbări rapide, de reforme şi de reducerea cheltuielilor statului? Pentru că suntem la o răscruce de drumuri şi nu mai avem luxul amânărilor. România nu mai poate rămâne captivă unui deficit care ne sufocă şi ne condamnă la stagnare.Un stat greoi, risipitor şi ineficient nu poate să fie motor al dezvoltării. El devine doar o povară care trage în jos economia, antreprenorii şi fiecare familie care plăteşte corect taxe”, a transmis Mircea Abrudean.
Reformele trebuie susţinute şi puse în aplicare de îndată susţine preşedintele Senatului.
„E nevoie să scădem cheltuielile statului. Doar aşa putem fi siguri că România are şansa unei dezvoltări sănătoase.
De 35 de ani ni se tot promite schimbarea. Astăzi nu mai e timp de promisiuni. Dacă nu susţinem reformele acum, riscăm să pierdem încă o generaţie întreagă până când cineva va avea determinarea de a le face.”
Articolul Mircea Abrudean: E nevoie să scădem cheltuielile statului, nu mai avem luxul amânărilor apare prima dată în Mediafax.
Atacul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei. Kievul încearcă să elimine veniturile energetice vitale ale Rusiei care finanțează armata sa, conform AFP.
O sursă din agenția de securitate SBU din Ucraina a declarat că dronele au lovit „inima” unei rafinării din regiunea centrală Bashkortostan, administrată de gigantul energetic controlat de stat Gazprom.
Imagini neconfirmate pe rețelele sociale rusești arată un incendiu la instalație și un nor de fum negru ridicându-se deasupra acesteia.
De obicei, Rusia nu confirmă atacurile ucrainene reușite, dar Radiy Khabirov, șeful rus al regiunii, a declarat joi că rafinăria a fost lovită.
„Două drone au atacat instalația. Nu au existat victime sau răniți. Au fost activate sistemele de apărare pasive și active, iar securitatea site-ului a deschis focul pentru a le neutraliza”, a declarat el pe rețelele de socializare.
„Evaluăm starea pagubelor și în prezent stingem incendiul”, a adăugat el.
Atacurile din lunile de vară au distrus o parte semnificativă din capacitatea de rafinare a Rusiei.
Deși nu există estimări oficiale cu privire la amploarea pagubelor, prețurile combustibililor au crescut în toată țara și s-au înregistrat penurii de benzină în multe regiuni.
Kremlinul a prelungit interdicția privind exporturile de benzină, în încercarea de a menține sub control prețurile pe piața internă.
Gazprom Neft a anunțat joi că amână lucrările de întreținere planificate la unul dintre situri, pentru a nu agrava criza combustibilului.
Președintele SUA, Donald Trump, încearcă, de asemenea, să limiteze potențialul Rusiei de a obține venituri din vânzările de energie, majorând tarifele aplicate Indiei pentru achizițiile de petrol rusesc, amenințând China și îndemnând Europa să facă același lucru.
Articolul Ucraina lovește o rafinărie de petrol rusă situată în spatele frontului apare prima dată în Mediafax.
Găurile negre stelare se formează din colapsul stelelor masive la sfârșitul vieții lor, având de obicei o masă de 3 până la 50 de ori mai mare decât cea a Soarelui. Când o stea rămâne fără combustibil, explodează într-o supernovă, lăsând în urmă o regiune atât de densă încât nimic nu poate scăpa, nici măcar lumina.
Găurile negre primordiale, în schimb, sunt obiecte teoretice care s-ar fi putut forma la mai puțin de o secundă după Big Bang din regiuni extrem de dense ale universului timpuriu. Spre deosebire de găurile negre stelare, acestea ar putea fi mult mai ușoare și sunt relicve antice din perioada în care universul conținea în principal hidrogen și heliu, potrivit LiveScience.
Radiația HawkingDeși găurile negre sunt cunoscute în mod obișnuit pentru faptul că consumă tot ce se află în jurul lor, fizicienii au teoreticizat de mult timp că acestea explodează în cele din urmă la sfârșitul vieții lor printr-un proces numit radiație Hawking. Anterior, oamenii de știință credeau că astfel de explozii aveau loc doar o dată la 100.000 de ani. Cu toate acestea, o nouă cercetare, publicată în revista Physical Review Letters, sugerează că am putea asista la acest fenomen extraordinar mult mai devreme decât ne așteptam.
„Credem că există o șansă de până la 90% să asistăm la explozia unei găuri negre în următorii 10 ani, cheia fiind faptul că flota noastră actuală de telescoape spațiale și terestre este deja capabilă să detecteze o astfel de explozie”, a declarat Aidan Symons, student la Universitatea din Massachusetts.
Găurile negre cu cea mai mare probabilitate de a exploda nu sunt rămășițele stelare masive la care ne gândim de obicei, ci mai degrabă găurile negre primordiale (PBH). Așa cum a demonstrat fizicianul Stephen Hawking în 1970, cu cât o gaură neagră este mai ușoară, cu atât devine mai fierbinte și cu atât mai multe particule emite prin radiația Hawking. Pe măsură ce PBH-urile se evaporă, devin din ce în ce mai ușoare și, prin urmare, mai fierbinți, emițând și mai multă radiație într-un proces accelerat până la explozie.
Ce sunt „electronii întunecați”Descoperirea a avut loc când echipa de cercetători a început să pună la îndoială ipotezele de lungă durată despre proprietățile electrice ale găurilor negre. În timp ce găurile negre standard nu au sarcină electrică, echipa a explorat ce s-ar putea întâmpla dacă găurile negre primordiale s-ar forma cu o sarcină electrică minusculă care implică particule grele ipotetice pe care le numesc „electroni întunecați”.
Un electron întunecat ar fi ca o versiune mult mai grea a electronului obișnuit, dar care interacționează prin forțe electromagnetice întunecate în loc de electromagnetism obișnuit. În modelele teoretice numite dark-QED, aceste particule ar purta sarcină electrică întunecată și ar interacționa prin fotoni întunecați, afectând potențial modul în care se comportă materia în jurul găurilor negre.
Echipa de cercetare a făcut o ipoteză diferită cu privire la proprietățile electrice ale găurilor negre primordiale. Ei postulează că modelul lor arată că, dacă o gaură neagră primordială se formează cu o mică sarcină electrică întunecată, aceasta ar trebui să se stabilizeze temporar înainte de a exploda în cele din urmă. Acest efect de stabilizare ar putea crește dramatic probabilitatea de a observa astfel de explozii, de la o dată la 100.000 de ani la potențial o dată la zece ani.
O gaură neagră care explodează nu ar fi doar un spectacol de lumini spectaculos, ci ar oferi oamenilor de știință un catalog al tuturor particulelor subatomice existente.
Echipa insistă că, deși nu garantează că o explozie va avea loc în acest deceniu, probabilitatea ridicată înseamnă că ar trebui să fim pregătiți. Din fericire, tehnologia actuală a telescoapelor este deja capabilă să detecteze semnele revelatoare ale radiației Hawking provenite de la o gaură neagră primordială care explodează.
Articolul Exploziile găurilor negre pot avea loc o dată la zece ani. Există o probabilitate de 90% să asistăm la explozia unei găuri negre în următorul deceniu apare prima dată în Mediafax.
Un proiect adoptat de Camera Deputaților modifică Legea Vânătorii și permite autorităților să intervină cu măsuri rapide în cazul atacurilor de urși sau șacali, fără să mai fie nevoie de hotărâre judecătorească.
De asemenea, legea înăsprește sancțiunile pentru cei care hrănesc urșii.
Noua lege a fost introdusă pe fondul creșterii numărului de persoane atacate de urși în propria curte, care s-au soldat chiar cu deces.
„Autoritățile vor putea interveni prompt”România are cei mai mulți urși (peste 12.000) din Uniunea Europeană, iar gestionarea lor de către gospodăriile aflate în apropierea habitatului lor a devenit din ce în ce mai dificilă.
,,Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege care completează Legea Vânătorii și a protecției fondului cinegetic, în mod expres cu privire la ursul brun și șacal.
Prin modificarea adoptată, autoritățile vor avea posibilitatea de a interveni prompt în caz de atacuri sau distrugeri cauzate de aceste animale sălbatice.
Este o măsură echilibrată și un pas important pentru siguranța oamenilor, dar și pentru menținerea echilibrului natural.
Contextul ne arată clar urgența acestei reglementări, prezența urșilor crescând semnificativ față de anul trecut.
Fără posibilitatea de a acționa urgent în astfel de situații, se ajunge mult prea des la tragedii. Această lege oferă autorităților instrumentele necesare pentru a interveni rapid și responsabil, atunci când viața și siguranța cetățenilor sunt puse în pericol de urşii agresivi”, au declarat inițiatorii proiectului.
Amenzi de 60 de ori mai mari pentru hrănirea urșilorDe asemenea, se înăspresc amenzile pentru hrănirea urșilor, anunță ministrul Diana Buzoianu.
Amenzile pentru hrănirea urșilor erau, potrivit Legii 407/2006, între 500 și 1.500 de lei, dar ministrul Diana Buzoianu vrea o creștere mult mai mare a cuantumului – între 10.000 și 60.000 de lei.
„Trebuie să trimitem un semnal foarte clar: hrănirea ilegală a urşilor pune în pericol oameni şi animale, deopotrivă.
Vom modifica legislaţia şi vom creşte amenzile aplicate pentru situaţia în care oamenii hrănesc urşii de pe marginea drumurilor”, a declarat aceasta.
Autoritățile se așteaptă la o polarizare a publicului, din această perspectivă, însă sunt de părere că accidentele provocate de urși trebuie tratate cu prioritate.
În ultimii ani, incidentele cu urși au dus la mutilarea oamenilor și la uciderea lor.
Articolul S-a schimbat Legea Vânătorii / Care sunt noile reglementări / Amenzile uriașe pe care le riscă cei care hrănesc urșii apare prima dată în Mediafax.
