Rafale de arme de foc s-au auzit miercuri în clădirea Senatului din Manila, în timp ce haosul se amplifica pe fondul unei iminente tentative de arestare a senatorului Ronald dela Rosa, vizat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime împotriva umanității.
Potrivit martorilor citați de Reuters, persoanelor aflate în zonă li s-a cerut să fugă și să se adăpostească, după ce în incinta Senatului s-au auzit focuri de armă.
Deocamdată nu este clar cine a deschis focul și nici dacă există victime.
Cel puțin zece militari intraseră în clădirea SenatuluiJurnaliștii Reuters aflați la fața locului au observat anterior sosirea a peste zece militari în uniforme de camuflaj, unii înarmați cu puști de asalt.
Autoritățile militare nu au oferit deocamdată explicații privind prezența trupelor în clădire.
Incidentul are loc în contextul în care Ronald dela Rosa, fost șef al poliției filipineze și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului președinte Rodrigo Duterte, a anunțat pe Facebook că arestarea sa este iminentă.
Baricadat în Senat încă de luni, dela Rosa comunica prin rețelele socialeRefugiat în biroul său din Senat încă de luni, senatorul a lansat un apel public către susținători, cerându-le să se mobilizeze și să împiedice predarea sa către tribunalul internațional de la Haga.
„Fac apel la dumneavoastră, sper că mă puteți ajuta. Nu permiteți ca un alt filipinez să fie adus la Haga”, a transmis dela Rosa într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale.
Un mandat de arestare emis în noiembrie și făcut public la începutul acestei săptămâni solicită reținerea senatorului în vârstă de 64 de ani, acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în controversatul „război împotriva drogurilor”.
Organizațiile pentru drepturile omului acuză autoritățile filipineze de execuții extrajudiciareDela Rosa a coordonat, în calitate de șef al poliției, campania antidrog a administrației Duterte, operațiune în urma căreia mii de presupuși traficanți au fost uciși.
Organizațiile pentru drepturile omului au acuzat în repetate rânduri autoritățile filipineze de execuții extrajudiciare și mușamalizarea cazurilor.
Poliția filipineză respinge acuzațiile și susține că cele peste 6.000 de persoane ucise în operațiunile antidrog erau înarmate și au opus rezistență la arestare.
Grindeanu a revenit miercuri asupra declarației în care a transmis că Bolojan seamănă cu Dragnea. Ei diferă deoarece atunci am avut cea mai mare creștere economică din Europa, a explicat președintele PSD.
„La o emisiune, cred că în urmă cu vreo săptămână sau două, am fost întrebat de o situație similară pe care am trăit-o eu în 2017, când a fost o moțiune de cenzură care a demis guvernul pe care îl conduceam. Și am spus că se aseamănă Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Să știți că și diferă foarte mult. În acea perioadă și în perioada anului 2017, în cele două trimestre cât am fost prim-ministru, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Cea mai mare creștere economică din Europa. E o diferență majoră”, a explicat Sorin Grindeanu.
Declarația a fost făcută în timpul unei conferințe de presă în cadrul căreia Sorin Grindeanu a analizat datele INS privind inflația.
Un nou schimb dur de replici a izbucnit pe scena politică. Lideri ai PSD și PNL s-au acuzat reciproc de contacte și presiuni politice.
Declarațiile au fost făcute public de Sorin Grindeanu, care a afirmat că președintele PNL Prahova, Mircea Roșca, ar fi încercat să o sune pe Lia Olguța Vasilescu.
Grindeanu: „Știu cine a sunat”Sorin Grindeanu a susținut că există informații clare despre apelurile telefonice realizate înaintea moțiunii de cenzură.
„Președintele PNL Prahova, Mircea Roșca. Știu că domnia sa a sunat, ca să transmită mai departe. Știu cine a sunat, știu numele”, a declarat liderul PSD.
Mircea Roșca: „A fost un apel de 40 de secunde, din greșeală”Invitat la Antena 3 CNN, Mircea Roșca a respins acuzațiile și a explicat cronologia apelurilor telefonice invocate în spațiul public.
„A fost un apel de 40 de secunde, din greșeală. Am să explic exact toată conversația. Este urât, extrem de urât ce a făcut domnul Grindeanu. Eu nu am folosit această conversație în nicio discuție, nici internă de partid, nici particulară”, a afirmat liderul liberal.
Acesta a precizat că primul contact a avut loc cu câteva zile înaintea moțiunii, când a fost apelat de Lia Olguța Vasilescu.
„Primul telefon a fost un apel nepreluat de la doamna Olguța Vasilescu. Am revenit ulterior. Nu a existat nicio presiune și nicio promisiune, ci doar interes privind atmosfera politică. Eu am avertizat că moțiunea de cenzură este cea mai mare greșeală și va duce țara într-o situație politică de neieșit”, a spus Roșca.
Explicații privind apelul controversatRoșca a susținut că apelul de 40 de secunde menționat public nu ar fi avut conținut politic.
„Există un apel de 40 de secunde în care practic discuția a fost doar în sensul ‘scuză-mă, e din greșeală’. Exact cum am explicat. Nu a existat altă discuție”, a declarat liderul PNL Prahova.
El a adăugat că ulterior a existat o nouă conversație, după o postare publică realizată de Anca Alexandrescu.
Postarea care a declanșat scandalulConflictul a escaladat după ce Lia Olguța Vasilescu a publicat pe Facebook un mesaj adresat fostului premier:
„Domnule Bolojan, ce faceți? Că iar mă caută «oamenii dvs.»”, a scris aceasta, atașând o imagine cu apeluri nepreluate.
Marți, Ilie Bolojan a acuzat-o public pe Olguța Vasilescu că ar fi contactat membri ai PNL pentru a le transmite cum să acționeze politic după decizia liberalilor de a intra în opoziție.
„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, se arată în declarația comună.
Liderii au afirmat că statele participante își vor crește contribuțiile la apărarea colectivă și investițiile militare.
„Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB”, au transmis semnatarii.
Rusia rămâne principala amenințare pentru securitatea NATOLiderii B9 au afirmat că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare pentru securitatea NATO și au cerut consolidarea posturii defensive pe Flancul Estic.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic”, au transmis aceștia.
Statele participante la Summitul B9 de la București au condamnat „sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare” atribuite Rusiei.
Sprijin reafirmat pentru Ucraina„Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO”, se arată în text.
În ceea ce privește Ucraina, liderii B9 și ai statelor nordice au condamnat „războiul de agresiune al Rusiei” și și-au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită”, se arată în declarație.
B9 și aliații nordici susțin cooperarea NATO-UELiderii B9 și Nordici menționează și preocupările legate de situația din Orientul Mijlociu, precum și sprijinul pentru protejarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
La final, liderii au reafirmat angajamentul pentru aprofundarea cooperării NATO-UE și pentru consolidarea relațiilor cu partenerii-cheie, „inclusiv cu Republica Moldova”.
„Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică”, au subliniat liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici.
Ungaria se abțineUngaria a precizat că își exprimă „o abținere constructivă” și că nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit.
Potrivit imaginilor transmise de televiziunile internaționale, președintele american Donald Trump a sosit în China, la Beijing, unde se va întâlni cu omologul său chinez.
Vicepreședintele chinez Han Zheng a fost trimis de către președintele țării, Xi Jinping, să conducă delegația de întâmpinare. De asemenea, printre alți oficiali prezenți la fața locului se numără ambasadorul SUA în China, David Perdue, omologul său, ambasadorul chinez în SUA, Xie Feng, și viceministrul executiv al afacerilor externe al Chinei, Ma Zhaoxu, scrie CNN.
Vizita va avea loc în perioada 13-15 mai și este prima efectuată de un președinte american în China din 2017. Ea a fost planificată inițial pentru luna aprilie, însă a fost amânată în contextul războiului SUA-Israel împotriva Iranului.
⚡️ Trump has arrived in China — the first visit by a U.S. president to Beijing since 2017
A day earlier, the U.S. president said Washington does not need China’s help on Iran.
According to Trump, the U.S. will “win one way or another — peacefully or otherwise.”
A meeting… pic.twitter.com/2QWYQZc5q8
— NEXTA (@nexta_tv) May 13, 2026
Alături de Trump sunt și alți oficiali americani de rang înalt, precum și lideri din mediul de afaceri. Printre aceștia se numără secretarul de stat american Marco Rubio, dar și secretarul apărării Pete Hegseth și reprezentantul comercial Jamieson Greer. Delegația SUA include, de asemenea, pe fiul președintelui, Eric Trump, și pe nora sa, Lara Trump. Și Elon Musk și CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, se află printre cei care au călătorit la Beijing.
Potrivit CNN, Xi Jinping îl va întâmpina oficial pe Trump joi dimineață, ora locală.
Se așteaptă ca Taiwanul, comerțul, războiul cu Iranul și inteligența artificială să domine agenda, oficialii de ambele părți petrecând luni de zile negociind detaliile înaintea întâlnirii.
Poziția Ungariei a fost prezentată la finalul Declarației Comune a Summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București.
„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei”, scrie în document.
Administrația Prezidențială a oferit explicații despre abținerea Ungariei.
„La momentul finalizării negocierii textului declarației, ca de altfel nici astăzi, Ungaria nu avea un Guvern investit, în consecință nu au avut instrucțiuni dacă să se asocieze sau nu. Abținerea este constructiva, așa cum scrie si in textul declarației si este un pas înainte fata de poziția anterioară a Ungariei care era una de respingere. Mesajul delegației Ungariei este unul pozitiv”, a explicat Administrația Prezidențială.
Ce s-a stabilit la summitLiderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, s-au întâlnit miercuri la București, alături de Secretarul General al NATO, președintele Ucrainei și reprezentantul SUA.
„Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective”, au stabilit participanții.
În cadrul întâlnirii s-a vorbit despre alocarea de 5% din PIB, despre amenințarea reprezentată de Rusia, despre susținerea Ucrainei și despre războiul din Orientul Mijlociu.
„Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită. Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”, au precizat semnatarii declarației.
Această tranzacție în două tranșe a vizat o nouă obligațiune a UE pe 7 ani, în valoare de 6 miliarde de euro, cu scadența la 12 octombrie 2033, și o extindere de 4 miliarde de euro a obligațiunii UE pe 30 de ani scadente la 12 octombrie 2055.
Comisia precizează, într-un comunicat de presă, că este împuternicită să contracteze împrumuturi pe piețele internaționale de capital, în numele Uniunii Europene, pentru a finanța anumite programe de politică ale UE.
„Pe baza prețurilor sindicalizărilor din martie și aprilie în raport cu curba obligațiunilor UE, prețul aferent ambelor scadențe a fost stabilit în raport cu punctele de referință de pe curba obligațiunilor UE. Această abordare a contribuit la atenuarea riscurilor de stabilire a prețurilor pentru investitorii participanți și reflectă lichiditatea tot mai mare a curbei obligațiunilor UE”, transmite CE.
Tranzacția face parte din obiectivul de finanțare al Comisiei de 100 de miliarde de euro pentru prima jumătate a anului 2026, 77,3 miliarde de euro fiind emise începând din ianuarie 2026.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru a sprijini prioritățile politice ale Uniunii Europene, inclusiv sprijinul pentru o Europă mai puternică, mai competitivă și mai rezilientă, sprijinul pentru Ucraina și investițiile esențiale în apărarea europeană.
Pompierii din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov au intervenit de zeci de ori în ultimele 24 de ore, după efectele produse de intensificările puternice ale vântului, manifestate pe durata codului galben.
Potrivit datelor transmise de instituție, în intervalul 12 mai 2026, ora 10:00 – 13 mai 2026, ora 06:00, salvatorii au gestionat 17 intervenții în București și Ilfov.
10 autoturisme avariateDintre acestea, 16 cazuri au fost în București, unde pompierii au intervenit pentru:
În urma incidentelor, 10 autoturisme au fost avariate.
De asemenea, în Ilfov, pompierii au intervenit într-un caz provocat de căderea unui copac.
Seria intervențiilor a continuat și în cursul zilei de miercuri. Astfel, în intervalul 13 mai 2026, ora 06:00 – 14:00, echipajele ISU București-Ilfov au gestionat alte 24 de intervenții, toate în București.
Pompierii au interevnit în 41 de situații de urgențăPotrivit bilanțului, acestea au vizat:
În urma acestor incidente, alte 15 autoturisme au fost avariate.
În total, în mai puțin de 30 de ore, pompierii au intervenit în 41 de situații de urgență, iar 25 de autoturisme au fost avariate din cauza efectelor vântului puternic.
Planurile de expansiune vizează investiții de 3 miliarde de euro până în 2035, cu obiectivul de a extinde rețeaua la 1.000 de magazine. Pentru 2026, compania are în vedere continuarea deschiderilor de unități, fără a preciza un număr exact.
În 2025, PENNY a ajuns la 456 de magazine și 5 centre logistice, după finalizarea depozitului din Mihăilești. Noul centru logistic, potrivit companiei, este primul din rețea care funcționează fără încălzire pe gaz.
Compania arată că 88% dintre furnizorii săi sunt înregistrați în România, iar 68% din cifra de afaceri provine din produse fabricate local. De asemenea, produsele din gama 3RO reprezintă 55% din vânzări.
În zona de livrări, PENNY a procesat în 2025 peste 980.000 de comenzi, din 205 magazine, în 75 de localități, prin parteneriate cu platforme de livrare. De asemenea, în ultimul an, au fost donate 5.401 de tone de alimente prin Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România.
PENNY face parte din grupul german REWE și este prezent pe piața din România din 2005. În prezent, rețeaua numără peste 460 de magazine și aproximativ 8.000 de angajați.
Ceremonia de premiere a avut loc marți, la Aachen, în Germania, în cadrul Premiului European Charlemagne pentru Tineret, distincție acordată anual proiectelor dezvoltate de tineri care promovează democrația, participarea civică și cooperarea europeană.
Printre proiectele premiate se află o aplicație franceză de implicare politică și combatere a dezinformării, un program estonian dedicat participării femeilor la viața democratică și o rețea spaniolă axată pe relațiile dintre Uniunea Europeană și China.
Premiul I: leadership femininPremiul I, în valoare de 7.500 de euro, a fost acordat proiectului estonian „ATHENA – Advancing Women’s Leadership in Inclusive Democracy”. Inițiativa sprijină participarea democratică și dezvoltarea abilităților de leadership în rândul tinerelor cu vârste între 16 și 26 de ani, oferindu-le acces la mentorat, rețele profesionale și programe de formare civică.
Premiul II: aplicație anti-dezinformareLocul al doilea, recompensat cu 5.000 de euro, a revenit aplicației franceze „Pol”, care permite utilizatorilor să voteze simbolic proiecte de lege aflate în dezbaterea Adunării Naționale și să participe la sondaje de opinie. Dezvoltatorii spun că aplicația încearcă să reducă distanța dintre tineri și politica tradițională și să combată dezinformarea prin prezentarea accesibilă a procesului legislativ.
Premiul III: rețea europeană despre China„European Guanxi”, o rețea creată de tineri europeni pentru a încuraja analiza și cooperarea europeană în relația cu China, a obținut premiul al III-lea, în valoare de 2.500 de euro.
Competiție dedicată tinerilor din UECompetiția este organizată anual de Parlamentul European și Fundația Premiului Internațional Charlemagne din Aachen și este deschisă tinerilor cu vârste între 16 și 30 de ani implicați în proiecte cu impact european.
Lansată în 2008, distincția urmărește să încurajeze implicarea civică a tinerilor și dezvoltarea unei identități europene comune. Până acum, peste 7.600 de proiecte au intrat în competiție.
Cum sunt aleși laureațiiÎn fiecare stat membru al UE este desemnat un câștigător național, iar cele 27 de proiecte selectate sunt evaluate ulterior de un juriu european care stabilește laureații finali. Ceremonia are loc în mod tradițional înaintea acordării Premiului Internațional Charlemagne, una dintre cele mai cunoscute distincții europene dedicate personalităților care contribuie la unitatea Europei.
Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă. România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din 2025. Față de trimestrul anterior, scăderea este de 0,2%.
Presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia UE. Luna martie a fost deja o lună de conflict.
Inflația, înapoi la două cifreDatele INS din aprilie arată o inflație anuală de 10,71%. În martie, aceasta era de 9,87%. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023.
Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie electrică – 54,18% -, chiria locuințelor – 43,78% – și motorină – 32,68%. Prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%.
Industria, de asemenea în scădereProducția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Sectorul minier și cel energetic au performat pozitiv.
Prognoze sumbre pentru 2026Experții Universității Babeș-Bolyai estimează o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026. La începutul anului, prognoza prevedea o creștere de 0,8%. Conflictul iranian și instabilitatea politică internă au dus la revizuiri repetate în jos.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea moțiunii de cenzură. Economiștii avertizează că incertitudinea politică slăbește încrederea investitorilor și întârzie deciziile de investiții. Previziunile pentru 2027 rămân totuși pozitive, o creștere estimată de 2,2%.
Alte titluri din presa maghiară„La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”, titrează frisshirek.biz.
„În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”, scrie și hirado.hu.
Barometrul INSCOP, realizat în perioada 14-21 aprilie 2026 și publicat miercuri, arată că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este pe primul loc în topul încrederii românilor.
Concret, 32,9% dintre participanții la sondaj au declarat că au foarte multă (9,6%) şi destul de multă încredere (23,3%) în Macron.
Pe locul al doilea în clasament se află președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu un capital de încredere de 28, 6% (11,5% încredere foarte multă și 17,1% încredere destul de multă).
Locul al treilea este ocupat de președintele SUA, Donald Trump, cu un capital de încredere de 24, 8% încredere (10,1% încredere foarte multă și 14,7% încredere destul de multă).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, ocupă pozițiile 4 și 5 în clasamentul încrederii în rândul românilor – cu 23,7% și, respectiv, 20,9%.
Topul notorietățiiLa capitolul „notorietate”, ordinea numelor se schimbă ușor în top 3.
Pe primul loc se află președintele SUA, Donald Trump, cu 97,3%, în timp ce pe locul al doilea este președintele francez Emmanuel Macron, 88,8%.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ocupă locul al treilea, cu 86,2%.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se află pe locul 4, cu 82,9%, în timp ce Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, are 53,2%.
Datele au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Raportul CIES analizează numărul jucătorilor proveniți dintr-o anumită federație națională, formați într-o țară și transferați ulterior la un club din străinătate. Raportul a analizat datele din 135 de ligi profesioniste din întreaga lume.
România apare în acest clasament pe locul 49, cu 81 de fotbaliști care joacă peste hotare, înregistrând o ușoară scădere față de ultimii 5 ani (-4 jucători). Potrivit datelor CIES, principala destinație pentru jucătorii români este Ungaria.
Conform studiului numărul fotbaliștilor din Brazilia din afara granițelor a crescut cu 210 jucători, raportat la anul 2021. Cei mai mulți evoluează în Portugalia.
Franța ocupă locul secund în ierarhia globală, cu 1.275 de jucători aflați în străinătate, principala destinație fiind Luxemburg.
Argentina completează podiumul, cu 1.016 de stranieri, cei mai mulți transferați în Chile.
Datele publicate arată și o creștere accentuată a migrației fotbaliștilor la nivel global.
Franța a înregistrat cel mai mare salt numeric din 2021 până în prezent, cu 332 de jucători în plus plecați în străinătate. La nivel procentual, Portugalia, Spania și Nigeria au consemnat unele dintre cele mai importante creșteri.
CIES este un centru de cercetare specializat în analiza statistică și economică a fotbalului mondial, fondat în 2005 și afiliat Centrului Internațional pentru Studii Sportive din Neuchâtel, Elveția.
Ploile torențiale, înregistrate marți seara, au provocat inundații severe într-un district din apropierea coastei Mării Negre din Turcia, relatează AP.
Cel puțin 12 persoane au fost spitalizate, cu răni minore, potrivit agenției de stat Anadolu.
Ploile abundente au provocat revărsarea râurilor din districtul Havza din provincia Samsun, apele revărsându-se pe străzi, inundând case și luând mașini.
Oameni blocați în case și proprietăți inundateAgenția de stat a precizat că subsolul și parterul mai multor proprietăți au fost inundate. Imaginile video au arătat un șofer stând deasupra unui camion, așteptând să fie salvat din inundații.
Niciuna dintre persoanele rănite nu se afla în stare gravă. Unii au ajuns la spital pe cont propriu, în timp ce alții au fost asistați de echipe medicale, potrivit aceleiași surse.
Mai mulți pompieri, polițiști și echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate, pentru a salva locuitorii blocați și pentru a curăța molozul.
Datele publicate de Eurostat, citate de Euronews, arată că numărul deținuților din UE a crescut cu 2% față de anul precedent, în timp ce organizațiile europene avertizează că situația din unele penitenciare a devenit „inumană și degradantă”.
Tot mai mulți deținuți în UEPotrivit statisticilor europene, în 2024 exista un deținut la fiecare 883 de locuitori din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria, Polonia, Letonia și Cehia. La polul opus s-au aflat Finlanda, Țările de Jos, Danemarca și Germania, state cu cele mai mici rate ale populației carcerale. Datele arată și că doar una din 18 persoane adulte aflate în detenție este femeie, în timp ce aproximativ 20% dintre deținuți au cetățenie străină în raport cu țara în care sunt încarcerați.
În paralel, a crescut și numărul angajaților din sistemele judiciare și de ordine publică, inclusiv polițiști, judecători și personal penitenciar. Cu toate acestea, raportul a rămas aproape neschimbat: în UE există în medie 1,9 deținuți pentru fiecare angajat din sistemul penitenciar.
Grecia, criticată pentru condiții „inumane”Printre cele mai grave situații semnalate se află cea din Grecia. Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a avertizat, după o vizită efectuată în ianuarie 2025, că numeroși deținuți sunt ținuți în condiții „complet nepotrivite”, care pot fi considerate tratamente „inumane și degradante”. Raportul descrie celule și dormitoare supraaglomerate, infestate cu ploșnițe și gândaci, afectate de mucegai și infiltrații. În multe cazuri, instalațiile sanitare erau defecte, iar accesul la apă caldă și încălzire era insuficient. „Supraaglomerarea subminează grav condițiile de trai ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare”, a declarat Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne, citat de Consiliul Europei.
Proteste și greve în Portugalia și BelgiaProblemele din penitenciare au generat tensiuni și în Portugalia. La începutul lunii mai, aproximativ 230 de deținuți dintr-o închisoare din Lisabona au protestat față de condițiile de detenție și au refuzat să revină în celule până la o discuție cu directorul penitenciarului. Situația este tensionată și în Belgia, unde angajații din penitenciare au declanșat pe 11 mai o grevă națională rar întâlnită. Sindicatele reclamă supraaglomerarea severă, creșterea violențelor și volumul excesiv de muncă. Închisorile belgiene găzduiesc în prezent 13.733 de persoane, deși capacitatea oficială este de doar 11.064 de locuri. Autoritățile au recunoscut că sute de deținuți dorm pe saltele așezate direct pe podea.
Cele mai aglomerate penitenciare din UEPotrivit datelor pentru 2024, 13 state europene au raportat penitenciare supraaglomerate, în timp ce alte 14 țări aveau încă locuri disponibile. Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost înregistrate în Cipru, Slovenia și Franța. În schimb, Estonia, Lituania și Luxemburg au raportat cele mai reduse grade de ocupare. Creșterea populației carcerale și presiunea tot mai mare asupra sistemelor penitenciare alimentează dezbaterea privind politicile penale și condițiile de detenție din Europa, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului avertizează că unele state se apropie de limite critice.
„Le Crocodile” are un preț de pornire de 3.000 de euro și se află în selecția celui mai nou eveniment dedicat artei contemporane, intitulat „Refresh” – Licitația de Artă Contemporană și organizat de Casa de Licitații A10 by Artmark în data de 21 mai, de la ora 19.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță, cât și online, pe Platforma Artmark Live.
Statueta „Le Crocodile” a fost realizată din plumb și provine din fondul moștenitorilor Alexandru Istrati și Natalia Dumitresco — cei doi artiști români pe care sculptorul i-a primit în apropierea atelierului său din Impasse Ronsin și cărora le-a lăsat întreaga avere artistică. „Le Crocodile” a participat în 2010 la expoziția organizată la Paris cu ocazia licitației Artcurial „Fonds Constantin Brâncuși provenant de la collection d’Alexandre Istrati et Natalia Dumitresco” și este reprodusă în celebra monografie „Brâncuși”, semnată de Pontus Hulten, Natalia Dumitresco și Alexandre Istrati (la Ed. Flammarion, Paris, 1986).
Istoricii de artă leagă acest obiect de una dintre serile de „divinație cu plumb topit” organizate în cercul intim al artistului — practică populară asociată ședințelor de spiritism și jocurilor de interpretare simbolică a formelor rezultate din plumbul turnat în apă rece. În licitația Artcurial din 2010 au fost oferite spre vânzare atât formele rezultate din acea experiență, cât și recipientele folosite.
Pentagonul și-a trimis personalul militar în Ucraina pentru a învăța tehnici de utilizare a dronelor în război, potrivit Live Ukraine. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a făcut anunțul.
„Eu personal am aprobat trimiterea de personal suplimentar acolo pentru a studia această bătălie a dronelor, atât în aspecte ofensive, cât și defensive, astfel încât să putem învăța toate lecțiile posibile din acest conflict”, a spus americanul.
Ucrainenii s-au specializat în producția și utilizarea de drone în timpul războiului cu Rusia. De asemenea, ucrainenii au devenit experți în sistemele de apărare contra dronelor inamice ca urmare a atacurilor numeroase lansate de ruși.
Ucraina s-a confruntat în mod regulat cu atacuri combinate cu drone şi rachete după ce Rusia şi-a intensificat producţia de drone Shahed, proiectate de iranieni, la începutul anului trecut. Ucrainenii au fost nevoiți să se adapteze și să improvizeze, dezvoltând sisteme complexe de apărare și atac.
Ei au anunțat că sunt dispuși să ofere asistență aliaților lor.
„Convocarea lui Neymar depinde doar de el. Depinde de ceea ce arată jucătorul pe teren. Acesta este un criteriu foarte clar și nu este valabil doar pentru Neymar”, a spus Ancelotti, într-un interviu publicat miercuri de The Guardian.
Fostul star de la Barcelona și PSG nu a mai jucat pentru Seleção din octombrie 2023.
Tehnicianul italian a explicat că talentul lui Neymar nu este pus sub semnul întrebării, însă starea sa fizică reprezintă factorul decisiv.
„În cazul lui Neymar trebuie doar să evaluăm condiția fizică, pentru că talentul lui este dincolo de orice îndoială. Depinde de el, nu de mine”, a adăugat selecționerul Braziliei.
Naționala de fotbal a Braziliei va anunța lotul pentru Cupa Mondială pe 18 mai, iar subiectul Neymar domină dezbaterile privind lotul echipei sud-americane. Potrivit unui sondaj realizat de institutul Datafolha, 53% dintre brazilieni își doresc prezența atacantului la turneul final.
Obiectiv – câștigarea Cupei MondialeAncelotti, instalat la conducerea Braziliei în mai 2025, a vorbit și despre rolul lui Vinícius Júnior, pe care încearcă să îl transforme în liderul echipei naționale, așa cum s-a întâmplat și la Real Madrid CF.
„Responsabilitatea pe care o are Vinícius este uriașă și uneori poate deveni o povară. Treaba noastră este să luăm o parte din această presiune de pe umerii lui, pentru ca el să joace cu bucurie și energie”, a afirmat antrenorul.
Ancelotti a subliniat însă că Brazilia nu trebuie să depindă de un singur fotbalist.
„Nu putem concentra totul asupra unui singur jucător. Trebuie să gândim ca o echipă. Doar așa putem câștiga Cupa Mondială”, a spus tehnicianul.
Fostul antrenor al lui Real Madrid a vorbit și despre obiectivul său principal: readucerea Braziliei în fruntea fotbalului mondial după o pauză de 24 de ani fără titlu mondial.
„Nu sunt obsedat să câștig Cupa Mondială, dar am plăcerea de a trăi acest moment, conducând cea mai importantă echipă națională din lume”, a declarat Ancelotti.
Brazilia va evolua la Cupa Mondială într-o grupă alături de Maroc, Haiti și Scoția.
O familie din districtul Grieskirchen a descoperit situația în mod neașteptat. Cei doi copii nu puteau termina o porție întreagă. Părinții au vrut să comande o singură pizza și să o împartă. Meniul însă preciza clar: „Pizzele noastre se taxează pe persoană”, conform Daily Mail.
Prețurile pizzelor porneau de la 11 euro. Familia ar fi plătit aproape 40 de euro pentru ca cei doi copii să mănânce. Tatăl, care a dorit să rămână anonim, a declarat că nu se aștepta la o astfel de politică.
Ce este „farfuria hoțului”Practica vizată se numește în Austria „farfuria hoțului” sau „farfuria parazitului”, notează en.as.com.
. Ea apare când grupurile mari comandă mai puține feluri principale decât numărul de persoane. Apoi cer farfurii goale suplimentare pentru a împărți mâncarea.
Restauratorii spun că obiceiul a scăpat de sub control, mai ales după pandemie. „Trebuie să atingi un nivel de venituri care să aibă sens”, explică Ernst Pühringer, președintele Diviziei de Turism din Salzburg.
Taxe diferite în funcție de regiuneSuprataxa variază în funcție de localitate. În Salzburg, taxa tipică este de aproximativ patru euro pe farfurie suplimentară. În alte orașe, suma este mai mică. Unele restaurante percep până la opt euro. Cazul din Grieskirchen, cu 11 euro, reprezintă unul dintre cele mai ridicate niveluri raportate.
Practica s-a extins în toate provinciile austriece. În august, purtătorul de cuvânt al sectorului gastronomic din Viena, Peter Dobcak, a remarcat că mulți clienți considerau de la sine înțeles serviciul complet la prețuri mici.
Proprietarii de restaurante subliniază că există excepții. Nu toate situațiile sunt tratate identic, mai ales când nota totală justifică serviciul oferit.
Datele publicate miercuri de INS arată o contracție de 0,2% față de trimestrul anterior. Față de primul trimestru din 2025, scăderea este de 1,7%. Trei trimestre consecutive pe minus înseamnă, tehnic, recesiune.
Reacția PSDDeputatul PSD Mihai Fifor a fost primul care a reacționat public. El a invocat cifrele INS într-o postare pe rețelele sociale. „Cifrele nu mint. Și sunt mai crude decât orice discurs politic”, a scris Fifor. El a acuzat guvernul că a confundat România cu o contabilitate rece de avarie.
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a folosit un limbaj și mai dur. El l-a numit pe Bolojan „asasin economic” și a cerut demisia premierului. Câciu a indicat că inflația a ajuns aproape de 11%, consumul a scăzut opt luni consecutiv, iar producția industrială este în cădere.
Ce arată cifreleDatele INS confirmă o tendință îngrijorătoare. Consumul este în scădere. Industria pierde teren. Investițiile încetinesc. Inflația rămâne ridicată. Toate aceste evoluții se suprapun peste trei trimestre consecutive de contracție economică.
Poziția opozițieiPSD consideră că actualul parcurs economic este rezultatul direct al politicilor de austeritate aplicate de guvern. Liderii partidului susțin că măsurile de reducere a cheltuielilor au blocat consumul și au speriat investitorii. Ei cer o schimbare de direcție și o revenire la politici de stimulare economică.
Guvernul nu a răspuns public atacurilor PSD până la momentul publicării acestui articol. Premierul Bolojan a susținut în repetate rânduri că măsurile de austeritate sunt necesare. El a argumentat că reducerea deficitului bugetar este prioritară pe termen lung.
