MediaFax.ro

Prăbușirea monedei naționale, inflația explozivă și deprecierea puterii de cumpărare au creat tensiuni sociale majore, într-o societate și așa inegală. Efectele sancțiunilor economice, financiare și tehnologice s-au suprapus unor dezechilibre interne, creând un efect de cauzalitate cumulativă devastator. O țară cu potențial economic ridicat, Iranul a colapsat sub acțiunea agregată a unor tensiuni interne și externe. Poate ieși greu din această menghină, în opinia mea doar prin ridicarea sancțiunilor și reforme economice consistente. Factorul încredere este cheia revenirii.

Motivația economică a protestelor. Puține analize explică motivația reală a protestelor din Iran. Nu revendicările politice reprezintă principala cauză a protestelor, ci motivația economică. Disperarea economică evidentă a majorității populației generează una dintre cele mai grave crize din istoria Iranului. Protestele masive declanșate începând din 28 decembrie 2025 au drept cauză principală disperarea economică, generată de reducerea abruptă a nivelului de trai. De altfel, cererile principale ale protestatarilor țin de măsuri privind stabilizarea monedei, protecția împotriva inflației și reducerea prețurilor. Se observă că fenomenele asociate crizei economice formează spațiul comun care a reunit grupuri eterogene de protestatari, cu nemulțumiri diverse.

Șocurile economice s-au transformat în tensiuni sociale grave și într-o criză politică și de încredere. Este exemplul unei țări îngenuncheate de politici greșite (inclusiv economice) și de sancțiunile internaționale impuse. În primul rând, prăbușirea monedei naționale (rialul) față de dolar cu 17% în decembrie (un declin total de 153% în ultimul an) (Infografic 1) s-a dus în creșterea inflației. Peste 1,5 milioane riali pentru un dolar (în prezent 1,06 milioane riali pentru un dolar) reprezintă un record istoric. Creșterea excesivă a prețurilor a condus la o scădere dramatică a puterii de cumpărare pentru marea majoritate a populației iraniene. Inflația explozivă a ”stimulat” la rândul ei deprecierea masivă a monedei, intrându-se într-un cerc vicios. O inflație medie anuală de 42,2% cu o creștere a prețurilor la alimente, băuturi și țigări de 72% sunt semne ale unei crize economice severe. Produse alimentare strict necesare, servicii medicale și bunuri de bază din import au devenit atât de scumpe încât au devenit inaccesibile pentru o mare parte a populație. Și vorbim despre o societate polarizată, despre o populație cu o rată de sărăcie absolută de 30% (aprox 28 milioane persoane) și cu o rată de sărăcie extremă de 7% (în jur de 7 milioane de persoane suferind de foamete și malnutriție)

Cum s-a ajuns aici? Printr-o combinație de politici greșite ale căror efecte s-au suprapus celor generate de sancțiunile impuse Iranului din cauza programului său nuclear. Sistemul dual privind cursul de schimb (un curs de schimb administrat pentru marile companii – și anumiți importatori și un curs liber, pentru cetățenii obișnuiți) a intrat în colaps, ros de corupție și căutare de rentă. Începând cu anul 2011, impunerea sancțiunilor a redus încasările valutare din vânzările de petrol (acestea scăzând de șase ori, de la 1,8 milioane barili pe zi înainte de 2011 la doar 300.000 barili pe zi), a condus la deficite bugetare ridicate și a redus potențialul economic cu mai mult de jumătate.

Războiul de 12 zile din iunie 2025 cu Israelul a agravat aceste probleme economice, a generat o fugă a capitalului, reducerea investițiilor și creșterea costurilor de finanțare.

Peste toate acestea, proiecția de buget prezentată în noiembrie 2025, cu măsuri de austeritate pentru majoritatea populației (creșteri de taxe, indexarea doar la jumătate a salariilor din sectorul public etc) pe fondul unei societăți în K (puternic polarizată) a pus benzină peste focul ce începuse să ardă. Seceta pronunțată și lipsa apei în anumite regiuni au accentuat criza și nemulțumirile.

Încercarea guvernului de atenuare a nemulțumirilor sociale / protestelor prin ajutoare sociale de 40 dolari (la paritatea puterii de cumpărare) pentru 84 milioane beneficiari (90% din populație) nu a calmat tensiunile sociale grave (salariul mediu în Iran este de 255 dolari, iar minimul 110 dolari). Guvernul are o problemă structurală, neputând să recâștige încrederea în rândul populației privind stabilizarea economiei, a monedei naționale și reducerea inflației. Este prins în menghină, între tensiunile economice și sociale interne și tensiunile externe, mai ales din partea Israelului și SUA.

Repet, în prezent Iranul este un exemplu de țară care în ciuda unor puncte tari, a colapsat. O țară cu un potențial economic bun, cu rezerve însemnate de petrol și gaze (locul 3 în lume la rezervele de petrol și, respectiv, locul 2 în lume la cele de gaze), o pondere redusă a datoriei guvernamentale în PIB (35,9% din PIB în 2025) și cu o populație relativ tânără și educată, s-a prăbușit sub povara sancțiunilor, a izolării comerciale, financiare și tehnologice precum și a imposibilității menținerii echilibrelor externe (inclusiv efectele asupra cursului de schimb). Interesant, în 2025, 35% dintre exporturile și importurile Iranului sunt pe relația cu China, principalul partener comercial.

Cum influențează criza iraniană economia globală? În primul rând, prin șocurile asupra prețurilor la energie și gaze naturale. Aproximativ 20% din petrolul mondial și 30% din gazul natural lichefiat (LNG) tranzitează Strâmtoarea Ormuz, zonă extrem de vulnerabilă în cazul unui război. O blocare parțială ar putea crește prețul petrolului cu 10–30%, ducând barilul peste 85dolari. Aceasta ar putea adăuga între 0,6-0,8 puncte procentuale la inflația globală. Comerțul maritim din Golf, evaluat la peste 1.000 miliarde USD pe an, ar fi serios perturbat. În al doilea rând, criza iraniană și conflictul cu Israel măreste riscul geopolitic, cu efect în piețele financiare, creând volatilitate ridicată. În al treilea rând, o criză umanitară. Un conflict regional ar putea implica peste 70 de milioane de oameni din zonele direct afectate. Numărul refugiaților ar putea crește cu 2–5 milioane în statele vecine.

Cum poate ieși Iranul din cercul vicios în care a intrat? Doar prin ridicarea sancțiunilor internaționale, care să conducă la restabilirea încrederii interne și externe, investiții, refacerea potențialului economic și a plasei de siguranță socială.

Germania va întinde întotdeauna o mână de ajutor Statelor Unite pentru a găsi soluții comune.

Berlinul, însă, nu poate fi de acord cu Washingtonul în privința Groenlandei, a declarat Klingbeil într-un comunicat citat de AFP.

„Așadar, semnalul este foarte clar: nu vom fi șantajați și va exista un răspuns european”, a adăugat el.

Autoritățile europene au criticat anunțul președintelui american Donald Trump. Potrivit acestuia, opt țări vor fi supuse unui tarif vamal de 10% pentru că s-au opus controlului american asupra Groenlandei începând de luna viitoare.

Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda se află pe lista lui Trump. Nu e clar deocamdată dacă tarifele vor avea impact asupra Uniunii Europene ca bloc.

Scott Bessent îl apără pe Donald Trump

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a apărat amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife asupra Groenlandei în cadrul emisiunii NBC News „Meet the Press”, calificând-o drept „o decizie strategică a președintelui”.

„Este o decizie geopolitică, iar el poate folosi puterea economică a SUA pentru a evita un război fierbinte”, a afirmat acesta.

Întrebat de moderatoare ce situație de urgență națională ar justifica impunerea de noi tarife asupra a opt țări europene – o cerință prevăzută de Legea privind puterile economice în situații de urgență internațională, utilizată ca bază legală pentru multe dintre tarifele impuse de Trump –, Bessent a răspuns că „situația de urgență națională este evitarea unei situații de urgență națională”.

Administrația Națională de Meteorologie anunță că o masă de aer caldă provenită dinspre sud, asociată unui nou ciclon generat deasupra Mării Mediterane, se va ciocni cu aerul polar-arctic rece, pre-existent de la est și nord-est, legat de anticiclonul est-european.

Administrația Națională de Meteorologie

Contactul dintre cele două mase de aer cu temperaturi opuse va crea condiții meteorologice imposibil de previzionat cu precizie în acest moment.

Prima jumătate a lui ianuarie, cu ninsori și ger persistent

Prima jumătate a lunii ianuarie 2026 a adus ninsori importante și depuneri de zăpadă în cea mai mare parte a țării. Au urmat temperaturi extreme. Până la 17 ianuarie, temperatura medie la nivel național era de -2,7 grade, mai scăzută cu 0,8 grade față de media perioadei 1991-2020.

Comparativ cu ultimii 5-6 ani, când media națională lunară a fost pozitivă, anul acesta iarna și-a intrat în drepturi.

Situație de blocaj la nivelul Europei

Ultima hartă sinoptică valabilă pentru 18 ianuarie 2026 indică o situație de blocaj la nivelul continentului european. Se remarcă persistența anticiclonului est-european, lobat dinspre zona Munților Ural peste jumătatea de est a Europei. Există și prezența a două zone ciclonice active – una în nord-vestul Oceanului Atlantic (la est de Islanda) și alta între Peninsula Iberică și nord-estul Africii.

Administrația Națională de Meteorologie

Aerul foarte rece de origine polar-arctică, provenit dinspre Câmpia Rusă, domină Belarus și Ucraina cu temperaturi sub -15 grade, în contrast cu masele de aer mai calde, oceanice sau subtropicale, cu valori de +5…+10 grade, care domină regiunile din sudul, vestul și nord-vestul continentului.

Ciclonul Harry lovește sudul Europei

Până la mijlocul săptămânii viitoare, contextul sinoptic nu se va modifica semnificativ. Până joi, 22 ianuarie, ciclonul botezat Harry de către Agenția Meteorologică Spaniolă (AEMET) se va activa peste nordul Africii, cu valori ale presiunii ce vor scădea la centru sub 1000 mb.

Harry va retrograda către bazinul vestic și central al Mării Mediterane, unde va determina intensificări puternice ale vântului cu rafale de 70-90 km/h, dar local și peste 100 km/h. În zona costieră din estul Spaniei, sud-vestul Franței, insulele Baleare, Corsica, Sardinia și sudul Italiei, în 72 de ore se vor acumula cantități importante de apă – 50-70 l/mp și izolat peste 80-100 l/mp. În zonele respective vor fi valabile coduri generale galbene, portocalii și chiar roșii pentru Sardinia și sudul Italiei.

Ger persistent în România până joi

În tot acest interval, România se va afla sub influența câmpului ridicat de presiune. Ca urmare a subsidenței și prezenței stratului de zăpadă, aerul din partea inferioară a troposferei se va suprarăci.

Administrația Națională de Meteorologie

Valul de frig va persista, vremea va fi deosebit de rece pe timpul zilelor, cu precădere în centru, sud și est, cu temperaturi maxime în marea lor majoritate cuprinse între -8 și -2 grade. În cursul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a României va fi ger, cu temperaturi minime în general între -20 și -6 grade. Cele mai scăzute valori vor fi înregistrate în zonele depresionare din Transilvania.

Creștere treptată a temperaturilor de miercuri

Miercuri și joi, valorile termice vor marca o creștere treptată, mai semnificativă în vest, nord-vest și în dealurile sudice, pe măsură ce presiunea atmosferică va scădea. Avansul ciclonului mediteranean către centrul și sud-estul Europei va aduce un aport de aer mai cald și umed.

În noaptea de miercuri spre joi, va crește probabilitatea ca în sudul și sud-estul țării, pe lângă ninsori, să avem parte și de precipitații sub formă de lapoviță și ploaie, care local să favorizeze depunerile de polei.

Iranul a fost zguduit de cele mai sângeroase proteste din ultimele decenii, autoritățile raportând cel puțin 5.000 de morți după săptămâni de manifestații la nivel național, scrie Reuters.

Demonstrațiile, declanșate inițial de dificultăți economice, s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului clerical, provocând o reprimare violentă din partea statului.

Protestele escaladează în cea mai gravă violență de după 1979

Protestele au izbucnit pe 28 decembrie și s-au extins rapid în întreaga țară, atrăgând participanți din marile orașe și din centre regionale.

Potrivit unui oficial iranian, aproximativ 500 de membri ai forțelor de securitate se numără printre victimele violențelor.

Autoritățile au pus responsabilitatea pe seama „teroriștilor și protestatarilor înarmați”, acuzând grupuri sprijinite din exterior că au alimentat violențele.

Organizațiile independente pentru drepturile omului estimează un bilanț mai redus, dar totuși semnificativ, raportând mii de decese confirmate și peste 24.000 de arestări.

Justiția semnalează pedepse dure

Sistemul judiciar iranian a indicat că execuțiile ar putea continua împotriva celor acuzați de infracțiuni grave comise în timpul protestelor.

Oficialii au invocat acuzația de Mohareb, sau „război împotriva lui Dumnezeu”, infracțiune pedepsită cu moartea conform legii iraniene.

Anunțul a amplificat îngrijorările internaționale, mai ales după informațiile privind planificarea anterioară a sute de execuții.

Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a apărat reprimarea, punând tulburările pe seama unor dușmani externi și grupuri armate.

Presiune internațională și reacția SUA

Președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Iranul să nu execute protestatari, mulțumind Teheranului pentru suspendarea unor execuții.

Tensiunile au crescut însă după ce Khamenei l-a condamnat public pe Trump, acuzându-l de responsabilitate pentru victimele din Iran.

Organizațiile pentru drepturile omului cer în continuare transparență, în timp ce întreruperile internetului limitează sever fluxul de informații din interiorul țării.

Regiunile kurde, cele mai afectate de violențe

Oficialii și grupurile pentru drepturile omului afirmă că nord-vestul Iranului, locuit în mare parte de kurzi, a fost scena celor mai violente confruntări.

Există informații despre activitate separatistă armată în apropierea graniței cu Irakul, complicând și mai mult situația de securitate.

Deși protestele par să se fi diminuat, localnicii descriu o stare persistentă de teamă și traume de durată.

„Sunt profund îngrijorat de escaladarea declarațiilor publice dintre partenerii și aliații transatlantici cu privire la evoluțiile recente”, a postat Dan pe X.

„Trebuie să reluăm discuțiile directe între noi, la nivelurile diplomatice corespunzătoare”, adaugă președintele.

Mai devreme, țările vizate de amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife ca urmare a opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda, au anunțat că „vor rămâne unite” în răspunsul lor.

„Amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă să ducă la o spirală descendentă periculoasă”, au declarat Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

Uleiurile sunt esențiale în bucătărie, însă alegerea celui potrivit poate influența decisv gustul, valoarea nutritivă și rezultatul gătitului.

Un chef privat explică care sunt cele șase uleiuri ce oferă cele mai bune rezultate, de la gătitul la temperaturi ridicate până la finisarea preparatelor, scrie Express.

Barry D’Arcy, chef pe iahturi private și fondator al Ocean Earth Chefs, spune că selecția uleiurilor este adesea subestimată.

El susține că uleiurile influențează modul în care mâncarea se gătește, aroma finală și echilibrul unei alimentații pe termen lung.

„Fiecare ulei reacționează diferit la căldură”, explică D’Arcy, subliniind că alegerile mici pot ridica nivelul meselor zilnice.

Potrivit lui, folosirea uleiului potrivit fiecărei tehnici îmbunătățește procesul de gătit și rezultatul final.

Uleiul de măsline: echilibru și aromă

Uleiul de măsline rămâne un element de bază în gătitul zilnic, însă utilizarea sa depinde de tip și moment.

Uleiul de măsline extravirgin este ideal pentru salate, gătit lent sau pentru finisarea preparatelor, acolo unde aroma contează cel mai mult.

Pentru temperaturi ridicate, variantele rafinate sau mai ușoare sunt mai stabile și evită gusturile amare.

D’Arcy evidențiază profilul de grăsimi sănătoase și procesarea minimă ca avantaje importante pentru mesele zilnice.

Performanță la temperaturi ridicate: avocado și rapiță

Uleiul de avocado se remarcă prin rezistența la temperaturi înalte, fiind potrivit pentru prăjire, coacere și gătire pe grătar.

Gustul său neutru lasă ingredientele să iasă în evidență, susținut de un profil nutritiv echilibrat.

Uleiul de rapiță, adesea trecut cu vederea, oferă versatilitate pentru prăjit, copt și dressinguri.

Chef-ul îl descrie drept o opțiune sigură, care oferă rezultate constante fără senzație de greutate.

Simplitate zilnică: uleiul de floarea-soarelui

Uleiul de floarea-soarelui este apreciat pentru previzibilitate și pentru gătitul rapid sau preparatele mai ușoare.

Deși nu are o aromă puternică, tocmai această discreție ajută preparatele să fie crocante și bine echilibrate.

În bucătăriile aglomerate, spune D’Arcy, acest ulei menține gătitul simplu și eficient.

Arome intense: uleiul de cocos și uleiul de muștar

Uleiul de cocos aduce o aromă dulce și caldă, potrivită pentru curry-uri, stir-fry și produse de patiserie.

Este recomandat mai ales pentru gust, nu ca bază zilnică de gătit.

Uleiul de muștar oferă note intense și ușor picante, ideale pentru legume și mâncăruri pe bază de linte.

Folosit cu moderație, adaugă personalitate fără a încărca preparatele.

Conform AFP, răspunsul a fost oferit de Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

Țările vizate de amenințarea președintelui american Donald Trump cu impunerea de tarife ca urmare a opoziției lor față de planurile sale privind Groenlanda „vor rămâne unite” în răspunsul lor, au arătat acestea într-o declarație comună duminică.

„Amenințările cu tarife subminează relațiile transatlantice și riscă să ducă la o spirală descendentă periculoasă”, au declarat Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia și Suedia.

„Vom continua să rămânem unite și coordonate în răspunsul nostru. Ne angajăm să ne apărăm suveranitatea”, au afirmat acestea.

Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere îndeamnă la prudență în legătură cu un război comercial iminent

Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere a îndemnat la prudență în legătură cu un război comercial iminent, după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu aplicarea de tarife suplimentare asupra a opt țări europene, inclusiv Norvegia, pentru sprijinul acordat Groenlandei.

„Cred că ar trebui să fim foarte atenți să nu ajungem la un război comercial care să scape de sub control. Nu cred că cineva ar avea de câștigat din asta”, a declarat Stoere pentru postul de televiziune NRK după o conferință de presă.

Uniunea Europeană va riposta dacă amenințările SUA se vor concretiza – prim-ministrul Irlandei

Uniunea Europeană va riposta dacă amenințările SUA cu impunerea de tarife vamale împotriva aliaților europeni în legătură cu Groenlanda se vor concretiza, dar este prematur să se ia în considerare utilizarea „instrumentului anti-coerciune” al blocului, a declarat prim-ministrul Irlandei.

„Ritmul s-a accelerat foarte dramatic, foarte repede. Nu există nicio îndoială că Europa va riposta în mod evident dacă aceste tarife vor fi impuse, iar acest lucru va duce la o situație foarte gravă la nivel global”, a declarat Micheal Martin.

„Evident, trebuie să aibă loc un dialog pentru a preveni acest lucru… Nu intrăm încă în detalii și cred că (instrumentul anti-coerciție) este puțin prematur astăzi, dar, desigur, poate fi pus pe masă”, a adăugat Martin într-un interviu acordat postului național de televiziune RTE.

Ambasadorii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene se vor reuni duminică pentru o ședință de urgență în care vor discuta amenințarea cu impunerea de taxe vamale a președintelui american Donald Trump.

Cipru, care deține președinția rotativă a UE pentru șase luni, a anunțat sâmbătă seara că a convocat ședința pentru duminică.

În timp ce președintele american Donald Trump sugerează public ideea anulării alegerilor de la jumătatea mandatului, miza reală ar fi alta.

Deși Constituția îi interzice unui președinte să oprească alegerile, Trump și aliații săi urmăresc schimbări structurale mai discrete, care ar putea influența semnificativ votul din 2026, potrivit CNN.

De ce Trump continuă să vorbească despre anularea alegerilor

Confruntat cu rate scăzute de aprobare și cu riscul pierderii controlului republican asupra Congresului, Trump a reluat în mod repetat ideea anulării alegerilor.

Casa Albă susține că afirmațiile sunt făcute în glumă, însă frecvența lor reflectă frustrarea față de opinia publică și vulnerabilitatea electorală.

Istoric, președinții pierd aproape întotdeauna locuri în Congres la alegerile de la jumătatea mandatului, iar chiar și o schimbare minoră ar putea oferi democraților mai mult control asupra deciziilor și cheltuielilor.

Din punct de vedere legal, Trump nu are autoritatea de a amâna sau anula alegerile.

Legea federală stabilește data votului, iar Constituția prevede instalarea unui nou Congres până în ianuarie 2027.

Deși statele pot ajusta alegerile în situații extreme, nu există precedent pentru anularea unui scrutin național.

Bătăliile pentru reconfigurarea circumscripțiilor, mai importante decât declarațiile

În loc să anuleze alegerile, republicanii și democrații redesenează agresiv hărțile electorale.

Republicanii au obținut deja mai multe districte favorabile la nivel național, în timp ce democrații au contraatacat în state precum California.

Procesele în desfășurare și posibile decizii ale Curții Supreme privind Legea drepturilor de vot (Voting Rights Act) ar putea modifica din nou echilibrul de putere înainte ca alegătorii să ajungă la urne.

Aceste schimbări riscă să reducă numărul districtelor competitive și să slăbească reprezentarea minorităților politice în statele mari.

Extinderea influenței federale asupra regulilor de vot

Administrația Trump a încercat să extindă controlul federal asupra alegerilor gestionate tradițional de state.

Au fost contestate regulile privind votul prin corespondență, standardele pentru mașinile de vot și protecția datelor alegătorilor.

Unele inițiative au fost blocate de instanțe, însă cazuri-cheie, inclusiv unul aflat pe rolul Curții Supreme, pot avea efecte majore.

În paralel, supravegherea securității electorale a fost redusă, prin diminuarea rolului agențiilor care protejează sistemele de vot împotriva atacurilor cibernetice.

Autoritățile se pregătesc pentru teste de stres electorale

Oficialii electorali din mai multe state spun că se pregătesc discret pentru provocări legale și administrative.

Deși alegerile nu pot fi anulate, temerile legate de interferențe și litigii au determinat planuri de rezervă.

Întrebat ce și-ar dori pentru România în 2025, Băsescu a răspuns fără ezitare: „Mi-aș dori o clasă politică în care să nu mai avem întâmplări cu oameni care au șapte clase și intră în Parlament. O clasă politică care trebuie să se concentreze pe o Românie a viitorului”.

Fostul șef de stat consideră că problema fundamentală a țării este calitatea reprezentanților politici.

„Asta mi-aș dori. N-am pretenții multe, dar asta mi-aș dori tare”, a spus el la Digi 24.

„Nu putem găsi 100 de parlamentari buni”

Băsescu a pledat pentru reducerea numărului de parlamentari, argumentând că sistemul actual nu funcționează. „N-avem nevoie de 460 de parlamentari, pentru că noi nu putem găsi 100 buni. Ar trebui să facem ceva să creștem calitatea clasei politice”, a afirmat el.

Fostul președinte a atras atenția și asupra lipsei de respect pentru oamenii politici: „Mă uit la televiziuni, să fie înjurați de dimineață până seara, parcă îți vine să te lași de politică”.

„Președintele Trump trebuie să gândească bine ce fel de lume lasă în urma lui. Îl avem pe dânsul care spune că nu îi pasă de dreptul internațional și îl avem pe Putin căruia nici lui nu îi pasă de dreptul internațional. Aproape că avem… a ne pune întrebarea care-i deosebirea între ei”, a spus Băsescu la Digi 24.

Fostul șef de stat a subliniat că diferența majoră rămâne faptul că Putin este un criminal de război, în timp ce Trump „n-a ajuns la această definiție”.

Venezuela și Groenlanda, ținta resurselor naturale

Băsescu a criticat intervenția spectaculoasă a lui Trump în Venezuela, unde președintele Maduro a fost ridicat și este judecat acum în Statele Unite. „Totul s-a întâmplat datorită rezervelor de țiței pe care le are Venezuela și nicidecum pentru traficul de droguri. Nu Venezuela este cel mai mare furnizor de droguri pe piața Statelor Unite, ci Mexicul, Columbia”, a explicat el.

În cazul Groenlandei, fostul președinte consideră că „povestea cu securitatea Statelor Unite este, să fiu scuzat că spun așa ceva despre un președinte al Statelor Unite, o minciună”.

„Danemarca vine și le spune: poftiți, aveți toată Groenlanda, faceți bază militară lângă bază militară, aduceți tehnică, aduceți tehnologie. Pentru ce trebuie să anexați?”.

„O piraterie de cea mai joasă speță”

Răspunsul lui Trump după vizita premierului danez și a celui groenlandez a fost categoric: vor Groenlanda fără niciun fel de obligații. „Practic este un furt de resurse al unui popor. Aici a ajuns America, un soi de piraterie de cea mai joasă speță, demnă de secolele trecute”, a afirmat Băsescu.

El a subliniat că Venezuela a fost capturată pentru țiței, iar Groenlanda este vizată pentru pământurile rare.

„Voi rămâne pro-american până îmi închid ochii”

Traian Băsescu a ținut să precizeze că nu critică America, ci politica lui Trump. „Voi rămâne pro-american până îmi închid ochii. Dar ce face Trump face servicii Americii?”.

Fostul președinte s-a declarat îngrijorat de tăcerea Consiliului de Securitate ONU. „N-am mai auzit de convocarea Consiliului de Securitate pentru ceva de luni bune. N-am văzut o decizie vis-a-vis de Groenlanda, vis-a-vis de Venezuela, vis-a-vis de Canada”.

În loc de „Make America Great Again”, Băsescu e de părere că Trump transformă sloganul în „Make America Great” la dimensiuni pe care America nu le-a avut niciodată după al Doilea Război Mondial, devenind agresivă pentru ocuparea de teritorii, inclusiv ale aliaților.

Spaniolul, favorit numărul 1, s-a impus cu 6-3, 7-6 (7/2), 6-2 pe Rod Laver Arena, livrând opt ași și 38 de lovituri câștigătoare. Va juca în turul doi cu germanul Yannick Hanfmann.

Totuși, Alcaraz a comis și 36 de erori neforțate, mai multe decât adversarul său clasat pe locul 81 mondial.

„În primul rând, sunt foarte, foarte fericit că am pășit din nou pe teren pentru prima dată în acest sezon”, a spus spaniolul, care în pregătire a jucat doar un meci demonstrativ cu marele său rival Jannik Sinner.

„Nu se putea mai bine decât să joc pe Rod Laver Arena. A fost un meci bun. Adam a scos câteva lovituri excelente și a arătat un nivel foarte bun, așa că și eu a trebuit să fiu la înălțime. Per ansamblu, sunt mulțumit de cum am jucat astăzi. A fost mereu bine poziționat și solid de la linia de fund, iar mingea lui plată mi-a dat mult de furcă. A fost un meci foarte solid”, a completat Alcaraz.

Alcaraz nu a trecut niciodată de sferturi la Australian Open

Alcaraz, care la 22 de ani are deja șase titluri de Grand Slam, nu a reușit însă să treacă până acum de sferturi la Melbourne, pierzând anul trecut în fața lui Novak Djokovic și în 2024 în fața lui Alexander Zverev.

În eventualitatea în care ar câștiga la Australian Open, spaniolul ar deveni cel mai tânăr bărbat care realizează un Grand Slam în carieră (câștigarea tuturor celor patru turnee de Grand Slam), depășindu-l pe Rafael Nadal, care a cucerit toate cele patru turnee majore până la 24 de ani. De asemenea, ar fi cel mai tânăr bărbat din era Open care câștigă șapte Grand Slam-uri, de la Bjorn Borg, la 23 de ani.

Deși Alcaraz nu a pierdut niciodată în primul tur la un Grand Slam, Walton, în vârstă de 26 de ani, i-a oferit un test dificil.

Un arhipelag scoțian a devenit o atracție turistică. Este vorba despre Arhipelagul St Kilda care a fost abandonat de oameni în urmă cu 90 de ani, potrivit Express. Situat la 160 de kilometri de zonele locuite, arhipelagul are cele mai înalte stânci marine din Marea Britanie.

Arhipelagul a fost locuit timp de 2.000 de ani înainte de 1930, când ultimii 36 de locuitori au fost evacuați și mutați în Scoția. În urma lor au rămas rămășițe ale istoriei împrăștiate pe cele patru insule, în special pe Hirta, cea mai mare.

Recent, arhipelagul St Kilda a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru fauna sa excepțională, stâncile marine spectaculoase și ecosistemul izolat, care susține aproximativ un milion de păsări marine.

În timp, zona s-a transformat într-o atracție turistică. National Trust of Scotland supraveghează insulele atlantice unde se organizează excursii pentru vizitatori în aprilie și septembrie. Frecvent, vremea nefavorabilă duce la anulări. Turiștii care ajung pe insulă își petrec noaptea campând.

Un arhipelag izolat, dar scump

Ruth Aisling, care are un canal de YouTube, a călătorit la St Kilda. Ea a povestit că expediția a necesitat o traversare cu barca de trei ore din Insula Skye, excursia costând 280 de lire sterline de persoană. Adăugând cheltuielile cu călătoria de întoarcere se ajunge la peste 500 de lire.

„Deși este destul de scump, St Kilda este un loc pe care mi-am dorit dintotdeauna să-l văd și aceasta va fi probabil singura dată când îl voi vizita vreodată”, a explicat Aisling.

La sosire, un reprezentant al National Trust a informat-o despre zonele permise pentru drumeție. Ceea ce i-a atras imediat atenția a fost satul pustiu din depărtare.

„Sunt pe insulă deja de o oră, o oră și jumătate, iar prima mea impresie este că insula pare cu siguranță locuită. Înainte de a veni aici, aveam o imagine că aceasta era o insulă abandonată, nu avea să fie prea multă lume aici, însă este destul de multă activitate. Cred că sunt în jur de 30 sau 40 de oameni pe insulă în seara asta. Poate că nu locuiesc aici tot anul, dar locuiesc aici temporar, așa că este puțin diferit față de ceea ce mă așteptam pe baza primelor mele impresii de până acum”, a mai relatat Aisling.

Peisaje incredibile și stânci periculoase

De-a lungul drumețiilor, turista a fost captivată de peisajul „incredibil”, dar a emis un avertisment.

„ Dacă ești o persoană care se teme de înălțime, nu recomand să faci drumeții până aici. Chiar și mie, care nu mă tem cu adevărat de înălțime, picioarele îmi tremură puțin. Stau destul de departe de margine. Probabil pare că sunt destul de aproape, dar probabil sunt la aproximativ șapte-opt metri de margine”, a explicat ea.

Insula Hirta cuprinde o biserică, locuințe abandonate din piatră, depozite și surse naturale de apă dulce, alături de un muzeu contemporan. Sunt disponibile toalete și dușuri, dar nu există unități comerciale sau restaurante. În arhipelag este cea mai mare colonie de puffini (pinguini marini) din Regatul Unit.

Numeroși factori au contribuit la dispariția populației care a ajuns la un nivel maxim de 200 de locuitori. Înmulțirea legăturilor cu continentul a adus pe insule mai multe boli. Lipsa oportunităților și decesele cauzate de foamete au dus la evacuarea din anii de după 1920.

„În situația în care ar ieși de la guvernare, vine FMI-ul și îți dă evaluarea de țară și te trece la junk și constată nu numai că ți-au crescut dobânzile, ci că nu te mai poți finanța pe plan extern și nu se mai pot plăti nici pensiile, nici salariile”, a afirmat Traian Băsescu, duminică, la Digi24, despre o eventuală ieșire de la guvernare a social-democraților.

Întrebat dacă acest scenariu ar presupune un guvern minoritar, fostul șef al statului a respins această variantă.

„Nu cred că va funcționa un guvern minoritar. Nu cred că se poate face un guvern minoritar”, a spus Băsescu.

Despre o posibilă alianță a PSD cu AUR, fostul șef al statului s-a declarat rezervat.

„Nu va face alianță cu AUR, având în vedere reputația pe care deja a dobândit-o AUR. Eu nu spun că este o reputație meritată sau nemeritată, dar au o reputație și la electoratul intern, și pe plan internațional”, a spus fostul președinte.

Acesta a adăugat că mai târziu, „după alegeri, se va discuta altfel”.

În ceea ce privește evoluția partidului condus de George Simion, AUR, fostul președinte a declarat că nu crede într-o creștere semnificativă la alegerile viitoare.

„Nu cred că se vor materializa în vot sondajele pe care le vedem acum (…) Nu cred că vor lua mai mult de 18–20% la legislative. Este analiză proprie. Nu cred că românii dau țara pe mâna unora care vor să se izoleze de Uniunea Europeană, care vor să se izoleze de NATO”, a precizat el.

„Soarta României este legată de consolidarea Uniunii Europene, nu de unii care spun: noi vrem să fim cât mai suverani. Dacă vrei să fii suveran, o să vezi cum este tratat Viktor Orbán. Te uiți cu atenție și o să vezi cum vei fi tratat”, a încheiat Băsescu.

Traian Băsescu a făcut calcule și a constatat că dobânzile la împrumuturi pot provoca o mare problemă.

„Dobânda la împrumuturi crește cu viteză impresionantă (…) În 2025 am plătit cam 11 miliarde de euro dobânzi, iar perspectiva este de creștere (…) Acest lucru poate genera o dificultate majora la un moment dat”, a explicat Traian Băsescu, duminică, la Digi 24.

El a arătat că în exercițiul financiar România are de primit 60 de miliarde de la Uniunea Europeană pe care îi va folosi pentru a plăti dobânzi.

„Este greu de imaginat cum ne vom descurca (…) Tehnic nu prea văd o rezolvare, ar trebui să ajungem la un deficit bugetar zero (…) Dacă datoria se rostogolește, dobânda nu se rostogolește, se plătește anual cu precizie și riscul de intrare în incapacitate de plată vine de la neplata dobânzilor. Va trebui să împrumutăm nu doar pentru datorie ci pentru a plăti dobânda”, a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că situația actuală „se poate transforma într-o criză socială” de amploare.

„Măsurile luate până acum au început să-și arate efectul” , a spus Băsescu adăugând că este nevoie și de alte reforma radicale.

Problema trebuie tratată cu multă grijă, a fost sfatul fostului președinte.

Olga Danilovic (locul 68 WTA) s-a impus duminică, în meciul contra legendarei Venus Williams, cu scorul de 6-7(5), 6-3, 6-4, după două ore și 19 minute de joc.

Americanca a avut un început excelent de meci, reușind primul break și desprinzându-se la 2-0 în setul inaugural. Danilovic a revenit rapid, iar duelul s-a menținut echilibrat până la tie-break. Venus a întors de la 0-2 și s-a impus cu 7-5, adjudecându-și primul set.

Setul al doilea a fost controlat de jucătoarea din Serbia. Danilovic a profitat de singura oportunitate de break, în game-ul al doilea, și a închis manșa în 30 de minute, forțând intrarea în decisiv.

În setul al treilea, Venus Williams a părut aproape de o victorie de răsunet, conducând cu 4-0 după două break-uri consecutive. Experiența și loviturile sale puternice au fost însă contracarate de revenirea spectaculoasă a Olgăi Danilovic, care a câștigat patru game-uri la rând și a egalat la 4.

Momentul-cheie a venit în game-ul al nouălea, unul extrem de disputat, de aproximativ 15 minute, în care Williams a avut dificultăți la primul serviciu. Danilovic a fructificat a treia minge de break și a preluat conducerea. A concretizat, apoi, pe propriul serviciu, închizând meciul în urma unei erori neforțate a americancei.

Danilovic: „O plăcere să joc împotriva unei asemenea legende”

La final, Danilovic a recunoscut că emoțiile au fost uriașe.

„Este greu să te bucuri pe teren în astfel de momente, dar mi-am spus că șansa de a juca împotriva lui Venus Williams la un Grand Slam nu apare în fiecare zi. Au fost multe emoții, însă la 0-4 în decisiv mi-am spus să joc pur și simplu, să uit de scor și să iau fiecare punct pe rând. A fost o plăcere să joc împotriva unei asemenea legende”, a spus sârboaica.

Danilovic a dezvăluit că pauza de vestiar după pierderea primului set a fost decisivă.

„M-am uitat în oglindă și mi-am spus: «Las tenisul deoparte, mă iubesc, vreau să fiu acolo pentru mine, să-mi fiu prietenă». Apoi am revenit pe teren cu capul sus și am încercat să joc fără frică”, a mărturisit jucătoarea.

În turul al doilea, Olga Danilovic ar putea-o întâlni pe prima americană din circuit, Coco Gauff (21 de ani, locul 3 WTA), dacă aceasta va trece de Kamilla Rakhimova.

Cele mai frumoase străzi din lume reprezintă adevărate atracții turistice. În topul jurnaliștilor britanici de la Express apar 11 străzi. Unele au obiective cunoscute, altele sunt adevărate galerii de artă în aer liber, dar sunt și străzi căutate pentru restaurante sau pentru viața de noapte.

Cei care au realizat clasamentul au ținut cont de atmosferă, aspect și succesul la public. Pe primul loc în top este Hosier Lane din Melbourne, Australia, o stradă faimoasă pentru arta stradală. Practic, strada își schimbă aspectul în fiecare zi și atrage numeroși turiști.

Pe locul doi este celebrul bulevard Champs-Élysées din Paris, Franța. Strada este cunoscută pentru aspectul boem, dar și pentru restaurante, cafenele și viața de noapte.

O altă arteră celebră, Fifth Avenue din New York City, SUA, este pe locul trei. Este o stradă legendară, plină de magazine, muzee și repere de obiective mondial, fiind un puternic simbol al metropolei americane

Pe locul patru se află Via Monte Napoleone din Milano, Italia unde se află magazine celebre cu bunuri de lux, iar pe cinci se situează Shoreditch High Street din Londra, Marea Britanie, cunoscută pentru asrta stradală, piețele vintage și viața de noapte.

Cele mai frumoase  străzi din America de Sud și Asia

Pe locul șase se află o stradă din America de Sud. Este vorba despre La Boca, Caminito din Buenos Aires, Argentina. Considerată sufletul artistic al orașului și o pată de culoare, pe stradă se adună artiștii stradali și dansatorii de tango.

Pe locul șapte este Reeperbahn din Hamburg, Germania. Strada este o scenă muzicală cu viață de noapte și locul gazda primelor concerte ale trupei The Beatles.

Khao San Road din Bangkok, Thailanda este pe locul opt, strada fiind căutată de turiști și de localnici pentru mâncarea stradală și baruri.

Lan Kwai Fong din Hong Kong îi urmează în top, o stradă plină de baruri și cluburi descrisă de turiști ca având un ritm rapid, internațional și electrizant.

Străzile înguste din Gion – Kyoto, Japonia sunt pe locul 10. Acolo turiștii găsesc case tradiționale din lemn, felinare strălucitoare și farmec boem.

Pe locul 11 este Bulevardul Istiklal din Istanbul, Turcia. Acesta reflectă amestecul oriental și occidental al orașului având muzică, magazine și tramvaie vechi.

Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al județului Bihor, alerta a fost primită duminică, în jurul orei 04:35, fiind semnalat un incendiu la parterul unei clădiri cu regim de înălțime P+2 din campusul universitar.

La fața locului au fost mobilizate de urgență trei echipaje de pompieri din cadrul Detașamentului 1 Oradea, precum și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.

La sosirea forțelor de intervenție, incendiul se manifesta generalizat și cu intensitate ridicată într-un atelier și un laborator de inginerie situate la parter. Focule era alimentat de cantități însemnate de materiale combustibile și lichide inflamabile, respectiv motorină și benzină.

Cei 17 pompieri militari au intervenit cu trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, acționând atât pentru localizarea și lichidarea incendiului, cât și pentru protejarea celorlalte încăperi expuse riscului de propagare.

Incendiul a fost stins în aproximativ 25 de minute, fiind salvate laboratoarele învecinate de la parter și spațiile de la etajele superioare ale clădirii.

În urma incendiului, bunurile din atelierul și laboratorul afectate au fost distruse în totalitate. Printre acestea se numără un autoturism, o motocicletă, trei carturi, calculatoare, piese auto, mobilier și materiale didactice.

După lichidarea focarelor, pompierii au continuat intervenția până în jurul orei 07:00, pentru ventilarea clădirii, identificarea eventualelor focare ascunse și limitarea efectelor negative ale incendiului.

Primele cercetări indică faptul că incendiul ar fi fost provocat, cel mai probabil, de un aparat electric lăsat sub tensiune. Ancheta continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzei producerii evenimentului.

Avansul armatei siriene vine pe fondul tensiunilor reaprinse la începutul lunii între Damascul condus de președintele Ahmad al-Sharaa și SDF, susținute de Statele Unite. Confruntările recente au provocat zeci de morți și au dus anterior la pierderea de către forțele kurde a trei cartiere din orașul Alep, potrivit Associated Press.

Tabqa este considerat un punct strategic major, găzduind un baraj important care controlează debitul apei spre sud și o bază aeriană militară.

După ce a ajuns la putere în decembrie 2024, în urma înlăturării lui Bashar al-Assad, președintele Ahmad al-Sharaa încearcă să își consolideze autoritatea asupra întregii țări, afectate de ani de război, și să câștige încrederea minorităților, inclusiv a kurzilor, sceptice față de noua conducere cu orientare islamistă.

Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc

Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc de încălcarea unui acord semnat în martie, care prevedea reintegrarea nord-estului Siriei și a forțelor kurde în structurile statului.

SDF controlează vaste teritorii din nord-estul Siriei și a fost ani la rând principalul aliat al Washingtonului în lupta împotriva grupării Stat Islamic. După schimbarea de regim, Statele Unite au dezvoltat relații mai strânse cu Damascul și au încercat să medieze tensiunile dintre cele două părți.

După luptele din Alep, soldate cu 23 de morți și zeci de mii de persoane strămutate, liderul SDF, Mazloum Abdi, a anunțat vineri că forțele sale se vor retrage la est de Eufrat, în urma unor măsuri anunțate de al-Sharaa pentru consolidarea drepturilor kurzilor în Siria.

Presa de stat siriană a relatat că forțele kurde ar fi aruncat în aer un pod din Tabqa pentru a încetini înaintarea trupelor guvernamentale.

De asemenea, autoritățile de la Damasc au acuzat SDF că ar fi executat prizonieri înainte de retragere, acuzații respinse de conducerea kurdă, care susține că deținuții au fost evacuați.

Tabqa fusese cucerit de SDF în 2017 de la Stat Islamic, în timpul campaniei de destructurare a așa-numitului „califat”. Nu este clar cât de departe vor înainta trupele guvernamentale în zonele considerate nucleul teritoriilor kurde.

Între timp, în provincia Deir el-Zour, la est de Raqqa, autoritățile au cerut populației să rămână în locuințe, după semnalarea unor noi ciocniri cu SDF. Zona este deosebit de sensibilă, fiind bogată în resurse energetice și găzduind câmpurile petroliere Al-Omar și Conoco, în apropierea cărora sunt staționate trupe americane.

Un nepalez a salvat copilul căzut în lacul înghețat din parcul craiovean. Bărbatul lucrează la un restaurant din zonă și a văzut momentul în care fata de cinci ani a căzut în apă, au relatat martorii.

„Un om venit din Nepal, la muncă în orașul nostru, a sărit în apa înghețată a lacului din Parcul Romanescu și a salvat o fetiță de doar 5 ani. Fără să se gândească la el. Fără camere. Fără aplauze. Doar cu un curaj incredibil și o inimă mare. Poate că destinul l-a adus în Craiova tocmai pentru acest moment. Pentru a salva o viață”, a scris, pe Facebook, Teodor Sas, consilier local în orașul Craiova.

Consilierul local i-a mulțumit salvatorului și a cerut Primăriei Craiova „să-l onoreze așa cum se cuvine”.

„În calitate de consilier local, îi mulțumesc public pentru gestul său eroic și cred cu tărie că orașul nostru are datoria să-l onoreze așa cum se cuvine. De aceea, cer public doamnei primar și colegilor din administrația locală: să fie recompensat și sprijinit pentru gestul făcut și să arătăm că acest oraș știe să-și respecte eroii, indiferent de naționalitate. Umanitatea nu are granițe. Curajul nu are pașaport. Iar Craiova trebuie să fie un oraș care nu uită. Multă sănătate și recuperare grabnică copilei, tatălui acesteia și tuturor celor care au sărit în ajutorul fetiței. Respect, recunoștință și numai bine acestui salvator, care a reușit să înoate prin apele înghețate și să țină copila la suprafață până în momentul în care pompierii au ajuns la fața locului”, a precizat consilierul local.

ISU Dolj a trimis o barcă în misiune

ISU Dolj a anunțat sâmbătă după amiaza că un copil a căzut în apa lacului din parcul Nicolae Romanescu din Craiova. Este vorba despre un copil de aproximativ 5 ani. El se afla în apă la o distanță de 10 metri de mal. ISU a trimis la fața locului un echipaj SMURD și o ambarcațiune.

Mai mulți adulți au sărit în ajutorul copilului. Unul dintre ei a avut dificultăți în timp ce revenea la mal și a fost scos din apă cu ajutorul bărcii ISU. În total, șase adulți au participat la misiunea de salvare a copilului.

Toate persoanele au fost transportate la spital fiind conștiente și cooperante, a precizat ISU Dolj.

Tânăra franțuzoaică, în vârstă de 20 de ani, prezentă la Melbourne printr-un wild-card, a început în forță și a reușit un break chiar din primul game. Sabalenka a avut nevoie de câteva game-uri pentru a-și intra în ritm, dar a construit punctele cu precizie și putere.

În finalul primului set, numărul 1 mondial a reușit al doilea break decisiv, închizând setul cu 6-4.

În actul secund, Sabalenka a câștigat primele cinci game-uri, impunându-și forța și, în special, serviciul. Rakotomanga nu a putut ține pasul cu adversara. Setul secund s-a încheiat cu 6-1, un scor ceva mai sever, dar în linie cu evoluția meciului.

După meci, Sabalenka a spus că arena Rod Laver „se simte minunat, ca acasă”, și a recunoscut că nu a jucat cel mai bun tenis al său.

„Nu cred că am jucat cel mai bine, dar mi-am găsit ritmul spre finalul primului set, ceea ce mă bucură. E greu să joci împotriva unei jucătoare tinere și, în plus, împotriva unei stângace”, a spus Sabalenka.

Partida a fost urmărită și de Rod Laver și Roger Federer, aflați în tribună, despre care Sabalenka a spus că a fost puțin tensionată să joace bine în fața „legendelor”.

Jucătoare din Belarus a făcut, apoi, și un selfie cu cei doi.

Următoarea adversară a liderului mondial va fi învingătoarea dintre chinezoaica Zhuoxuan Bai (locul 697 WTA) și rusoaica Anastasia Pavlyuchenkova (locul 44 WTA).