MediaFax.ro

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis sâmbătă dimineață două avertizări nowcasting de Cod portocaliu pentru zonele montane înalte, valabile până la ora 12:00. Sunt vizate zonele de peste 1.800 de metri din județele Brașov, Argeș, Prahova și Dâmbovița, unde sunt prognozate ninsori însoțite de vânt puternic.

Potrivit meteorologilor, rafalele vor ajunge la 85–120 km/h, iar viscolul va reduce vizibilitatea sub 50 de metri.

Tot sâmbătă dimineață, ANM a emis și două avertizări de Cod galben pentru zonele montane din Maramureș, Bistrița-Năsăud și Cluj, la altitudini de peste 1.800 de metri, valabile până în jurul orei 13:00.

În aceste zone, vântul va sufla cu 70–90 km/h, iar ninsoarea va determina scăderea vizibilității sub 100 de metri.

În județul Vâlcea au fost luate măsuri temporare de restricționare a circulației rutiere pe drumul de acces spre stațiunea Vârful lui Roman (strada Lungă). Restricția a fost impusă în contextul avertizărilor meteorologice caracterizate prin ninsoare abundentă, viscol și depunerea unui strat de zăpadă pe partea carosabilă.

Decizia a fost luată la nivelul Poliției Orașului Horezu, în colaborare cu Primăria Orașului Horezu, în calitate de administrator al drumului, vizând sectorul „Păstrăvărie” din zona turistică a orașului Horezu.

Inspectoratul de Poliție Județean Vâlcea a transmis că măsura a fost instituită pentru prevenirea producerii unor evenimente rutiere și pentru protejarea participanților la trafic, în condițiile în care carosabilul este acoperit cu zăpadă și vizibilitatea este redusă.

La fața locului acționează utilaje de deszăpezire, sprijinite de un echipaj de poliție, în vederea restabilirii condițiilor de circulație în siguranță.

IPJ Vâlcea recomandă conducătorilor auto să evite deplasările în zona afectată până la ridicarea restricțiilor și să respecte indicațiile forțelor de ordine. De asemenea, este important ca autovehiculele să fie echipate corespunzător pentru sezonul de iarnă, iar viteza de deplasare să fie adaptată condițiilor de drum.

Polițiștii fac apel la responsabilitate și prudență din partea tuturor participanților la trafic, pentru a preveni situațiile de risc și a contribui la siguranța comunității.

Tânărul pilot italian Kimi Antonelli va începe cursa de Formula 1 din Japonia din prima poziție a grilei de start, după o sesiune de calificări foarte reușită pe circuitul de la Suzuka Circuit, anunță F1.

Reprezentantul echipei Mercedes a demonstrat că este într-o forma excelentă în acest sezon și a obținut al doilea pole-position consecutiv, după performanța similară din Marele Premiu al Chinei.

Pe locul al doilea se va afla coechipierul său, George Russell, în timp ce poziția a treia este ocupată de australianul Oscar Piastri, care concurează pentru McLaren.

Linia a doua a grilei de start îi include pe Charles Leclerc de la Ferrari și pe Lando Norris, urmat de campionul Lewis Hamilton, tot de la Ferrari.

Topul primilor zece este completat de Pierre Gasly (Alpine F1 Team), Isack Hadjar (Red Bull Racing), Gabriel Bortoleto (Audi F1 Team) și Arvid Lindblad (Racing Bulls).

O surpriză importantă o reprezintă poziția ocupată de campionul mondial Max Verstappen, care va pleca doar de pe locul 11 după eliminarea din a doua parte a calificărilor.

Cursa de pe circuitul japonez va avea loc duminică dimineață și se anunță una spectaculoasă.

O persoană a fost ucisă și alte 11 persoane, inclusiv un copil, au fost rănite la Odessa, în sudul Ucrainei, în atacuri aeriene care au lovit o maternitate și o zonă rezidențială, potrivit șefului administrației militare locale, Serhiy Lysak, potrivit Le Figaro.

Mai la nord, doi bărbați au fost uciși și doi au fost răniți într-un atac asupra orașului Kryvyi Rig, potrivit oficialului militar local, Oleksandr Ganzha.

De partea rusă, un atac cu drone ucrainene a ucis un copil și i-a rănit grav părinții într-o casă din Iaroslavl, la nord de Moscova și, prin urmare, departe de front, potrivit guvernatorului local, Mihail Yevraev.

De la începutul invaziei sale din februarie 2022, Rusia a atacat Ucraina zilnic, provocând frecvent victime civile. Kievul și-a intensificat, de asemenea, atacurile împotriva Rusiei, pe o suprafață din ce în ce mai largă.

Jucătorul italian Jannik Sinner, aflat pe locul 2 mondial, s-a calificat în finala turneului Masters 1000 de la Miami după o victorie în fața germanului Alexander Zverev. Meciul din semifinale s-a încheiat în două seturi, cu scorul 6-3, 7-6 [4], după o prestație foarte bună a italianului.

Succesul de vineri seara confirmă forma excelentă a lui Jannik Sinner, care domină duelurile de tenis din ultima perioadă. Deși Alexander Zverev a avut un avantaj în confruntările din trecut, situația s-a schimbat complet.

Tenismenul german nu reușește să găsească soluții în fața rivalului său și a ajuns la șapte înfrângeri consecutive în ultimele confruntări, inclusiv una recentă la Indian Wells.

În finala competiției din Florida, Jannik Sinner îl va întâlni pe cehul Jiri Lehecka, cap de serie numărul 21, care a avut un parcurs surprinzător până în ultimul act.

Miza pentru italian este una importantă. După titlul câștigat la Indian Wells, el are acum șansa să obțină așa-numitul „Sunshine Double”, performanță rară în tenis, care presupune câștigarea ambelor turnee majore organizate în Statele Unite în această perioadă.

Finala de la Miami, programată duminică, va decide dacă Jannik Sinner își poate confirma statutul de lider al sezonului și dacă va reuși să încheie această serie de turnee cu un nou trofeu important.

Modul în care reacționează Hamas, așteptat în următoarele zile sau săptămâni, are implicații majore pentru cele 2 milioane de locuitori ai Gazei, care trăiesc într-o situație sumbră de când a intrat în vigoare armistițiul, acum aproape șase luni, potrivit AP.

Carta fondatoare a Hamas îndeamnă la rezistență armată împotriva Israelului și a fost reticentă în a renunța la un arsenal, inclusiv rachete, rachete antitanc și explozibili, care se află în centrul identității sale.

Din acest motiv, este departe de a fi sigur că grupul se va conforma. Hamas a indicat că este nemulțumită de o propunere susținută de SUA, aflată în prezent în discuție. Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a complicat și mai mult eforturile din Gaza, amenințând cu noi întârzieri, deoarece atrage atenția regiunii.

Între timp, componente cheie ale planului lui Trump – cea mai importantă, reconstrucția teritoriului devastat – rămân în așteptare.

„Viitorul Fâșiei Gaza… depinde acum în întregime de dezafectarea armelor Hamas”, a declarat Mike Waltz, ambasadorul SUA la Națiunile Unite, în fața Consiliului de Securitate săptămâna aceasta. „Ne aflăm cu adevărat într-un punct de inflexiune acum.”

Planul în 20 de puncte al lui Trump prevede că toată „infrastructura militară, teroristă și ofensivă” a Hamas din Gaza, inclusiv „tunelurile și instalațiile de producție a armelor”, trebuie distrusă. De asemenea, se precizează că armele trebuie plasate „permanent inutilizabile”.

Israelul și SUA spun că acest limbaj este clar și că Hamas trebuie să predea toate armele sale.

Hamas a încercat să facă diferența între armele „grele”, precum rachetele, și armele „ușoare”, precum puștile și pistoalele, spun oficiali și mediatori Hamas, care au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta despre negocieri.

De asemenea, dorește să lege orice demilitarizare de retragerea trupelor israeliene.

„NATO pur și simplu nu a fost acolo” când a cerut ajutor pentru războiul din Iran, a spus Trump, vineri seară, la o conferință de investiții din Miami. Acesta a calificat lipsa de sprijin drept „o greșeală uriașă” a țărilor europene.

„Cheltuim sute de miliarde de dolari pe an pentru NATO, sute, pentru a-i proteja, și am fi fost întotdeauna acolo pentru ei, dar acum, pe baza acțiunilor lor, cred că nu trebuie să mai fim”, a continuat el, potrivit Reuters.

„Spun asta de mult timp. De ce am fi acolo pentru ei dacă ei nu sunt acolo pentru noi? Nu au fost acolo pentru noi”, a adăugat Trump.

Președintele Statelor Unite a avut de-a lungul timpului o relație oscilantă cu Alianța Nord-Atlantică și a făcut în repetate rânduri declarații care au ridicat semne de întrebare cu privire la disponibilitatea sa de a respecta Articolul 5 al NATO, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.

În campania electorală din 2024, Trump l-a încurajat public pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, să atace țările europene din NATO care nu își respectă angajamentele privind cheltuielile pentru apărare

Relațiile cu mai mulți lideri europeni păreau să se îmbunătățească în 2025, însă s-au deteriorat din nou în 2026, pe fondul amenințărilor lui Trump privind o posibilă invazie a Groenlandei, teritoriu al Danemarcei.

Iranul a anunțat că va deschide un culoar pentru transportul ajutorului umanitar prin Strâmtoarea Ormuz, din cauza situației extrem de tensionate care se desfășoară în zonă, notează Euronews.

Decizia a venit la scurt timp după apariția informațiilor despre atacurile asupra unor instalații nucleare iraniene, revendicate de Israel.

Ambasadorul Iranului la ONU, Ali Bahreini, a declarat că autoritățile de la Teheran au acceptat solicitarea Națiunilor Unite pentru a permite circulația ajutoarelor și a produselor agricole prin această rută.

Inițiativa aceasta ar putea reprezenta primul progres important după o lună de blocaje în transportul maritim din zonă.

„Această măsură reflectă angajamentul continuu al Iranului de a sprijini eforturile umanitare și de a se asigura că ajutorul esențial ajunge fără întârziere la cei care au nevoie de el”, a declarat Ali Bahreini într-o postare pe X.

Acting in good faith and in line with its longstanding humanitarian principles, in response to a request from the United Nations, the Islamic Republic of Iran has decided to facilitate and further expedite the safe passage of humanitarian shipments through the Strait of Hormuz.…

— Ali Bahreini (@AliBahreini5) March 27, 2026

ONU a anunțat deja crearea unui grup de lucru dedicat acestor probleme.

În paralel, tensiunile militare au crescut. Presa iraniană a relatat că două instalații nucleare au fost atacate, pentru care Israelul și-a asumat responsabilitatea.

Reacția Teheranului nu a întârziat să vină. Ministrul de externe, Abbas Araghchi, a criticat acțiunea. „Atacul contrazice termenul prelungit acordat de președintele SUA pentru diplomație” și „Iranul va cere un preț GREU pentru crimele israeliene.”, a declarat acesta.

Potrivit autorităților iraniene, atacurile au vizat complexul de apă grea de la Arak și o unitate de procesare a uraniului din provincia Yazd. Oficialii au precizat că nu au existat victime și nici riscuri de contaminare.

La rândul său, armata israeliană a susținut că loviturile au afectat componente importante ale programului nuclear iranian.

În acest context, Garda Revoluționară Islamică a făcut câteva precizări importante.

„De data aceasta, ecuația nu va mai fi «ochi pentru ochi», așteptați și veți vedea”, a declarat comandantul forțelor aerospațiale, Seyed Majid Moosavi.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică, condusă de Rafael Grossi, a lansat un mesaj pe fondul acestui șir de evenimente care s-a întâmplat.

„Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, își reiterează apelul la reținere militară pentru a evita orice risc de accident nuclear”, a transmis instituția, precizând că „nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelurilor de radiații în afara amplasamentelor” respective.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a declarat că vizita îi va oferi papei prima șansă reală de a vorbi întregii Europe, potrivit France 24.

„În Biblie, tocmai cei mici joacă un rol semnificativ”, a spus Bruni.

Monaco este una dintre țările europene în care catolicismul este religia oficială de stat. Prințul Albert a refuzat recent o propunere de legalizare a avortului, invocând rolul important pe care îl joacă catolicismul în societatea monegască.

Decizia a fost în mare parte simbolică, întrucât avortul este un drept constituțional în Franța, care înconjoară principatul de coastă de 2,2 kilometri pătrați.

Refuzând să permită acest lucru în Monaco, Albert s-a alăturat altor membri ai familiei regale catolice europene care au adoptat o poziție similară de-a lungul anilor pentru a susține doctrina catolică pe un continent din ce în ce mai secularizat. Când Papa Francisc a vizitat Belgia în 2024, a anunțat că îl pune pe regretatul rege Baudouin pe calea spre o posibilă sfințenie, deoarece acesta a abdicat pentru o zi în 1990, în loc să aprobe legislația care să legalizeze avortul.

Bruni a spus că „apărarea vieții” va fi una dintre temele vizitei de o zi a lui Leon de sâmbătă. Dar a subliniat că viziunea papei se va încadra în contextul mai larg al apărării întregii forme de viață, inclusiv în războaie și conflicte.

Vizita include o întâlnire privată cu Albert și Prințesa Charlene la palat, o întâlnire cu comunitatea catolică din Monaco în catedrală și o Liturghie pe stadion.

Un loc de joacă pe coastă pentru cei bogați și faimoși, Monaco este renumit atât pentru stimulentele sale fiscale ușoare și Marele Premiu de Formula 1, cât și pentru familia sa regală plină de farmec. Fiul regretatei actrițe americane Grace Kelly, Albert a vorbit într-o engleză perfectă, fără accent, când l-a vizitat pe Leon, născut în Chicago, la Vatican, pe 17 ianuarie și l-a invitat în vizită.

Călătoria s-a concretizat rapid după aceea și a stârnit nedumerire cu privire la motivul pentru care Leon alesese Monaco, o monarhie ereditară și constituțională, ca primă sa călătorie în străinătate în Europa. Papei Francisc îi plăcea și lui să călătorească în țări mici, dar factorul strălucitor al Monaco-ului l-ar fi dezaprobat, probabil.

De fapt, există motive întemeiate pentru ca Leo să viziteze țara, nu în ultimul rând pentru că nu a mai existat niciun papă care să viziteze țara în 488 de ani, de la Papa Paul al III-lea în 1538.

Populația orașului Monaco, de 38.000 de locuitori, este predominant catolică și multinațională, doar o cincime din populație fiind de fapt cetățeni ai principatului.

Papa Leon va sta în Monaco puțin sub nouă ore, iar principatul este atât de aproape de casă încât poate ajunge acolo și înapoi la Vatican cu elicopterul. Dar vizita este bogată în semnificație simbolică, deoarece reprezintă liderii celor mai mici două state ale lumii care se reunesc pentru a discuta despre unele dintre cele mai mari probleme ale lumii.

Reuniunea miniștrilor de externe din grupul G7, organizată în Franța, s-a încheiat cu o declarație comună, deși au exista multe diferențe de opinie pe tema conflictelor din Iran și Ucraina, scrie Kyiv Post.

Oficialii europeni au anunțat că sunt îngrijorați în privința noului conflict din Iran, care ar putea să reducă sprijinul acordat Kievului. În același timp, SUA au cerut aliaților mai multă implicare în securitatea din zona Golfului.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a respins vineri, în cadrul reuniunii, ideea unor neînțelegeri majore între participanți.

„Am avut întâlniri foarte bune”, a declarat el după discuții.

Întrebat dacă vreun ministru din G7 era supărat, el a declarat că „nu se comportă niciodată așa în fața mea”, și că operațiunea din Iran se poate încheia rapid, în „săptămâni, nu luni”, fără implicarea trupelor terestre.

Totuși, partenerii europeni au cerut explicații noi despre obiectivele campaniei militare și au atras atenția asupra riscului ca sprijinul pentru Ucraina să fie afectat.

Divergențele au devenit evidente încă de la început. Franța a transmis că războiul cu Iranul „nu este al nostru”, în timp ce Rubio a afirmat că Ucraina „nu este războiul nostru”, ceea ce a amplificat tensiunile din cadrul grupului.

Pentru statele europene, menținerea sprijinului pentru Ucraina rămâne o prioritate. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu trebuie să existe reduceri când vine vorba de menținerea capacității de apărare a Ucrainei”.

Reprezentanții Franței au încercat să reducă temerile legate de pierderea atenției asupra războiului din Ucraina, care este în desfășurare.

„Ar putea fi un risc, dar nu este o realitate. Acest G7 a fost creat pentru a permite liderilor să discute în condiții de încredere cele mai importante probleme internaționale”. „Printre acestea se vor număra, desigur, Iranul și Orientul Mijlociu, dar și Ucraina.”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației franceze, Pascal Confavreux.

Pe tema Iranului, diferențele de abordare au fost evidente. Marea Britanie, Franța și Germania au insistat asupra unei soluții diplomatice.

Ministrul britanic de interne, Yvette Cooper, a precizat că Londra a susținut măsuri defensive, dar a adoptat „o abordare diferită în ceea ce privește acțiunile ofensive”.

În ciuda acestor poziții diferite, statele participante au reușit să ajungă la un consens final. În declarația comună, miniștrii au cerut „încetarea imediată a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile” și au anunțat că nu există justificare.

Documentul final a inclus și referiri la securitatea globală și la economie. Liderii au spus că există o „necesitate absolută” de a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și au atras atenția asupra riscurilor pentru lanțurile de aprovizionare cu energie.

Lansarea a avut loc la câteva ore după ce gruparea Houthi, aliniată Iranului, a declarat vineri că este pregătită să acționeze în cazul în care ceea ce grupul a numit o escaladare împotriva Iranului și a „axei rezistenței” va continua, fără a preciza însă ce formă ar putea lua o eventuală intervenție.

Intrarea grupării Houthi în război sporește perspectivele unei confruntări regionale mai ample, în special având în vedere capacitatea grupării Houthi de a lovi ținte situate mult dincolo de granițele Yemenului și de a perturba rutele maritime din jurul Peninsulei Arabice și al Mării Roșii, lucru pe care l-au făcut în sprijinul Hamas din Gaza după 7 octombrie 2023.

Aliații șiiți ai Iranului din Liban și Irak s-au alăturat deja războiului din regiune, declanșat de atacurile SUA și Israelului asupra Teheranului de acum patru săptămâni.

Tranzacția reprezintă un pas strategic important pentru Raiffeisen Bank, având ca obiectiv accelerarea creșterii și consolidarea poziției pe piața bancară din România. Finalizarea achiziției este condiționată de obținerea tuturor aprobărilor necesare din partea autorităților competente și este estimată pentru ultimul trimestru al anului 2026.

Până la încheierea tranzacției, Raiffeisen Bank și Garanti BBVA România vor continua să funcționeze independent, fără modificări asupra contractelor existente. Reprezentanții băncii precizează că, în această etapă, clienții Garanti BBVA România nu trebuie să întreprindă niciun demers, produsele și serviciile actuale urmând să rămână neschimbate.

Ulterior finalizării achiziției, va fi demarat un proces gradual de integrare, care, conform estimărilor actuale, ar urma să se încheie în a doua jumătate a anului 2027.

Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International (RBI), a declarat că tranzacția „reprezintă o mișcare strategică importantă într-una dintre cele mai atractive piețe bancare din Europa Centrală și de Est” și reflectă angajamentul grupului de a sprijini dezvoltarea economică a României.

La rândul său, Michael Höllerer, membru al Consiliului de Supraveghere și CEO desemnat al RBI începând cu 1 iulie 2026, a subliniat că integrarea capabilităților Garanti BBVA cu forța Raiffeisen Bank România va consolida prezența grupului pe o piață-cheie din regiune.

Președintele și CEO-ul Raiffeisen Bank România, Zdenek Romanek, a arătat că strategia băncii vizează extinderea serviciilor de planificare financiară și a soluțiilor digitale, în beneficiul persoanelor fizice și al companiilor, tranzacția reprezentând „un nou pas în strategia de creștere pe termen lung” în România.

Garanti BBVA este prezentă pe piața locală din 1998 și a dezvoltat un portofoliu de produse și servicii pentru segmentele Retail, IMM și Corporate. Grupul BBVA este acționarul majoritar al Garanti BBVA România.

Ministrul său de interne, Ramesh Lekhak, a fost de asemenea arestat. Cei doi au fost luați în custodie la o zi după ce rapperul devenit politician Balendra Shah a depus jurământul ca prim-ministru și după o recomandare formulată săptămâna trecută de un panel nepalez care a investigat violențele din timpul protestelor, potrivit căreia aceștia ar trebui urmăriți penal pentru neglijență, informează Reuters.

Un total de 76 de persoane au fost ucise în două zile de tulburări, care l-au determinat pe Oli să demisioneze.

Purtătorul de cuvânt al poliției, Om Adhikari, a declarat că atât Oli, cât și Lekhak sunt reținuți la Biroul de Poliție din Kathmandu și vor fi prezentați instanței duminică, zi lucrătoare în Nepal.

„I-am arestat conform recomandărilor făcute de comisia de anchetă”, a spus el.

Oli, în vârstă de 74 de ani și care a suferit în trecut două transplanturi de rinichi, a fost ulterior transferat de la sediul poliției la un spital, au declarat martorii.

Avocatul său, Tikaram Bhattarai, a declarat pentru Reuters că arestarea este nejustificată.

„Ei au spus că l-au arestat este pentru investigații. Este ilegală și necorespunzătoare, deoarece nu există niciun risc ca el să fugă sau să evite audierile”, a spus acesta.

Lekhak și avocatul său nu au putut fi contactați imediat pentru comentarii.

Panelul l-a considerat pe Oli responsabil pentru faptul că nu a întreprins nicio acțiune pentru a opri ore întregi de focuri de armă care au ucis cel puțin 19 protestatari din Generația Z în prima zi a demonstrațiilor.

Furia provocată de decese a contribuit la victoria zdrobitoare obținută luna aceasta de partidul Rastriya Swatantra Party al lui Shah în alegeri.

Bickert va rămâne la Meta până în august și va lucra la un plan de tranziție împreună cu Kevin Martin, care supervizează echipa de politici globale a Meta, a scris ea într-o postare internă văzută de Reuters vineri, în care a menționat că era de mult timp interesată de predare. În calitate de șefă a departamentului de politici privind conținutul, Bickert a fost în mod regulat imaginea publică a Meta în mijlocul controverselor legate de gestionarea conținutului politic și a sănătății mintale a adolescenților. Fostă procuror federal, ea s-a alăturat Facebook în 2012. Compania și-a schimbat ulterior numele în Meta, scrie Reuters.

„Da, suntem o afacere și realizăm profit, dar ideea că facem acest lucru în detrimentul siguranței sau bunăstării oamenilor înseamnă o neînțelegere a intereselor noastre comerciale”, a scris ea în 2021, după scurgerea de documente de către fosta angajată Meta, Frances Haugen.

Într-o declarație, Joel Kaplan, directorul pentru afaceri globale al Meta, a lăudat munca lui Bickert în cadrul companiei.

Lovitura a vizat baza aeriană Prince Sultan vineri și a implicat drone, provocând daune mai multor aeronave americane de realimentare.

Incidentul a avut loc la o zi după ce secretarul american al Războiului, Pete Hegseth, declara că forțele militare iraniene au fost „distruse complet”.

Aceasta nu este prima dată când baza aeriană este atacată de Iran. Pe 1 martie, sergentul Benjamin N. Pennington, în vârstă de 26 de ani, a fost rănit la bază și a decedat câteva zile mai târziu.

Până în prezent, cel puțin 303 membri ai personalului american au fost răniți în contextul conflictului cu Iranul.

Un preț de peste 100 de dolari pe baril este considerat un semnal îngrijorător pentru evoluția prețurilor la energie.

Doar astăzi, prețul petrolului din SUA a crescut cu 7%, ducând creșterea totală de la începutul războiului cu Iranul la peste 50%.

De la începutul anului, prețul petrolului brut din SUA a urcat cu peste 75%.

Brent, reperul internațional, se tranzacționa la 107 dolari pe baril în această dimineață, în creștere cu aproape 40% de la începutul lunii și cu 75% de la începutul anului 2026.

Studiile efectuate de Hiroshi Nishiwaki și echipa sa de la Universitatea Nagoya din Japonia au identificat anumite microorganisme intestinale care influențează nivelul vitaminelor B2 (riboflavină) și B7 (biotină), esențiale pentru sănătatea neuronală, informează Science Alert.

Boala Parkinson afectează aproximativ 10 milioane de persoane la nivel global și se manifestă inițial prin constipație și tulburări de somn, simptome care pot apărea cu până la 20 de ani înainte de pierderea progresivă a controlului muscular și de apariția demenței.

Studiul publicat în mai 2024 demonstrează că modificările microbiomului intestinal la pacienții cu Parkinson sunt asociate cu deficiențe de riboflavină și biotină, ceea ce duce la scăderea acizilori grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor – molecule ce protejează stratul de mucus intestinal.

„Deficiențele de poliamine și SCFA pot subția stratul protector al intestinului, crescând permeabilitatea intestinală, un fenomen deja observat la pacienții cu Parkinson”, explică Nishiwaki.

Expunerea sistemului nervos intestinal la toxine precum pesticidele, erbicidele sau produsele de curățenie poate accelera formarea fibrilelor de α-sinucleină, implicate în distrugerea neuronilor producători de dopamină și apariția simptomelor motorii și cognitive.

Analiza a inclus 94 de pacienți cu Parkinson și 73 de persoane sănătoase din Japonia, comparate cu date din China, Taiwan, Germania și SUA. Rezultatele sugerează că administrarea suplimentelor de riboflavină și biotină ar putea reduce progresia bolii și ameliora simptomele.

Cercetătorii recomandă ca tratamentul să fie personalizat, pe baza analizelor microbiomului și a nivelului de vitamine B din organism. În plus, menținerea unui microbiom sănătos și reducerea expunerii la toxine pot juca un rol preventiv important.

Potrivit sursei, atacul a avut loc în localitatea Sarafand, din districtul Sidon.

NNA a mai relatat că o dronă israeliană a vizat o ambulanță aparținând Autoritatea Islamică pentru Sănătate, în sensul giratoriu din localitatea Kfar Tebnit, în regiunea Nabatieh, fără a oferi detalii privind eventuale victime.

Atacurile au avut loc în contextul în care forțele israeliene continuă bombardamentele asupra sudului Libanului, iar oficiali israelieni au amenințat cu o invazie terestră și ocuparea unor zone ale țării până la Râul Litani.

Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu acordat televiziunii ucrainene, în timpul unui turneu în state din Orientul Mijlociu. Anterior, el a anunțat că Ucraina și Arabia Saudită au semnat un acord privind cooperarea în domeniul apărării, care creează baza pentru viitoare contracte, cooperare tehnologică și investiții.

Președintele ucrainean a precizat că discută cu miniștrii săi și cu Naftogaz, compania națională de producție și distribuție a gazelor, despre „o posibilă penurie de motorină”.

„Înțeleg importanța acestei sarcini pentru securitatea Ucrainei și cred că această problemă va fi rezolvată”, a declarat Zelenski.

„În primul rând, este vorba despre motorină. Aproximativ 90% din potențiala penurie se referă exact la motorină. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm pe rezolvarea acestei probleme”, a adăugat el.

Zelenski a mai spus că acordul-cadru a fost semnat înaintea unei întâlniri cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman.

Președintele speră ca vizita în statele din Golf să consolideze sprijinul pentru Ucraina în războiul de patru ani cu Rusia.

Totodată, Kievul a trimis peste 220 de experți pentru a consilia mai multe țări din Orientul Mijlociu cu privire la interceptarea atacurilor cu drone, care au provocat pagube semnificative infrastructurii energetice din regiune.

Organizația pentru Energie Atomică a Iranului a anunțat că un proiectil a lovit în apropierea Centralei Nucleare Bushehr, într-un incident pe care îl descrie drept al treilea atac atribuit forțelor Statelor Unite și Israelului, potrivit agenției Tasnim.

Atacul produs în cursul acestei nopți nu a provocat victime și nici pagube financiare sau tehnice, a precizat organizația.

Totodată, autoritățile iraniene au subliniat că vizarea instalațiilor nucleare cu scop pașnic reprezintă o încălcare clară a reglementărilor și angajamentelor internaționale privind imunitatea acestor obiective față de atacuri militare, avertizând că astfel de acțiuni ar putea amenința grav securitatea și siguranța regiunii.

Donald Trump vorbește în prezent despre războiul cu Iranul, afirmând că Teheranul este „în retragere”

„În această seară, suntem mai aproape ca niciodată de apariția unui Orient Mijlociu care este, în sfârșit, liber de teroarea, agresiunea și șantajul nuclear iranian”, le spune el participanților la evenimentul Future Investment Initiative din Miami.

Trump reia câteva dintre ideile pe care le repetă frecvent: că armata SUA este cea mai puternică din lume, că Iranul ar fi folosit o armă nucleară dacă ar fi reușit să dezvolte una și că armata Iranului a fost „decimată”.

„Tocmai m-am uitat – am mai avut o zi mare”, spune el.