MediaFax.ro

Analiza arată că în jur de 60.000 dintre cei mai înstăriți oameni din lume dețin și controlează împreună mai multe resurse decât 3,9 miliarde de persoane luate la un loc. Cu alte cuvinte, 0,001% din populația globală are o avere de trei ori mai mare decât cea mai săracă jumătate a populației.

În pofida acestor acumulări, contribuția financiară a elitei la bugetele publice este redusă. În timp ce medicii, profesorii sau inginerii se confruntă cu impozite mai mari, miliardarii beneficiază de scutiri fiscale și de structuri offshore care le minimizează obligațiile fiscale. Raportul World Inequality Report, prezentat de Euronews, atrage atenția că acest dezechilibru afectează finanțarea educației, sănătății și acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.

Munca femeilor, încă subapreciată. Cine controlează veniturile?

Deși numărul mediu de ore lucrate a scăzut comparativ cu deceniile trecute, femeile nu resimt această reducere. Totalul muncii desfășurate de acestea, incluzând activitățile de îngrijire neplătite, rămâne ridicat. La nivel mondial, femeile obțin doar o treime din veniturile provenite din muncă. Dealtfel, egalitatea salarială, nu este atinsă în nicio regiune. În anumite zone, precum Asia de Sud, Orientul Mijlociu și unele state africane, ponderea veniturilor câștigate de femei nu depășește 25%.

Raportul arată o perspectivă diferită asupra emisiilor: nu doar consumatorii sunt responsabili, ci și proprietarii companiilor. Cel mai bogat 1% din populația lumii produce, în medie, de 75 de ori mai mult carbon decât jumătatea cea mai săracă. Dacă emisiile sunt raportate la proprietatea capitalului, diferențele devin și mai evidente. În Statele Unite, primii 10% din deținătorii de capital sunt responsabili pentru 72% din emisiile asociate. Această abordare subliniază rolul esențial al deciziilor investitorilor și proprietarilor în perpetuarea industriilor poluante.

Pierderile economiilor sărace sunt un avantaj pentru cele bogate

Țările dezvoltate continuă să profite de un avantaj financiar istoric, cunoscut odinioară sub denumirea de „privilegiu exorbitant”. În prezent, nu doar SUA, ci și Europa sau Japonia obțin constant venituri din plasamente externe. În schimb, statele sărace se confruntă cu dobânzi ridicate, rezerve cu randament scăzut și ieșiri de capital din economie. În unele cazuri, pierderile depășesc bugetele naționale destinate sănătății.

Raportul concluzionează că actuala structură economică mondială menține diferențele dintre țări și dintre indivizi, amintind, într-o formă modernă, de mecanismele economice ale epocii coloniale. Autorii insistă că aceste realități nu sunt inevitabile, ci rezultatul deciziilor politice și instituționale.

Guvernul în primă lectură, joi, proiectul care vizează instituirea supravegherii extinse asupra afacerilor Lukoil din România, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Traseul sancțiunilor

Proiectul apare pe agenda Guvernului după ce statul român a actualizat, prin OUG adoptată pe 2 decembrie, cadrulul național de aplicare a sancțiunilor internaționale, proiect pus în transparență de Ministerul Afacerilor Externe.

Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vînzării activelor externe de către Lukoil, din 13 deccembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

Decizia SUA privind Lukoil asigură timp pentru a proteja locurile de muncă și securitatea energetică şi păstrează interdicțiile de transferuri spre Rusia, a declarat pe 4 decembrie susține Oana Țoiu, ministrul român de Externe. Șefa diplomației române a spus că principalele consecințe ale deciziei SUA sunt stabilitate a, pentru că benzinăriile pot funcționa legal, pot plăti salarii și achiziționa stocuri până în aprilie 2026, și un exit ordonat, pentru că se permite explicit vânzarea sau lichidarea operațiunilor către alți operatori.

Ordonanța adoptată săptămâna trecută actualizează OUG 202/2008 pentru a permite Guvernului României să utilizeze instrumente de supraveghere specială și să aplice măsuri corective în domeniul sancțiunilor internaționale, în mod similar celor prevăzute pentru sancțiunile adoptate de UE, inclusiv în cazul sancțiunilor ONU și al sancțiunilor partenerilor strategici ai României. Astfel, actul normativ extinde domeniul de aplicare al OUG 202/2008 pentru a include aceste situații, permițând Guvernului să constate impactul economic semnificativ și să decidă instituirea supravegherii speciale, cu desemnarea unui supraveghetor și stabilirea atribuțiilor acestuia.

Potrivit Palatului Victoria, în anumite cazuri în care sancțiunile internaționale pot afecta economia României sau anumite sectoare cheie, ministerul de resort propune Guvernului instituirea instrumentului de supraveghere specială și desemnarea unui supraveghetor. Măsura poate fi revocată atunci când condițiile care au determinat-o au încetat sau nu se mai justifică.

Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei naționale, potrivit Executivului.

„Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, a decis Executivul.

Acest proiect de OUG fusese anunțat anterior de premierul Ilie Bolojan, care a detaliat condițiile în care ar putea fi activat. „Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat. Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a spus premierul.

Activele Lukoil în România

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

• Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. Anul trecut, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de vineri ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.

Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.

Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.

Ce prevede OUG privind supravegherea extinsă

Ordonanața de urgență detaliază contextul adoptării legislației – respectiv situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse – și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a hotărî instituirea supravegherii extinse.

Documentul integral:

„Proiect de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse,

luând în considerare poziția României de susținere a adoptării acestor măsuri în vederea reducerii capacității Federației Ruse de a purta acest război,

având in vedere că, în acest context, alte state au adoptat sancțiuni unilaterale cu efecte extrateritoriale semnificative, care pot genera un impact economic semnificativ asupra pieței economice din România, inclusiv asupra operatorilor și asupra pieței de muncă,

întrucât adoptarea de mecanisme care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România sau ca urmare a efectelor produse de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, este de natură să asigure atât atingerea scopului acestor sancțiuni, cât și limitarea impactului asupra pieței economice,

având în vedere că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, efectele extrateritoriale ale unor sancțiuni impuse de alte stat fiind deja prezente, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

în temeiul art. 115, alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prezenta ordonanță de urgență reglementează și mecanismele care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a efectelor produse pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România.”

După articolul 84, se introduc două noi articole, art. 85 și art. 86, cu următorul cuprins:

„Articolul 85

Supravegherea extinsă

(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:

1. a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni, în condițiile prevăzute la alin. (2);
2. b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță;
3. c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă;
4. d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală.

(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege:

1. a) distorsionarea unui sector al economiei;
2. b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;
3. c) periclitarea securității energetice a României.

(3) Instituirea supravegherii extinse poate avea loc și la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România.

Cererea persoanei juridice se adresează Guvernului și este însoțită de următoarele documente:

1. a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 86 alin. (3);
2. b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.

(4) Răspunsul la cererea formulată potrivit alin. (3) poate fi de admitere sau de respingere. În cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2), Guvernul admite cererea și emite o hotărâre de guvern în condițiile alin. (1). În caz contrar, Guvernul respinge cererea și comunică solicitantului răspunsul în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.

(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre de Guvern dacă:

1. a) situația care a determinat impunerea acesteia a încetat;
2. b) Guvernul apreciază că măsura nu se mai justifică;
3. c) persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse, în măsura în care revocarea nu afectează interesele economice care au justificat instituirea măsurii.

Articolul 86

Sistemul de supraveghere extinsă

(1) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele drepturi principale:

1. a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
2. b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
3. c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.

(2) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele obligații principale:

1. a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
2. b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
3. c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
4. d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
5. e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
6. f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
7. g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.

(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:

1. a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
2. b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
3. c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
5. e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.”

În contextul declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump, Matviichuk a subliniat că Ucraina nu are nevoie de „lecții de democrație”, ci de garanții de securitate solide pentru a putea organiza un scrutin în condiții de siguranță.

Potrivit lui Trump, Ucraina „nu mai este la un pas de a fi o democrație” și ar folosi războiul drept pretext pentru a evita un vot. Autoritățile de la Kiev au respins însă aceste acuzații, afirmând că susțin desfășurarea unui nou scrutin, dar că realitatea războiului face imposibilă organizarea sa, având în vedere atacurile zilnice cu rachete și drone, precum și faptul că un număr mare de militari cu drept de vot se află pe front.

Matviichuk a subliniat că Ucraina are o istorie solidă în apărarea proceselor democratice. Ea a amintit protestele din 2004, când cetățenii s-au mobilizat în cadrul Revoluției Portocalii după ce procesul electoral fusese compromis. În opinia ei, întrebarea centrală nu este dacă Ucraina vrea alegeri, ci dacă există condițiile minime de securitate pentru desfășurarea lor.

Discuțiile de pace și presiunile pentru alegeri

Administrația Trump presează pentru includerea organizării rapide a unor alegeri în orice viitor acord de pace. Pentru a facilita dialogul, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că este „pregătit pentru alegeri”, respingând afirmațiile conform cărora ar dori să prelungească mandatul sub pretextul războiului. El a anunțat că va prezenta partenerilor americani și europeni o serie de documente actualizate pentru a avansa procesul de negociere.

În același timp, Matviichuk a insistat asupra faptului că orice acord trebuie să includă garanții stricte de securitate pentru a preveni viitoare acte de agresiune din partea Rusiei. Ea a avertizat că un acord care nu oferă astfel de garanții riscă să devină doar o pauză, nu o pace durabilă.

Condițiile pentru o pace justă și sustenabilă

Laureata Nobel a atras atenția și asupra necesității de a face dreptate pentru crimele de război comise pe teritoriul ucrainean. În opinia ei, o pace corectă nu poate fi obținută fără responsabilizarea celor vinovați de atrocități.

Întrebată dacă Donald Trump ar putea merita un Premiu Nobel pentru Pace, Matviichuk a declarat că îi poate dori succes doar în măsura în care ar reuși să contribuie la o pace dreaptă și sustenabilă.

UPDATE 12:45 Moment tensionat cu presa

Cu puțin timp în urmă, în timpul conferinței, a avut loc un moment tensionat cu presa. Președinta CAB a refuzat să spună motivul pentru care un judecător a fost scos din completul care judeca un dosar, deși jurnaliștii insistă.

„Înlocuirea în compunerea completului de judecată se face în contextul regulamentului de ordine interioară”, a fost răspunsul președintei CAB. Ulterior, jurnaliștii au insistat cu întrebări, pentru clarificarea situației.

UPDATE Președinta Cab acuză campanii de delegitimare a Justiției: Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a soluțiilor din dosarele grele

Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, avertizează că justiția este ținta unei campanii coordonate de delegitimare, în contextul finalizării unor dosare grele de către DNA, acțiuni care urmăresc să submineze încrederea publică înainte de pronunțarea verdictelor.

Potrivit președintei Curții de Apel București, sistemul judiciar este supus unei campanii de „linșaj mediatic” și „demonizare”, prin contestarea întregii structuri de organizare, ridiculizarea conducerii și promovarea unor mesaje manipulate, uneori sub aparenta reprezentare profesională a unor persoane cu „eșec profesional-personal”. Arsenie pune întrebarea-cheie: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București? Vedem acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu este accidentală”.

Mai multe detalii, AICI.

UPDATE Președinta CAB, despre judecătoarea Panioglu

Președinta CAB a mai subliniat, în cadrul conferinței, că judecătoarea Daniela Panioglu deținea un apartament încă din 2011 și ar fi cerut în mod ilegal chirie decontată de stat.

„În timp ce invocă exigențe morale, a lansat în spațiul public acuzații care nu sunt factuale. Ea a acuzat alte persoane fără probe. O să prezentăm factorul declanșator al conflictului. Deși în 15 iunie 2011 doamna judecător a dobândit dreptul de proprietate a unui apartament, până în 2015 a continuat să deconteze o chirie de la stat, declarând în fals că nu deține o locuință. Când CAB a aflat realitatea și a asistat plata chiriei, judecătoarea a atacat decizia în instanță”, a spus președinta CAB.

De asemenea, Liana Nicoleta Arsenie a pornit o serie de înregistrări care susține că sunt din sala de judecată unde judecător este Daniela Panioglu, în care se aud urlete: „Îl apărați? Ce își retrage clientul dvs? E logic, doamna avocat? Doamna avocat, vreți să vă trimitem la cursuri de drept?”, se aude, printre altele, în înregistrare.

UPDATE Președinta CAB, despre declarațiile judecătorului Beșu

„Cu privire la soluția pe care o critică judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a salvat dosarul de la prescripție. O eventuală schimbare de încadrare ulterioară nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituțiilor conduce la concluzia că soluția CAB este una care nu expune soluționarea la prescriere. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi o cauză să nu fie respectate alte reguli din codul de procedură penală”, a spus președinta Curții de Apel București.

UPDATE Președinta Curții de Apel București: Cerem organismelor abilitate să verifice acuzațiile formulate

(…) suntem aici pentru a trage atenție asupra gravității situației, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că în lumina celor pe care le vom prezenta, să facem apel la întreaga comunitate media să verifice faptele efective raportate la narațiunile manipulative și false. Totodată, astăzi, cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări. Am învățat cu toții, judecători și procurori, că justiția se realizează prin înalta curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii”, a spus președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsenie. 

Ulterior, președinta CAB a prezentat date referitoare la dosarul Vanghelie. Citând un paragraf din motivare, în care a fost invocată prescripția răspunderii penale, aceasta subliniază că termenul de prescripție s-ar fi împlinit încă din anul 2017, deși dosarul a ajuns la CAB în anul 2021.

UPDATE O judecătoare spune că mărturiile din documentar sunt adevărate

O judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti a afirmat, joi, la conferinţa de presă organizată de instanţă după ancheta Recorder, că susţine afirmaţiile judecătorului Laurenţiu Beşu.

„Este adevărat tot ce zice. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera. O parte dintre colegi sunt de acord cu mine. Nu a fost nici ofițer acoperit colegul nostru, a fost toată viața magistrat. Ei știu că nu mint. Dacă nu îl cred pe Laurențiu, să mă creadă pe mine”, a spus aceasta.

Știrea inițială:

Curtea de Apel București susține, în aceste momente, o conferință de presă, după dezvăluirile făcute jurnaliștii de la Recorder. Este pentru prima oară când conducerea Curții de Apel decide să vină în fața publicului, prin intermediul presei, într-un asemenea context.

În documentarul publicat marți de Recorder, mai mulți procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, dar alții asumați, precum fostul șef DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș au descris culisele sistemului de justiție.

Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, trage un semnal de alarmă privind presiunile publice și campaniile îndreptate împotriva sistemului judiciar, afirmând că mediul creat în ultima perioadă riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție. Magistratul atrage atenția că, în pofida emoției populare generate de nume sonore din politică, „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin simpla emitere a unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probatoriului.

Arsenie acuză că, prin mesaje care depășesc limitele constituționale, justiția „a trecut de la câmp tactic la o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, susținând că există o preocupare evidentă de destructurare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.

Potrivit președintei Curții de Apel București, sistemul judiciar este supus unei campanii de „linșaj mediatic” și „demonizare”, prin contestarea întregii structuri de organizare, ridiculizarea conducerii și promovarea unor mesaje manipulate, uneori sub aparenta reprezentare profesională a unor persoane cu „eșec profesional-personal”. Arsenie pune întrebarea-cheie: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București? Vedem acțiuni cu țintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu este accidentală”.

Declarațiile vin în contextul în care, spune magistratul, atacurile publice – inclusiv declarațiile judecătorului Beșu și afirmații anonime atribuite unui procuror – apar exact în momentul în care DNA finalizează și trimite în judecată dosare importante. Iar Curtea de Apel București, vizată direct în discursul critic, este instanța care urmează să le judece.

„Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică: distrugi încrederea în instituții înainte ca ele să se pronunțe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este”, a avertizat Arsenie.

Calitatea terenurilor din România este superioară celor din Franța.

Sunt cuvintele lui Arnaud Charmetant, președintele Asociației pentru Agricultură Integrată, Durabilă Economic și Rentabilă (AIDER), la conferința ZF, Agrobusiness Summit 2025.

Agricultura e un domeniu captivant pentru mulți români.

Când românii dau IT-ul pe agricultură

La un moment dat în cariera lor, mulți români aleg aleg să dea la schimb domeniile lor de competență (IT, economic, altele foarte bine plătite) cu agricultura pentru a-și împlini un vis sau a trăi mai aproape de natură.

Acestea sunt atuuri evidențiate de Charmetant, care a pus în oglindă Franța cu România:

„Faţă de Franţa, România are în plus calitatea terenurilor, sunt foarte bune. Avem fermieri care sunt mult mai flexibili decât cei francezi, care moştenesc businessul din familie. Vedem fermieri din România cu viziune diferită. Unii fermieri sunt IT-işti, alţii sunt economişti, alţii agronomi şi viziunea lor este total diferită. Aici avem un avantaj prin diversitatea fermierilor şi se creează o dinamică care duce spre spre o schimbare pozitivă“, a spus acesta.

Consiliul Județean Maramureș a anunțat că verificările structurale au implicat opt camioane de câte 40 de tone, însumând 320 de tone distribuite în mai multe puncte ale construcției. Testările au debutat pe partea românească și au continuat pe cea ucraineană, confirmând comportamentul optim al structurii.

Întârzierile din Ucraina

Reprezentanții Consiliului Județean Maramureș au precizat că avansul lucrărilor este unul foarte bun, în special pe segmentul românesc al podului, unde aproximativ 100 de muncitori au fost mobilizați zilnic, majoritatea specialiști maramureșeni.

Deși pe partea ucraineană au existat întârzieri, după mai multe discuții tehnice, ritmul lucrărilor a fost accelerat. Oficialii estimează că operaționalizarea podului peste Tisa va avea loc la începutul anului viitor, iar recepția tehnică urmează să fie realizată în perioada imediat următoare.

Caracteristicile tehnice ale noii construcții

Noul pod peste Tisa are o lungime de 240 de metri, configurați astfel: 70 de metri pe partea românească, 100 de metri în zona centrală și 70 de metri pe partea ucraineană. Împreună cu infrastructura destinată punctului de trecere a frontierei, investiția depășește un kilometru.

Proiectul reprezintă o modernizare necesară, având în vedere că traficul rutier dintre Maramureș și Ucraina se desfășoară încă, din anul 2000, pe un pod vechi din lemn și metal, cu un singur sens. Creșterea fluxului de transport după izbucnirea războiului din Ucraina a amplificat nevoia unei infrastructuri moderne și sigure.

Geamurile aburite reprezintă o problemă cu care se confruntă frecvent șoferii, în special în perioada sezonului rece. Pentru a nu risca un accident sau o amendă, ei sunt nevoiți să stea minute la rând în mașină pentru a curăța geamurile. Experții susțin că au descoperit o metodă care va ușura viața șoferilor, potrivit Express.

Kwikfit, un lanț de ateliere auto din Marea Britanie, a lansat o provocare persoanelor care se confruntă cu problema menționată. Pe contul de TikTok, reprezentanții companiei au întrebat: „Când mașina ta este aburită în interior, pornești încălzirea sau aerul condiționat?”

Mesajul a primit numeroase răspunsuri, cele mai multe alegând prima variantă. Totuși, experții companiei britanice consideră că „trebuie să fie făcute ambele” proceduri dacă se dorește ca geamurile mașinii să fie dezaburite cât mai repede posibil.

„Dă încălzirea mașinii la maximum și îndreaptă-o către parbriz, de asemenea pornește încălzirea lunetei pentru a îndepărta aburul de pe acesta. Apoi pornește aerul condiționat pentru a dezumidifica restul mașinii. Este ușor”, au transmis experții.

Alte sfaturi pentru dezaburirea geamurilor mașinii

Unii utilizatori au susținut că au respectat sfatul, dar nu au obținut o scurtare semnificativă a timpului de așteptare. Oricum, reprezentanții companiei au revenit cu explicații și i-au avertizat pe șoferi să nu încerce trucul în timp ce conduc. Totodată, ei au oferit mai multe sfaturi pentru șoferii care vor să își dezaburească geamurile mai rapid.

Una dintre metode este „deschiderea ușoară a geamurilor pentru a permite aerului rece să echilibreze temperaturile și să reducă aburirea”.

În plus, pot fi „plasate capsule de dezumidificare în mașină pentru a absorbi excesul de umiditate”. Importantă este și verificarea garniturilor ușilor și geamurilor pentru a detecta eventualele breșe.

Ucraina a atacat platforma petrolieră Filanovski a Lukoil din Marea Caspică, afirmă o sursă citată de Bloomberg, extinzând aria loviturilor sale asupra infrastructurii energetice ruse chiar în momentul în care președintele Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni din partea SUA pentru a accepta un acord de pace favorabil Kremlinului.

Dronele cu rază lungă de acțiune ale Ucrainei au lovit platforma Filanovski de cel puțin patru ori, oprind producția din peste 20 de sonde, conform sursei citate de Bloomberg, care a vorbit sub protecția anonimatului.

Forțele de la Kiev și-au intensificat în ultimele luni atacurile asupra instalațiilor energetice ale Rusiei, încercând să reducă veniturile care permit Moscovei să-și finanțeze invazia.

În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au vizat infrastructura de transport petrolier din Marea Neagră și nave din așa-numita „flotă din umbră”, care operează în secret pentru a facilita exporturile rusești de mărfuri aflate sub sancțiuni.

Câmpul Filanovski, aflat în sectorul rusesc al Mării Caspice, are o capacitate de producție proiectată de 6 milioane de tone pe an, potrivit companiei, ceea ce corespunde unui volum de aproximativ 120.000 de barili pe zi.

Reprezentanții ISU Bihor atrag atenția asupra stării precare a adăposturilor de protecție civilă din județ.

În urma verificărilor efectuate între 8 octombrie și 3 noiembrie 2025, din cele 117 adăposturi controlate, 65 au fost catalogate ca nefuncționale și 32 ca parțial funcționale. Doar 20 sunt complet funcționale.

Acțiunea de verificare a fost realizată de o comisie formată din specialiști ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana”, Inspectoratului Județean de Construcții, Direcției de Sănătate Publică Bihor și Primăriei Oradea. Controlul a vizat adăposturile publice și private, precum și punctele de comandă din județ, iar constatările au fost prezentate Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

Reabilitarea adăposturilor s-ar ridica la aproximativ 2,7 milioane de lei

Fondurile necesare pentru reabilitarea adăposturilor și readucerea lor la standardele legale sunt estimate la aproximativ 2,7 milioane lei, incluzând lucrări de reparații, etanșeizare, ventilație și refacerea instalațiilor. Reprezentanții ISU Bihor subliniază că aceste verificări sunt esențiale pentru menținerea siguranței cetățenilor și vor continua periodic, sprijinind administratorii adăposturilor în planificarea lucrărilor de reabilitare.

Cetățenii pot identifica adăposturile de protecție civilă pe platforma națională www.fiipregătit.ro sau prin aplicația DSU, fiind marcate cu un simbol distinctiv, triunghi albastru în pătrat portocaliu. Aceste adăposturi sunt special amenajate pentru a oferi protecție în caz de dezastre naturale, conflicte sau alte situații de urgență.

Vicepremierul Tánczos Barna solicită urgentarea procesului de atestare oficială a traseului Via Transilvanica ca traseu pedestru de interes național, susținând că procedurile actuale sunt prea greoaie și riscă să blocheze un proiect devenit deja emblematic pentru România.

Într-un mesaj public, acesta a subliniat că birocrația nu trebuie să devină un obstacol în calea dezvoltării unui traseu care atrage anual tot mai mulți turiști români și străini.

„Birocrația nu poate împiedica recunoașterea traseului Via Transilvanica. Procedura de atestare ar trebui să fie una simplă, menită să sprijine o astfel de inițiativă, nu să creeze noi obstacole”, a transmis Tánczos Barna.

Potrivit acestuia, în cadrul unei întâlniri cu autoritățile responsabile de procesul de atestare, a cerut identificarea unor soluții rapide, inclusiv modificări legislative, dacă acestea se dovedesc necesare.

„Dacă este nevoie de simplificarea pașilor procedurali, vom realiza modificările legislative necesare pentru ca atestarea să poată fi emisă cât mai curând”, a precizat vicepremierul.

Via Transilvanica, „un adevărat ambasador al României”

Tánczos Barna a subliniat că Via Transilvanica, traseu care se întinde pe peste 1.400 de kilometri, este deja considerat unul dintre cele mai importante proiecte turistice și culturale ale țării.

„Via Transilvanica este unul dintre cele mai frumoase proiecte de țară și un adevărat ambasador al României”, a spus acesta, menționând că traseul atrage vizitatori din întreaga lume.

Vicepremierul a adăugat că statul are responsabilitatea de a sprijini dezvoltarea și protejarea acestui proiect, nu de a-l încetini prin proceduri inutile.

Miza: recunoaștere oficială și dezvoltare pe termen lung

Prin atestarea oficială, Via Transilvanica ar putea beneficia de finanţări, infrastructură modernă şi o mai bună promovare internaţională, atrăgând turişti din întreaga lume.

Despre Via Transilvanica

Via Transilvanica, “drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță de 1.400 de kilometri care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite, stâlpi indicatori, iar la fiecare km se găsește o bornă din andezit sculptată individual, borne care formează probabil cea mai lungă galerie de artă din lume și care însoțesc călătorii pe tot parcursul drumeției.

Traseul traversează zece județe: Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Sibiu, Brașov, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și e împărțit în șapte ținuturi cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. În total, Via Transilvanica parcurge 107 unități administrativ-teritoriale din România, și pune în valoare patrimoniul natural și cultural al fiecărei regiuni.

Ministerul britanic al Apărării a confirmat identitatea militarului, subliniind că acesta s-a alăturat armatei în 2015 și era considerat „un soldat excepțional”,scrie Sky News.

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a transmis că Hooley „a servit cu distincție și profesionalism” și că pierderea sa va fi „profund resimțită”. Oficialul a adăugat că moartea militarului reprezintă un nou memento al curajului cu care armata britanică își îndeplinește misiunile pentru protejarea națiunii.

Marea Britanie rămâne unul dintre cei mai importanți susținători ai Kievului, iar sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina va fi un subiect central și în discuțiile de joi, când liderii europeni încearcă să mențină relații solide cu președintele american Donald Trump, în contextul unei posibile întâlniri decisive în acest weekend.

Zelenski revizuiește planul de pace și intensifică negocierile privind sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că propunerea revizuită a Kievului pentru planul de pace conține 20 de puncte, față de cele 28 ale draftului inițial american, considerat favorabil Rusiei. Ucraina a eliminat „puncte evident anti-ucrainene” și a cerut modificări privind aspecte teritoriale și garanții de securitate.

În mesajul său nocturn, Zelenski a precizat că Ucraina lucrează la două documente suplimentare: unul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și un altul dedicat economiei și reconstrucției. Delegația ucraineană ar fi avut un dialog „productiv” cu negociatorii americani, discutând mecanisme de refacere și investiții post-război.

Trump critică liderii europeni și pune presiune asupra discuțiilor privind sprijinul Marii Britanii pentru Ucraina

Donald Trump a afirmat într-un interviu pentru Politico că Zelenski ar folosi războiul pentru a evita organizarea alegerilor și a sugerat că liderul ucrainean nici nu ar fi citit draftul de 28 de puncte. Într-o convorbire cu liderii coaliției, printre care Keir Starmer și Emmanuel Macron, Trump a spus că discuțiile au avut „cuvinte destul de dure”.

Președintele american a criticat recent și liderii europeni, catalogându-i drept „slabi” pentru incapacitatea de a pune capăt conflictului. Participarea sa la o eventuală întâlnire cu Zelenski și liderii europeni în acest weekend depinde de rezultatele negocierilor aflate în desfășurare.

Între timp, pe front, armata ucraineană continuă să respingă ofensiva rusă asupra orașului Pokrovsk, în timp ce drone rusești au vizat infrastructura energetică din Odesa.

Poliția japoneză a suspendat permisele auto a aproape 900 de persoane în primele nouă luni ale anului, după ce acestea au fost prinse circulând pe bicicletă sub influența alcoolului, potrivit BBC.

Autoritățile au considerat că acești cicliști reprezintă un risc major și atunci când se află la volanul unei mașini, ceea ce a dus la aplicarea sancțiunilor.

Creșterea numărului de permise suspendate vine după introducerea unor noi reguli în noiembrie anul trecut, care prevăd pedepse mult mai dure pentru cicliștii băuți: până la trei ani de închisoare sau amenzi de până la 500.000 de yeni (aprox. 2700 euro).

Pragul pentru sancționare a fost și el redus. Un ciclist poate fi penalizat dacă testul respirator indică minimum 0,15 mg/l alcool.

Noile dispoziții permit aplicarea de sancțiuni și persoanelor care oferă alcool unui ciclist sau pun la dispoziție o bicicletă unei persoane care ar putea să o conducă în stare de ebrietate.

„Conducerea unei biciclete sub influența alcoolului poate provoca accidente grave. Sper ca toată lumea să respecte regula: Nu bea și nu pedala”, a declarat un oficial al poliției pentru Yomiuri Shimbun.

Datele oficiale arată că peste 4.500 de persoane au fost surprinse pedalând în stare de ebrietate între noiembrie 2024 și iunie 2025.

Popularitatea bicicletelor a crescut în timpul pandemiei, dar odată cu aceasta a crescut și numărul accidentelor: în 2023, Japonia a raportat peste 72.000 de accidente de bicicletă, echivalentul a peste 20% din totalul accidentelor rutiere.

Angajata își începea ziua de lucru înainte de ora 7:30, uneori chiar la 6:45–7:00, moment în care nu existau sarcini de îndeplinit. Cu toate acestea, ea își marca prezența în sistem, fapt considerat de conducere ca perturbând fluxul de coordonare. În plus, firma a invocat și o altă problemă: suspiciunea de vânzare neautorizată de piese auto din stocul companiei. Acest lucru ar fi dus la pierderea încrederii în tânără.

Din 2023, aceasta a primit atât avertismente verbale, cât și în scris. Totuși, comportamentul ei nu s-a schimbat, ceea ce a dus la decizia de concediere.

Verdict pentru tânără: nu punctualitate, ci insubordonare

Cazul a fost analizat de Tribunalul Social din Alicante. Judecătorii au concluzionat că problema nu era întârzirea, ci ignorarea repetată a regulamentului intern. Această atitudine a afectat funcționarea echipei și a subminat relația de încredere, element esențial într-un raport de muncă. Concedierea a fost considerată justificată de către instanță.

Publicațiile care au relatat cazul subliniază că punctualitatea nu reprezintă o garanție împotriva sancțiunilor dacă implică încălcarea procedurilor stabilite de angajator.

Pentru mulți observatori, ideea concedierii pentru sosirea înainte de program pare neobișnuită. Mai ales pentru că punctualitatea este văzută de obicei ca o calitate. Totuși, acest caz arată că respectarea orarului oficial este, în anumite momente, mai importantă decât inițiativa individuală. In special dacă aceasta nu este aprobată.

Criticii avertizează că astfel de decizii ar putea descuraja proactivitatea, de teama repercusiunilor în situațiile în care acțiunile depășesc cadrul stabilit. Pe de altă parte, susținătorii măsurii consideră că un mediu eficient are nevoie de reguli clare, iar respectarea lor este fundamentală pentru coerența și funcționarea echipei.

O situație care ridică întrebări

Exemple similare au mai fost semnalate în diferite domenii, în special în retail, încă din 2017 – cazuri în care angajați au fost sancționați pentru începutul muncii înainte de ora stabilită, fără înregistrarea oficială în sistem.

Acest episod readuce în atenție dilema echilibrului dintre disciplina organizațională și recunoașterea efortului individual: cum poate fi păstrată ordinea internă fără a descuraja inițiativa personală?

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat faptul că Ucraina a convenit asupra elementelor-cheie ale unui plan de reconstrucție postbelică în cadrul discuțiilor cu înalți oficiali americani.

Liderul de la Kiev a subliniat că au avut loc discuții axate pe un „document economic” în cadrul unei întâlniri cu Kushner, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și directorul executiv al BlackRock, Larry Fink, potrivit Reuters.

„Principiile documentului economic sunt complet clare și suntem pe deplin aliniați cu partea americană”, a declarat Zelenski.

„Un principiu comun important este că, pentru ca reconstrucția să fie de înaltă calitate și creșterea economică după acest război să fie tangibilă, securitatea reală trebuie să fie în centrul atenției. Când există securitate, totul este la locul său”, a mai spus președintele ucrainean.

Un punct cheie în planurile de reconstrucție a Ucrainei îl reprezintă înființarea unui fond de investiții pentru sectoare precum cel al metalelor rare, solicitat de SUA.

Continuarea reconstrucției Ucrainei după distrugerile provocate de război a devenit un element important în discuțiile privind soluționarea conflictului, alături de garanțiile de securitate și preocupările legate de teritoriu.

Zelenski a mai spus și că există alte două documente asociate acestui plan, care se referă la garanțiile de securitate și la problemele economice.

Potrivit informațiilor BFM TV, bărbatul este în prezent vizat în două anchete privind cazuri nerezolvate, iar în iulie 2025 a fost supus unei evaluări psihologice detaliate solicitate de departamentul Cold Case din Nanterre. Examinarea a avut loc la șapte luni după verdictul în procesul Mazan.

Întâlnirea cu psihologul a scos la iveală declarații „șocante”

Conform expertizei, Pelicot s-a comportat în fața psihologului ca în timpul unui interogatoriu, oferind propria versiune a faptelor și minimalizându-și constant responsabilitatea. Specialistul descrie profilul său ca fiind „copleșit de tulburări”, lipsit de empatie și impermeabil la suferința victimelor.

Evaluarea a durat două zile și a vizat percepția sa asupra a două dosare în care judecătorul de instrucție vede similitudini clare cu modul său de operare: uciderea Sophiei Narme în 1991 și tentativa de viol asupra unei tinere numită „Marion”, în 1999.

Detalii despre agresiunea din 1999

În dosarul Marion, unde ADN-ul său l-a identificat, Pelicot recunoaște doar o agresiune sexuală, negând tentativa de viol. El admite că în ziua faptelor era „la vânătoare” prin zone rezidențiale și avea în mașină o „trusă” ce conținea eter și o sfoară.

Totuși, acesta respinge acuzațiile privind strangularea victimei și susține că nu ar fi intenționat să-i facă rău, minimalizând impactul traumelor prin referiri la numărul de zile de incapacitate temporară.

Negare fermă în cazul Sophiei Narme

În ceea ce privește uciderea Sophiei Narme, Pelicot neagă orice implicare, deși este pus sub acuzare. Ancheta consideră însă modul de operare similar celui din 1999. Avocata sa a solicitat exhumarea victimei pentru o nouă analiză ADN, măsură aprobata recent de instanță. Deocamdată, nu este programată o nouă audiere oficială.

O serie de explozii puternice a fost raportată în noaptea de miercuri spre joi în orașul Veliky Novgorod, în apropierea uneia dintre cele mai mari fabrici chimice din Rusia, PJSC Acron.

Mai multe canale de monitorizare și publicații locale au transmis că un atac cu drone a declanșat un incendiu vizibil din diferite zone ale orașului.

Guvernatorul regiunii, Alexander Dronov, a confirmat activarea sistemelor de apărare aeriană și a cerut populației să rămână calmă și să raporteze orice observație legată de drone.

Ulterior, acesta a anunțat că 19 drone ar fi fost doborâte în regiune, aflată strategic între Moscova și Sankt Petersburg.

Independent Astra a relatat că imagini geolocalizate arată un incendiu în direcția uzinei Acron, fără a confirma însă o lovitură directă asupra instalației.

Acron este un important producător rus de îngrășăminte pe bază de azot, fertilizanți complexi și substanțe chimice industriale.

O parte dintre materialele produse de companie au aplicații cu dublă utilizare, inclusiv compuși folosiți la fabricarea explozibililor, notează Kyiv Independent.

Firma dispune și de o rețea proprie de transport feroviar pentru materii prime și produse finite.

Arena romană antică din Verona va fi renovată și va deveni mai accesibilă persoanelor cu dizabilități înainte de Jocurile Olimpice de la Milano Cortina din 2026. Arena va găzdui atât ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice, cât și ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice.

Construită de romani în secolul I, Arena din Verona a fost concepută pentru lupte de gladiatori și vânătoare de animale exotice. În Evul Mediu, arena a fost folosită ca piață, iar recent a devenit locul de desfășurare a unui renumit festival de operă.

În niciuna dintre transformările anterioare, impunătoarea structură nu a fost făcută accesibilă persoanelor cu dizabilități. În plus, unele elemente de siguranță ale clădirii sunt într-o stare precară. De aceea, autoritățile au decis să modernizeze arena.

Arena antică va găzdui evenimente de amploare

Cu decenii mai veche decât Colosseumul roman, arena din Verona va găzdui aproximativ 11.000 de persoane la ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice din 22 februarie și aproape 10.000 la ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice din 6 martie.

„Acesta este un monument antic vechi de aproximativ 2.000 de ani, care rămâne activ și găzduiește public. Cu ocazia Jocurilor Olimpice am reconsiderat mai multe aspecte logistice, inclusiv facilitarea intrării și ieșirii, tocmai pentru că va găzdui evenimente majore cu mii de oameni”, a declarat arhitectul Giulio Fenyves, al cărui studio din Milano a proiectat modificările, potrivit AP.

Renovarea face parte dintr-un proiect de 18 milioane de euro care îmbunătățește accesibilitatea pentru întreaga zonă din jurul Arenei. Lucrarea este atent supravegheată de oficiali guvernamentali responsabili de infrastructura olimpică și protecția monumentelor.

Lucrările includ transformarea unui trotuar pe o distanță de un kilometru de la gara principală din Verona până la Arena într-o alee accesibilă pentru scaunele cu rotile și cărucioarele pentru bebeluși. De asemenea, se vor amenaja piste pentru biciclete. În interior vor fi montate balustrade și un lift. Toate modificările vor fi realizate astfel încât să nu afecteze aspectul antic al clădirii și al zonei.

Conducerea a explicat că retragerea vine în urma unei analize globale a potențialului de dezvoltare, într-un mediu economic aflat în continuă schimbare.

„Evaluăm în mod constant posibilitățile de creștere pe plan internațional și analizăm fiecare piață pentru a identifica condițiile optime de operare”, a transmis compania pentru Profit.ro.

Patru ani marcați de pierderi pentru Van Hessen

Rezultatele înregistrate în România nu au fost conforme cu planurile inițiale. Veniturile anuale au depășit cu puțin pragul de un milion de lei, în timp ce pierderile cumulate au ajuns la aproximativ 1,2 milioane lei. În plus, datoriile totale se ridică la circa 1,8 milioane lei. Aceste performanțe au determinat grupul german SARIA – proprietarul Van Hessen din 2017 – să reconsidere oportunitatea de a menține filiala locală.

Impact asupra mediului investițional

Decizia de retragere aduce în discuție provocările cu care se confruntă România în atragerea și păstrarea investitorilor străini. Economistul Ioana Petrescu avertizează că plecarea Van Hessen ar putea transmite un semnal nefavorabil altor companii interesate de piața locală. Mai ales într-o perioadă caracterizată de fluctuații economice semnificative.

Pe parcursul activității sale, sucursala din București a creat locuri de muncă pentru specialiști din sectorul alimentar. Închiderea acesteia va avea consecințe atât asupra comunității locale, cât și asupra diversificării economiei.

România se află în continuare în fața unor provocări legate de atragerea capitalului străin. Analiștii consideră că este necesară implementarea unor politici clare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, reducerea birocrației și stimularea investițiilor, astfel încât să fie evitate situații similare în viitor.

Wall Street Journal a anunțat că inițiativa de pace prezentată de Donald Trump pentru Ucraina conține propuneri care vizează reluarea exporturilor de energie rusească spre Europa.

Președintele american ar mai avea în plan reluarea investițiilor americane de amploare în resurse strategice rusești și folosirea unor active suverane rusești înghețate, notează Reuters.

Publicația a menționat că aceste idei apar în anexele trimise recent liderilor europeni, ca parte a pachetului de propuneri.

Printre idei se află un plan prin care firme financiare americane ar obține acces la aproximativ 200 de miliarde de dolari din active rusești înghețate, fonduri orientate către proiecte din Ucraina.

Un astfel de proiect ar include un centru de date de mari dimensiuni alimentat de centrala nucleară Zaporijia, aflată sub controlul forțelor ruse.

Potrivit WSJ, companiile din Statele Unite ar urma să investească în domenii considerate strategice în Rusia, cum sunt exploatarea pământurilor rare sau forajul petrolului din zona arctică.

În același timp, fluxurile de energie rusească spre Europa Occidentală și alte regiuni ar reveni la niveluri anterioare.

Ziarul a scris că un oficial european a comparat acordurile energetice propuse între Statele Unite și Rusia cu o versiune economică a conferinței de la Yalta din 1945.

La acea întâlnire, învingătorii celui de-al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică, Statele Unite și Marea Britanie, și-au împărțit sferele de interes în Europa.