MediaFax.ro

La intervenție s-au deplasat polițiștii și un echipaj medical, care au constatat că un bărbat de 65 de ani și o femeie de 56 de ani se aflau în stare de hipotermie. Ambii au primit îngrijiri medicale la fața locului, însă au refuzat transportul la spital.

Ulterior, în jurul orei 21:30, autoritățile au fost anunțate că bărbatul a decedat.

În cauză a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.

Un atac cu drone a avut loc peste noapte în orașul rusesc Taganrog, din regiunea Rostov, în dimineața zilei de 13 ianuarie, notează Kyiv Independent.

Potrivit canalelor rusești de pe Telegram, ținta ar fi fost o fabrică implicată în producția de drone.

Grupuri de monitorizare au identificat obiectivul lovit drept Atlant Aero, o companie specializată în fabricarea de componente pentru drone militare și echipamente de război electronic.

Canalele locale au relatat că apărarea aeriană a intervenit împotriva unor ținte aflate în aer. Înregistrările video distribuite online arătau flăcări și fum în zona presupusului impact.

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat atacul asupra orașului Taganrog, fără a menționa numele instalației afectate.

„Forțele de apărare aeriană resping în prezent un atac aerian asupra Taganrogului. Nu au fost primite informații despre victimele civile. Datele privind pagubele la sol sunt în curs de clarificare.”, a scris Iuri Sliusar.

Pe parcursul dimineții, au apărut noi imagini care prezentau urmările atacului. În tot acest timp, autoritățile continuau evaluarea pagubelor produse.

Regiunea Rostov se află în apropierea graniței dintre Rusia și Ucraina și în vecinătatea regiunilor Luhansk și Donețk, aflate sub control rusesc.

Din acest motiv, zona devine frecvent ținta atacurilor din cauza apropierii de linia frontului.

Ucraina nu a confirmat oficial implicarea în acest incident. Totuși, forțele ucrainene au intensificat atacurile pe teritoriul Rusiei, cu scopul de a slăbi capacitatea militară și economică a Moscovei.

În ultima săptămână, Rusia a lansat aproape 1.100 de drone de atac asupra Ucrainei, alături de 890 de bombe aeriene ghidate și 50 de rachete, potrivit unei declarații făcute de președintele Volodimir Zelenski.

Republicanul Randy Fine a introdus, luni, un proiect de lege în Congresul SUA, care vizează autorizarea anexării Groenlandei și acordarea statutului de stat teritoriului. Acest pas vine în contextul în care în ultima perioadă, președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind anexarea teritoriului autonom danez.

Intitulată „Legea privind anexarea Groenlandei și statutul de stat”, inițiativa a fost depusă luni de către republicanul din Florida, a anunțat biroul său într-un comunicat de presă. Conform textului său, obiectivele proiectului de lege includ „anexarea și admiterea ulterioară a Groenlandei ca stat”.

„Groenlanda nu este un avanpost îndepărtat pe care ne putem permite să îl ignorăm – este un activ vital pentru securitatea națională. Cine controlează Groenlanda controlează rutele maritime cheie din Arctica și arhitectura de securitate care protejează Statele Unite”, spune congresmanul, potrivit comunicatului de presă.

Ce prevede proiectul de lege depus

Proiectul de lege prevede că Trump „este autorizat să ia măsurile necesare, inclusiv să încerce să inițieze negocieri cu Regatul Danemarcei, pentru a anexa sau a achiziționa Groenlanda ca teritoriu al Statelor Unite”.

„Prea mult timp, conducerea americană a stat deoparte, în timp ce adversarii noștri ne-au erodat dominația geopolitică”, a continuat congresmanul Fine. „Proiectul meu de lege va proteja patria noastră, va asigura viitorul nostru economic și va garanta că America – nu China sau Rusia – stabilește regulile în Arctica. Așa arată conducerea și puterea americană”, a mai spus acesta.

Informația vine în contextul în care Donald Trump a declarat săptămâna trecută că preluarea Groenlandei de către SUA este necesară pentru a împiedica Rusia sau China să pună mâna pe teritoriu înaintea lor, adăugând că „vom face ceva cu Groenlanda, fie că le place sau nu”.

Planul lui Trump de a prelua Groenlanda, criticat

Planul lui Trump de a prelua Groenlanda a fost criticat atât de senatori americani, cât și de liderii europeni.

Senatorul american democrat Chris Murphy a spus la emisiunea „Meet the Press” de la NBC News că un astfel de plan pus în aplicare ar marca sfârșitul Alianței Nord-Atlantice. „Ar fi sfârșitul NATO”, a spus Murphy în emisiunea „Meet the Press”, întrebat care ar fi consecințele unei astfel de mișcări.

Și senatorul american Tim Kaine a subliniat că preluarea Groenlandei ar fi un pas „dezastruos”. „Ar fi dezastruos. Nu ar fi doar America pe primul loc, nu ar fi doar sfârșitul NATO, ar fi America singură”, a subliniat acesta.

De asemenea, prim-ministrul groenlandez Jens-Frederik Nielsen și patru lideri de partid au declarat că viitorul insulei „trebuie decis de poporul groenlandez”.

Și premierul danez Mette Frederiksen a declarat săptămâna trecută pentru postul național de televiziune TV2 că un atac american asupra Groenlandei ar pune capăt NATO.

„Dacă SUA aleg să atace militar o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus Frederiksen.

Liderii europeni, printre care prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron, s-au alăturat lui Frederiksen în afirmația că Groenlanda „aparține poporului său”.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a precizat că Grok va funcționa alături de motorul AI dezvoltat de Google. El va fi integrat atât în rețelele clasificate, cât și în cele neclasificate ale Pentagonului. Anunțul a fost făcut în cadrul unui eveniment desfășurat la SpaceX – compania fondată de Musk.

„În curând vom avea cele mai performante modele AI disponibile pe fiecare rețea a departamentului”, a declarat Hegseth. El a mai adăugat că armata intenționează să introducă volume semnificative de date operaționale în aceste sisteme, scrie AP.

Implementare în context tensionat

Momentul alegerii nu este lipsit de controverse. Grok, integrat în platforma X, a fost recent acuzat că a creat imagini deepfake explicit sexuale cu persoane reale, fără consimțământ. Drept urmare, autoritățile din Malaysia și Indonezia au blocat accesul la chatbot, iar în Marea Britanie a fost deschisă o anchetă oficială. În prezent, opțiunile de generare și modificare de imagini sunt disponibile doar pentru utilizatorii cu abonament.

Noua abordare a Pentagonului pare să se îndepărteze de regulile impuse în 2024 de administrația Biden. Aceasta stabilise un cadru strict privind utilizarea AI în domeniul securității naționale. Printre ele se numără inclusiv interdicții pentru aplicații susceptibile de a încălca drepturile civile sau de a automatiza decizii critice, cum ar fi lansarea armelor nucleare. Nu este clar dacă aceste restricții mai sunt aplicate sub actuala administrație Trump, existând semnale de relaxare a limitelor.

AI-ul Grok nu va fi woke

În discursul său, Hegseth a subliniat că sistemele de inteligență artificială utilizate de armată trebuie să fie „optimizate pentru eficiență în luptă”. De asemenea, ele trebuie să funcționeze „fără constrângeri ideologice”. El a afirmat explicit că AI-ul Pentagonului „nu va fi woke”, reiterând un mesaj promovat adesea de Musk. Grok a fost prezentat de fondatorul SpaceX drept o alternativă la chatboturile rivale, precum cele dezvoltate de OpenAI sau Google, pe care le-a acuzat de bias ideologic. Totuși, Grok a mai fost ținta altor critici, inclusiv acuzații de generare de conținut antisemit.

Hegseth a confirmat că date din sistemele informatice militare și din bazele de informații vor fi puse la dispoziția AI-ului pentru analiză. Scopul este de a accelera inovația și de a valorifica experiența acumulată în peste două decenii de operațiuni militare. Însă, opozanții avertizează că folosirea unor tehnologii AI controversate în mediul militar poate aduce riscuri semnificative. S-au menționat aici inclusiv vulnerabilități de securitate, posibile abuzuri, supraveghere extinsă și diminuarea controlului democratic.

Ministrul Radu Miruță este vizat de o moțiune simplă. Aceasta a fost inițiată de parlamentarii Grupului PACE Întâi România.

Documentul urmează să fie depus la Parlament. Semnatarii îl acuză pe ministrul Apărării că face declarații iresponsabile și afectează credibilitatea politicii de apărare a României.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în document.

Actul este semnat, în numele inițiatorilor, de Dorin-Silviu Petrea, senator și reprezentant al Grupului PACE – Întâi România.

Informațiile ridică semne serioase de întrebare privind respectarea dreptului internațional umanitar și au generat acuzații grave de posibilă crimă de război.

Conform surselor citate de cotidianul american, avionul implicat în operațiune a fost vopsit și echipat astfel încât să pară o aeronavă civilă, transportând muniția în interiorul fuselajului, nu sub aripi, pentru a-și ascunde natura militară. Scopul ar fi fost apropierea de ambarcațiune fără a stârni suspiciuni, înainte de lansarea atacului.

Ce înseamnă „perfidia” în dreptul internațional

Experții consultați de New York Times avertizează că o astfel de practică ar putea constitui „perfidie”, o încălcare gravă a legilor conflictelor armate. Dreptul internațional umanitar interzice combatanților să se deghizeze în civili pentru a induce în eroare adversarul și a-l ataca prin surprindere.

Generalul-maior în retragere Steven J. Lepper, fost judecător adjunct al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat că, dacă aeronava a fost mascată intenționat pentru a păcăli echipajul navei să creadă că nu este în pericol, atunci acțiunea poate fi calificată drept crimă de război.

„Ascunderea identității este un element al perfidiei. Dacă aeronava nu poate fi identificată ca aparat de luptă, nu ar trebui să se angajeze în activități de luptă”, a explicat Lepper.

Dublul atac

Potrivit investigației, după prima lovitură aeriană, forțele americane ar fi lansat o a doua salvă asupra navei deja avariate, ucigând supraviețuitorii. Acest „dublu atac” a fost calificat de unii aleși și experți în drept internațional drept posibilă crimă de război.

Administrația președintelui Donald Trump a anunțat pe 2 septembrie prima lovitură din această campanie, susținând că nava aparținea traficanților de droguri. Totuși, Washingtonul nu a prezentat până în prezent dovezi publice care să confirme implicarea ambarcațiunii în trafic de stupefiante.

Peste 100 de morți în campania aeriană

Din septembrie, Statele Unite desfășoară o campanie de atacuri aeriene împotriva unor ambarcațiuni din Caraibe și Pacific, prezentate ca fiind legate de rețelele de trafic de droguri.

Potrivit presei americane, aceste operațiuni au provocat peste 100 de morți.

După incidentul din septembrie, armata americană ar fi renunțat la utilizarea aeronavelor deghizate, recurgând în schimb la aparate militare ușor identificabile, inclusiv drone.

Potrivit IGSU, pompieri au intervenit luni pentru stingerea a 87 de incendii, în timp ce echipajele SMURD au răspuns la peste 1.400 de solicitări pentru asistență medicală de urgență.

În plus, salvatorii au desfășurat 330 de misiuni pentru protecția comunităților, reușind să salveze 10 persoane aflate în situații critice. De asemenea, au intervenit în șase cazuri pentru extragerea victimelor rămase blocate în vehicule implicate în accidente rutiere.

Specialiștii au o serie de sfaturi.

„Pe fondul temperaturilor scăzute și a incendiilor înregistrate, în ultima perioadă, la locuințe, vă recomandăm să urmați câteva măsuri esențiale pentru prevenirea unor situații care vă pot pune viața în pericol. Nu utilizați aparate sau instalații electrice cu defecțiuni sau improvizații. Evitați suprasolicitarea rețelei electrice prin folosirea simultană a mai multor consumatori. Curățați periodic coșurile de fum și sobele și evitați improvizațiile la sistemele de încălzire. Instalați detectoare de incendiu și gaz pentru a vă proteja locuința și familia. Neglijarea măsurilor de prevenire a incendiilor poate duce la pagube materiale semnificative și, în situații grave, la pierderi de vieți omenești”, a precizat IGSU.

Echipa „Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years” invită reprezentanții mass-media la conferința de presă de prezentare a echipei României care va participa la ediția 2026 a Raliului Monte-Carlo Historique.

● Data: marți, 20 ianuarie 2026 ● Ora: 11:00 ● Locul: Țiriac Collection, Calea Bucureștilor nr. 289, Otopeni ● Localizare (Google Maps): https://goo.gl/maps/ygSxBxS77So ● RSVP: vă rugăm să confirmați prezența telefonic sau prin mesaj WhatsApp la numărul 0744 541 785, până la 19 ianuarie 2026 ● Invitat special: domnul Ion Țiriac

Participarea României cu cinci echipaje la această ediție aniversară marchează 90 de ani de la victoria istorică obținută în 1936 de pilotul român Petre Cristea la Raliul Monte-Carlo – singura victorie românească din istoria competiției.

La Monte-Carlo Historique 2026, România va fi reprezentată de următoarele echipaje și automobile istorice:

• Adrian Anton Georgescu / Ștefan Marinescu – Renault 5 Alpine (1981) • Adrian Nicolau / Levente Kovács – Ford Escort Mk1 (1968) • Viorel Ognean / Florin Mitea – Ford Escort Mk2 (1976) • Alexis Bizzarilli / Ioan Plămădială – Fiat X1/9 (1979) • Călin Popescu-Tăriceanu / Radu Dumitrescu – Lancia Fulvia 1.3 S (1974)

În cadrul evenimentului vor fi prezentate detalii despre proiect, semnificația participării României la această ediție aniversară, echipajele înscrise și specificul competiției de regularitate.

Eveniment organizat cu sprijinul Gândul / ARCMEDIA, în calitate de partener media, și în parteneriat cu Retromobil Club România.

Pentru detalii suplimentare vă invităm să consultați materialul de prezentare atașat – https://www.swisstransfer.com/d/cbe78892-ef92-47fc-ba97-f2408814665e

Cu considerație,

Echipa Petre Cristea Heritage Rally Team Romania – 90 Years

Potrivit organizației pentru drepturile omului Foro Penal, din peste 800 de persoane considerate deținuți politici sau arestați arbitrar, doar 49 fuseseră eliberați până luni după-amiază. În contrast, autoritățile venezuelene afirmă că cifra ar fi de 116, însă nu au publicat o listă oficială cu numele celor eliberați sau cu locurile din care au fost scoși.

Procesul de eliberare a început joi, vizând inclusiv câțiva deținuți cunoscuți, la solicitarea Statelor Unite, la scurt timp după reținerea președintelui Nicolás Maduro de către forțele americane, mai scrie CNN.

ONU: „Sub obligațiile internaționale”

Misiunea ONU de monitorizare a situației din Venezuela a salutat aceste eliberări. Totuși, a subliniat că ele rămân „mult sub nivelul obligațiilor internaționale” asumate de stat. Organismul internațional a cerut punerea în libertate imediată și fără condiții a tuturor celor deținuți arbitrar. De asemenea  a evidențiat impactul emoțional sever asupra familiilor.

ONU a solicitat, de asemenea, ca rudele să primească informații clare și prompte despre situația, locul de detenție și statutul juridic al celor închiși. În solicitare s-a mai cerut și acces regulat la aceștia.

De mai multe zile, rudele prizonierilor politici stau în fața centrelor de detenție. Ele aprind lumânări, afișează mesaje de protest și se roagă pentru cei dispăruți. Mulți cer măcar dovada că cei apropiați trăiesc – fie prin apeluri video, fotografii recente sau posibilitatea unei vizite.

„Dacă pentru președinte s-au cerut dovezi de viață, atunci ce se întâmplă cu cetățenii obișnuiți? Ce se întâmplă cu noi?”, a declarat Evelis Cano, mama unui deținut.

Moartea unui prizonier amplifică îngrijorarea

Solicitările pentru dovezi de viață s-au intensificat după confirmarea decesului unui deținut. Edilson José Torres Fernández, ofițer de poliție în vârstă de 52 de ani, a murit în detenție la o lună după ce fusese arestat pentru mesaje critice la adresa guvernului.

Organizațiile civice susțin că acesta ar fi putut fi eliberat și primit îngrijiri medicale, iar moartea lui a devenit un simbol al pericolului cu care se confruntă ceilalți prizonieri.

Fără o listă oficială a celor eliberați, verificarea informațiilor este extrem de dificilă. Organizațiile societății civile încearcă să confirme cazurile individual, în absența comunicării clare din partea autorităților. Amnesty International atrage atenția că multe dintre aceste persoane ar putea fi victime ale disparițiilor forțate. Iar tăcerea oficială, prelungește suferința familiilor.

Deținuții politici din Venezuela: presiune internațională tot mai mare

Opoziția venezueleană consideră că eliberările reprezintă „o batjocură inacceptabilă”. Lidera opoziției, María Corina Machado, s-a întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea pentru a solicita sprijin internațional, urmând ca în curând să discute și cu președintele american Donald Trump.

Pe măsură ce presiunea externă crește, sute de familii continuă să aștepte același lucru simplu, dar esențial: un semn că cei dragi sunt în viață.

Afirmațiile au fost făcute pentru agenția Interfax și preluate de Reuters, stârnind reacții în mediile politice internaționale.

Medvedev a susținut că ar exista „informații neconfirmate” despre un posibil referendum-surpriză în Groenlanda, unde cei aproximativ 55.000 de locuitori ar putea vota pentru integrarea în Federația Rusă.

„Trump trebuie să se grăbească. Altfel, nu vor mai apărea steluțe noi pe steagul SUA”, a declarat fostul președinte rus.

Strategia Washingtonului și reacția Danemarcei

Donald Trump și-a reluat public eforturile de a convinge Danemarca să permită Statelor Unite să preia controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom danez. Liderul de la Casa Albă a argumentat că poziția strategică și resursele naturale ale insulei sunt vitale pentru securitatea națională a SUA, mai ales în contextul competiției cu Rusia și China în Arctica.

Declarațiile sale au fost respinse ferm atât de autoritățile daneze, cât și de liderii politici din Groenlanda. Partidele groenlandeze au transmis într-o declarație comună: „Nu vrem să fim americani”, respingând ideea unei eventuale achiziții de către Washington, fie prin „metoda blândă”, fie prin „metoda dură”, așa cum a sugerat Trump.

Interesul strategic al Moscovei

Deși Rusia nu revendică oficial Groenlanda, Moscova monitorizează de mult timp rolul strategic al insulei în securitatea arctică. Poziționarea Groenlandei pe rutele Atlanticului de Nord și existența unei baze militare americane importante pentru supravegherea spațială o transformă într-un punct-cheie în ecuația geopolitică.

Kremlinul nu a comentat direct inițiativa lui Trump, dar a subliniat anterior că Arctica reprezintă o zonă de interes național și strategic pentru Rusia. Oficialii ruși au transmis că urmăresc „cu atenție” dezbaterea intensă legată de viitorul Groenlandei.

NATO și securitatea Arcticii

În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că statele membre discută următoarele măsuri pentru a menține siguranța colectivă în regiunea arctică.

Alianța este preocupată de militarizarea zonei și de posibilele schimbări de echilibru strategic generate de competiția dintre marile puteri.

Oficialii au declarat că sute de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără căldură, în ciuda eforturilor depuse non-stop de echipele de intervenție. Centrele umanitare, denumite „puncte de reziliență”, au fost deschise pentru ca oamenii să se încălzească și să-și încarce dispozitivele electronice, potrivit Reuters.

Rusia a atacat sistematic sistemul energetic al Ucrainei de când a invadat țara vecină în 2022, iar atacurile aeriene s-au intensificat în ultimele luni.

Zelenski, în discursul său video nocturn, a declarat că se lansează un program pentru creșterea salariilor și acordarea de sprijin participanților la brigăzile de intervenție în situații de urgență.

El a emis un nou avertisment pentru a se respecta alertele de raid aerian, întrucât temperaturile nocturne au scăzut la minus 15 grade Celsius sau mai jos.

„Există informații din partea serviciilor de informații. Rușii pregătesc un nou atac masiv”, a spus el. „Dronele vor epuiza sistemele de apărare aeriană și rachetele. Vor să profite de frig. Atacul ar putea avea loc în zilele următoare. Vă rog să aveți grijă de voi. Protejați Ucraina”.

Viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba a scris pe Telegram că 90% din clădirile de apartamente din Kiev au fost reconectate la sistemul de încălzire, rămânând mai puțin de 500 de locuințe care nu au încă acces la acest serviciu.

Primarul Vitali Klitschko a estimat că numărul locuințelor fără încălzire este de 800, majoritatea situate pe malul vestic al râului Dnipro. El a spus că joi va fi convocată o ședință a consiliului municipal din Kiev pentru a dezbate cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii.

Prim-ministrul Yulia Svyrydenko, prezentând programul de plăți bonus, a spus că munca depusă de echipele de urgență se află „la limita rezistenței umane, implicând adesea riscuri care pun viața în pericol în întreaga țară.

„Acest lucru se aplică specialiștilor care, în condiții de îngheț, se deplasează direct la locul loviturilor și restabilesc alimentarea cu căldură, electricitate, apă și gaz”.

Locuitorii s-au îndreptat seara către unul dintre centrele umanitare de pe malul estic al râului – două corturi amplasate pe o mică suprafață de teren deschis. Și-au încărcat dispozitivele și au discutat, în timp ce afară, zgomotul generatoarelor umplea aerul.

„În apartament este întuneric. Am un aragaz electric, așa că este imposibil să încălzesc prânzul sau cina sau să fac ceai”, a spus Kateryna Zubko, 67 de ani, inginer care trăiește fără energie electrică, încălzire și apă de la ultimul atac.

„Ne sprijinim reciproc. Ucrainenii sunt oameni atât de rezistenți, încât cred că acest război se va termina într-o zi, nu poate continua la nesfârșit.”

Delegația va fi condusă de senatorul democrat american Chris Coons și va include senatorul republican american Thom Tillis și senatorii democrați Jeanne Shaheen și Dick Durbin, împreună cu alcuni membri ai Camerei Reprezentanților, a declarat luni biroul lui Coons într-un comunicat, citat de Reuters.

Legiuitorii democrați și republicani din SUA au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca Senatul SUA să voteze în cele din urmă o lege care să limiteze capacitatea lui Trump de a încerca să preia Groenlanda de la Danemarca, un aliat vechi al SUA.

Trump a afirmat în repetate rânduri că Washingtonul trebuie să dețină Groenlanda pentru a împiedica Rusia sau China să ocupe teritoriul arctic, situat strategic și bogat în minerale. El susține că prezența militară a SUA în această zonă nu este suficientă.

„Într-un fel sau altul, vom lua Groenlanda”, a declarat Trump, adăugând că ar prefera să încheie un acord cu Danemarca.

Trump nu exclude posibilitatea să preia cu forța Groenlanda

Groenlanda și Danemarca au declarat că Groenlanda nu este de vânzare, dar Trump nu a exclus posibilitatea de a o lua cu forța. Danemarca și SUA, ambele membre NATO, au programată o întâlnire săptămâna aceasta pentru a discuta această problemă.

„În calitate de copreședinte al Grupului de observatori NATO din Senat, consider că este esențial ca Congresul să fie unit în sprijinirea aliaților noștri și în respectarea suveranității Danemarcei și Groenlandei”, a declarat senatorul Tillis, membru al Partidului Republican al lui Trump.

„Amenințările continue ale lui Trump la adresa Groenlandei sunt inutile și nu ar face decât să slăbească alianța NATO”, a adăugat Durbin.

Delegația se va afla la Copenhaga vineri și sâmbătă, a precizat biroul lui Coons.

Reprezentantul republican al SUA Randy Fine a prezentat luni un proiect de lege – numit Legea privind anexarea și statutul de stat al Groenlandei – care, dacă va fi adoptat, i-ar conferi lui Trump autoritatea de a anexa Groenlanda.

Reprezentantul democrat al SUA Jimmy Gomez a planificat un proiect de lege concurent – numit Legea privind protecția suveranității Groenlandei – care ar bloca utilizarea fondurilor federale pentru finanțarea oricărui plan al lui Trump de a prelua Groenlanda.

Deși Trump a amenințat anterior cu preluarea insulei, îngrijorările cu privire la acest lucru au fost reînnoite după ce a ordonat un raid militar american mortal la începutul acestei luni în Venezuela pentru a-l captura pe liderul său, Nicolas Maduro, care a fost ulterior adus la New York și rămâne în arest.

Respondenții sondajului au menționat mai multe moduri în care șomajul poate avea un impact negativ, inclusiv anularea întâlnirilor din motive financiare și ezitarea de a invita pe cineva în oraș. Și 38% dintre cei chestionați au spus că cel mai mare efect al șomajului asupra vieții lor amoroase este că îi face să fie mai închiși emoțional.

Justin Lehmiller, cercetător senior la Institutul Kinsey pentru cercetarea sexului și a relațiilor și gazda podcastului „Sex and Psychology”, nu este surprins că atât de mulți adulți declară că se închid emoțional în timpul șomajului — de fapt, el s-ar aștepta ca numărul să fie și mai mare.

„Când te gândești la prima întrebare pe care ți-o pune cineva când te întâlnește”, spune Lehmiller, „adesea este: «Cu ce te ocupi?»”. În SUA, „munca este cel mai important mod de a-ți dovedi valoarea” ca persoană, a declarat anterior pentru CNBC Steven Vallas, profesor emerit de sociologie la Northeastern University. El a remarcat că, pe lângă asigurarea mijloacelor de trai, munca este și principalul mod în care indivizii câștigă respectul colegilor lor.

Această accentuare a semnificației muncii „poate agrava sentimentele de rușine și anxietatea legate de șomaj”, spune Lehmiller. Acest lucru face mai dificil să fii vulnerabil și deschis la întâlniri, adaugă el.

Pauza de la întâlniri poate fi normală

Având în vedere acest val de sentimente pe care îl simți când ești șomer, „este perfect normal” să decizi să iei o pauză de la întâlniri pentru o perioadă și să te concentrezi pe tine și pe sănătatea ta mentală, spune Lehmiller.

De exemplu, ia-ți o pauză de la căutarea unui loc de muncă și „cedați oricărui viciu care vă ajută să vă vindecați”, a declarat anterior pentru CNBC Make It Dan Space, care a lucrat în departamentul de resurse umane al companiilor Electronic Arts și Spotify. Urmăriți filme, comandați pizza – orice aveți nevoie. Dacă decizi să iei o pauză de la romantism, nu uita să nu te izolezi complet de oameni.

Într-un moment dificil, cum ar fi șomajul, „a putea conta pe familie și prieteni poate fi foarte, foarte important”, spune el.

Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”.

„Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN.

Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene.

„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.

Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iranul aflat în stare de revoltă, care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press.

Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup.

Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilor

Iranul nu a reacționat, anterior, direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de externe al Omanului — de mult timp interlocutor între Washington și Teheran — a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, pe care Teheranul insistă că sunt cruciale pentru apărarea națională.

Ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total” în declarații care au dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii.

„De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Rețeaua finanțată de Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării internetului.

Cu toate acestea, Araghchi a spus că Iranul este „deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a declarat că canalul de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze „pe acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”.

Protestele pro-guvernamentale, în contrast cu realitatea din țară

Între timp, luni, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Televiziunea de stat iraniană a difuzat scandările mulțimii, care părea să numere zeci de mii de oameni, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”.

Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile.

„Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje”, a spus Leavitt. „Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”/

Șeful Fed a calificat această măsură drept un „pretext” pentru a câștiga influență asupra ratelor și dobânzilor, precum și condamnări din partea foștilor șefi ai Fed și a membrilor cheie ai Partidului Republican al lui Trump, chiar dacă președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că va lăsa procesul „să se desfășoare”, scrie Reuters.

Amenințarea Departamentului Justiției cu punerea sub acuzare, aparent axată pe comentariile făcute de Powell în fața Congresului cu privire la un proiect de renovare a clădirii, a determinat, de asemenea, creșterea ratelor dobânzilor la obligațiunile pe termen lung ale Trezoreriei SUA, investitorii analizând ce ar putea însemna o Fed mai puțin independentă pentru inflație și politica monetară.

Dacă se amplifică, o astfel de reacție a pieței ar putea limita eforturile lui Trump de a remodela Fed, considerată cea mai influentă bancă centrală din lume și o piatră de temelie a sistemului financiar mondial. O creștere a costurilor împrumuturilor pe termen lung ar putea, de asemenea, să se întoarcă împotriva eforturilor lui Trump de a aborda preocupările generale legate de „accesibilitate”.

Reacții în lanț

Independența băncilor centrale, cel puțin în ceea ce privește stabilirea ratelor și dobânzilor pentru a controla inflația, este considerată un principiu central al unei politici economice solide, izolând factorii de decizie monetară de considerentele politice pe termen scurt și permițându-le să se concentreze pe eforturile pe termen lung de menținere a prețurilor relativ stabile.

Luni, foștii președinți ai Fed, Janet Yellen, Ben Bernanke și Alan Greenspan, s-au alăturat foștilor lideri ai politicii economice guvernamentale din ambele partide politice pentru a trage un semnal de alarmă.

„Așa se elaborează politica monetară în piețele emergente cu instituții slabe, cu consecințe extrem de negative asupra inflației și funcționării economiilor lor în general”, au scris ei. Băncile centrale globale, inclusiv șefii băncilor centrale franceze și canadiene, și-au exprimat public solidaritatea.

„O greșeală uriașă”

Senatorul republican american Thom Tillis, membru al Comitetului bancar al Senatului care examinează candidații prezidențiali pentru Fed, a calificat duminică această mișcare drept „o greșeală uriașă”. El a declarat că se va opune oricărui candidat al lui Trump la Fed, inclusiv celui care va fi numit succesor al lui Powell în funcția de șef al băncii centrale, „până când această chestiune juridică va fi complet rezolvată”.

Luni, el a fost susținut în condamnarea acestei evoluții de către colegul său din Comisia bancară Kevin Cramer și senatoarea Lisa Murkowski, care a scris pe X că „miza este prea mare pentru a ignora problema: dacă Rezerva Federală își pierde independența, stabilitatea piețelor noastre și a economiei în general va avea de suferit”.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, i-a spus lui Trump duminică că ancheta „a creat haos” și ar putea avea efecte negative asupra piețelor financiare, a raportat Axios luni, citând două surse.

Cu toate acestea, mulți republicani nu au luat apărarea lui Powell, în special președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, care a declarat reporterilor că va lăsa procesul „să se desfășoare”.

În ciuda creșterii ratelor pe termen lung, reacția pieței a fost relativ moderată. Aurul a atins un nivel record, iar dolarul a scăzut. Principalii indici bursieri americani au deschis în scădere, dar s-au recuperat în tranzacțiile de după-amiază, datorită câștigurilor înregistrate de acțiunile din domeniul inteligenței artificiale și de Walmart.

Acordul care permite Apple să utilizeze tehnologia de inteligență artificială a Google a fost dezvăluit luni într-o declarație comună a celor două giganți din Silicon Valley. Parteneriatul se va baza pe tehnologia Gemini a Google pentru a personaliza o suită de funcții de inteligență artificială denumită „Apple Intelligence” pe iPhone și alte produse, potrivit Associated Press.

După ce Google și alții au preluat conducerea în cursa pentru inteligența artificială, Apple a promis să-și pună prima miză importantă în acest domeniu cu o serie de funcții noi care urmau să fie introduse pe iPhone în 2024, ca parte a unei actualizări software mult mediatizate.

Însă multe dintre funcțiile AI ale Apple rămân în faza de dezvoltare, în timp ce Google și Samsung au implementat mai multe dintre aceste tehnologii pe propriile dispozitive. Una dintre cele mai evidente omisiuni AI pe iPhone a fost promisiunea unei revizuiri a Siri, care ar fi trebuit să transforme asistentul adesea confuz într-unul mai conversațional și mai versatil, capabil să execute mai multe sarcini simultan.

Google a ironizat chiar subtil deficiențele AI ale iPhone-ului în reclamele care promovau lansarea celui mai recent telefon Pixel vara trecută.

Greșelile Apple în materie de AI au determinat compania din Cupertino, California, să recunoască anul trecut că actualizarea Siri nu va avea loc până la un moment dat în 2026.

Faptul că Apple a acceptat să susțină tehnologia sa de IA reprezintă implicit o lovitură pentru Google, care a lansat în mod constant mai multe funcții bazate pe tehnologia Gemini în motorul său de căutare și în Gmail. Progresul a intensificat concurența Google cu OpenAI și chatbotul său ChatGPT, care are deja un acord cu Apple care îl face o opțiune pe iPhone.

 

Președintele Donald Trump a declarat luni că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25% „asupra tuturor afacerilor realizate cu Statele Unite ale Americii”.

Această nouă taxă vamală asupra importurilor din partea partenerilor comerciali ai Iranului „intră în vigoare imediat”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.

„Acest ordin este definitiv și concludent. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris el, relatează CNBC.

Detalii suplimentare despre anunțul privind tariful nu au fost clare încă. Un oficial al Casei Albe a refuzat să răspundă la întrebările CNBC despre postarea președintelui pe rețelele de socializare.

Efortul evident al lui Trump de a izola economic Iranul vine în contextul în care țara bogată în petrol din Orientul Mijlociu se luptă să suprime valul continuu de proteste antiguvernamentale masive.

Zeci de protestatari ar fi fost uciși în ultimele săptămâni; Trump a amenințat că va lua măsuri militare împotriva Iranului dacă uciderile vor continua.

Președintele a încurajat în mod explicit demonstrațiile împotriva regimului iranian. „Iranul se îndreaptă spre LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris el sâmbătă pe rețelele de socializare.

Anunțul privind noile tarife aplicate partenerilor comerciali ai Iranului vine înaintea unei decizii mult așteptate a Curții Supreme cu privire la legalitatea multora dintre cele mai extinse tarife impuse de Trump.

Aceste tarife — inclusiv controversatele taxe „reciproce” introduse la începutul lunii aprilie și altele legate de presupusul trafic de fentanil — au fost invocate în temeiul Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA).

Nu era clar dacă noile tarife impuse de Trump în legătură cu Iranul se bazează, de asemenea, pe această lege.

Powell McCormick, care a ocupat timp de 16 ani funcții de conducere la Goldman Sachs, a fost consilier adjunct pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump în primul său mandat și consilier senior la Casa Albă în timpul mandatului fostului președinte George W. Bush, scrie Reuters.

Numirea ei este cea mai recentă dintr-o serie de schimbări pe care Meta le-a făcut în ultimul an pentru a alinia mai bine compania cu Trump. Meta accelerează investițiile în inteligența artificială de frontieră și superinteligența personală. CEO-ul Mark Zuckerberg caută sprijinul lui Trump pentru a construi centre de date și capacitate energetică pentru aceste investiții.

Trump a felicitat-o pe Powell McCormick pentru numirea sa într-o postare pe rețelele sociale, lăudând-o ca fiind o „persoană fantastică și foarte talentată” care a servit administrația sa cu „putere și distincție”.

Niciun purtător de cuvânt al Meta nu a răspuns unui mesaj transmis de Reuters dacă angajarea ei are scopul de a-l atrage pe Trump.

Meta a declarat că Powell McCormick va fi o figură cheie în a decide direcția strategică și execuția companiei. Responsabilitățile sale vor include, de asemenea, crearea de noi parteneriate strategice de capital și extinderea „capacității de investiții pe termen lung” a companiei, potrivit unui comunicat al companiei.

„Experiența Dinei la cele mai înalte niveluri ale finanțelor globale, combinată cu relațiile sale profunde în întreaga lume, o fac să fie potrivită în mod unic pentru a ajuta Meta să gestioneze această nouă fază de creștere”, a declarat Zuckerberg într-un comunicat.

Rolul lui Powell reflectă eforturile depuse de fosta directoare operațională Sheryl Sandberg, care, în timpul mandatului său, a profitat de legăturile sale strânse cu establishmentul de la Washington și cu Partidul Democrat pentru a ajuta compania să facă față controlului din partea legiuitorilor și autorităților de reglementare.

La începutul lunii ianuarie, Meta l-a angajat pe fostul consilier comercial al lui Trump, C.J. Mahoney, pentru a conduce echipa juridică, înlocuind-o pe consilierul general Jennifer Newstead, care a lucrat în administrația fostului președinte Joe Biden. Alte schimbări care probabil i-au plăcut lui Trump au fost renunțarea la programul de verificare a faptelor din SUA, promovarea republicanului Joel Kaplan în funcția de nou director global al companiei și încetarea programelor de diversitate.

Powell McCormick a demisionat din consiliul de administrație al Meta în decembrie, la doar opt luni după ce s-a alăturat companiei.

Meta s-a străduit să rămână relevantă în cursa pentru inteligența artificială din Silicon Valley, după ce modelul său Llama 4 a fost primit cu scepticism. Compania s-a angajat să investească până la 72 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital până în 2025.

Indicele compozit S&P/TSX a încheiat ziua cu 261,77 puncte, sau 0,8%, la 32.874,70, depășind recordul de închidere de vineri, scrie Reuters.

„Cele mai bune lucruri pe care Canada le poate oferi lumii sunt sectoarele materialelor și energiei, așa că ne concentrăm foarte mult pe acestea”, a declarat Victor Kuntzevitsky, manager de portofoliu la Stonehaven, Wellington-Altus Private Counsel.

„Indiferent de rezultatul specific pentru economia canadiană, acestea sunt sectoare care sunt mai strâns legate de creșterea globală și geopolitica globală”.

Aurul a atins un record de peste 4.600 de dolari pe uncie, iar argintul a atins un nou maxim, pe măsură ce investitorii s-au orientat către active sigure, după ce incertitudinea s-a accentuat în urma anchetei penale a administrației Trump asupra președintelui Fed, Jerome Powell.

„Se pare că economia canadiană se află la o răscruce de drumuri… Sunt multe lucruri în joc, așa că trebuie să fim foarte atenți cu alocarea activelor”, a spus Kuntzevitsky.

Analiștii spun că reducerea imigrației canadiene ar putea încetini creșterea potențială a PIB-ului, în timp ce Acordul Statele Unite-Mexic-Canada, un pact comercial continental care a protejat o mare parte din exporturile Canadei de tarifele SUA, va fi revizuit în comun în acest an.

Prim-ministrul canadian Mark Carney s-a angajat să reducă dependența economiei canadiene de exporturile către piața americană. El urmează să viziteze China în această săptămână.

Sectorul materialelor, care include companiile miniere de metale, a urcat cu 2,4%. Creșterea a fost condusă de un câștig de 12% al acțiunilor Aya Gold & Silver Inc.

Prețul petrolului a crescut, de asemenea, stabilizându-se cu 0,6% mai sus, la 59,90 dolari pe baril, pe fondul îngrijorărilor că Iranul ar putea reduce exporturile de țiței în timpul unei campanii de represiune împotriva