MediaFax.ro

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost invitat marți la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul.

„E o greșeală că nu mergem la Davos (…) Eu m-aș fi așteptat să se meargă la Davos”, a spus Sorin Grindeanu adăugând că se aștepta la o decizie rapidă privitoare la invitația făcută România de președintele SUA, Donald Trump.

„Aici nu e de stat pe gânduri… e da (răspunsul este da la invitația lui Trump n.r.). Cine este furnizorul de securitate? (…) Din punctul meu de vedere răspunsul trebuie să fie da la invitația făcută de președintele Trump (…) trebuia răspuns da, rapid”, a mai spus Grindeanu.

Liderul PSD a criticat modul în care au reacționat diplomații români.

„Soluția nu este să taci și să treacă  trebuie să fii asumat  SUA sunt principalul furnizor de securitate în Europa nu în România”, a precizat Sorin Grindeanu.

România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).

Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina. Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.

Reacțiile țărilor invitate au fost preponderent prudente. Ungaria a fost singura care a acceptat fără echivoc, premierul Viktor Orbán anunțând public pe platforma X că a primit și a acceptat invitația.

În schimb, alte guverne au evitat declarații clare, iar mai mulți oficiali au ridicat, sub protecția anonimatului, semne de întrebare privind impactul asupra ONU. Un diplomat a descris planul drept o formă de „ONU a lui Trump”, care ar ignora principiile Cartei ONU. Alți diplomați occidentali au avertizat că inițiativa ar putea submina rolul instituțiilor internaționale existente.

Nazare a spus, într-o conferință de presă, marți, că privește „cu foarte mult optimism anul 2026”.

„Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuția bugetară pentru 2025, va fi finalizată în cursul acestei săptămâni până la finalul săptămânii și va fi publicată la termen, cum obișnuim. Acestea sunt încurajatoare și bineînțeles că sprijină și transferă încredere în privința modului în care ajutarea fiscal-bugetară, corecția fiscal-bugetară a fost executată de către România. Anul 2026 are perspective foarte bune. Sunt șanse foarte mari și perspective foarte bune și în privința discuției de aderare la OCDE. Recent am discutat la Paris și practic am închis discuțiile asupra studiului economic împreună cu OCDE, în comitetul economic al OCDE, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare, iar aceste discuții s-au finalizat cu succes și, practic, mai avem o serie de avize de obținut”, spune ministrul de Finanțe.

Acesta afirmă că anul 2026 va fi anul aderării României la OCDE.

„După ce vor fi obținute toate aceste avize, sunt șanse foarte bune pentru România de aderare în 2026. 2026 poate fi anul aderării la OCDE, care transmite un semnal economic foarte important pentru 2026 și în economia fiscal-bugetară a acestui an”, mai spune Nazare.

El afirmă că și perspectivele din punctul de vedere al piețelor și al agențiilor de rating sunt foarte bune.

„Deja avem, începând de săptămâna viitoare, prima discuție cu una dintre agențiile de rating cu Fitch, și ele vor continua, dar pleacă de la o altă bază. Pleacă de la o bază în care România și-a îndeplinit angajamentele și, bineînțeles, este o bază de încredere”, a spus ministrul.

Alexandru Nazare a mai spus că discuțiile pe care le-a avut luni în coaliție erau esențiale pentru adoptarea bugetului pentru anul 2026 pentru că, practic, s-a stabilit un calendar.

„În următoarea ședință de guvern vom adopta plafoanele. În cursul săptămânii viitoare vom discuta în detaliu cu fiecare minister în parte pe proiecție a fiecărui minister în parte, a fiecărui ordonator de credite. Pot să vă spun că am purtat aceste discuții deja în privința execuției. Deci am vrut să pornim acest buget de la analiza efectivă a execuției fiecărui minister în parte. Ce a mers bine, ce n-a mers bine, de ce n-a mers bine, cum putem remedia. Pentru că un buget corect, un buget realist și nu este un buget ușor de construit, nu se poate face decât de la analiza execuției anului precedent. Pot să vă spun, acest lucru l-am prezentat și în coaliție. Execuția este în general bună, este peste 90% la majoritatea ministerilor, dar bineînțeles că sunt și multe lucruri pe care le putem îmbunătăți, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezența primului ministru și am închis această etapă înainte de coaliție. În coaliție am agreat acest calendar cu adoptare în guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie. Bineînțeles va depinde și de discuțiile cu ministerele, dar și de discuțiile din coaliție care vor avea loc în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului Nazare, scopul pentru 2026 este „să avem un buget al relansării, un buget al investițiilor”.

„Este esențial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante. Și pentru acest lucru proiectăm peste 10 miliarde de euro numai în zona de PNRR. Vorbim de 10,7 miliarde de euro aproximativ, peste 52 miliarde de lei din PNRR, dintre care 7,2 miliarde de euro grant și 3,5 miliarde de euro împrumuturi. Este foarte important și acest mesaj l-am transmis tuturor ministrilor: să transpunem aceste proiecții în cheltuială efectivă și să accelerăm ritmul cheltuielor pe fiecare ordonator de credite în parte. Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerilor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii, deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiții, peste 100 de miliarde de lei în investiții în bugetul anului 2026, bani extrem de important pentru relansarea economică”, mai spune Nazare.

Proiecția de creștere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde, porivit lui Alexandru Nazare.

Sorin Grindeanu a reacționat, marți, la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” de la Gândul, la acuzațiile de plagiat privind teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu.

Întrebat cum sunt văzute aceste acuzații la adresa ministrului în interiorul partidului, Sorin Grindeanu a subliniat că există o analiză la universitatea unde Marinescu și-a susținut teza de doctorat și că până la anunțarea deciziei, PSD îl susține pe acesta.

„Nu vreau să-l apăr pe Marinescu. Eu am mai văzut filmul ăsta. Și l-am mai văzut cu toții. Cum nu convine ceva, scoatem câte o chestiune. Eu știu că în acest moment există în analiză, la universitatea unde și-a dat doctoratul, această teză, care va ieși cu o decizie. Despre asta e vorba. Până atunci, PSD-ul îl susține pe Marinescu, fiind un ministru care și-a făcut treaba foarte bine”, a afirmat Grindeanu în cadrul emisiunii de la Gândul. 

Liderul PSD a mai fost întrebat și ce măsură va fi luată dacă decizia în urma analizei este aceea că ministrul Justiției a plagiat în teza sa de doctorat.

„Îl schimbăm, evident”, a fost răspunsul lui Grindeanu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, este vizat de acuzații de plagiat, după ce o analiză publicată de PressOne susține că peste jumătate din teza sa de doctorat în Drept ar conține fragmente copiate din alte lucrări științifice. Conform investigației, 56,68% din lucrare, respectiv 140 de pagini din totalul de 247, conțin fragmente copiate din alte lucrări științifice.

Analiza PressOne arată că cea mai mare parte a conținutului plagiat provine din trei lucrări distincte, iar în unele cazuri fragmentele copiate cuvânt cu cuvânt se întind pe până la 25 de pagini consecutive.

Ministrul Marinescu a reacționat la scurt timp după apariția investigației și, într-o postare pe Facebook, acesta a negat acuzațiile.

„Am respectat îndrumările și standardele de etică și calitate științifică , în conformitate cu legislația din acel moment, teza fiind evaluată de profesorul îndrumător, de comisia de doctorat și de CNATDCU, conform tuturor rigorilor, fără a mi se semnala vreo neconformitate.​ (…) În măsura în care cineva le contestă, chiar și după aproape 20 de ani , are posibilitatea deplină să se adreseze organismelor in drept, conform legii”, afirma, la momentul respectiv, Radu Marinescu.

În privința bugetului pentru anul 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a arătat optimist, prin prisma investițiilor realizate în cursul anului precedent. Într-o conferință de presă, ministrul a declarat că investițiile din 2025 au fost superioare celor din 2024.

„Foarte important pentru bugetul anului 2026 este că pornim de la o bază de investiții foarte bună. Știți foarte bine că au fost foarte multe observații, comentarii în privința modului în care gestionăm investițiile în ultimele șase luni, comentarii în sensul în care investiții scad sau investițiile sunt tăiate sau investițiile sunt blocate.  Rezultatul de la final de an ne arată contrariul.

Ne arată că investițiile au crescut cu aproximativ 15%. Investițiile pentru 2025 au fost 137 miliarde, net superioare celor 119 miliarde în 2024, ceea ce, bineînțeles, semnalează faptul că am reușit să accelerăm în semestru 2 din 2025. Sunt aproximativ 87 de miliarde executate în semestru 2 din investiții”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a mai precizat că investițiile la care a făcut referire sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale.

„Un alt lucru foarte important de notat este că aceste investiții sunt preponderent investiții din fonduri europene nu fonduri naționale. Deci am reușit să creștem și proporția între fondurile europene versus fonduri naționale. Detalii efective despre modul în care vom gestiona proiecția fiecărui ordonator de credere în discuția pe buget, o să anunțăm punctual în discuții pe parcursul adoptării bugetului. Datele esențiale au fost, calendarul a fost finalizat ieri în coaliție și este o bază bună, foarte bună de plecare pentru adoptarea acestui buget”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a lansat la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, de la Gândul, critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând lipsa de transparență în privința „comitetului pentru legile justiției”, subiect care a generat nelămuriri chiar în interiorul coaliției de guvernare.

Grindeanu a declarat că atât UDMR, cât și USR au cerut explicații premierului, în ședința de coaliție, cu privire la rolul și scopul acestui comitet.

„UDMR și USR au întrebat pe primul ministru în coaliție ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiției. Că noi nu suntem… Avem Parlament, avem comisii juridice. În felul ăsta se fac legile în țara asta”, a spus liderul PSD.

Potrivit acestuia, întrebările au vizat inclusiv respectarea cadrului constituțional și a referendumului care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență în domeniul Justiției.

„Avem un referendum care spune clar că nu poți să faci ordonanțe de urgență în Justiție. În Parlament se fac aceste lucruri”, a subliniat Grindeanu.

Liderul social-democrat susține că premierul nu a oferit un răspuns clar în fața acestor întrebări.

Grindeanu a precizat că ministrul Justiției este reprezentat formal, „prin natura funcției”, dar că, în acest moment, ar exista aproximativ 200 de propuneri formulate în cadrul comitetului, fără ca acestea să fie cunoscute public.

„Eu nu știu care este expertiza unor doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile Justiției. Nu vă supărați”, a spus liderul PSD, criticând implicarea unor persoane fără pregătire juridică în elaborarea unor acte normative sensibile.

Acesta a insistat că există un circuit democratic clar pentru modificarea legislației:
„Știu că în țara asta există CSM, există comisii parlamentare la Senat și la Camera Deputaților. Sunt lucruri care se pot discuta într-o formă organizată.”

Grindeanu a ținut să precizeze că nu respinge contribuția societății civile, dar avertizează că aceasta nu poate înlocui procedurile instituționale.

„Tot ce vine dinspre societatea civilă e bine venit, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să intre pe circuitul democratic corect al unei țări membre a Uniunii Europene”, a concluzionat liderul PSD, spunând că privește „cu îngrijorare” desfășurarea legată de acest comitet și finalitatea sa.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost prezent marți la emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache, de la Gândul, unde a discutat despre relația pe care o are cu premierul țării, Ilie Bolojan.

Întrebat de Ionuț Cristache cum ar descrie, în prezent, relația cu premierul, Sorin Grindeanu a răspuns fără ezitare că aceasta este una dificilă.

„Grea. Și nu doar eu. Interacțiunea e grea, dialogul, încercarea de a găsi soluții bune pentru români. Există un soi, dacă vreți, devenit aproape proverbial, de inflexibilitate la orice idee venită din afara propriei gândiri. Nu se interacționează simplu. De aceea am spus că acesta este cuvântul potrivit”, a declarat liderul PSD.

Grindeanu a explicat că problemele de comunicare nu sunt limitate doar la relația dintre PSD și premier, ci se resimt și în raport cu celelalte partide aflate la guvernare.

Potrivit președintelui PSD, Ilie Bolojan nu obișnuiește să se consulte în detaliu cu partenerii politici atunci când ia decizii importante la nivel de Guvern.

„Prezintă propria viziune. Nu e vorba doar de PSD aici. Este vorba și de UDMR și de USR”, a spus Sorin Grindeanu.

Simona Halep, cea mai valoroasă jucătoare din istoria tenisului românesc, va fi prezentă pe durata întregului turneu, anunță marți organizatorii.

Halep urmează să participe la întâlniri cu jucătoarele aflate în competiție, sesiuni pentru copii și voluntari, dar și la ceremonia de premiere.

De-a lungul carierei, Halep a câștigat 24 de titluri WTA, inclusiv Roland Garros (2018) și Wimbledon (2019), și a petrecut 64 de săptămâni în fruntea clasamentului mondial, fiind prima româncă numărul 1 WTA.

Prezența sa la Cluj are o semnificație specială. Simona a jucat finala primei ediții a turneului, în 2021, și și-a anunțat oficial retragerea în 2025 pe terenul central din Cluj-Napoca.

„Transylvania Open este, pentru mine, mai mult decât un turneu. E locul unde am simțit susținerea fanilor din România la cel mai înalt nivel și unde am trăit momente care vor rămâne mereu aproape de sufletul meu. Mă bucur să revin și să pot contribui cu o altă energie – aceea de a sprijini și încuraja viitoarele generații”, a declarat Simona Halep.

„E un privilegiu că Simona Halep a acceptat invitația noastră de a deveni ambasador onorific al Transylvania Open. Ea reprezintă excelența în sport, dedicarea totală și performanța autentică. Faptul că revine la Cluj, într-un rol nou, dar cu aceeași energie, înseamnă mult pentru noi. E un gest care arată cât de importantă este comunitatea creată în jurul acestui turneu – pentru jucătoare, dar și pentru public”, a transmis și directorul turneului, Patrick Ciorcilă.

Transylvania Open WTA 250 este cea mai importantă competiție de tenis feminin din România, fiind votat cel mai bun turneu WTA 250 din lume în 2022 și 2023.

PSD President Sorin Grindeanu said on Tuesday that the measures proposed by the Social Democrats for economic recovery will be approved by the Government by assuming responsibility in Parliament, „together with public administration reform.”

„The PSD’s economic recovery measures will be approved by the government, by assuming responsibility in Parliament, together with public administration reform! It is a unanimous decision of the governing coalition taken after (too) many months in which we made sustained efforts to convince Prime Minister Ilie Bolojan that supporting Romanian companies is an absolute priority for the government!” Grindeanu wrote on his Facebook page.

The PSD leader says the package includes measures to stimulate investment, such as increased tax credits, guarantees for SMEs, accelerated depreciation, and additional deductions for research and development.

„It is a logical and long-awaited gesture by the entire business community! The measures include increased tax credits and other incentives to stimulate new investments – guarantees for SMEs, accelerated depreciation, additional deductions for investments in research and development. To the same extent, it is also a gesture of moral reparation after, in 2025, all the government’s efforts to reduce the budget deficit were made with the efforts of the population and companies. That is precisely why I expect no one in the government to boast about a possible deficit in 2025 that is lower than the one assumed before the European Commission! You cannot boast that you have cut investments and increased taxes and duties,” he said.

The PSD president also said that reducing the deficit should be the result of economic growth, not investment cuts.

„The PSD insists that the deficit must be reduced as a natural consequence of healthy economic growth, not as a result of continuous cuts in investments, which are the lifeblood of the business environment.
Therefore, the economic recovery program proposed by the PSD is the natural solution to protect and support Romanian companies, as this is the only guarantee of healthy development for our economy,” Grindeanu wrote.

Timp de secole, referirirle la armuri de aur din textele dinastiei Tang au fost considerate mai degrabă exagerări poetice decât fapte istorice.

Această presupunere a fost însă răsturnată de descoperirea unei armuri rare din bronz aurit într-un mormânt regal de pe Platoul Tibetan, oferind prima dovadă fizică a acestor obiecte legendare, potrivit ZMEScience.

Armura a fost recuperată din mormântul Xuewei nr. 1, situat în districtul Dulan, provincia Qinghai, un sit datat la mijlocul secolului al VIII-lea.

Mormântul a aparținut unui rege al Tuyuhun, un conducător al unui popor de frontieră puternic, aflat la intersecția influențelor dinastiei Tang și ale imperiului tibetan Tubo.

Arheologii au găsit armura în stare fragmentată, dispersată printre alte obiecte funerare și puternic corodată după secole petrecute sub pământ.

Folosind tehnici avansate de conservare, cercetătorii de la Academia Chineză de Științe Sociale au scanat digital fiecare fragment.

Acest proces a permis reconstruirea structurii originale a armurii, reducând la minimum manipularea fizică.

Analizele microscopice au confirmat că plăcile din bronz erau aurite, validând descrierile istorice ale „armurii de aur” purtate de elite.

Armura reconstruită reflectă o măiestrie excepțională și sugerează un simbol al autorității, mai degrabă decât o armură folosită în luptă.

Caracterul său simbolic este susținut de prezența în mormânt a unor obiecte de lux, precum textile din mătase, echipament ecvestru și piese din lac decorate cu aur și argint.

Datarea cu ajutorul inelelor de creștere ale lemnului confirmă apartenența mormântului la perioada Tang.

Poziția districtului Dulan pe o rută comercială majoră care lega China Tang de Asia Centrală subliniază diversitatea culturală a regiunii.

Conținutul mormântului reflectă o combinație de prestigiu militar, rafinament artistic și influențe interculturale.

Dincolo de armură, mormântul a oferit și alte descoperiri remarcabile, inclusiv unul dintre cele mai vechi exemple cunoscute de țesătură tie-dye (tehnică de vopsire prin legare) și o tavă din lac fin decorată.

Împreună, aceste artefacte oferă o perspectivă rară asupra tehnologiilor și esteticii cunoscute anterior doar din surse scrise.

Îndemnul vine în urma cazului de abuz identificat în județul Giurgiu, unde primarul din comuna Izvoarele este acuzat că i-a trimis fotografii indecente unei copile de 13 ani.

ONG-ul atrage atenția că aceste situații nu sunt incidente izolate, precizând că mulți copii nu recunosc comportamentele abuzive și ezită să le raporteze, pentru că nu știu cui să ceară ajutor. În același timp, adulții din jurul lor nu dispun întotdeauna de instrumentele necesare pentru a preveni sau a interveni eficient.

„Protecția copiilor nu este opțională. Este o responsabilitate colectivă. Mediul online a devenit parte din viața copiilor, iar siguranța lor digitală trebuie tratată la fel de serios ca siguranța lor fizică”, transmite Mihaela Nabăr, director executiv al ONG-ului World Vision România.

Conform unui sondaj al organizației, doar trei din cinci copii ar spune părinților dacă ar fi victime ale unui abuz. De asemenea, numai unul din doi copii ar anunța poliția, în timp ce numai unul din cinci copii ar contacta serviciile sociale de protecție a copilului.

Potrivit ONG-ului, cei mici au o reticență în a raporta cuiva situațiile periculoase, din rușine, dar și teama de a nu fi înțeleși sau crezuți.

Cu acest prilej, World Vision Romania pune la dispoziția adulților, dar și a copiilor, ghiduri pentru prevenirea abuzului. ONG-ul îndeamnă părinții să discute constant cu cei mici despre ceea ce fac online, să le explice că nicio altă persoană nu are dreptul să ceară fotografii intime.

Este nevoie, totuși, ca părinții să-i sigure pe cei mici că nu vor fi pedepsiți în cazul în care cer ajutor. Cu toate acestea, este indicat ca părinții să stabilească reguli clare de utilizare a internetului.

Copiii sunt îndemnați ca, în cazul în care primesc fotografii sau mesaje inconfortabile, să nu răspundă. Cei mici trebuie să păstreze dovezile și să ceară imediat ajutor unui adult de încredere. De asemenea, cei mici trebuie să știe că nu este vina lor dacă un adult se comportă nepotrivit.

Organizația a făcut și un apel adresat profesorilor pentru a include în activitățile școlare discuții despre siguranța online. Profesorii sunt îndemnați, de asemenea, să cunoască procedurile de raportare, dar și să creeze un climat în care elevii au încredere să vorbească despre acest subiect.

Numărul de urgență pentru copii 119 este linia telefonică națională, gratuită, pentru raportarea cazurilor de abuz, neglijare și violență asupra copilului. 

Deputata PNL Raluca Turcan critică dur ideea introducerii impozitului progresiv, susținând că aceasta este o „falsă teorie” relansată în spațiul public de actori politici „fără idei și fără soluții”.

Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan afirmă că impozitarea progresivă nu doar că nu ar rezolva problemele economice ale României, ci ar readuce țara la un model care, în trecut, a blocat dezvoltarea și a încurajat evaziunea fiscală.

„Când unii rămân fără idei și fără soluții, aruncă în spațiul public falsa teorie că impozitul progresiv salvează România și ne rezolvă toate problemele!

Cei care susțin impozitarea progresivă au uitat complet faptul că românii au fost impozitați progresiv și agresiv până în ianuarie 2005, când PNL a introdus cota unică.

Impozitul progresiv a ținut România pe loc, departe de investitori și de șansa la dezvoltare”, scrie Turcan, care nu crede că acest tip de taxare ar fi adus mai multă echitate socială, dimpotrivă.

Lidera liberală amintește că România a avut un sistem de impozitare progresivă până în ianuarie 2005, când a fost introdusă cota unică de impozitare. Potrivit acesteia, efectele acelui sistem au fost negative atât pentru economie, cât și pentru angajați.

„Cu impozit progresiv, România a fost aproape de incapacitate de plată. Chiar dacă impozitul ajungea și la cota de 40% din venituri, evaziunea fiscală era la cote istorice”.

Raluca Turcan susține că impozitul progresiv a alimentat economia subterană și munca la negru, cu efecte grave asupra angajaților. „Cu impozit progresiv, economia subterană a înflorit, iar munca la negru era regula – impactul fiind devastator asupra angajaților, fără asigurări de sănătate și fără contribuții la pensie”, a afirmat aceasta.

Turcan arată că efectele cotei unice de 16% au adus mai mulți bani la buget și au redus economia gri.

„Cu o cotă unică de numai 16% s-au strâns mai multe venituri la bugetul de stat, sute de mii de contracte de muncă au ieșit la suprafață, iar România a devenit atractivă pentru investitori strategici”, a mai scris ea.

În mesajul său, deputata PNL respinge ideea majorării taxelor pentru cei care își plătesc deja obligațiile fiscale și cere concentrarea pe combaterea fraudei.

„Soluția nu este să îi impozităm mai mult tot pe cei care își plătesc impozitele la timp. Soluția este să eliminăm frauda fiscală, tolerată de autorități prea mulți ani, din cauza căreia pierdem anual zeci de miliarde de lei”, afirmă Turcan.

Aceasta mai susține că România ar trebui să păstreze impozite reduse și să reducă risipa din administrația publică prin reforme structurale, nu prin creșteri de taxe.

Declarațiile vin în contextul reluării dezbaterii publice privind introducerea impozitului progresiv, susținut de o parte a spectrului politic ca soluție pentru reducerea inegalităților și creșterea veniturilor bugetare.

Agenția Națiunilor Unite pentru Ajutor și Lucrări (UNRWA) din subordinea ONU, a precizat, într-o postare pe X, că forțele israeliene au confiscat dispozitivele personalului și i-au forțat să părăsească sediul din cartierul israelian Sheikh Jarrah, potrivit Associated Press. 

„Este un atac fără precedent, nu mai împotriva UNRWA, dar și a incintei. Constituie o încălcare serioasă a legilor internaționale și a privilegiilor și imunităților Națiunilor Unite”, a declarat agenția de protejare a refugiaților palestinieni.

“A new level of open and deliberate defiance of international law, including of the privileges and immunities of the United Nations, by the State of Israel.

Early this morning, Israeli forces stormed the UNRWA Headquarters, a United Nations site, in East Jerusalem.

Bulldozers… pic.twitter.com/mKHg30KG7p

— UNRWA (@UNRWA) January 20, 2026

Israelul a criticat de mult timp UNRWA pentru ceea ce a numit „tendințe pro-palestiniene” și a acuzat grupul de legături cu Hamas – acuzații pe care agenția ONU le-a negat cu vehemență.

Ministerul de Externe al Israelului a precizat că demolarea sediului survine după aplicarea unei noi legi care interzice organizația, acuzând-o de legături cu grupuri militante, dar și cu Hamas.

Ministrul israelian de Securitate Națională, Itamar Ben-Gvir, a declarat într-un comunicat, că acesta a fost la fața locului, însoțind echipajele israeliene de demolări, calificând demersul drept „o zi istorică”.

יום היסטורי, יום חג, יום חשוב מאוד למשילות בירושלים. במשך שנים התומכי טרור האלה היו כאן, והיום תומכי הטרור האלה מסולקים מכאן עם כל מה שהם בנו כאן. זה מה שיעשה לכל תומך טרור! pic.twitter.com/xbQusbdhTX

— איתמר בן גביר (@itamarbengvir) January 20, 2026

Agenția UNRWA întreține infrastructura taberelor de refugiați palestinieni, administrează școli  și oferă asistență medicală refugiaților din Gaza și din Cisiordania ocupată, precum și din Iordania, Liban și Siria. Palestinienii afirmă că este esențial să se asigure accesul populației la serviciile de bază, dar organizația este de zeci de ani ținta atacurilor Israelului.

În 2018, administrația Trump a tăiat finanțarea grupului. Anul trecut, parlamentul israelian a adoptat o lege care interzice funcționarea acestuia, în ceea ce guvernul definește ca fiind teritorii israeliene, inclusiv în estul Ierusalimului, acolo unde organizația are sediul.

Springsteen a făcut aceste declarații pe scena Light of Day Winter Festival din New Jersey, un eveniment caritabil dedicat sprijinirii cercetării pentru boala Parkinson. El a afirmat că Statele Unite trec prin „unele dintre cele mai dificile perioade din istoria modernă” și că valorile fundamentale ale țării sunt puse la încercare. The Promised Land a fost descrisă de artist ca „un cântec despre potențialul american”, conform Euronews.

Referindu-se la acțiunile recente ale agenților federali, Springsteen a condamnat desfășurarea trupelor înarmate și mascate în orașe americane. Iconicul artist consideră că acestea contravin principiilor legale și libertăților cetățenești. El a transmis un mesaj direct către ICE, cerând retragerea agenției din Minneapolis. Afirmația sa a stârnit ropote de aplauze puternice din partea publicului.

Piesa The Promised Land a fost dedicată lui Renee Good, cetățean american de 37 de ani și mamă a trei copii, ucisă la începutul lunii de un agent ICE. Incidentul a generat proteste la nivel național. Administrația Trump a susținut că agentul a acționat în legitimă apărare. Autoritățile din Minnesota au respins această versiune, invocând un abuz de putere.

Guvernatorul statului Minnesota a avertizat populația în legătură cu „propaganda”, iar primarul din Minneapolis a solicitat retragerea agenților federali. Springsteen se alătură astfel altor artiști și actori care critică politicile administrației Trump. Printre ei se numără Billie Eilish, care a descris ICE drept „o organizație teroristă finanțată de stat” și Mark Ruffalo, cunoscut pentru implicarea sa civică.

Pentru Springsteen, implicarea politică prin muzică nu este nouă. El a subliniat că, deși iubește America, acțiunile actuale nu reflectă valorile pe care le consideră definitorii pentru țară. Într-un climat politic tensionat, artistul reamintește că muzica rămâne un mijloc puternic de exprimare și protest social.

Oucasse Mendy, care deține și cetățenie senegaleză, și-a început cariera la grupele de juniori ale Olympique de Marseille, echipa orașului său natal.

Ulterior, a evoluat la Montpellier, unde a jucat pentru echipa U19 și pentru formația secundă, strângând 20 de prezențe în liga a patra franceză, cu două goluri.

Pe 30 ianuarie 2021, el a fost inclus în lotul primei echipe a lui Montpellier la un meci de Ligue 1 împotriva lui Lens (1-2), dar nu a fost utilizat de antrenorul Michel der Zakarian.

În a doua parte a sezonului 2021-2022, Mendy a jucat pentru Marignane, după care, în vara lui 2023, a semnat cu FC Martigues în liga a treia franceză.

În sezonul următor, a contribuit la promovarea echipei în Ligue 2, adunând 29 de meciuri, cinci goluri și o pasă decisivă în primul sezon la nivelul ligii secunde.

Performanțele sale au atras atenția celor de la RAAL La Louviere, unde Mendy a jucat în 17 partide în prima parte a acestei stagiuni, marcând un gol și oferind o pasă decisivă.

Oucasse Mendy este fratele lui Antoine Mendy, jucător care evoluează în prima ligă franceză, la Nice, component al naționalei din Senegal, care a câștigat Cupa Africii, duminică.

Meciul de pe Rod Laver Arena a fost controlat ferm de Jannik Sinner, care conducea cu 6-2, 6-1 când francezul a cerut intervenția medicului și nu a mai putut continua.

„Am văzut că nu servea cu viteză foarte mare, mai ales în setul doi, dar nu e modul în care vrei să câștigi un meci”, a declarat Jannik Sinner.

„Este un jucător foarte talentat, așa că am știut că trebuie să joc la cel mai înalt nivel și să fiu cât mai agresiv posibil, ceea ce am făcut. Desigur, a fost puțină tensiune, dar acum e momentul să mă bucur. Sunt foarte fericit să fiu din nou aici”, a completat italianul.

Sinner poate deveni al doilea tenismen în Era Open care să cucerească trei titluri consecutive la Australian Open, după Novak Djokovic (2011-2013 și 2019-2021).

În turul următor, italianul îl va întâlni pe învingătorul dintre Dino Prizmic, intrat ca lucky loser, și australianul James Duckworth, beneficiarul unui wild card.

Deși a început meciul sub presiune, cedând primele trei puncte pe serviciu (0-40), italianul a recuperat rapid și nu a mai pierdut vreun punct de break în cele 68 de minute jucate.

În contextul epidemiologic actual, marcat de creșterea cazurilor de gripă de tip A și viroze respiratorii specifice sezonului gripal, conducerea Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu anunță restrângerea temporară a programului de vizită pentru aparținătorii pacienților internați, ca măsură de prevenție și protejare a sănătății pacienților și a personalului medical.

„Decizia a fost luată în conformitate cu normele epidemiologice în vigoare, având ca obiectiv limitarea riscului de transmitere a infecțiilor respiratorii în unitatea sanitară și va intra în vigoare începând de miercuri, 21 ianuarie”, anunță reprezentanții unității medicale.

„În plin sezon gripal, limitarea contactului cu persoane din exterior reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a răspândirii infecțiilor respiratorii în mediul spitalicesc. Rugăm aparținătorii să dea dovadă de responsabilitate și să respecte recomandările medicale, pentru protejarea pacienților, în special a celor cu imunitate scăzută”, a declarat dr. Maria Hirist, medicul epidemiolog al spitalului.

Astfel, pacienții internați pot fi vizitați de luni până vineri între orele 14:00 – 15:00, iar în weekend: între orele 14:00 – 16:00. Vizita este permisă unui singur aparținător per pacient.

Accesul este permis doar persoanelor cu stare de sănătate bună, fără simptome de infecții respiratorii (febră, tuse, rinoree, dureri în gât). Durata vizitei va fi strict limitată la 15 minute, în intervalul orar stabilit. Cei care vizitează un pacient internat trebuie să respecte toate măsurile de igienă și protecție impuse de unitatea sanitară, să poarte echipament de protecție (mască, halat de unică folosință și botoșei) pus la dispoziție de spital.

Vizita nu este permisă la pacienții care se află în tratament pentru gripă, atât timp cât necesită spitalizarea în saloane de izolare.

De la începutul actualului sezon gripal și până în prezent, la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu au fost diagnosticați și tratați 35 de pacienți confirmați cu virus gripal tip A.

Un efect secundar frecvent, dar adesea ignorat, al antidepresivelor ar putea oferi medicilor un indiciu neașteptat despre eficiența tratamentului, scrie PsyPost.

Un nou studiu arată că persistența sau intensificarea căscatului la pacienții care iau SSRI (antidepresive care cresc nivelul de serotonină din creier) poate semnala un răspuns slab la terapie, nu doar oboseală.

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, cunoscuți ca SSRI, se numără printre cele mai prescrise tratamente pentru depresie.

Deși sunt considerați, în general, siguri, aceștia pot provoca efecte secundare fizice, inclusiv o creștere neobișnuită a căscatului.

Cercetătorii subliniază că nu este vorba despre căscatul obișnuit cauzat de somnolență, ci despre un răspuns fiziologic distinct, legat de chimia creierului.

Deși căscatul este de mult timp asociat cu neurotransmițători precum serotonina și dopamina, fenomenul a fost rareori studiat sistematic, pe termen lung, la pacienți psihiatrici.

Până acum, majoritatea informațiilor proveneau din cazuri izolate, lăsând medicii fără repere clare pentru interpretare.

Pentru a analiza această relație, cercetători din Turcia au urmărit 150 de adulți diagnosticați cu tulburare depresivă majoră, care nu mai luaseră anterior SSRI.

Participanții au început tratamente standard, precum sertralina, fluoxetina sau escitalopramul, și au completat chestionare privind severitatea depresiei, calitatea somnului și frecvența căscatului.

După o lună, 110 participanți au revenit pentru evaluări de control.

Per ansamblu, căscatul excesiv a crescut la nivelul întregului grup, iar numărul pacienților care au raportat căscat deranjant s-a triplat.

Acest lucru a confirmat că SSRI pot declanșa frecvent acest efect secundar.

Diferențele au apărut atunci când pacienții au fost împărțiți în respondenți și non-respondenți la tratament.

Cei care au înregistrat o ameliorare semnificativă a simptomelor depresive au avut un nivel stabil sau ușor redus al căscatului.

În schimb, pacienții care nu au răspuns bine la tratament au prezentat o creștere accentuată a acestui simptom.

Important este că acest tipar nu a fost legat de îmbunătățirea somnului.

Deși insomnia s-a redus în general, căscatul a fost mai strâns asociat cu alte efecte secundare fizice, sugerând implicarea sistemului nervos autonom, nu doar a oboselii.

Cercetătorii avertizează că căscatul excesiv este adesea interpretat greșit ca letargie sau sedare, ceea ce poate duce la creșterea inutilă a dozelor de medicamente.

Studiul sugerează contrariul. Căscatul persistent ar putea indica faptul că antidepresivul administrat nu este eficient.

Deși cercetarea s-a desfășurat pe o perioadă de doar o lună și s-a bazat pe autoevaluări, specialiștii consideră că ea evidențiază importanța observării semnalelor fizice subtile.

Monitorizarea atentă a căscatului ar putea ajuta medicii să identifice mai rapid tratamentele ineficiente și să ajusteze terapia mai precis.

UPDATE 12:20 Fanii lui Dinamo își iau rămas bun de la vechea arenă din Ștefan cel Mare

UPDATE: După mulți ani de așteptare, a început demolarea stadionului Dinamo.

UPDATE Declarațiile lui Ionuț Lupescu:

„Mă bucur că, în sfârșit, astăzi stau în fața dumneavoastră și putem să spunem că, în doi ani, vom avea un nou stadion și chiar un nou parc sportiv. Este atât de important pentru noi și abia aștept să vă văd pe toți revenind în Ștefan cel Mare, cu prima echipă din Liga 1, FC, jucând aici.

Sper să avem stadioane pline, să avem abonamente multe și să dăm dovadă că suntem cu totul și cu totul altceva față de tot ce este în România și în Europa, în ceea ce înseamnă spiritul dinamovist. Vă aștept cu brațele deschise și vă rog frumos să veniți aici, să vedeți dacă se lucrează în fiecare zi și noapte. Trebuie să punem presiune. În România, unde este presiune se face și performanță. Vă mulțumesc și, încă o dată, Hai Dinamo!”, a spus Ionuț Lupescu.

Știrea inițială: „Zi istorică pentru familia sportului dinamovist. Pe 20 ianuarie, de la ora 12:00, ne întâlnim în «Potcoava» de la intrarea principală pentru a marca startul lucrărilor la Noul Stadion Dinamo. Așteptăm alături de noi toți suporterii, fostele glorii și toți cei care au făcut posibil acest proiect visat de generații întregi de dinamoviști”, a scris CS Dinamo București pe Facebook.

CS Dinamo a precizat că astăzi intră „în acțiune primul buldozer”, după ce șantierul a fost pregătit de luni.

La eveniment sunt așteptate mai multe legende ale clubului, alături de sute de suporteri.

Noul stadion al lui Dinamo, proiect estimat la 172 de milioane de euro și finanțat prin CNI, va avea 25.059 de locuri.

Compania Națională de Investiții a anunțat luni că a predat amplasamentul constructorului – Asocierea BOG’Art (lider), ACI Cluj S.A., Dico & Țigănaș Birou de Proiectare și UTI Construction and Facility Management S.R.L..

Potrivit CNI, contractul are un termen de execuție de 25 de luni

Raportul “Coloana vertebrală a Europei digitale: conectivitatea sigură ca pilon central al apărării” analizează modul în care securitatea europeană este acum inseparabilă de securitatea conectivității sale și cum Europa trebuie să adapteze acestei realități prin accelerarea investițiilor și promovarea politicilor pro‑inovație.

Conectivitatea este esențială pentru servicii de importanță națională critică, precum spitalele, rețelele energetice, sistemele de transport și logistică sau piețele financiare – iar acum devine indispensabilă pentru mecanismele de comandă și control ale forțelor armate. Dacă această infrastructură este perturbată sau compromisă, consecințele se pot răspândi cu mult dincolo de o singură industrie strategică, subminând stabilitatea economică și strategia de apărare.

Raportul Vodafone avertizează că liderii politici tratează frecvent conectivitatea ca un bun economic, nu ca un pilon central al apărării și rezilienței europene. Investițiile critice sunt amânate sau subfinanțate, iar situațiile de criză sunt coordonate ad-hoc, cu responsabilități fragmentate împărțite între autoritățile civile și cele militare.

Securitatea Europei este acum inseparabilă de securitatea conectivității sale. Însă dacă Europa va continua să trateze conectivitatea drept un serviciu utilitar de bază, ‘low-cost’, va expune cetățenii, instituțiile democratice și aliații la riscuri tot mai mari. Pentru a gestiona toate aceste provocări, un cadru favorabil investițiilor și inovației este esențial, susținut de politici coerente și consecvente la nivel european.

Europa are de ales – poate prioritiza conectivitatea ca element central al securității și astfel, poate consolida una dintre cele mai importante linii de apărare împotriva războiului modern.

Războiul din Ucraina demonstrează că acțiunile militare pot pune presiune semnificativă asupra conectivității. Când aceasta face față, poate crește exponențial capacitatea de rezistență a unei țări. Conflictul demonstrează că rețelele digitale sunt active strategice – ele nu doar susțin securitatea, ci joacă un rol major în contracararea războiului hibrid și electronic.

Pentru a consolida rolul telecomunicațiilor în protejarea prosperității și securității Europei, Vodafone identifică cinci recomandări cheie:

1. Recunoașterea conectivității securizate drept activ strategic de securitate și transpunerea acestui fapt în strategiile naționale de profil, planificarea UE și NATO, precum și în capacitățile de apărare.
2. Stabilirea unor mecanisme stabile și de încredere în vederea colaborării între guverne, operatori și aliați, pentru coordonarea răspunsului la criză, corelarea informațiilor, protecția infrastructurii submarine, satelitare și cibernetice, și consolidarea rezilienței transfrontaliere la nivel paneuropean.
3. Eliminarea decalajelor de investiții în infrastructura digitală critică, acolo unde statele nu ating individual nivelul de reziliență și redundanță necesar Europei. Așadar, este nevoie de stimulente aplicate și politici armonizate care susțin protecția infrastructurii, inclusiv prin Legea Rețelelor Digitale (Digital Networks Act).
4. O abordare strategică deschisă prin parteneriate cu aliați de încredere, precum Marea Britanie, pentru a dezvolta împreună tehnologii critice și a alinia standardele de securitate și suveranitate tehnologică la nivel european.
5. Investiții în incluziune digitală și alfabetizare pentru a sprijini cetățenii să identifice sursele de dezinformare și să își mențină încrederea în instituțiile democratice, consolidând reziliența societății europene.

Această abordare va permite Europei să își folosească infrastructura robustă de rețea pentru a câștiga avantaj strategic, descurajând adversarii, susținând aliații și protejând siguranța și prosperitatea cetățenilor săi.

Mai multe detalii sunt disponibile în raportul complet publicat aici: https://www.vodafone.com/news/newsroom/public-policy/dna%20report

Internațional israelian, Ofri Arad are în palmares trei titluri de campion al Israelului cu Maccabi Haifa. Mai are în palmares și două titluri ale Kazahstanului obținute cu Kairat Almaty.

La FCSB, mijlocașul va purta tricoul cu numărul 15 și se va alătura imediat pregătirilor alături de noii săi colegi.

„Bine ai venit, Ofri! Cât mai multe succese în tricoul roș-albastru”, au transmis marți reprezentanții campioanei României.

Fotbalistul, ultima dată la Kairat Almaty, a ajuns liber de contract la București. Poate fi soluția pentru a acoperi plecarea lui Adrian Șut la Al-Ain.

În lotul FCSB mai evoluează trei mijlocași centrali: Mihai Lixandru, Baba Alhassan și Vlad Chiricheș.

În actuala stagiune, mijlocașul a marcat în Liga Campionilor pe celebrul stadion „Giuseppe Meazza”, în meciul Kairat Almaty – Inter Milano (2-1).

Ofri Arad are 10 selecții pentru naționala Israelului și este cotat la 1,2 milioane de euro de site-ul de specialitate Transfermarkt.