MediaFax.ro

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei discuții cu jurnaliștii și au fost relatate de agenția oficială belarusă BelTA.

Potrivit lui Lukașenko, avertismentul nu a fost unul informal, ci s-a bazat pe informații provenite de la serviciile secrete, care ar fi indicat pregătirea unui posibil act terorist împotriva liderului de la Kremlin. Acesta a subliniat că informațiile au apărut „la nivel de conversații și bârfe din Occident”, dar suficient de serioase pentru a justifica îngrijorarea.

Lukașenko a relatat că discuția a avut loc într-un moment în care Putin „își făcea deja bagajele” pentru deplasarea în Africa de Sud. Liderul belarus i-ar fi spus direct că situația de securitate este prea riscantă, având în vedere contextul războiului din Ucraina. În cele din urmă, Putin ar fi ținut cont de avertisment, iar Rusia a fost reprezentată la summit de ministrul de externe Serghei Lavrov, nu de președinte.

Președintele Belarusului a mai afirmat că îl sfătuiește frecvent pe Putin să evite deplasările externe, subliniind că, în actualul context geopolitic, liderii străini pot veni la Moscova.

În același context, Lukașenko a calificat drept „terorism sălbatic” presupusul atac cu drone asupra reședinței lui Putin din Valdai, incident anunțat anterior de autoritățile ruse. El a menționat că, de la începutul conflictului din Ucraina, niciuna dintre părți nu a atacat direct liderul suprem al celeilalte părți.

Totodată, Lukașenko a sugerat că eventualele tentative de escaladare ar putea veni din cercuri din jurul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, deși a precizat că acesta ar putea să nu fi fost conștient de implicații. La rândul său, Zelenski a respins categoric acuzațiile Moscovei, catalogându-le drept „false” și acuzând Rusia că pregătește pretexte pentru noi lovituri asupra Kievului.

Susținători ai simpatizanți ai lui Călin Georgescu precum și ai partidului AUR au participat la un miting, la cererea fostului candidat prezidențial pro-rus, vineri, 24 ianuarie 2025, în Parcul Tineretului din București. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Președintele Klaus Iohannis și-a încheiat cei zece ani de mandat în fruntea statului, în cadrul unei scurte ceremonii ce a avut loc, miercuri, 12 februarie 2025, la Palatul Cotroceni din București. MIHAI POP/GMN via MEDIAFAX FOTO

Forțe de ordine intervin în timpul unui protest al susținătorilor candidatului independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, față de decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge înregistrarea candidaturii lui Georgescu la alegerile din mai, duminică, 9 martie 2025, în București. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

George Simion îi oferă un buchet de flori Elenei Lasconi la dezbaterea electorală organizată de televiziunea de știri Digi24 înaintea turului 1 al alegerilor prezidențiale care va avea loc în 4 mai 2025, la Palatul Cotroceni, în București, 28 aprilie 2025. MEDIAFAX FOTO/ VADIM GHIRDA/ AP POOL IMAGE

Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan, susține o declarație de presă după câștigarea celui de-al doilea tur, în București, luni, 19 mai 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Ilie Bolojan (S), prim-ministru, depune jurământul de învestitură în funcție, în prezența președintelui Nicușor Dan (D), în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Cotroceni, luni, 23 iunie 2025. ANDREEA ALEXANDRU/ MEDIAFAX FOTO

31 iulie 2025, Singapore, David Popovici din România, câștigător al probei de 100 m liber la Campionatele Mondiale de Natație din Singapore 2025 – sport – înot – Singapore, 31 iulie 2025. (Foto: Gian Mattia D’Alberto / LaPresse)

O cruce este așezată lângă sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte Ion Iliescu, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni, miercuri, 6 august 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Meciul amical de fotbal dintre România și Canada, disputat pe Arena Națională din București, vineri, 5 septembrie 2025. În imagine: echipa României. MARC MARASESCU / MEDIAFAX FOTO

O măicuță fotografiază/pozează în fața Catedralei Mântuirii Neamului, la finalul slujbei de sfințire a picturii, oficiată de PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, duminică, 26 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Persoane participă la un protest organizat de Corupția ucide, Declic și alte trei organizații, prin care se cere revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcția de președintă a Instanței Supreme, la Înalta Curte de Casație și Justiție din București, vineri, 14 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, susține un discurs după aflarea rezultatelor exit-poll pentru alegerile locale 2025, la sediul partidului din București, duminică, 7 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Potrivit sursei citate, atacul a avut loc în dimineața zilei de 31 decembrie și a vizat un mare depozit de petrol din orașul Rîbinsk, regiunea Iaroslavl.

Facilitatea ar fi administrată de Rosreserv, agenția de stat responsabilă cu rezervele strategice ale Rusiei pentru situații de criză.

Guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat în cursul nopții o alertă de drone, iar presa rusă a relatat ulterior despre explozii în zona Rîbinsk.

Imagini distribuite pe rețelele sociale și analizate de The Kyiv Independent par să arate un incendiu de amploare și coloane de fum negru ridicându-se de la locul presupusului atac, însă informațiile nu au putut fi verificate independent.

Atacul face parte dintr-o campanie mai amplă a Ucrainei, care a intensificat în 2025 loviturile asupra facilităților petroliere din Rusia și din teritoriile ocupate, folosind în principal drone dezvoltate pe plan intern.

Sectorul energetic reprezintă una dintre principalele surse de venit ale Moscovei și susține efortul de război împotriva Ucrainei.

O sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că aceste operațiuni vizează întreruperea „cu precizie chirurgicală” a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere ale Rusiei și că acțiunile vor continua și în 2026.

Evenimentul are loc în noaptea de Revelion 2026, în paralel cu celebrarea Anului Nou în Times Square, și marchează debutul celui mai tânăr și primul primar musulman din istoria metropolei americane.

Alegerea locației nu este întâmplătoare. Stația de metrou, dezafectată în prezent, a deservit odinioară Primăria și datează din 1904, fiind considerată o capodoperă arhitecturală. Zohran Mamdani a descris-o drept un simbol al unui oraș care a îndrăznit să investească în frumusețe, dar și în transformarea vieții clasei muncitoare, una dintre temele centrale ale campaniei sale.

Depunerea jurământului va fi oficializată de Letitia James, procurorul general al statului New York. Democrat afro-american și una dintre cele mai vocale figuri împotriva președintelui republican Donald Trump, Letitia James s-a remarcat prin dosarele deschise împotriva acestuia, inclusiv cazul de fraudă financiară soldat inițial cu o amendă civilă de 464 de milioane de dolari, ulterior anulată în apel.

Ceremonia restrânsă va fi urmată joi de un eveniment public organizat la sediul Primăriei, la care sunt așteptați zeci de mii de oameni. Evenimentul va fi prezidat de senatorul Bernie Sanders și congresmana Alexandria Ocasio-Cortez, două figuri emblematice ale stângii americane.

Ales pe 4 noiembrie în urma unei campanii axate pe opoziția față de politicile lui Donald Trump, Zohran Mamdani și-a construit programul electoral în jurul costului ridicat al vieții în New York. Membru al Socialiștilor Democrați din America (DSA), el a promis construirea a 200.000 de locuințe accesibile, grădinițe publice universale, supermarketuri cu prețuri reduse și transport public gratuit.

Cu toate acestea, rămâne neclar modul concret în care aceste promisiuni vor fi implementate, în contextul presiunilor bugetare și al relației tensionate cu administrația federală. Deși Mamdani a avut ulterior o întâlnire cordială la Casa Albă cu Donald Trump, amenințările privind reducerea fondurilor federale sau trimiterea Gărzii Naționale la New York nu au fost oficial retrase.

În același timp, noul edil este atent monitorizat în privința acuzațiilor de antisemitism, având în vedere pozițiile sale critice față de Israel și susținerea cauzei palestiniene. După alegeri, o colaboratoare apropiată a demisionat în urma apariției unor mesaje antisemite mai vechi.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj public la final de an, în care a recunoscut dificultățile traversate de populație în 2025, de la creșterea costului vieții până la temerile legate de stabilitatea locurilor de muncă.

Șeful statului a subliniat că aceste probleme nu pot fi ignorate și trebuie tratate cu onestitate.

În același timp, Nicușor Dan consideră că 2025 a fost și un an al rezistenței sociale, în care România a rămas fidelă valorilor democratice și direcției europene și euroatlantice.

Potrivit președintelui, societatea românească a arătat capacitate de mobilizare, solidaritate și responsabilitate în momentele dificile.

Privind spre 2026, șeful statului spune că prioritatea trebuie să fie un stat mai eficient, mai corect și mai apropiat de cetățeni.

Reforma, competența și responsabilitatea trebuie să devină obligații concrete ale instituțiilor publice, nu simple angajamente politice, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a vorbit și despre potențialul României, care poate fi valorificat printr-o economie competitivă, o administrație funcțională, un sistem de educație adaptat viitorului și un stat de drept solid, în care marea corupție nu mai este tolerată.

În mesajul său, Nicușor Dan a făcut apel la încredere și unitate, afirmând că noul an oferă șansa de a corecta greșelile și de a construi o Românie mai dreaptă și mai puternică.

El le-a urat românilor sănătate, liniște și speranță, indiferent unde se află.

Conform concluziilor, în fiecare secundă, continentele pierd un volum de apă dulce echivalent cu patru bazine olimpice, un fenomen care amenință securitatea alimentară, ecosistemele și stabilitatea economică globală, scrie Science Alert.

Raportul Băncii Mondiale analizează modificările gravitaționale ale Pământului cauzate de deplasarea apei, completate cu date economice și de utilizare a terenurilor din ultimele două decenii.

Cercetătorii au constatat că pierderea anuală medie de apă dulce de pe continente reprezintă aproximativ 3% din „venitul” net global din precipitații. În regiunile aride și semi-aride, pierderile ajung însă la 10%, afectând sever zone precum Asia de Sud.

Zonele în care agricultura este principalul sector economic, precum Africa Subsahariană și Asia de Sud, sunt printre cele mai expuse. Conform raportului, șocurile de secetă reduc anual între 600.000 și 900.000 de locuri de muncă doar în Africa Subsahariană, afectând în special fermierii fără pământ și alte grupuri vulnerabile. Efectele se propagă și la nivel global, deoarece multe țări depind de importurile alimentare din regiunile aflate în proces de aridizare.

Uscarea continentală crește frecvența și severitatea incendiilor de vegetație, mai ales în zonele cu biodiversitate ridicată. Cel puțin 17 dintre cele 36 de regiuni globale de biodiversitate, inclusiv Madagascar, părți din Asia de Sud-Est și Brazilia, prezintă o scădere constantă a disponibilității apei dulci și un risc crescut de incendii.

Principala cauză a acestui fenomen este extracția excesivă a apelor subterane, un sector slab reglementat la nivel global. Pe fondul schimbărilor climatice, pe măsură ce solurile se usucă și ghețarii se retrag, presiunea asupra apelor subterane este în continuă creștere.

Raportul arată că agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei. Îmbunătățirea eficienței utilizării apei pentru 35 de culturi-cheie, precum grâul și orezul, ar putea economisi suficientă apă pentru a acoperi nevoile anuale a 118 milioane de persoane. Soluțiile includ tehnologii de irigație inteligente, utilizarea inteligenței artificiale, relocarea culturilor și politici mai stricte privind extracția apelor subterane.

Un portret realizat de Pablo Picasso în 1941, intitulat Tete de femme, va fi oferit printr-o tombolă caritabilă organizată de Fundația Franceză pentru Cercetarea Alzheimer.

Pentru suma de 100 de euro, oricine poate cumpăra un bilet care îi oferă șansa de a deveni proprietarul lucrării, estimată la peste un milion de euro.

Inițiativa, denumită „1 Picasso pentru 100 de euro”, își propune să strângă aproximativ 11 milioane de euro din vânzarea a 120.000 de bilete.

Tragerea la sorți este programată pentru 14 aprilie, la casa de licitații Christie’s din Paris.

Dacă nu se vinde numărul necesar de bilete pentru a acoperi costul tabloului, participanții vor primi banii înapoi.

Proiectul a fost realizat cu acordul familiei Picasso, potrivit The Guardian.

Olivier Picasso, nepotul artistului, a declarat că inițiativa se potrivește cu spiritul și valorile bunicului său, cunoscut pentru sprijinul oferit persoanelor aflate în nevoie.

Fondurile obținute vor susține cercetarea unei boli pentru care nu există, în prezent, tratament curativ.

Lucrarea a fost pictată la Paris, într-o perioadă marcată de ocupația nazistă, iar specialiștii spun că tonurile întunecate ale tabloului reflectă contextul dificil al epocii.

Tete de femme a fost păstrat mult timp în colecții private și este considerat un exemplu important din creația târzie a artistului.

Autoritățile finlandeze suspectează că nava ar fi provocat avarii la un cablu de telecomunicații care leagă Helsinki de Tallinn, capitala Estoniei, potrivit Sky News. 

„Autoritățile finlandeze au preluat controlul navei în cadrul unei operațiuni comune”, potrivit poliției.

Potrivit datelor oferite de un purtător de cuvânt al poliției, nava Fitburg naviga sub pavilionul Saint Vincent și Grenadine.

Nava a ridicat ancora din mare, fiind dirijată apoi către apele teritoriale finlandeze, potrivit autorităților finlandeze.

Cablul afectat aparține grupului finlandez de telecomunicații Elisa.

„În acest stadiu, poliția investighează incidentul ca fiind o infracțiune de distrugere agravată, tentativă de distrugere agravată și interferență agravată cu telecomunicațiile”, au declarat reprezentanții poliției finlandeze.

Opt state membre ale NATO au deschidere la Marea Baltică, care se învecinează cu Rusia. Este vorba despre Danemarca, Germania, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finalnda și Suedia. Încă de la începutul războiului din Ucraina, aceste state se află în alertă, în urma unei serii de întreruperi ale cablurilor electrice, legăturilor de telecomunicații și conductelor de gaz care traversează fundul mării, de o adâncime ceva mai scăzută.

Potrivit procurorilor, cauza a fost preluată la data de 6 iunie 2025, iar cercetările au fost finalizate prin emiterea rechizitoriului la 23 decembrie 2025.

Din probatoriul administrat în dosar a rezultat că, în cursul anului 2019, inculpatul, în calitate de primar al comunei Sâmbăta de Sus, ar fi încheiat, în numele unității administrativ-teritoriale, trei contracte de vânzare-cumpărare, la datele de 28 mai, 19 iulie și 30 iulie 2019. Prin aceste contracte, ar fi fost înstrăinate, fără drept, trei suprafețe de teren aparținând comunei, fiecare de câte 1.000 de metri pătrați.

Anchetatorii susțin că vânzările au fost realizate fără organizarea unor licitații publice și în baza unor hotărâri ale Consiliului Local falsificate. Terenurile ar fi fost vândute către trei cumpărători pentru sumele de 10.002 euro, 8.002 euro și 33.350 de lei, bani care, potrivit procurorilor, ar fi fost însușiți de către inculpat.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpatului, în vederea confiscării speciale.

Rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, a fost înaintat spre competentă soluționare Judecătoriei Făgăraș.

Reprezentanții Parchetului subliniază că trimiterea în judecată reprezintă finalizarea urmăririi penale și sesizarea instanței de judecată, fără a aduce atingere principiului prezumției de nevinovăție, de care beneficiază persoana inculpată pe parcursul procesului penal.

Potrivit BBC, peste 2.500 de polițiști au fost desfășurați în Sydney pentru festivitățile de Anul Nou, un dispozitiv rar întâlnit în Australia, unde prezența forțelor de ordine cu arme automate pe străzi este neobișnuită.

Decizia vine la două săptămâni după atacul armat de la Bondi Beach, care a vizat comunitatea evreiască și a avut loc în timpul unei sărbători de Hanuka.

În ajunul miezului nopții, petrecerile oficiale au fost întrerupte pentru un minut de reculegere în memoria victimelor, iar Podul Sydney Harbour a fost iluminat în alb, ca simbol al păcii.

O imagine a unei menorah a fost proiectată pe pod, în timp ce participanții au aprins luminile telefoanelor mobile.

Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a recunoscut că prezența masivă a poliției poate fi „dificil de privit”, dar a subliniat că siguranța publică este prioritară.

El i-a îndemnat pe locuitori să nu lase atacul să le schimbe modul de viață și să își continue tradițiile.

Statul Major ucrainean a transmis că, doar în ultimele 24 de ore, forțele ruse au înregistrat aproximativ 1.000 de pierderi.

Datele publicate indică și pierderi semnificative de echipamente militare, inclusiv 11.481 de tancuri și 23.845 de vehicule blindate de luptă.

Conform raportului, armata rusă a mai pierdut peste 35.600 de sisteme de artilerie, 1.586 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor și 1.266 de sisteme de apărare antiaeriană.

De asemenea, bilanțul include 434 de avioane, 347 de elicoptere și aproape 97.700 de drone distruse.

În listă apar și 4.136 de rachete de croazieră, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și două submarine, notează Kyiv Independent.

Autoritățile ucrainene publică zilnic astfel de estimări, care nu pot fi verificate independent.

The Telegraph descrie parcursul Maiei Sandu în campania electorală care i-a asigurat victoria în cadrul alegerilor din Republica Moldova, menținerea unei majorități pro-europene, dar și lupta împotriva campaniilor de dezinformare pornite de Kremlin, direct sau indirect.

„Moldova poate părea o țară mică și îndepărtată, despre care știm puține lucruri. Putin nu vede lucrurile în acest fel.

Pentru el, fosta republică sovietică nu este doar o parte a lumii vorbitoare de limbă rusă pe care încearcă să o domine, ci o piesă geopolitică crucială. Învecinată cu România la vest și cu Ucraina la est, o Moldovă docilă ar deschide o nouă axă de presiune asupra Kievului și ar testa un flanc vulnerabil al NATO.

Cu toate acestea, în 2025, doamna Sandu – aproape singură și cu siguranță împotriva tuturor pronosticurilor – a înfruntat această amenințare și a oferit Europei un moment rar de bucurie într-un an altfel sumbru. Din acest motiv, ea este ultima persoană inclusă în seria Telegraph World Leaders 2025”, notează prestigioasa publicație britanică.

Publicația a mai precizat că în ultimele 14 luni, Kremlinul a complotat de trei ori pentru a o împiedica pe Maia Sandu să câștige alegerile. Cu toate acestea, de fiecare dată ea a ieșit învingătoare, fiind realeasă pentru un al doilea mandat, dar și ultimul. A câștigat un referendum strâns care a aprobat aderarea Moldovei la UE și apoi, în septembrie a ajutat partidul să-și păstreze majoritatea parlamentară.

„Dacă reprezentanții Rusiei ar fi câștigat, asta ar fi însemnat că Rusia ar fi condus țara”, a declarat Sandu pentru The Telegraph.

Legat de campania de subversiune desfășurată de Rusia, Maia Sandu a precizat că nu a avut doar scopul de a devia Republica Moldova de la calea sa pro-europeană, ori deschiderea unei uși pentru controlul Ucrainei. Potrivit președintei, scopul lui Putin a fost să transforme Moldova într-un laborator de război hibrid, unde să exerseze tactici care să fie utilizate pentru a interfera și manipula alegerile din întreaga Europă.

„Moldova este una dintre puținele țări care a experimentat întreaga gamă de metode de atac hibrid ale Rusiei. Dar ținta nu este Moldova. Moldova este doar terenul de testare. Ținta este Europa, iar Europa ar trebui să învețe de la noi, de la țările care se află în prima linie a luptei pentru democrație. Democrația pe continent este în pericol”, a declarat Maia Sandu pentru The Telegraph.

Publicația mai notează că, pentru Maia Sandu, aderarea la UE nu este numai o prioritate strategică, ci reprezintă o chestiune care dictează calea spre care se va îndrepta Republica Moldova în viitor.

Declarația liderului chinez vine la scurt timp după anunțul oficial privind finalizarea unor ample exerciții militare desfășurate de China în jurul insulei Taiwan.

În discursul adresat națiunii, transmis de agenția oficială de presă Xinhua, Xi Jinping a subliniat că reunificarea Chinei reprezintă „un trend al vremurilor” și o evoluție istorică ce nu poate fi oprită. Mesajul de Anul Nou a avut un ton ferm în privința Taiwanului, dar a inclus și referiri la deschiderea Chinei către cooperare internațională și promovarea păcii globale.

„Reunificarea patriei noastre este de neoprit”, a declarat Xi Jinping, consolidând poziția oficială a Beijingului față de insula guvernată separat, pe care China o consideră parte integrantă a teritoriului său.

Cu doar câteva ore înainte de discursul lui Xi Jinping, autoritățile chineze au anunțat încheierea „cu succes” a exercițiilor militare desfășurate în jurul Taiwanului. Potrivit Comandamentului Teatrului de Operațiuni Estic al Armatei Populare de Eliberare, manevrele au inclus exerciții cu foc real, simulări de blocadă a unor porturi strategice și atacuri asupra unor ținte maritime.

Comandantul Li Xi a declarat că exercițiile, denumite „Misiunea de Justiție 2025”, au avut ca scop testarea capacității de reacție a forțelor armate și transmiterea unui mesaj clar împotriva oricăror tentative de independență ale Taiwanului, precum și împotriva interferențelor externe.

În același mesaj, președintele chinez a afirmat că Beijingul este dispus să colaboreze cu toate statele pentru a sprijini pacea și dezvoltarea mondială. Xi Jinping a susținut că, în ultimul an, China a continuat să se deschidă către lume și să joace un rol constructiv pe scena internațională.

„China se află întotdeauna de partea dreaptă a istoriei”, a subliniat liderul de la Beijing, încercând să echilibreze mesajul ferm privind Taiwanul cu unul de cooperare globală.

The Energy Minister said he took office at a difficult time, with major pressures on the electricity market and negative prospects for the end of 2025, in the context of price liberalization and lack of production capacity.

Bogdan Ivan explained that the liberalization of the electricity market, the removal of the cap on July 1, the situation of coal-fired power plants, and the production deficit risked keeping prices high for consumers.

„The liberalization of electricity prices and the elimination of the cap on July 1, the coal-fired power plants that are not to be closed at the end of this year, plus their lack of production capacity, are not factors that will lower energy prices.”

The minister argued that, six months after taking office, the market offers more options below the levels recorded at the beginning of the summer and encouraged consumers to switch suppliers to reduce their bills.

„When people started paying 1.50 lei, 1.55 lei, 1.60 lei per kWh consumed in our country, today, six months into my term, you have seven offers below 1.30 lei, offers at 1.99 lei, at 1.60 lei. I really urge you to take a look at the price comparison tool. You can reduce your bills by switching to any of these suppliers with a better offer, free of charge.”

Ivan also said that one of the most important decisions of his term was to postpone the closure of coal-fired power plants, a negotiation which, in his opinion, avoided major costs for the state and additional price increases.

„If I had not succeeded in this negotiation, Romania would have had to pay either penalties of €1.8 billion or find itself in a situation where it would have to keep these power plants, but without the agreement of the European Commission, import more, and automatically increase energy payments by about 30% from January 1 next year. We have also avoided this disaster for the Romanian economy.”

The minister said he had identified bottlenecks in payments to beneficiaries and had accelerated internal procedures to increase the pace of settlements.

„Under the PNRR, we managed to increase payments to beneficiaries sixfold, from 90 million to 600 million, and in the case of the Modernization Fund, we increased the level of payments 22-fold, from less than 30 million to 700 million lei.”

Regarding natural gas, the minister said that his goal was to avoid price increases during the cold season and to maintain similar tariffs after the cap was removed.

„I made sure back in July that we would not have a price increase for natural gas this winter and that we would have enough natural gas. My goal is that on March 31, when the price cap on natural gas is removed, Romanians will be able to pay the same prices that are on the market today.”

The Minister of Energy also pointed out that new production and storage capacities have been put into operation this year and that there is a clear timetable for the coming years, with the aim of reducing prices in the medium and long term.

„This year, Romania has installed approximately 1,800 MW of electricity production capacity and approximately 400 MW of storage capacity. For next year, we are adding another 2,000 MW of electricity production capacity, and by 2029 we will reach 5,000 MW of storage capacity.”

The Social Democratic leader says that political stability played an important role for Romania in 2025.

„2025 was a year of many challenges. Externally, despite the conflict on the eastern border, Romania remained a pillar of regional security. In this context, domestically, political stability played an extremely important role. This must remain the key to social and economic development in the coming year,” Sorin Grindeanu wrote on Facebook.

„2026 will not be an easy year either!” he added.

The PSD president says he wants „balanced measures for Romanians in the new year, which will stop the budget deficit and gradually lead to a resumption of growth in living standards.”

As a former transport minister, Grindeanu notes that 146 km of new high-speed roads have been opened to traffic.

„As president of the Chamber of Deputies, I have insisted and will continue to insist on the development of Romania’s strategic partnerships and bilateral relations. All of these offer opportunities for significant investments that can bring competitive advantages to the Romanian economy in the medium and long term,” Sorin Grindeanu writes on social media.

Pistol points out that this year Romania reached the milestone of 1,418 kilometers of high-speed roads, after another 146 km of motorways and expressways were opened to traffic in 2026.

Here are the main results from 2025, according to Cristian Pistol:

• Uniting Moldova with Muntenia: With the opening of another 95 km of the A7, we can now travel from Bucharest to Adjud (250 km) entirely on motorways (A3 and A7).
• Oltenia connected to Dobrogea: The DEx 12 connection with the A1 allows travel from Craiova to Constanța (465 km) on a high-speed road.
• Argeș on the map: The completion of section 5 of the A1 (Sibiu – Pitești) has created an uninterrupted corridor from Curtea de Argeș to Constanța (395 km).
• Bucharest decongestion via the A0: We have opened the entire southern semi-ring of the A0 (51 km), ensuring the strategic connection between the A1 and A2 on Pan-European Corridor IV.
• Smoother traffic in Cluj: the completion of the A3 – DN1 (DEx4) link saves tens of minutes for those transiting Turda.

The head of CNAIR says that 2026 is even more ambitious: „The target is 250 new kilometers!”

Pistol says that another 125 km will be ready on the A7 (Moldova Motorway), allowing traffic on the motorway to Pașcani.

Also, the northern ring of the A0 is to be completed, which will provide an uninterrupted 578 km connection between Pașcani and Constanța (A7-A3-A0-A2).

„We are opening section 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) and opening the Momaia Tunnel, the first road tunnel in Romania dug using the Austrian method.” At the same time, on the Margina-Holdea (A1) section, the authorities have set themselves the goal of completing the 9.13 km, including the tunnels. However, this opening is conditional on the success of complex tests for safety and monitoring equipment, according to the head of the road company.

He adds that another 68 km will be opened on the Transylvania Motorway (A3), so that Romania will have 200 km of motorway between Târgu Mureș and the Hungarian border (Borș). Also, the DEx Brăila – Galați (10.76 km) is expected to be opened in the first half of the year, maximizing the usefulness of the Brăila suspension bridge.

The head of CNAIR points out that 654 km of high-speed roads are currently under construction (design and execution), and 374 km are in the tender phase or in the process of signing contracts.

„România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro pentru această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și pentru protejarea poporului nostru. Sunt recunoscător poporului român și guvernului, precum și omologului meu, ministrul Apărării Naționale Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei aduce o pace justă mai aproape”, a scris oficialul ucrainean pe X.

Potrivit unui comunicat transmis marți seara de Ministerul Afacerilor Externe, decizia de alocare a fost adoptată prin Hotărâre de Guvern, iar finanțarea este realizată cu respectarea plafonului bugetar pentru anul 2025. România se alătură astfel majorității aliaților europeni și altor state care susțin această inițiativă.

MAE arată că mecanismul PURL este „un instrument de politică externă și de securitate de importanță majoră” pentru administrația SUA, în contextul promovării unei împărțiri echitabile a responsabilităților de securitate între aliați. Prin acest mecanism, partea americană urmărește „implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei” și crearea unui cadru coordonat de acțiune bazat pe „eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică”.

Contribuția României la PURL va susține, potrivit MAE, „prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina”, obiectiv descris drept finalitatea urmărită de inițiativă.

Ministerul mai precizează că programul permite alocări comune prin bugetul NATO și se înscrie în continuarea inițiativelor aliate de după Summitul de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei în România a secretarului general NATO, Mark Rutte. Participarea României la PURL „contribuie direct la consolidarea securității regionale” și este „pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii”.

În același timp, MAE subliniază că aderarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin „creșterea interoperabilității instituționale” și „întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”.

În context mai larg, ministerul amintește că Summitul NATO de la Haga a dus la un angajament al aliaților de a crește gradual alocările pentru apărare, pe o perioadă de 10 ani, până la 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru cheltuieli conexe, inclusiv investiții în infrastructură cu dublă utilizare. MAE menționează, totodată, că România a crescut atât resursele alocate, cât și execuția bugetară, la 94% în 2024 și până la 98% în 2025, conform datelor preliminare.

În timp ce unele dintre oferte au devenit atât de populare încât administrațiile locale s-au văzut nevoite să închidă aplicările, altele rămân încă valabile și pentru anul 2026, potrivit Euronews. 

Prima ofertă de acest gen se află în Italia: Radicondoli este un mic orășel medieval din comuna cu același nume, situată în Toscana, la o oră distanță de Florența. Potrivit CNN Travel, administrația locală a pus deoparte în acest an 400.000 de euro, pentru a atrage noi locuritori, oferind atât subvenții pentru achiziționarea de noi locuințe, cât și subvenții pentru utilizatorii de energie verde, dar și pentru studenți.

De asemenea, administrația locală va acoperi și jumătate din plata aferentă chiriei pentru următorii doi ani de zile, celor care aplică în decembrie 2025 și se mută la începutul anului 2026. Pentru a fi eligibili, cei care doresc să achiziționeze locuințe trebuie să rămână în oraș pentru cel puțin 10 ani, iar doritorii care aleg varianta unei chirii trebuie să rămână cel puțin patru ani.

Dacă doriți să începeți o viață nouă în noul an, există mai multe sate din Spania care oferă scheme de relocare, incluzând orășelul Ponga, din Asturias, situată în nord-vestul țării. De asemenea, oferte există și în regiunea Extremadura, din vestul țării, la granița cu Portugalia.

Procedurile de solicitare prin intermediul consiliilor locale pot să fie dificil de parcurs, dar există  în prezent două proiecte menite să ajute persoanele interesate să se mute în mediul rural. Proiectele au ca scop punerea în legătură a potențialilor rezidenți cu municipalitățile.

Platforma numită Holapueblo, pregătește cel de-al șaselea program de relocare, iar momentan, aplicările sunt deschise. Această schemă este destinată în mod particular antreprenorilor care doresc să înceapă o afacere în micile comunități.

Pentru a fi eligibili, doritorii au nevoie de o idee de afacere bine dezvoltată, dar și de dreptul legal de a munci și trăi în Spania.

Organizația identifică municipalități care doresc să atragă noi locuitori și oferă stimulente, dar și sprijin, cum ar fi locuințe la prețuri accesibile și servicii comunitare. De asemenea, platforma conectează antreprenorii în devenire cu aceste municipalități, oferindu-le sprijin în procesul de depunere a cererii, dar și de înființare a afacerii.

O altă platformă de acest gen este Volver al Pueblo, care cuprinde oferte de locuințe, locuri de muncă, afaceri, dar și terenuri în zone rurale. Platforma  oferă asistență în procesul de relocare. Persoanele interesate pot găsi zeci de case la prețuri rezonabile și locuri de muncă.

Guvernul iralndez oferă peste granturi în valoare de 70.000 de euro celor care doresc să renoveze o locuință vacantă și să se mute acolo.

Programul a fost lansat încă din 2023, iar doritorii au posibilitatea de a transforma casele ori clădirile vacante în propria locuință sau să dea proprietatea în închiriere.

Inițiativa face parte din programul național „Our Living Islands” (n.r. – Insulele noastre vii), în cadrul căruia guvernul irlandez își propune să stimuleze creșterea populației în insulele din Irlanda.

Programul ajută comunitățile de pe 30 de insule retrase, care nu sunt legate de continent prin poduri, iar zonele sunt izolate de maree.

Aspiranții trebuie să achiziționeze și să dețină o proprietate pe una dintre insule iar clădirea trebuie să fi fost construită înainte de 2007 și neocupată timp de cel puțin doi ani. Fondurile acordate pot fi folosite pentru lucrări de reabilitare, precum instalarea de izolație, îmbunătățiri structurale sau redecorare.

Guvernul oferă o subvenție standard de până la 50.000 de euro. Dacă costurile de renovare depășesc această sumă, doritorii pot aplica și pentru subvenția suplimentară de până la 20.000 de euro, dacă pot demonstra că imobilul se află în stare avansată de degradare.

Pentru cei care nu doresc care nu doresc să se mute definitiv sau să cumpere o locuință într-o altă țară, există posibilitatea de a aplica pentru un loc de muncă. O rezervație naturală insulară din Scoția caută pădurari care să supraveheze Handa, o insuliță situată în largul coastei Sutherland.

Este vorba despre o ofertă de angajare pe șase luni, pusă la dispoziție de The Scottish Wildlife Trust. Candidatul selectat va beneficia de cazare gratuită într-o cabană, dar și de un salariu de aproximativ 5.000 de euro pe lună.

Fișa postului include monitorizarea populațiilor locale de păsări, succesul reproducerii lor, dar și orice semne de stres sau perturbare a populației de înaripate.

Totuși, traiul pe această insuliță presupune și provocări. Pentru proviziile de bază, serviciile de spălătorie ori reumplerea buteliilor de gaz pentru gătit, locatarul trebuie să facă o călătorie cu barca până pe continent, dacă vremea o permite.

Insula se află la 10 minute distanță de continent, iar singurii locatari sunt populația de păsări.

Mesajul vine în contextul unei dezbateri publice intense alimentate, în ultimele săptămâni, de documentarul Recorder „Justiție capturată”, care a arătat că în sistem ar exista mecanisme de influență și o rețea de interese la vârf, cu rol în decizii și numiri. Documentarul a generat reacții și discuții ample în spațiul public.

În postare, Alin Ene susține că dificultățile structurale ale sistemului, scheme de personal insuficiente, posturi vacante greu de ocupat, creșterea volumului de muncă, sedii improprii și subfinanțare, ar fi fost din nou împinse în plan secund. De asemenea, acesta reclamă că mai multe instanțe ar fi continuat să funcționeze în sedii improprii, iar subfinanțarea și lipsa de predictibilitate ar fi rămas probleme nerezolvate.

Judecătorul afirmă că anul 2025 ar fi fost dominat de „atacuri constante” la adresa Justiției, „ambalate sub eticheta reformei”, iar „lozincile” ar fi înlocuit soluțiile, susținând că „sub pretextul reformei, s-a cerut subordonare” și că, în loc de dialog, ar fi existat contestarea celor care cunosc sistemul „din interior”.

În mesajul său, Alin Ene cere ca, în 2026, problemele complexe să nu mai fie tratate prin explicații „simple” și avertizează asupra efectelor „generalizărilor” și ale „linșajului public”, susținând că reforma nu ar trebui să însemne presiune sau subordonare, ci soluții care să facă Justiția mai funcțională.

În paralel, în spațiul public s-au amplificat criticile la adresa CSM și a conducerilor din sistemul judiciar, inclusiv din partea unor organizații civice care au desfășurat proteste. Secția pentru judecători a CSM a reacționat calificând astfel de demersuri drept o „campanie” împotriva sistemului judiciar.

De asemenea, în reacțiile la documentarul Recorder, CSM a invocat ideea unei „campanii de destabilizare” și a contestat modul în care ar fi prezentat sistemul în spațiul public.

Ministrul Energiei a declarat că a preluat mandatul într-un moment dificil, cu presiuni majore asupra pieței de energie electrică și perspective negative pentru finalul anului 2025, în contextul liberalizării prețurilor și al lipsei capacităților de producție.

Bogdan Ivan a explicat că liberalizarea pieței de energie electrică, eliminarea plafonării de la 1 iulie, situația centralelor pe cărbune și deficitul de producție riscau să mențină un nivel ridicat al prețurilor pentru consumatori.

„Liberalizarea prețurilor de energie electrică și eliminarea plafonării la 1 iulie, centralele pe cărbune care nu au să fie închise la finalul acestui an, plus lipsa lor capacității de producție, noi centrale pentru a scădea prețurile a energiei”.

Ministrul a susținut că, la șase luni de la preluarea mandatului, piața oferă mai multe opțiuni sub nivelurile înregistrate la începutul verii și i-a încurajat pe consumatori să își schimbe furnizorul pentru a reduce facturile.

„Când oamenii au început să plătească 1,50 lei, 1,55 lei, 1,60 lei pe kWh consumat în țara noastră, astăzi, la 6 luni de mandat, aveți 7 oferte sub 1,30 lei, oferte la 1,99 lei, la 1,60 lei. Chiar vă rog să vă uitați peste el, pe comparatorul de prețuri, puteți să vă scădeți costul facturilor, mutându-vă în mod gratuit la oricare dintre acești furnizori care au o ofertă mai bună”.

Ivan a mai spus că una dintre cele mai importante decizii ale mandatului a fost amânarea închiderii centralelor pe cărbune, negociere care, în opinia sa, a evitat costuri majore pentru stat și creșteri suplimentare de preț.

„Dacă n-aș fi reușit acest lucru, această negociere, România ar fi trebuit să plătească fie penalități de 1,8 miliarde de euro, fie să ajungă în situația în care să păstreze în continuare aceste centrale, dar fără să aibă acordul Comisiei Europene, să importe mai mult, automat să crească plățile energiei cu aproximativ 30% de la 1 ianuarie anul viitor. Am evitat și acest dezastru pentru economia română”.

Ministrul a afirmat că a identificat blocaje în ceea ce privește plățile către beneficiari și că a accelerat procedurile interne pentru a crește ritmul decontărilor.

„Pe PNRR am reușit să cresc de șase ori plățile către beneficiari, de la 90 de milioane la 600 de milioane, iar în cazul Fondului pentru Modernizare am crescut nivelul de plăți de 22 de ori, de la sub 30 de milioane la 700 de milioane de lei”.

În privința gazelor naturale, ministrul a spus că obiectivul său a fost evitarea creșterilor de preț în sezonul rece și menținerea unor tarife similare după eliminarea plafonării.

„M-am asigurat încă din luna iulie că nu o să avem creșterea prețului pentru gaze naturale în această iarnă și că o să avem suficiente gaze naturale. Scopul meu este că la 31 martie, când va fi eliminat plafonul prețului la gaze naturale, românii să poată să plătească aceiași prețuri care sunt astăzi în piață”.

Ministrul Energiei a mai arătat că în acest an au fost puse în funcțiune noi capacități de producție și stocare și că există un calendar clar pentru următorii ani, cu scopul reducerii prețurilor pe termen mediu și lung.

„În acest an, România a instalat aproximativ 1800 MW capacități de producție a energiei electrice și aproximativ 400 MW capacități de stocare. Pentru anul viitor, intrăm cu încă 2000 MW capacități de producție a energiei electrice și până în 2029 să ajungem la 5000 MW capacități de stocare”.