MediaFax.ro

Acestea sunt prezente pe o lungime de 8,9 km, pe sectorul cuprins între viaductul Poiana Largului și zona situată la aproximativ 100 de metri amonte de podul Săvinești.

Foto: Prefectura Neamț

Prefectura Neamț informează că, sâmbătă, începând cu ora 7.00, pe râul Bistrița se înregistrează fenomene de iarnă pe o lungime semnificativă.

Foto: Prefectura Neamț

Conform datelor operative, pe acest tronson râul prezintă aglomerări de zai cu grosimi cuprinse între 0,2 m și 3 m. Aproximativ 35% din lungimea sectorului monitorizat prezintă canal dezghețat, cu lățimi cuprinse între 2 și 20 de metri. Din amonte se înregistrează curgere de zai pe circa 30% din suprafața albiei.

Temperaturile de -13,5°C favorizează menținerea fenomenului

La stația hidrometrică Frumosu, temperatura aerului înregistrată la ora 6.00 era de -13,5°C. Aceste condiții favorizează menținerea și evoluția fenomenelor de iarnă.

Foto: Prefectura Neamț

„Monitorizarea permanentă a râului Bistrița este esențială în acest context meteorologic, caracterizat de temperaturi foarte scăzute. Instituția Prefectului Județului Neamț, împreună cu structurile de specialitate, urmărește îndeaproape evoluția fenomenelor de iarnă, astfel încât să putem interveni prompt, dacă situația o va impune, pentru protejarea comunităților și a infrastructurii din zonă”, a declarat prefectul județului Neamț, Adrian Bourceanu.

Foto: Prefectura Neamț

Situația este monitorizată permanent de patru persoane din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamț. Acestea asigură supravegherea sectorului de râu menționat și transmit date operative către autoritățile competente.

Prefectura Neamț va continua să urmărească evoluția situației, în colaborare cu instituțiile cu atribuții în domeniu. Autoritățile vor informa operativ cu privire la orice modificări semnificative.

Lumea artistică din România este în doliu după moartea lui Răzvan Ionescu, un actor remarcabil și un teolog respectat.

Dispariția sa lasă un gol profund atât pe scena teatrală, cât și în spațiul cultural și spiritual românesc, scrie Cancan.

O carieră dedicată scenei și vocației artistice

Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, promoția 1979, Răzvan Ionescu s-a format la clasa profesorului Octavian Cotescu.

A aparținut unei generații care a privit teatrul ca pe o vocație, asumând fiecare rol cu rigoare, profunzime și respect pentru artă.

Cariera sa este strâns legată de Teatrul Bulandra, unde a interpretat personaje memorabile, apreciate de public și critici.

Printre rolurile sale de referință se numără Damis din „Tartuffe”, Ricardo din „Câinele grădinarului” și Spizzi din „Uriașii munților”.

Fiecare apariție scenică era marcată de finețe, inteligență actoricească combinată cu o prezență scenică subtilă și convingătoare.

Între teatru și teologie, o personalitate complexă

Dincolo de activitatea artistică, Răzvan Ionescu a fost un teolog cultivat, implicat în reflecții și dezbateri religioase.

A reușit să îmbine scena și credința într-un mod rar întâlnit, definind o personalitate intelectuală profundă și respectată.

Această dualitate a fost una dintre trăsăturile care l-au diferențiat în spațiul public, fără a căuta expunere sau notorietate.

Omagiile colegilor și moștenirea lăsată

Teatrul Bulandra a transmis un mesaj de condoleanțe, subliniind contribuția valoroasă a actorului la istoria instituției.

Colegi, critici și personalități culturale au vorbit despre un artist esențial, format de regizori importanți și partener de scenă al unor actori excepționali, implicarea sa reflectând întotdeauna o combinație de profesionalism, dăruire și pasiune pentru arta teatrală.

„A fost un artist rar: talentat şi discret, vedetă în anii facultăţii, actor al Teatrului Naţional şi al Teatrului Bulandra, format şi ales de mari regizori, partener de scenă al unor actori excepţionali. A avut talent literar autentic şi a fost un teolog rafinat şi polemic, cu o expresivitate a ideilor care venea dintr-o credinţă vie, neliniştită, asumată. A vorbit la înmormântarea Părintelui Dumitru Stăniloae, cu o gravitate şi o lumină care îl defineau”, a scris senatorul Vulpescu.

Răzvan Ionescu rămâne în memoria culturală ca un om al echilibrului și al dedicării totale, lăsând o moștenire care va continua să inspire.

„Am promulgat legea de adoptare a unei ordonanțe a Guvernului care asigură continuitatea accesului la vaccinare anti HPV, care este gratuită pentru fetele şi băieţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 26 de ani, şi la servicii medicale gratuite periodice de testare pentru cancerul de col uterin”, anunță Nicușor Dan.

Acest tip de cancer, care afectează grav viața mult prea multor femei, este cauzat, în aproape toate cazurile, de infecția cu HPV.

Screeningul și controalele medicale periodice reprezintă principala modalitate de prevenție și, de aceea, accesul cât mai larg la acest tip de analize, compensate de la buget, trebuie să rămână un obiectiv important al oricărei politici de sănătate, adaugă președintele.

„Încurajez toate femeile să profite de aceste servicii medicale gratuite și să includă testarea periodică în grija pentru propria sănătate. Un control la timp poate face diferența dintre boală și viață” – scrie Dan.

Datele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie arată că anul 2025 a fost marcat de o succesiune fără precedent de fenomene meteorologice extreme. Caniculă, secetă severă și episoade de precipitații intense confirmă o tendință de încălzire accelerată și o variabilitate tot mai accentuată a vremii, transmite Ministerul Mediului.

„Anul 2025 arată cât de rapid se modifică tiparele meteo în România. Nu vorbim doar despre temperaturi mai mari, ci despre o combinație tot mai riscantă între caniculă, lipsa apei și ploi violente într-un timp foarte scurt. Acest lucru ne obligă să regândim modul în care gestionăm apa, solul și infrastructura de protecție împotriva dezastrelor”, a declarat Diana Buzoianu, ministra Mediului.

Anul 2025 se înscrie între cei mai călduroși ani din istoria măsurătorilor din România. Este al patrulea cel mai cald an din perioada 1901–prezent, cu o temperatură medie anuală de 11,95°C și o abatere pozitivă de +1,22°C față de media 1991–2020.

Iulie 2025: caniculă extremă și furtuni violente

Luna iulie 2025 a fost marcată de caniculă extremă. S-au emis șase avertizări generale de cod roșu. Valorile maxime au ajuns până la 43,4°C la Calafat. Peste 41°C au fost înregistrate în numeroase stații din sudul și vestul țării.

În paralel, au fost înregistrate episoade de furtuni violente. Rafalele au depășit 150 km/h în Banloc și 100 km/h în mai multe zone montane și vestice.

Iunie 2025, cea mai secetoasă lună din istorie

Seceta a fost una dintre caracteristicile definitorii ale anului. Au fost șapte luni secetoase. Iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună din istorie, cu doar 18,9 mm precipitații față de media climatologică de 90,5 mm.

Vara 2025 a fost a patra cea mai secetoasă vară înregistrată la nivel național. Dobrogea a fost regiunea cea mai afectată, cu o medie de doar 34,3 mm precipitații.

La polul opus, 2025 a adus și episoade de precipitații extreme. Luna mai a fost una dintre cele mai ploioase din ultimele decenii. Octombrie 2025 a stabilit noi recorduri regionale și naționale. În prima decadă a lunii octombrie, la 51 de stații meteorologice s-au înregistrat peste 100 l/mp.

Record de avertizări meteo în 2025

Această alternanță între secetă și ploi torențiale explică numărul ridicat de avertizări meteo. În 2025 au fost emise 170 de avertizări generale (14 de cod roșu) și 3.521 de avertizări nowcasting (77 de cod roșu). Este cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

„În perioada viitoare vom prezenta primul rezultat concret al muncii din ultimele luni: normele de gestionare a pădurilor care sunt tot mai afectate de schimbările climatice”, a anunțat ministra Buzoianu.

Podul Negustorilor a fost construit inițial din lemn, apoi reconstruit din piatră în 1325.

În inima orașului Erfurt din Turingia, Germania, se află un pod medieval arcuit inclus în patrimoniul cultural. Acesta nu numai că leagă diferite părți ale orașului pentru localnici, dar îi și adăpostește, scrie Express.

Krämerbrücke este cea mai lungă serie de poduri locuite din întreaga Europă.

Cu o lungime de 125 de metri, podul a fost construit inițial din lemn. A fost reconstruit din piatră în 1325. Inițial, pe lungimea sa se aflau 62 de clădiri înguste. Ulterior, în urma reamenajării, au rămas doar 32.

Cele mai vechi mențiuni despre pod datează din 1156. Atunci a fost menționat în documente ca „Pons rerum venalium”, care se traduce prin podul lucrurilor oferite, potrivit site-ului oficial al podului.

Un loc important pentru comercianți în Evul Mediu

Podul avea șase arcade din gresie. Fundația pilonilor podului conține pivnițe ascunse. Remodelarea sa finală sugerează inspirație gotică, renascentistă și barocă.

Conectând două părți ale orașului de-a lungul râului Gera, a devenit un loc important pentru comercianții locali. Aceștia își vindeau marfa în mici cabane de lemn de-a lungul podului în Evul Mediu. Podul și-a primit numele de la comercianții care vindeau țesături fine, mirodenii și bijuterii.

Podul avea odată două biserici la fiecare capăt. Biserica Sfântul Aegidius (Sfântul Giles) la est și biserica Sfântul Benedict la vest. Cu toate acestea, doar biserica Sfântul Giles mai există la capătul estic. De acolo se poate admira o priveliște impresionantă a podului din turnul său. Înălțimea până la vârful turnului este de 33 de metri.

Supraviețuitor al incendiilor și războaielor

În secolele următoare, podul a suferit o serie de incendii repetate. Acest lucru a dus la remodelarea mai multor case cu structură din lemn între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. Cele 62 de case au fost treptat comasate în 32.

După Reforma Protestantă, utilizarea bisericilor a scăzut. Biserica Sfântul Benedict a ajuns în cele din urmă în proprietate privată. Biserica a fost demolată la începutul secolului al XIX-lea.

Krämerbrücke a fost supus unei serii de lucrări de restaurare. S-a construit și Rathausbrücke pentru a face față traficului tot mai intens. În urma războaielor din secolul al XX-lea, Krämerbrücke a suferit daune. Acest lucru a dus la o serie de proiecte moderne de restaurare.

Astăzi, alături de casele localnicilor, veți găsi podul înconjurat de un amestec eclectic de galerii, cafenele și buticuri. Acestea oferă meșteșuguri tradiționale, țesături imprimate în albastru din Turingia, ceramică, sticlărie suflată manual, bijuterii, sculpturi în lemn, antichități și delicioase delicatese din Turingia.

Se fac pași în direcția construirii unui tunel subacvatic în valoare de 8,8 miliarde de euro care să lege Europa de Africa. Discuțiile au început în 1979. Atunci Spania și Marocul au numit un comitet mixt pentru a investiga fezabilitatea proiectului, scrie Express.

Discuțiile au fost reluate în 2021. S-a anunțat că Marea Britanie și Marocul vor discuta despre construirea unei traversări între Gibraltar și Tanger. Acum, un studiu de fezabilitate realizat de experții germani în tuneluri Herrenknecht a ajuns la concluzia că forarea tunelului este „fezabilă din punct de vedere tehnic”.

Un plan va fi elaborat de firma spaniolă de consultanță Ineco până în 2027. Se speră ca acesta să fie aprobat de guvern în același an.

Mai adânc decât Tunelul Canalului Mânecii

Tunelul va avea o lungime de 42 de kilometri. Dintre aceștia, 27 de kilometri vor fi sub apă. Adâncimea maximă va fi de 420 de metri. Aceasta este o adâncime mult mai mare decât cea a Tunelului Canalului Mânecii. Acesta se află la doar 74 de metri sub nivelul mării.

Tunelul ar fi revoluționar pentru transportul de mărfuri între Europa și Africa. Călătoria de la Madrid la Casablanca ar dura de la 12 ore (mașină și feribot) la doar cinci ore și jumătate cu trenul.

Există conexiuni similare pe pasaje mai largi. Tunelul Canalului Mânecii are 48 de kilometri între Anglia și Franța. Podul Oresund are 16 kilometri între Danemarca și Suedia.

Provocări tehnice uriașe

Provocările legate de Strâmtoarea Gibraltar sunt numeroase. Aceasta este foarte adâncă, având peste 900 de metri. Curenții puternici ar face un pod „extrem de instabil”. Fundul strâmtorii este format din rocă dură. Aceasta face dificilă forarea unui tunel.

Strâmtoarea este o rută maritimă aglomerată. Orice pod sau tunel ar trebui construit astfel încât să nu afecteze rutele comerciale dintre Marea Mediterană și Atlantic. Orice proiect ar fi afectat de activitatea seismică din zonă. Acest lucru face ca o potențială structură să fie mai riscantă.

Prime Video a lansat primele imagini din viitoarea serie live-action „Tomb Raider”, marcând oficial începutul filmărilor.

Rebootul o aduce pe Sophie Turner în rolul Larei Croft, deschizând un nou capitol pentru celebra franciză de jocuri video, potrivit Variety.

O nouă Lara Croft pentru o nouă generație

Serialul, intitulat Tomb Raider, a primit undă verde din partea Prime Video în mai 2024 și se află în prezent în producție.

Distribuirea lui Sophie Turner a fost anunțată mai târziu în același an, confirmând-o drept cea mai recentă actriță care preia rolul aventurierei emblematice.

Lara Croft a mai fost adusă pe marele ecran de Angelina Jolie și Alicia Vikander, fiecare definind personajul pentru generații diferite.

Noua serie își propune să reintroducă personajul într-un format de televiziune, extinzând povestea dincolo de lungmetraje.

Echipă creativă și distribuție de top

Rebootul este condus creativ de Phoebe Waller-Bridge, cunoscută mai ales pentru serialul Fleabag, în calitate de creator, scenarist și producător executiv.

Chad Hodge se alătură ca showrunner, iar Jonathan van Tulleken este regizor și producător executiv.

Distribuția îi include pe Sigourney Weaver, Jason Isaacs, Jack Bannon, Celia Imrie, alături de alte nume din industrie.

Producția este susținută de Amazon MGM Studios, Crystal Dynamics, Legendary Television și Story Kitchen.

Continuarea unei moșteniri legendare din gaming

Jocul original Tomb Raider a debutat în 1996, transformând rapid-o pe Lara Croft într-un simbol global al jocurilor de acțiune.

Franciza s-a extins prin numeroase continuări, ediții remasterizate și titlul din 2018 „Shadow of the Tomb Raider”.

Două jocuri noi sunt deja programate pentru 2026 și 2027, semnalând o relansare amplă a universului.

Seria Prime Video este concepută să se alinieze acestui val de revitalizare, adaptând personajul pentru publicul contemporan.

Proiectul face parte din strategia Amazon de a aduce pe ecran mari francize din lumea jocurilor video.

Cu filmările în desfășurare, serialul se poziționează drept o adaptare de referință, care îmbină acțiunea, mitologia și poveștile centrate pe personaje.

Niciodată în istoria Dakarului nu a existat o diferență atât de mică între primul și al doilea loc.

În ajunul celei de-a treisprezecea și ultimei etape a Raliului Dakar 2026, care a avut loc sâmbătă dimineață la Yanbu, victoria lui Ricky Brabec părea o concluzie previzibilă. Pilotul american Honda a început cursa cu un avans de aproape patru minute față de Luciano Benavides în clasamentul general, cu scopul de a-și apăra avantajul pe un traseu de puțin peste 100 km.

În schimb, în mod incredibil, rezultatul raliului saudit a fost complet răsturnat în favoarea pilotului argentinian KTM, cu o întorsătură senzațională în etapele finale.

Eroarea fatală a lui Brabec

În etapele finale ale cursei, Brabec a comis o eroare de navigație. I-a oferit sud-americanului o oportunitate neașteptată de a reduce diferența. Astfel, Benavides a reușit să-și depășească rivalul direct chiar înainte de linia de sosire, terminând cu doar 2 secunde înaintea lui.

Niciodată în istoria Dakarului nu a existat o diferență atât de mică între primul și al doilea loc în clasamentul general.

Un episod senzațional care a adus o altă victorie familiei Benavides. Înainte de acest succes, fratele său mai mare, Kevin, câștigase în 2021 și 2023, în timp ce pentru Luciano aceasta este prima victorie din carieră.

A fost o pilulă amară de înghițit pentru Brabec și Honda, care au ocupat podiumul cu americanul pe locul al doilea și Tosha Schareina pe locul al treilea.

În etapa finală, câștigată de Edgar Canet pe KTM, Benavides a încheiat pe locul al doilea, cu doar 6 secunde după învingător, în timp ce Brabec a terminat pe locul 10, la 3 minute și 28 de secunde.

În clasamentul general final, Luciano Benavides a încheiat cu un timp total de 49h 00′ 41″, urmat de Ricky Brabec la doar 2 secunde (49h 00′ 43″), și Tosha Schareina pe locul al treilea, la 25 de minute și 12 secunde.

„Și uite așa, încet-încet, visul hollywoodian al lui Ilie Bolojan de a intra în istorie pe un cal alb, ca fiind eroul care a dus cruciada împotriva deficitului, se cam duce pe apa sâmbetei. Realitatea ultimelor luni pare să-l distribuie într-un alt rol: cel al lui Jupuitu din Moromeții. Cu un alt Ilie, coleg de platou. Mult mai celebru ca el. Ilie Moromete”, a scris Mihai Fifor pe Facebook. Social-democratul e de părere că „România lui Bolojan începe să semene tot mai mult cu un Moromete colectiv”. „<N-am!>, îi spune Ilie Moromete lui Jupuitu, ridicând din umeri. <Păi tu ce crezi, că noi fătăm bani?>”. Potrivit lui Fifor, ultimele cifre oficiale comunicate de INS arată ceea ce numai Bolojan refuză să vadă. Cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani „Cea mai puternică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. De la învestirea noului Guvern, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu net a scăzut în continuu”. Institutul Național de Statistică anunță că în luna noiembrie 2025 puterea de cumpărare a salariului net a scăzut cu 5,1%. A cincea lună consecutivă de scădere, iar decembrie 2025 și ianuarie 2026 nu pot fi decât mai rău, arată Fifor. „Suntem singura țară din Uniunea Europeană care se prăbușește în ritmul acesta. Inflație de peste 10%, taxe și impozite majorate, prețuri urcate până la cer, o economie frânată și un refuz sinucigaș de a adopta vreo măsură de relansare economică”, adaugă deputatul. „Cam asta e fotografia României la început de an. Sărăcită. Fără buget. Și cu amenințarea unei noi asumări. Alt pachet de <reformă> cu barda. Alte tăieri. De data asta, cu 10% din cheltuielile cu salariile la central și 30% la local. Tai sau dai afară. Așa se traduce, pe scurt, reforma lui Ilie Bolojan. Dar știi ceva, nea Ilie? Vrei sprijin pentru asumare pe pachetul trei fără măsurile de stimulare economică ale PSD? N-am! Tăieri de venituri și concedieri fără nimic în loc? N-am! Alte creșteri de taxe? N-am! Nu ne căuta pentru că răspunsul nostru va fi același: n-am! Și obișnuiește-te să auzi asta tot mai des, nea Ilie. Pentru că, deocamdată, românii strâng din dinți și vă tratează cu umor. Haz de necaz se numește. Dar…” – conchide Fifor.

Melbourne Park este terenul său preferat, unde a câștigat 10 titluri. În ciuda reducerii numărului de participări la turnee în ultimii ani, marele jucător sârb rămâne încrezător că poate concura în continuare cu cei mai buni și nu este pregătit să renunțe la sport, conform AFP.

„Sincer să fiu, încă îmi trăiesc visul”, a declarat fostul număr unu mondial în ajunul primului turneu de Grand Slam al anului.

„Este pasiunea și dragostea pentru acest sport. Este interacțiunea cu oamenii. Este energia pe care o simți când intri pe teren”.

„Acel val de adrenalină este aproape ca un drog”

„Acel val de adrenalină este aproape ca un drog”, a mărturisit Djokovic.

„Cred că mulți dintre sportivii de top din diferite discipline sportive pot înțelege acest lucru. Cel puțin, i-am auzit vorbind despre asta. Este atât de captivant, știi, sentimentul de a concura”.

Rivalii săi de lungă durată, Roger Federer și Rafael Nadal, și-au agățat rachetele în cui. Djokovic a spus că este întrebat constant când se va alătura lor.

„Am fost întrebat de multe ori când va veni momentul să mă retrag, dar nu vreau să vorbesc sau să mă gândesc la asta încă, pentru că sunt aici, concurez”, a spus el.

„Când va veni momentul și voi fi pregătit mental, vă voi spune și atunci vom putea discuta cu toții despre turneul de adio”.

„Dar, în acest moment, sunt încă număr patru mondial, concurez la cel mai înalt nivel și simt că nu este nevoie să atrag atenția asupra acestei discuții”, a conchis Djokovic.

Jucătorul sârb este pe cale să participe la Australian Open în spatele campionului en titre Jannik Sinner și al liderului clasamentului Carlos Alcaraz, dar rămâne unul dintre favoriții competiției.

Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta presa țările NATO să își mărească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB și amenința că va retrage sprijinul SUA din Ucraina, reiese dintr-o analiză The Guardian.

De asemenea, au dat un răspuns discret la aventurismul SUA în străinătate, inclusiv capturarea și extrădarea lui Nicolás Maduro din Venezuela.

Servilismul s-a manifestat adesea în public. Diversi lideri europeni s-au întrecut în a-și asuma rolul de „șoptitor al lui Trump”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i s-a adresat în mod scandalos cu apelativul „tati” la un summit din iunie anul trecut.

Dar cererile repetate și din ce în ce mai belicoase ale lui Trump ca Danemarca să-i cedeze sau să-i vândă Groenlanda semi-autonomă au declanșat una dintre cele mai mari crize din istoria parteneriatului transatlantic.

„Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”

„Ambiția președintelui este pe masă”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, pentru Fox News.

„Desigur, avem limitele noastre. Suntem în 2026, se fac schimburi comerciale cu oameni, dar nu se fac schimburi comerciale cu oameni”.

După o întâlnire de o oră cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat, Marco Rubio, Rasmussen și ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, aveau fețele posomorâte, fumând țigări în fața clădirii executive Eisenhower din Washington DC.

„În ceea ce privește Groenlanda, europenii au găsit o linie roșie pe care vor să o respecte cu adevărat”, a declarat Kristine Berzina, cercetătoare senior la German Marshall Fund pentru apărarea SUA și securitatea transatlantică.

„Tot restul a fost supus negocierilor, dar situația Groenlandei este diferită, deoarece se pune problema suveranității și se pune problema dacă Europa este capabilă să se apere în ceea ce privește propriul teritoriu, propriile drepturi”.

Europa se afla însă într-o „poziție diplomatică dezavantajoasă” din cauza dependenței sale de SUA în materie de securitate, a declarat fostul prim-ministru al Letoniei, Krišjanis Kariņš. „Din păcate, Europa nu se află într-o poziție puternică pentru a se opune cu fermitate”, a spus el. „La sfârșitul zilei, Europa încă are nevoie de SUA”.

Presiunea asupra Danemarcei și Groenlandei, enormă

Presiunea asupra oficialilor din Danemarca și Groenlanda a fost enormă. La o zi după întâlnirea cu oficialii americani, Motzfeldt, vizibil emoționată, a declarat că a fost copleșită de ultimele zile de negocieri.

„Danemarca a fost întotdeauna un aliat bun al SUA”, a spus Marisol Maddox, cercetător senior la Institutul de studii arctice al Universității Dartmouth.

„Deci, asta este și o parte din ceea ce face ca acest lucru să fie atât de extraordinar, este ca și cum te-ai duce la cel mai bun prieten al tău și l-ai pălmui la întâmplare. Nu există nimic care să provoace acest lucru”.

Interesul lui Trump pentru achiziționarea insulei a crescut de când prietenul său de lungă durată, Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice Estée Lauder, i-a sugerat acest lucru pentru prima dată în 2019. Casa Albă a declarat că principala sa preocupare este securitatea națională, dar Trump a recunoscut că și ego-ul joacă un rol important. El a declarat săptămâna trecută pentru New York Times că deținerea Groenlandei este „ceea ce simt că este necesar din punct de vedere psihologic pentru a avea succes”.

Vineri, Trump a amenințat că va impune tarife țărilor care nu „se alătură” ambiției sale de a anexa Groenlanda.

Europa răspunde cu trupe

Europa a răspuns încercând să submineze argumentul administrației Trump potrivit căruia Groenlanda este insuficient protejată împotriva unui potențial atac rus sau chinez. Un mic contingent militar francez a sosit joi pe insulă, ca parte a unei desfășurări limitate care include trupe din Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Țările de Jos și Marea Britanie.

„Apărarea și protecția Groenlandei sunt o preocupare comună pentru întreaga alianță NATO”, a declarat prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris joi SUA ca un aliat și partener în cadrul discuțiilor privind situația Groenlandei. Ea a prezentat modul în care UE încearcă să consolideze sprijinul acordat insulei, menționând deschiderea unui birou în Nuuk și propunerea de a dubla ajutorul financiar al UE.

„Groenlanda poate conta pe noi, din punct de vedere politic, economic și financiar”, a declarat ea reporterilor.

Iubirea este adesea văzută ca fundamentul relațiilor de durată, însă psihologii susțin că nu este suficientă de una singură.

Ceea ce determină cu adevărat dacă o relație rezistă este o abilitate emoțională mai puțin discutată: capacitatea de a „metaboliza” ruptura, fără a fugi rapid de disconfortul pe care îl aduce, potrivit Forbes.

Ce înseamnă cu adevărat ruptura într-o relație

O ruptură este orice moment în care conexiunea emoțională se fisurează, chiar și pentru scurt timp.

Poate lua forma unui ton tăios, a unei absențe emoționale, a unei neînțelegeri sau a unui sprijin ratat.

Cele mai multe rupturi sunt mici și cumulative, devenind dăunătoare doar atunci când sunt ignorate sau sau lăsate nerezolvate.

Cuplurile care ocolesc aceste momente spun adesea că se simt distante, deși încă se iubesc.

Cele care procesează rupturile descriu conflictul ca fiind dificil, dar în cele din urmă constructiv.

A metaboliza ruptura înseamnă a rămâne prezent în disconfortul emoțional suficient de mult încât acesta să fie înțeles și integrat.

În loc să încerce să facă durerea să dispară rapid, partenerii lasă timp ca sensul ei să se contureze înainte de a merge mai departe.

Cele trei abilități din spatele metabolizării rupturii

Psihologii descriu trei capacități esențiale implicate în acest proces.

Prima este abilitatea de a rămâne prezent emoțional, fără escaladare sau retragere.

A doua este tolerarea impactului propriilor acțiuni fără a apăra imediat intenția.

Aceasta presupune recunoașterea modului în care ceva a fost resimțit, chiar dacă răul nu a fost intenționat.

A treia este amânarea închiderii emoționale până când ambii parteneri simt că tensiunea s-a domolit și că au fost cu adevărat înțeleși.

Aceste abilități cer autocontrol emoțional și reglarea sistemului nervos, fiind mult mai solicitante decât scuzele rapide.

De ce oamenii se grăbesc spre rezolvare

Graba de a încheia un conflict pare adesea maturitate sau iertare.

Din punct de vedere psihologic, ea este frecvent alimentată de disconfortul față de incertitudine, frică sau rușine.

Studiile arată că tensiunea nerezolvată activează răspunsuri de amenințare în sistemul nervos.

Pentru unii, anxietatea împinge către nevoia de reasigurare imediată.

Pentru alții, rușinea generează scuze premature menite să evite autocritica.

În timp, aceste armistiții fragile se acumulează și înlocuiesc repararea autentică cu evitarea emoțională.

De ce această abilitate contează mai mult decât iubirea

Iubirea motivează grija, dar nu garantează capacitatea de a rămâne prezent în fața durerii.

De fapt, iubirea poate face ruptura mai greu de tolerat, deoarece miza emoțională este mai mare.

Capacitatea de a metaboliza ruptura permite relațiilor să supraviețuiască dezamăgirii și diferențelor.

Ea conduce la mai multă încredere, reparare sigură și o intimitate care poate susține disconfortul.

În cele din urmă, această abilitate transformă conflictul dintr-o amenințare într-o oportunitate de creștere.

„Serviciile noastre de informații raportează că Rusia pregătește noi atacuri masive”, a declarat Zelenski. Declarația a fost făcută în timpul discursului său nocturn, citat de Kyiv Independent.

El a adăugat că Ucraina colaborează strâns cu aliații săi. A cerut continuarea asistenței militare, în special a sistemelor de apărare aeriană și a rachetelor.

„Discutăm deschis cu partenerii noștri atât despre rachetele de apărare aeriană, cât și despre sistemele de care avem atâta nevoie”, a declarat Zelenski.

„Aprovizionarea este insuficientă. Încercăm să accelerăm lucrurile și este esențial ca partenerii noștri să ne asculte”.

Milioane de ucraineni fără căldură și electricitate

Avertismentul vine în contextul în care Ucraina se confruntă cu o criză energetică tot mai gravă, după repetatele atacuri cu rachete și drone rusești asupra rețelei electrice a țării.

Atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat milioane de oameni din toată țara, inclusiv din capitală, fără căldură și electricitate fiabile, în condițiile temperaturilor înghețate de iarnă.

În Kiev și în alte orașe mari, temperaturile au rămas cu mult sub zero. Temperaturile maxime abia depășesc minus 10 grade Celsius. Încălzirea a fost redusă la minim în multe zone. Întreruperile frecvente și neprogramate ale energiei electrice au limitat capacitatea locuitorilor de a găsi surse alternative de căldură.

Zelenski a solicitat o presiune internațională sporită asupra Rusiei, afirmând că tăcerea globală nu ar face decât să prelungească războiul.

„Cheia este ca lumea să nu rămână tăcută în această privință”, a spus el.

„Războaiele nu se termină fără presiune. Și tocmai pentru că presiunea este insuficientă, rușii fac toate acestea”.

Din octombrie 2025, forțele ruse au vizat 11 centrale hidroelectrice, 45 de centrale termice și electrice majore, 49 de centrale termice și 151 de substații electrice din întreaga țară, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Afirmația președintelui american Donald Trump că administrarea de paracetamol în timpul sarcinii este asociată cu autism la copii a fost demontată de o amplă analiză, scrie Politico.

Cercetătorii spun că noul studiu publicat sâmbătă ar trebui să liniștească femeile care au nevoie să utilizeze aceste analgezice.

Anul trecut, Trump a avertizat femeile însărcinate să nu utilizeze Tylenol — denumirea comercială a paracetamolului în SUA — în timpul sarcinii. Trump spunea că utilizarea acestuia „poate fi asociată cu un risc foarte crescut de autism”.

MAHA a divizat politicienii și experții în sănătate

Poziția a fost susținută de republicani, care au promovat mișcarea MAHA (Make America Healthy Again – Să facem America din nou sănătoasă), condusă de secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr. Dar aceasta a divizat politicienii și experții în sănătate de pe ambele maluri ale Atlanticului și a creat confuzie în rândul cetățenilor.

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a dispus adăugarea unui nou avertisment de siguranță pe prospectele Tylenol. Agenția Europeană pentru Medicamente a declarat la momentul respectiv că nu există dovezi care să indice o legătură între utilizarea paracetamolului în timpul sarcinii și autism.

Profesioniștii din domeniul medical și-au exprimat îngrijorarea că femeile însărcinate nu vor avea niciun tratament pentru febră sau durere și ar putea fi blamate pentru creșterea incidenței autismului în ultimele decenii.

Analiză a 43 de studii

Acum, o amplă analiză a 43 de studii, publicată în The Lancet Obstetrics, Gynaecology & Women’s Health, a constatat că nu există dovezi ale unei legături.

„Nu am constatat o creștere semnificativă din punct de vedere clinic a riscului de autism sau dizabilitate intelectuală la copiii ale căror mame au luat paracetamol în timpul sarcinii”, a declarat Asma Khalil, consultant obstetrician și specialist în medicina fetală la Spitalul St George din Londra, care a condus studiul.

„Mesajul important pentru milioane de femei însărcinate este faptul că, de fapt, paracetamolul este sigur de utilizat în timpul sarcinii”, a adăugat ea.

„Rămâne prima linie de tratament pe care o recomandăm dacă femeia însărcinată are dureri sau febră în timpul sarcinii”.

Deși studiile anterioare sugerau o mică asociere între paracetamolul în timpul sarcinii și riscul crescut de autism și ADHD, cercetătorii de la Lancet au afirmat că acestea se bazau adesea pe studii susceptibile de prejudecăți.

Administrația SUA cita un studiu publicat vara trecută, care a descoperit o legătură între paracetamolul administrat în timpul sarcinii și incidența crescută a tulburărilor de dezvoltare neurologică (NDD).

„Dar în această analiză „există mai multe studii vulnerabile la prejudecăți”, a spus Khalil.

Studiile cu cele mai riguroase metode de cercetare

Analiza dovezilor efectuată de The Lancet s-a concentrat în schimb pe studiile cu cele mai riguroase metode de cercetare. Este vorba despre cele cu risc scăzut de prejudecăți, cele cu comparații între frați și cu o perioadă de urmărire de cel puțin cinci ani — și nu a găsit nicio legătură.

În special, studiile de comparație între frați permit cercetătorilor să compare copiii născuți de aceeași mamă, care a luat paracetamol doar în timpul uneia dintre sarcini. Acestea iau în considerare factorii genetici comuni, familia comună și caracteristicile parentale pe termen lung.

„Constatările noastre sugerează că legăturile raportate anterior pot fi explicate mai degrabă prin predispoziția genetică sau alți factori materni, cum ar fi febra sau durerea subiacentă, decât printr-un efect direct al paracetamolului în sine”, a spus Khalil.

Experții în sănătate publică, EMA și Comisia Europeană, s-au opus poziției lui Trump anul trecut, argumentând că nu există dovezi care să o susțină.

„Deși impactul anunțului de anul trecut a fost semnificativ, sper că rezultatele acestui studiu vor pune capăt acestei chestiuni”, a declarat Grainne McAlonan, profesor de neuroștiințe translaționale la King’s College London.

„Femeile însărcinate nu au nevoie de stresul de a se întreba dacă medicamentul cel mai frecvent utilizat pentru durerile de cap ar putea avea efecte de lungă durată asupra sănătății copilului lor”, a spus McAlonan.

Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități.

În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico.

Protestele se sting după represiunea violentă

Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic.

Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică.

În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viața cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricțiilor continue de internet.

Autoritățile iraniene nu au recunoscut apariția unor noi tulburări în alte regiuni ale țării.

Cleric radical cere execuții și îl avertizează pe Trump

În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți.

În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine.

El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător.

Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”.

Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate.

Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului.

Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului.

Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului.

Trump arată reținere pe fondul creșterii bilanțului victimelor

Donald Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților.

El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe.

Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran.

Diplomație regională și presiune din opoziție

Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni.

Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină.

Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.

Cercetătorii de la Universitatea din Lancashire au examinat 73 de studii cu aproape 5.000 de adulți cu depresie. Exercițiile fizice au fost comparate cu absența tratamentului, cu psihoterapii și cu medicamente antidepresive, notează El Economista.

Efect similar cu psihoterapia, mai puține efecte secundare

Studiul confirmă că exercițiul fizic aduce un beneficiu moderat în reducerea simptomelor depresive, în comparație cu lipsa terapiei.

Față de psihoterapie, activitatea fizică are un efect similar asupra simptomelor depresive. În comparație cu medicamentele antidepresive, exercițiul are de asemenea un efect similar, dar cu dovezi mai puține.

Depresia afectează 280 de milioane de persoane în întreaga lume. Exercițiul fizic devine astfel una dintre cele mai benefice alternative, datorită caracterului său economic și accesibil pentru toți.

Efectele secundare au fost rare. Participanții la exerciții fizice au raportat ocazional leziuni musculo-scheletice, în timp ce cei care luau antidepresive au avut oboseală și probleme digestive.

Exercițiile ușoare, mai benefice decât cele intense

Andrew Clegg, autorul principal al revizuirii, subliniază că exercițiul fizic funcționează bine pentru unele persoane, dar nu pentru toate.

„Este important să se găsească strategii pe care oamenii sunt dispuși să le urmeze și pe care sunt capabili să le mențină”, a declarat Clegg.

Exercițiile fizice ușoare până la moderate ar putea fi mai benefice decât cele intense. Deși nu s-a identificat niciun exercițiu fizic superior celorlalte, programele de exerciții mixte și antrenamentul de forță au părut mai eficiente decât exercițiile aerobice singure.

Experții subliniază că dovezile sunt limitate, deoarece efectele pe termen lung nu sunt atât de clare. Participanții nu au fost monitorizați după tratament, ceea ce înseamnă că nu se știe dacă beneficiile persistă în timp.

„Dacă vrem să aflăm care funcționează cel mai bine, pentru cine și dacă beneficiile durează în timp, sunt încă necesare studii mai ample și de înaltă calitate”, a conchis Clegg.

În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare.

Sancțiunile nu au împiedicat dezvoltarea Rusiei

Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027.

Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri.

Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale.

O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă.

3.000 de roboți curieri până la sfârșitul anului

Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000.

Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi.

Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă.

Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.

Sienna Rose are o ascensiune spectaculoasă pe Spotify. Trei dintre piesele sale se află în clasamentul Viral Top 50, iar una dintre ele a depășit cinci milioane de ascultări. Cu toate acestea, potrivit BBC, din ce în ce mai multe indicii sugerează că Sienna Rose ar putea fi un produs digital, nu un artist real.

Un ritm imposibil de lansări

Platforma Deezer, care a dezvoltat instrumente de detectare a muzicii generate de inteligență artificială, a transmis că mai multe piese și albume atribuite Siennei Rose sunt „detectate și marcate” ca fiind create de computer.

Există și alte semne. Artista nu are concerte, nu apare în interviuri și nu are videoclipuri. În doar două două luni, a lansat cel puțin 45 de piese pe platformele de streaming. Ritmul este considerat improbabil chiar și pentru artiști extrem de prolifici.

Urme digitale

Contul ei de Instagram, dezactivat între timp, conținea doar portrete foarte asemănătoare între ele, cu o lumină difuză și un aspect ireal, specific imaginilor generate de AI.

Și muzica sa ridică suspiciuni. Piesele sunt apropiate ca stil de soul-ul cu influențe jazz, iar ascultătorii spun că sunetul pare „prea perfect” și lipsit de variații. Unii au remarcat un șuierat constant în fundal, prezent în mai multe melodii – element asociat frecvent muzicii generate de aplicații AI.

„Amprenta” muzicii AI

Specialiștii spun că software-ul introduce erori invizibile pentru urechea umană, dar ușor de detectat matematic. Acestea funcționează ca o „amprentă digitală”, care poate indica dacă o piesă a fost creată cu inteligență artificială.

Pentru publicul larg, suspiciunile au apărut altfel. O parte dintre utilizatori au avut încă de la primele audiții impresia că „ceva nu este în regulă”, descriind muzica drept plăcută, dar „straniu de artificială”. Alții spun că, odată ce au aflat că ar putea fi vorba de AI, piesele li s-au părut „lipsite de suflet”.

Când vocea AI intră în topuri

Interesul pentru Sienna Rose a crescut rapid după ce una dintre piese a fost folosită într-o postare de pe Instagram de Selena Gomez. Melodia a fost retrasă ulterior, odată cu intensificarea întrebărilor legate de identitatea artistei.

Există și posibilitatea ca Sienna Rose să fie o persoană reală care își ascunde identitatea sau lansează muzică sub pseudonim. Totuși, cazul scoate la iveală o problemă mai amplă din industria muzicală.

Muzica generată de inteligența artificială devine tot mai greu de deosebit de cea creată de oameni și ajunge deja în topuri. Costurile sunt aproape zero, iar veniturile pot ajunge la mii de lire sterline pe săptămână, ceea ce face aceste proiecte extrem de atractive.

Operatorii de sistem avertizează că cererea tot mai mare generată de centrele de date AI ar putea duce la pene de curent programate în perioadele de vreme extremă, potrivit Futurism.

Creșterea cererii copleșește rețeaua

Pe Coasta de Est a SUA, operatorul non-profit PJM Interconnection afirmă că cererea de electricitate crește mai rapid decât capacitatea sistemului de a se adapta.

Potrivit The Wall Street Journal, PJM ar putea fi nevoită să introducă pene de curent rotative pentru a menține stabilitatea rețelei.

Astfel de întreruperi ar putea afecta până la 67 de milioane de persoane din 13 state, în timpul valurilor de căldură sau al episoadelor de frig sever.

Experții spun că centrele de date AI sunt în prezent principalul motor al noii cereri de energie electrică.

Centrele AI alimentează o creștere fără precedent

„Aceste facilități sunt, practic, responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii cererii”, a declarat John Quigley de la Universitatea din Pennsylvania.

PJM estimează că cererea de electricitate va crește cu aproape cinci procente anual în următorul deceniu.

O mare parte a acestei creșteri este concentrată în „Data Center Alley” din nordul Virginiei, unde doar în Ashburn există peste 150 de centre de date.

Firma de consultanță ICF International estimează că cererea de electricitate a SUA ar putea crește cu 25% până în 2030 și cu aproape 80% până în 2050.

De ce gospodăriile ar putea fi primele afectate

Problema este amplificată de ritmul lent în care noile centrale electrice înlocuiesc capacitățile vechi retrase din funcțiune.

Anul trecut, marile companii tech s-au opus propunerilor care le-ar fi obligat să își reducă consumul în perioadele de vârf.

Această opoziție a alimentat criticile venite din partea populației și a politicienilor, care susțin că gospodăriile vor suporta cele mai mari consecințe.

Creșterea prețurilor la energie este deja un subiect sensibil, agravat de îngrijorările legate de consumul de apă și poluarea asociate centrelor de date.

Soluții incerte, riscuri în creștere

PJM elaborează în prezent noi planuri pentru gestionarea cererii de vârf, însă acestea trebuie aprobate de utilități, producători de energie și companii tech.

Până la găsirea unui compromis, oficialii avertizează că penele de curent temporare ar putea deveni inevitabile în perioadele de cerere extremă.

Experții subliniază că cercetarea este de natură observațională, ceea ce înseamnă că nu dovedește că tulburările de somn cauzează direct bolile. Cu toate acestea, corelația este atât de puternică încât rezultatele nu pot fi ignorate, scrie Huffpost.

Potrivit psihologului clinic Daniella Marchetti, datele arată că incidența bolilor crește odată cu deteriorarea somnului. Nu poate fi considerată o simplă coincidență.

Cercetătorii britanici au analizat datele din baza UK Biobank. Au studiat starea de sănătate a zeci de mii de persoane. Persoanele cu obiceiuri de somn neregulate, adică cu tulburări de somn, sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de îmbolnăvire.

Tulburările de somn pot fi un teren propice pentru boli grave

Conform cercetării, bolile afectate acoperă aproape toate sistemele din corpul uman. Somnul deficitar poate fi asociat cu 172 de boli diferite, printre care tulburări metabolice, probleme cardiovasculare, afecțiuni neurologice și chiar boli respiratorii.

Experții spun că este deosebit de îngrijorător faptul că riscul de afecțiuni grave crește considerabil. Diabetul de tip 2, bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, anumite boli hepatice și renale și unele tulburări neurodegenerative pot fi consecințe ale somnului deficitar.

Problema este agravată de faptul că somnul de proastă calitate a devenit aproape obișnuit. Stresul constant, lumina albastră a smartphone-urilor și ecranelor, utilizarea rețelelor sociale până târziu în noapte, munca în ture și agitația constantă contribuie la perturbarea ceasului biologic.

Potrivit expertului în somn Dr. Martin L. Hopp, trăim într-o lume care nu se oprește niciodată. Somnul a fost considerat mult timp o odihnă pasivă, când de fapt este un proces biologic extrem de activ și vital.

Somnul profund „curăță” creierul

Cercetătorii au studiat modelul de somn perturbat. Include ore de culcare și de trezire neregulate, treziri frecvente în timpul nopții și somn fragmentat. Toate acestea perturbă ceasul intern al organismului, afectând echilibrul hormonal, funcția insulinei, sistemul imunitar și sistemul nervos.

Potrivit specialistului în somn Sarathi Bhattacharyya, persoanele cu apnee în somn au un risc crescut dovedit de hipertensiune arterială, boli de inimă și accident vascular cerebral.

Privarea cronică de somn și ritmurile neregulate de somn afectează și creierul. Pe termen lung, acestea pot fi asociate cu depresie, anxietate, pierderi de memorie și chiar boli precum Alzheimer sau demența. În timpul somnului profund, creierul „curăță” substanțele nocive care pot avea consecințe grave dacă se acumulează în timp.

Potrivit experților, situația nu este fără speranță. Simplul fapt de a încerca să dormi regulat, de a te culca și de a te trezi aproximativ la aceeași oră în fiecare zi și de a reduce influențele stimulante înainte de culcare poate îmbunătăți considerabil sănătatea.

Dacă problemele de somn devin persistente, cercetările arată că una dintre cele mai eficiente soluții pentru tratarea insomniei este terapia cognitiv-comportamentală, care ajută la restabilirea unei relații sănătoase cu somnul.