MediaFax.ro

Pompierii din cadrul ISU Teleorman anunță că, miercuri dimineața, cu puțin după ora 8.00, au fost alertați de membrii unei barje aflate pe Dunăre, la km 606, în zona localității Islaz, de dispariția unui marinar.

Este vorba de un bărbat de circa 36 de ani.

Autoritățile au demarat o acțiune de căutare-salvare.

La fața locului se deplasează un echipaj de la Detașamentul Turnu Măgurele cu o barcă de salvare, un echipaj de la Poliția de Frontieră, cu o ambarcațiune, un echipaj SAJ Teleorman și echipele de scafandri ale ISU Teleorman și ISU Giurgiu.

Anunțul unui „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Europa și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat pe fondul unor dezacorduri profunde între capitalele europene și Washington privind Groenlanda și „Consiliul pentru Pace”, afirmă șase oficiali citați de Financial Times.

„Deocamdată nu se semnează nimic”, a spus un oficial. Un altul a explicat că statele europene nu pot trece cu vederea acțiunile lui Trump în Groenlanda în timp ce încearcă să avanseze pe alte dosare, precum Ucraina.

„Nimeni nu are chef, acum, să facă un mare spectacol în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un al treilea oficial, care a adăugat că disputa legată de Groenlanda și „Consiliul pentru Pace” a „eclipsat” subiectul Ucraina la întâlnirea din Alpi.

Trump a amenințat că va impune taxe vamale pentru opt state aliate din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda pentru un exercițiu militar. Oficialii europeni spun că situația a dus la cea mai serioasă criză transatlantică din ultimele decenii.

Totodată, invitația lansată de Trump pentru ca statele europene să se alăture „Consiliului pentru Pace” a stârnit îngrijorări, fiindcă ar putea marginaliza ONU în medierea conflictelor.

Președintele francez Emmanuel Macron a spus că nu va participa, invocând nelămuriri privind mandatul consiliului. Guvernul german a transmis că o „condiție prealabilă” ar fi ca organismul să fie „compatibil cu cadrele juridice internaționale existente”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că îi este „foarte greu să își imagineze” participarea într-un organism alături de Putin.

„Planul de prosperitate” este partea economică a unei propuneri de pace mai ample, negociate de SUA, Ucraina și capitalele europene, și ar trebui să asigure sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei după un eventual armistițiu.

Tensiunile pe tema Groenlandei au perturbat negocierile din această săptămână asupra documentului, au spus trei surse.

Potrivit FT, care citează șase oficiali, „planul de prosperitate” nu este abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară.

Zelenski a afirmat marți că planul este „foarte important”. Totuși, el a renunțat să meargă la Davos după un atac aerian masiv asupra Kievului, care a lăsat zone întinse fără apă, căldură și electricitate, în plin val de frig. Președintele Ucrainei a spus că va călători în Elveția numai dacă documentele privind garanțiile de securitate cu Statele Unite și planul de prosperitate vor fi gata pentru a fi semnate acolo.

Descoperirea îi surprinde chiar și pe specialiști și schimbă modul în care este privită inteligența animalelor domestice, considerate mult timp incapabile de astfel de comportamente, scrie El Pais.

Primele observații au fost făcute într-un mediu obișnuit, fără antrenament și fără intervenție umană. Veronika trăiește într-o gospodărie din Austria și nu a fost învățată să execute vreun comportament special.

Cercetătorii au observat că vaca alege obiecte din mediul ei, precum o perie sau un băț, și le folosește pentru a se scărpina în zone ale corpului la care nu poate ajunge altfel. Nu este vorba despre un gest întâmplător sau despre o mișcare reflexă.

Veronika modifică modul în care ține obiectul cu gura și îl adaptează în funcție de zona corpului. Pentru spate, folosește partea cu peri a periei, iar pentru zonele mai sensibile, precum abdomenul sau ugerul, alege partea netedă a obiectului.

Specialiștii spun că acest comportament presupune anticipare, coordonare și ajustare, elemente esențiale pentru definiția folosirii reale a uneltelor în etologie.

Până în prezent, folosirea intenționată și repetată a uneltelor fusese documentată clar doar la primate și la câteva specii de păsări, în special corvidele. Bovinele nu fuseseră niciodată incluse în această categorie.

În cazul Veronikăi, cercetătorii au documentat zeci de episoade similare, observate în mod constant și în condiții controlate. Comportamentul nu a fost izolat și nu a apărut o singură dată, ci s-a repetat în timp, cu variații în funcție de situație.

Acest lucru i-a determinat pe oameni de știință să concluzioneze că nu este vorba despre o coincidență, ci despre o abilitate cognitivă reală.

Echipa de cercetare de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena subliniază că Veronika nu creează unelte, dar este capabilă să selecteze obiecte, să le adapteze și să le folosească pentru a rezolva o problemă concretă, în acest caz disconfortul fizic.

Cercetătorii atrag atenția că astfel de comportamente ar putea exista și la alte animale domestice, dar nu au fost observate sau analizate suficient, din cauza prejudecăților legate de inteligența acestora.

Cazul Veronikăi ridică întrebări mai largi despre modul în care oamenii evaluează inteligența animalelor crescute pentru lapte sau carne. Studiul sugerează că mediul, experiența individuală și libertatea de mișcare pot juca un rol important în dezvoltarea unor comportamente complexe.

Pentru moment, Veronika rămâne un caz unic documentat științific, dar cercetătorii spun că descoperirea ar putea deschide drumul unor studii mai ample despre capacitățile cognitive ale bovinelor și ale altor animale domestice.

Comentariile Ministrului de Externe iranian, căruia invitația la Forumul Economic Mondial din Davos i-a fost revocată din cauza represaliilor sângeroase ale protestelor, vin în contextul în care un grup de portavioane ale SUA se îndreaptă spre vest, din Asia spre orientul mijlociu, potrivit Associated Press. 

Amenințările au fost făcute tocmai într-un articol de opinie publicat în Wall Street Journal. În cadrul materialului, ministrul iranian al Externelor a susținut că „faza violentă a tulburărilor a durat mai puțin de 72 de ore” și a încercat din nou să dea vina pe demonstranții înarmați pentru violențe.

Videoclipurile din Iran care au fost publicate, în ciuda blocării accesului la internet, par să arate că Securitatea a folosit, în repetate rânduri, focuri de armă pentru a ținti în protestatarii neînarmați, lucru pe care Araghchi nu l-a menționat.

În articolul său de opinie, ministrul de Externe al Iranului a precizat:

„Spre deosebire de reținerea de care a dat dovadă Iranul în iunie 2025, forțele noastre armate puternice nu vor ezita să riposteze cu toate mijloacele de care dispunem dacă vom fi din nou atacați”, a scris Araghchi, referindu-se la războiul de 12 zile declanșat de Israel împotriva Iranului în iunie.

„Nu este o amenințare, ci o realitate pe care simt nevoia să o transmit în mod explicit, deoarece, în calitate de diplomat și veteran, detest războiul”, a continuat el.

Ministrul de Externe de la Teheran a mai adăugat: „O confruntare totală va fi cu siguranță feroce și se va prelungi mult mai mult decât scenariile fanteziste pe care Israelul și reprezentanții săi încearcă să le vândă Casei Albe. Cu siguranță va cuprinde întreaga regiune și va avea un impact asupra oamenilor obișnuiți din întreaga lume”, a declarat el.

Comentariile oficialului de la Teheran se referă probabil la rachetele iraniene cu rază scurtă și medie de acțiune. Republica Islamică s-a bazat pe rachete balistice pentru a ataca Israelul în război și a lăsat nefolosită rezerva sa de rachete, care ar putea fi lansate pentru a ataca bazele și interesele americane din Golful Persic.

Țările din Orientul Mijlociu, în special diplomații din țările arabe din Golf, l-au îndemnat pe Trump, prin presiuni, să nu atace. Săptămâna trecută, Iranul și-a închis spațiul aerian, probabil în anticiparea unui atac.

USS Abraham Lincoln, portavionul cu propulsie nucleară a SUA, care se afla în Marea Chinei de Sud în ultimele zile, a trecut, marți, prin strâmtoarea Malacca, care maritimă care leagă Marea Chinei de Sud de Oceanul Indian, potrivit datelor de urmărire a navelor.

Un oficial al Marinei SUA, care a vorbit sub condiția anonimatului, a declarat că portavionul și cele trei distrugătoare care îl însoțeau se îndreptau spre vest.

Deși oficialii navali și alți oficiali din domeniul apărării nu au confirmat că grupul de atac al portavionului se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, direcția și poziția sa actuală în Oceanul Indian indică faptul că se află la doar câteva zile distanță de regiune.

Între timp, fotografiile militare publicate în ultimele zile au arătat sosirea avioanelor SUA F-15E Strike Eagles în Orientul Mijlociu și deplasarea forțelor militare cu un sistem de rachete HIMARS, de tipul celui utilizat cu mare succes de Ucraina după invazia rusă în 2022.

În ceea ce privește protestele din Iran, numărul morților a ajuns la cel puțin 4.519, iar peste 26.300 de civili au fost arestați, potrivit agenției americane de știri Human Rights Activists.

Spaniolul s-a impus în fața numărului 102 în clasamentul ATP cu 7-6(4), 6-3, 6-2.

Primul set a durat 78 de minute, fiind cel mai lung set din cariera lui Alcaraz la turneele de Grand Slam, scrie atptour.com.

Germanul, care a condus cu 3-1 în set și a salvat două puncte de break la 5-5, a construit mai târziu un avantaj de 4/3 în tie-break, înainte ca Alcaraz să câștige patru puncte consecutive.
Hanfmann, în vârstă de 34 de ani, care s-a logodit joi trecută la Melbourne, încerca să devină primul jucător din afara Top 100 al clasamentului ATP care îl învinge pe Alcaraz la un turneu major.

Hanfmann a fost afectat și de o aparentă accidentare la mușchii oblici, care a necesitat tratament din partea fizioterapeutului între seturile doi și trei.

Capul de serie numărul unu îl va întâlni în turul trei pe Michael Zheng sau pe Corentin Moutet.

Alcaraz este la două victorii distanță de a egala cel mai bun rezultat al său la Australian Open: sferturile de finală în fiecare din ultimii doi ani.

Jucătorul de 22 de ani încearcă să devină cel mai tânăr jucător din istorie care să realizeze Grand Slam-ul în carieră la simplu și cel mai tânăr din Era Open care să câștige șapte titluri majore la simplu.

Publicată în revista științifică PLOS One, cercetarea evidențiază că unii proprietari dezvoltă tulburare de doliu prelungit (Prolonged Grief Disorder – PGD). Această afecțiune se poate manifesta luni sau chiar ani după pierdere. Ea include simptome precum dor profund față de ființa dispărută, sentiment de gol interior, dificultăți de relaționare și probleme în desfășurarea activităților zilnice. După moartea unui animal de companie, mulți descriu senzația că „o parte din ei a dispărut”, mai scrie Euronews.

Studiul a analizat răspunsurile a 975 de adulți din Regatul Unit. Aproape o treime au trecut prin moartea unui animal de companie. Dintre aceștia, 7,5% prezentau criterii clinice pentru doliu prelungit. Este un procent similar cu cel întâlnit în urma pierderii unui prieten apropiat. Diferențele față de pierderea unui bunic, frate sau partener au fost reduse. Doar decesul unui părinte sau copil a generat rate mai mari de doliu sever.

Autorii studiului atrag atenția asupra faptului că durerea provocată de pierderea unui animal este frecvent minimalizată. Mulți proprietari se simt stânjeniți sau izolați atunci când își exprimă emoțiile. Societatea consideră adesea această pierdere „mai puțin importantă” decât moartea unei persoane. Interesant este că peste 20% dintre respondenții care au pierdut atât un animal, cât și o persoană, au declarat că dispariția animalului a fost cea mai dureroasă experiență.

Profesorul Philip Hyland, specialist în psihologie și autor al studiului, susține că aceste rezultate demonstrează clar relevanța clinică a doliului provocat de moartea unui animal. În prezent, diagnosticul de tulburare de doliu prelungit se aplică doar după pierderea unei persoane. Cercetătorii recomandă extinderea criteriilor medicale pentru a include și pierderea animalelor de companie, astfel încât persoanele afectate să poată beneficia de sprijin psihologic adecvat.

Pentru milioane de persoane, animalele de companie nu sunt doar prezențe în casă. Ele sunt membri ai familiei, surse de afecțiune, emoții și stabilitate. Studiul confirmă ceea ce mulți simt deja: durerea provocată de moartea unui animal este reală, puternică și nu ar trebui ignorată.

Partida din cadrul etapei a 4-a din Grupa L în FIBA Europe Cup are loc miercuri de la ora 20.30, la Zetra Arena din capitala Bosniei-Herțegovina.

Bosniacii au 2-1 la general și se situează pe locul al 2-lea în grupă. Echipa din Sarajevo a pierdut la diferență de 26 puncte în runda anterioară din competiție, la Reggio Emilia, acolo unde CSM-ul cedase în runda a 2-a la 31 de puncte.

CSM-ul are 1-2 la general și se situează pe locul 3. Roș-albaștrii au obținut prima victorie în TOP 16 chiar la precedenta apariție, consemnată săptămâna trecută la Oradea Arena, în compania lui KK Cedevita Junior Zagreb.

În confruntarea directă din tur, desfășurată pe 10 decembrie 2025, la Oradea Arena, KK Bosna a învins cu scorul de 84-79.

„Oradea nu a putut să conteze la antrenamente pe serviciile lui Kris Richard, jucător ce a absentat și la victoria cu reprezentanta Croației. El a efectuat deplasarea cu echipa, dar șansele ca acesta să fie pe parchet la ora meciului sunt minime. O decizie va fi luată în dimineața partidei”, transmit reprezentanții clubului orădean.

Conform acestora, miza jocului este uriașă pentru ambele protagoniste. O victorie pentru Bosna, asigură acestei echipe calificarea în playoff-ul FIBA Europe Cup. În schimb, o victorie a orădenilor ar putea schimba complet situația în cursa de calificare între primele opt echipe ale competiției.

Parteneriatul, numit Horizon1000, presupune colaborarea cu lideri africani pentru a stabili cum poate fi folosită cel mai bine inteligența artificială, relatează Reuters.

Proiectul va începe în Rwanda.

„În țările mai sărace, cu un deficit uriaș de personal medical și lipsite de infrastructură sanitară, inteligența artificială poate schimba jocul, extinzând accesul la îngrijiri medicale de calitate”, a declarat Gates într-o postare pe blog în care a anunțat lansarea inițiativei.

Cofondatorul Microsoft a descris în repetate rânduri AI drept una dintre cele mai importante tehnologii dezvoltate vreodată.

Fundația Gates are deja mai multe programe legate de inteligența artificială, iar Rwanda a înființat anul trecut, la Kigali, un hub de sănătate bazat pe inteligență artificială.

Horizon1000 își propune ca până în 2028 să ajungă la 1.000 de clinici de asistență medicală primară în mai multe țări, spune Gates.

Proiectul vine într-un moment în care multe state cu venituri mici se confruntă cu tăieri importante ale bugetelor de ajutor internațional. Gates a spus în decembrie că aceste reduceri au contribuit la prima creștere, în acest secol, a numărului de decese infantile care puteau fi prevenite.

Inteligența artificială ar putea fi deosebit de valoroasă în țările cu deficit de personal medical calificat, a afirmat Gates, menționând estimări potrivit cărora Africa subsahariană are un deficit de aproximativ șase milioane de profesioniști din domeniul sănătății.

Cazul a dezvăluit zeci de legături între partidul de Guvernământ al Japoniei și controversata Biserică sud-coreeană. Bărbatul, pe numele său, Tetsuya Yamagami a pledat vinovat pentru uciderea lui Abe în iulie 2022.

Procurorii au cerut închisoare pe viață pentru bărbat, în timp ce avocații săi au solicitat o pedeapsă de 20 de ani, invocând problemele sale ca fiu al unui adept al bisericii, potrivit Associated Press. 

Legislația japoneză autorizează pedeapsa cu moartea în cazurile de omor, dar procurorii nu o solicită de obicei decât dacă sunt ucise cel puțin două persoane.

Dezvăluirea legăturilor strânse dintre Partidul Liberal Democrat aflat la putere și biserică a determinat partidul să se distanțeze de biserică. De asemenea, a fost declanșate mai multe anchete care s-au încheiat cu retragerea statutului religios de scutire a impozitelor filialei japoneze a bisericii și cu dispunerea dizolvării acesteia.

În 8 iulie 2022, în Nara, fostul premier japonez care, la momentul crimei ocupa doar funcția de deputat, a fost împușcat în timp ce susținea un discurs electoral în fața unei gări. El a fost împușcat de două ori și a fost surprins de camerele de filmare ale jurnaliștilor, prăbușindu-se la pământ cu pieptul însângerat, murind aproape instant.

Tetsuya Yamagami a fost capturat chiar atunci. El a precizat că, inițial, avea în plan să-l ucidă pe liderul Bisericii Unificate, însă a schimbat țintele din cauza dificultății de a se apropia de liderul bisericii.

Bărbatul în vârstă de 45 de ani a pledat vinovat de crimă în procesul care a început în octombrie. Tribunalul districtual din Nara a confirmat verdictul și l-a condamnat pe Yamagami la închisoare pe viață, conform cererii procurorilor.

„Regimul israelian și-a transformat închisorile într-o rețea de lagăre de tortură pentru palestinieni, ca parte a unei ofensive coordonate împotriva societății palestiniene, cu scopul de a-i distruge existența”, a declarat directorul B’Tselem, Yuli Novak, într-un comunicat, scrie EFE.

Din 7 octombrie 2023 (când Israelul a înăsprit și mai mult condițiile de detenție ca represalii pentru atacul letal al milițiilor din Gaza asupra teritoriului său) până în ianuarie anul acesta, cel puțin 84 de palestinieni au murit în custodia israeliană.

B’Tselem subliniază că cifra reală ar putea fi 94, ținând cont de decesele neidentificate.

Între 1967 și 7 octombrie, 237 de persoane au murit în custodia israeliană, potrivit Comisiei pentru deținuți și foști deținuți a guvernului palestinian. Cu toate acestea, aproape o treime din decesele din ultimii 60 de ani au avut loc în acești doi ani.

Dintre acești 84, 50 erau din Gaza, 31 din Cisiordania ocupată, iar trei erau palestinieni care locuiau în Israel. Autoritățile israeliene dețin încă 80 de cadavre, se arată în raportul B’Tselem.

Unul dintre ei este Abdel Rahman Marii, originar din satul Qawarat Bani Hassan din Cisiordania. Avea 34 de ani când a murit după ce a fost bătut în închisoarea Megiddo (în nordul Israelului) pe 13 noiembrie 2023, a declarat presei mama sa, Aziza, în vârstă de 64 de ani.

„La începutul războiului (7 octombrie) m-a sunat și mi-a spus: «Ce mai faci, mamă? Dă-mi binecuvântarea ta, mamă; nu te voi mai putea vedea sau auzi, asta ne-au spus.» Și de atunci nu am mai auzit nimic de el”, spune ea în casa familiei, înconjurată de trei dintre copiii lui Abdel Rahman, în vârstă de șase, nouă și unsprezece ani.

Autoritățile israeliene l-au arestat pe 23 februarie 2023, la un punct de control militar din apropierea orașului Ramallah (centrul Cisiordaniei). Deși autoritățile susțin că arestarea sa s-a datorat faptului că a deschis focul asupra israelienilor cu o ocazie, familia sa susține că acesta trăgea pentru că era la vânătoare.

Marii și-a petrecut ultimele zile în izolare, conform mărturiei deținutului din celula alăturată. „Cei care au fost acolo și au fost martori ne-au spus că înainte de moartea sa striga: «Frate, frate, vino la mine. Frate, vino, mor, frate»”, a continuat mama sa.

Corpul său prezenta semne că fusese încătușat cu câteva zile înainte de moarte, precum și vânătăi pe partea stângă a pieptului, spate, fese, braț drept, coapsă, cap și gât. De asemenea, avea coaste rupte și stern fracturat, potrivit unui document de examinare medico-legală distribuit familiei.

Cauza exactă a morții sale nu a fost încă stabilită.

Conform datelor furnizate de Serviciul Penitenciar Israelian, începând cu septembrie 2025, închisorile adăposteau cel puțin 10.863 de deținuți palestinieni; dintre aceștia, 3.521 nu au niciun proces sau acuzații programate.

Există, de asemenea, 350 de minori și 48 de femei. Alți 1.492 sunt „condamnați din motive de securitate” condamnați de o instanță; 2.623 sunt considerați „combatanți ilegali” (gazați deținuți fără proces); și 3.227 sunt „deținuți din motive de securitate” ale căror proceduri judiciare sunt în curs de desfășurare fără condamnare.

„74% dintre minorii încarcerați au suferit acte de violență”, subliniază B’Tselem.

„Timp de șase zile, mi-au dat doar o sticlă de apă de la robinet pe zi și, de mâncat, doar un castravete și o bucată de pâine stricată pe care soldatul a călcat înainte să mi-o dea”, spune SS, eliberat pe 13 octombrie 2025, în cadrul celui mai recent armistițiu din Gaza și al schimbului de ostatici israelieni.

B’Tselem a reușit să adune mărturii de la unii dintre prizonierii și deținuții palestinieni eliberați în ultimul armistițiu, în ciuda tăcerii represive impuse de autoritățile israeliene cu privire la perioada petrecută de aceștia în închisoare.

În timpul conversației de la domiciliul familiei Marii, unul dintre anchetatorii de la B’Tselem își amintește avertismentul pe care serviciile de informații israeliene l-au dat unuia dintre bărbații eliberați: „Distanța pe care o veți păstra față de presă va fi distanța pe care o vom păstra și noi față de dumneavoastră”.

În ultimele săptămâni, la manifestațiile din Groenlanda și Danemarca a apărut frecvent sloganul „Make America Go Away” („Faceți America să plece”). Este practic o replică ironică la sloganul electoral al președintelui Donald Trump. Mesajul este afișat pe pancarte, dar mai ales pe șepci roșii aproape identice cu cele purtate de Trump. Diferența o face conținutul: nu unul care glorifică SUA, ci care respinge intențiile Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, mai scrie Il Post.

Creatorul șepcilor este Jesper Rabe Tonnesen, proprietar al unui magazin de haine vintage din Copenhaga. Pe lateral apare inscripția „Make America Go Away”, iar pe partea frontală se află sloganul „Nu det NUUK!”. Este un joc de cuvinte în daneză care combină expresia „Acum e destul” cu numele capitalei Groenlandei.

Primele modele au fost produse anul trecut, după declarațiile inițiale ale lui Trump privind achiziția Groenlandei. Pe atunci interesul public a fost redus. Situația s-a schimbat recent, pe fondul escaladării mesajelor dure din partea Casei Albe.

În contextul tensiunilor, șepcile s-au vândut în câteva zile, iar stocul inițial s-a epuizat. Tonnesen a anunțat că a comandat mii de unități suplimentare pentru a face față cererii. Pentru participanții la proteste, accesoriul nu este doar o glumă, ci o declarație politică și de identitate.

Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, a respins oficial, prin autorități și populație, orice idee de anexare la Statele Unite. În ultimele zile, pe insulă au sosit mici unități militare din mai multe state europene. Ele au fost oficial trimise pentru misiuni de cercetare, dar sunt considerate neoficial o măsură de descurajare. Ca reacție, Donald Trump a anunțat noi tarife comerciale împotriva acestor țări.

Dacă „Make America Great Again” promite prosperitate și renaștere, „Make America Go Away” transmite îngrijorarea față de revenirea politicilor de forță și extindere teritorială. În Danemarca și Groenlanda, acest slogan depășește statutul de simplu mesaj – a devenit un simbol al rezistenței într-un context geopolitic tot mai tensionat.

Demersul are loc în contextul unei licitații extrem de competitive pentru furnizarea de submarine moderne Marinei Regale Canadiene, competiție în care TKMS se confruntă cu o ofertă rivală venită din partea companiei sud-coreene Hanwha Ocean, potrivit Reuters.

CEO-ul TKMS, Oliver Burkhard, a declarat că negocierile depășesc strict domeniul apărării și includ potențiale investiții în metale rare, minerit, inteligență artificială (AI) și producția de baterii pentru industria auto. Potrivit acestuia, strategia urmărește construirea unui „pachet economic amplu” care să crească atractivitatea ofertei germane pentru autoritățile de la Ottawa.

Comanda pentru submarine este estimată la peste 10 miliarde de euro, însă valoarea totală a pachetului ar putea fi semnificativ mai mare, în funcție de angajamentele asumate în alte sectoare economice. Burkhard a confirmat discuții cu start-up-ul german Isar Aerospace, fără a divulga însă numele celorlalți parteneri implicați.

Un element-cheie al ofertei îl reprezintă așa-numitele obligații de compensare, angajamente financiare pe termen lung, care pot ajunge până la 30 de ani. TKMS analizează posibilitatea includerii investițiilor planificate în Canada în acest mecanism, o practică uzuală în contractele majore din domeniul apărării.

„Nu mai este vorba doar de submarine, ci de ceea ce este dincolo de ele”, a subliniat Burkhard, evidențiind importanța impactului economic pe termen lung pentru Canada.

Inițiativa reflectă eforturile mai largi ale Germaniei de a-și consolida cooperarea în domeniul apărării, pe fondul tensiunilor geopolitice globale. În acest context, Canada a anunțat că programul său de achiziție de submarine urmărește nu doar modernizarea capacităților navale, ci și maximizarea beneficiilor economice interne.

TKMS este cel mai mare producător mondial de submarine convenționale și deține aproximativ 70% din flota non-nucleară a NATO. Compania oferă submarinul din clasa 212CD, deja utilizat de Marina Norvegiană, în cadrul unei inițiative comune de modernizare.

Autoritățile canadiene sunt așteptate să ia o decizie finală în 2026, potrivit CEO-ului TKMS, care va reveni în Canada în luna martie pentru noi runde de negocieri.

„Potrivit autorităților competente, se așteaptă ca rata de schimb dolar-won să scadă la aproximativ 1.400 după o lună sau două”, a declarat Lee într-o conferință de presă, scrie Reuters.

Wonul a crescut după comentariile lui Lee, întărindu-se cu până la 0,5% până la 1.468,8 per dolar, după ce mai devreme în sesiune atinsese cel mai slab nivel din 24 decembrie, de 1.481,4.

„Cursul dolar-won a scăzut brusc, deoarece traderii au lichidat pozițiile lungi pe dolar în urma declarațiilor președintelui”, a declarat un trader local de valută.

Autoritățile sud-coreene au lansat diverse măsuri politice de la sfârșitul anului trecut pentru a susține moneda, care se situează în jurul minimelor din ultimii 16 ani, afirmând că deprecierea recentă nu este în concordanță cu fundamentele economice.

Lee a afirmat că politicile interne nu vor fi suficiente pentru a inversa deprecierea recentă a wonului, deoarece aceasta este oarecum corelată cu slăbiciunea yenului japonez, adăugând că wonul se descurcă comparativ mai bine.

„Vom continua să depunem eforturi pentru a găsi instrumente politice durabile care să stabilizeze cursurile de schimb”, a declarat Lee.

„Pentru a menține oferta de case unifamiliale pentru familiile americane și a crește șansele de a deveni proprietari de locuințe, politica administrației mele este ca investitorii instituționali mari să nu cumpere case unifamiliale care ar putea fi achiziționate de familii”, a declarat Trump în decret, scrie Reuters.

Trump, sub presiunea de a răspunde preocupărilor alegătorilor cu privire la accesibilitatea locuințelor înaintea alegerilor parlamentare din acest an, a promovat recent o serie de propuneri politice majore menite să stimuleze achiziționarea de locuințe și să reducă costurile de trai.

La începutul lunii ianuarie, Trump a ordonat Fannie Mae și Freddie Mac să cumpere obligațiuni ipotecare în valoare de 200 de miliarde de dolari pentru a reduce costurile locuințelor.

Ordinul lui Trump de marți îi impune administrației sale să promoveze vânzarea de locuințe către cumpărători individuali, să restricționeze programele federale care facilitează vânzarea de case unifamiliale către investitorii de pe Wall Street și să revizuiască achizițiile efectuate de investitorii mari.

Departamentul de Justiție și Comisia Federală pentru Comerț vor „revizui achizițiile efectuate de marii investitori din perspectiva practicilor anticoncurențiale și vor acorda prioritate aplicării legii împotriva anumitor practici ale investitorilor instituționali pe piața închirierii de case unifamiliale”, potrivit unei fișe informative publicate de Casa Albă. Ordinul instruiește agențiile federale să permită persoanelor fizice și altor investitori neinstituționali să cumpere proprietăți executate silit înaintea investitorilor.

Casa Albă va pregăti, de asemenea, recomandări legislative pentru a codifica politicile menite să împiedice investitorii instituționali mari să achiziționeze case unifamiliale.

Instituții de pe Wall Street, precum Blackstone, American Homes 4 Rent și Progress Residential, au cumpărat mii de case unifamiliale de când criza financiară din 2008 a dus la o val de executări silite ale caselor.

Până în iunie 2022, investitorii instituționali dețineau aproximativ 450.000 de case, sau aproximativ 3% din totalul caselor unifamiliale închiriate la nivel național, potrivit unui studiu realizat în 2024 de către Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală.

O mișcare a lui Trump de a viza proprietarii de pe Wall Street l-ar alinia cu democrații, care de ani de zile critică achiziționarea de case de către corporații, susținând că aceasta a contribuit la creșterea costurilor locuințelor, și au încercat fără succes să promoveze proiecte de lege pentru a combate această tendință.

Specialiștii în psihologie susțin că avantajele de a nu posta pe social media includ dezvoltarea unui puternic simț al validării interne.

Atunci când oamenii nu caută constant aprecieri și comentarii online, ei își bazează stima de sine pe realizările personale și valorile proprii. Astfel, proiecte simple precum grădinăritul sau activitățile creative pot aduce satisfacție fără nevoie de confirmare externă.

Un alt beneficiu major este capacitatea de a menține limite sănătoase. Persoanele care nu postează pe rețelele sociale își protejează viața privată, evitând ceea ce psihologii numesc „tulburări ale granițelor personale”. Aceasta se traduce printr-un echilibru între viața publică și cea intimă, fără presiunea de a împărtăși totul online.

Autenticitatea și acceptarea de sine sunt caracteristici definitorii ale celor care renunță la postări constante. Ei nu simt nevoia de a-și construi o versiune idealizată online, evitând astfel comparațiile sociale care pot provoca anxietate și nemulțumire. În plus, studiile arată că aceste persoane prioritizează relațiile reale, investind timp în conversații și experiențe offline.

Abținerea de la social media contribuie și la protecția sănătății mintale. Persoanele care nu postează se feresc de stresul provocat de cyberbullying, competiția pentru „like-uri” și presiunea constantă a comparațiilor sociale. Ele se concentrează pe prezent, bucurându-se de momente autentice fără a căuta validare externă.

Psihologia confirmă ceea ce mulți observă în viața reală. Avantajele de a nu posta pe social media nu sunt doar despre discreție, ci și despre încredere, autonomie și bunăstare emoțională.

Dominic Fritz, președintele USR, a explicat într-un interviu exclusiv pentru G4Media principalele obiective ale partidului în cadrul acestor negocieri.

„Acest buget va fi în continuare un buget de disciplină bugetară. Și disciplină bugetară înseamnă o scădere a cheltuielilor de administrație”, a declarat Fritz.

Liderul USR a precizat că reforma administrativă este prioritatea zero pentru eficientizarea statului și pentru reducerea risipelor, în special în structurile deconcentrate ale ministerelor, unde există numeroase instituții și oficii locale cu funcționari, șoferi și sinecuri politice.

„Cei mai importanți, din punctul nostru de vedere, sunt pașii concreți pentru reformă administrativă în ministere și structurile deconcentrate, care acum au în toate județele tot felul de instituții, oficii, toți cu șoferi. De multe ori, acestea sunt sinecuri politice. Aici vedem un mare potențial de eficientizare a statului”, a explicat Dominic Fritz.

Un alt obiectiv major vizat de USR se referă la companiile de stat. Partidul susține vânzarea unor pachete minoritare și închiderea anumitor companii care reprezintă „găuri negre” pentru buget, pentru a aduce mai mulți investitori privați și know-how privat în aceste societăți. Fritz a menționat că este vorba despre participări minoritare, nu despre vânzarea integrală a companiilor.

„De la Hidroelectrica până la Romgaz, în foarte multe cazuri putem să creștem acțiunile minoritare. Sunt și companii mai mici, inclusiv pe partea de apărare, unde ar fi de bun augur să facem parteneriate cu alte firme europene, să investească sau să facă joint ventures cu companiile noastre”, a explicat Fritz.

Președintele USR a subliniat că fondurile recente aprobate prin programul SAFE, în valoare de 16,8 miliarde de euro, reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea industriei de apărare din România. Cu toate acestea, el avertizează că aceste investiții nu vor fi eficiente dacă industria rămâne blocată în structuri rigide, fără implicare privată și know-how modern.

„O bună parte din acești bani trebuie să ajungă în industria de apărare în România, dar asta nu se poate întâmpla dacă această industrie rămâne la fel de încremenită cum este acum. Avem nevoie de mai mult know-how privat”, a concluzionat Dominic Fritz.

Fritz a clarificat în interviu că impactul real asupra cetățenilor a fost mai mare decât sugerează procentul inițial de 79%, din cauza eliminării unor scutiri importante aplicate anterior.

„Trebuie să vă corectez: nu au crescut doar cu 79%. A crescut valoarea metrului pătrat de bază cu 79%, dar în același timp s-au eliminat scutirile care se dădeau pentru vârsta imobilului. Unii au avut scutire de 50%, deci pentru ei creșterea este și mai mare”, a explicat Dominic Fritz.

Liderul USR a evidențiat că aceste ajustări erau necesare de mult timp, iar evaluarea actualizată a metrului pătrat la aproximativ 300 de euro reflectă realitatea pieței imobiliare din orașele mari. În termeni absoluți, impozitele rezultate rămân moderate, chiar dacă la nivel național se simte șocul majorărilor.

„Dacă ne uităm la cifre absolute, chiar și acum vorbim de sume care sunt în general câteva sute de lei pentru un apartament în orașe mari”, a spus Fritz.

Președintele USR a oferit și date despre colectarea impozitelor, evidențiind un răspuns pozitiv din partea cetățenilor.

„Mai mulți oameni, față de anul trecut, au plătit rapid. La Timișoara, spre exemplu, în primele două zile, în jur de 10.000 de persoane și-au achitat taxele. Unii probabil s-au grăbit pentru a beneficia de bonusul de plată, care este valabil până în martie”, a explicat Fritz, adăugând că pentru majoritatea contribuabililor impozitele pe proprietate sau pe mașină nu reprezintă o povară financiară semnificativă.

În paralel, Dominic Fritz a punctat legătura dintre aceste taxe și necesitatea resurselor pentru comunități.

„Comunitățile locale au nevoie de mai multe resurse pentru a oferi servicii de calitate. Problema este că, din păcate, nu există momentan voință politică în coaliție pentru o reală reformă administrativă: să reducem numărul de UAT-uri, să optimizăm județele, astfel încât aparatul administrativ să fie mai eficient și banii să fie folosiți mai mult pentru investiții decât pentru salariile funcționarilor”, a afirmat președintele USR.

Fritz a subliniat că, deși majorările nu sunt populare, ele reprezintă un pas necesar pentru stabilitatea financiară a comunităților și pentru dezvoltarea serviciilor publice la nivel național.

Întrebat dacă șeful statului român ar trebui să accepte o astfel de invitație, președintele USR, Dominic Fritz, a vorbit despre o decizie extrem de complicată, care nu poate fi luată în absența unor clarificări esențiale.

Liderul USR a subliniat că, în acest moment, cadrul de funcționare al acestui Consiliu este neclar, iar semnalele venite dinspre Washington indică o structură puternic controlată de președintele american.

„Este o întrebare foarte dificilă, pentru că încă sunt atât de multe neclarități în jurul acestui Consiliu. Așa cum e acum, pare că președintele Trump spune: facem acest Consiliu, dar până la urmă decid eu care este linia acestui Consiliu”, a declarat Dominic Fritz, într-un interviu exclusiv pentru G4Media.

În acest context, președintele USR a explicat de ce mai mulți lideri europeni invitați în această formulă au evitat să ofere un răspuns ferm, preferând o abordare rezervată și condiționată de reguli clare.

„Acesta este și motivul pentru care mai mulți europeni care au fost invitați spun că este o idee despre care putem să discutăm, dar haideți să ne mai uităm la regulament, la statut și la toate aceste detalii”, a precizat Fritz.

Dominic Fritz a avertizat că România nu își poate permite să acorde un „cec în alb” unei inițiative insuficient definite, mai ales într-un context geopolitic extrem de sensibil, marcat de conflicte și tensiuni majore între marile puteri.

„Nu cred că poate să existe un cec în alb”, a spus liderul USR.

Cu toate acestea, el a admis că orice mecanism care ar putea contribui real la reducerea tensiunilor internaționale merită analizat cu atenție, cu condiția respectării principiilor și intereselor României și ale aliaților săi.

„Orice ajută în acest moment să deescaladăm lucrurile cred că trebuie cântărit foarte bine”, a concluzionat președintele USR.

Întrebat pe această temă, într-un interviu exclusiv acordat G4Media, președintele USR, Dominic Fritz, a respins ideea unei rupturi, dar a recunoscut existența unui sentiment accentuat de vulnerabilitate în rândul statelor est-europene.

Potrivit acestuia, țările mici, în special cele din estul Europei, percep mult mai acut riscul unei slăbiri a alianțelor occidentale, într-un context geopolitic marcat de incertitudine și tensiuni.

„Cu siguranță, țările mici din Europa, și mai ales țările mici din estul Europei, se simt mai vulnerabile față de o prăbușire a acestei alianțe, care nu este doar una comercială, ci mai ales una de securitate”, a declarat Dominic Fritz.

În acest context, liderul USR a explicat de ce consideră justificată o abordare prudentă din partea reprezentanților statului român. El a susținut că poziționările publice trebuie atent calibrate, pentru a evita escaladări inutile într-un moment deja fragil.

„De aceea, eu prefer ca poziționările publice să fie mai degrabă conservatoare și cântărite din partea celor care reprezintă statul român, decât să se arunce într-o retorică care apoi escaladează și mai mult lucrurile”, a afirmat președintele USR.

Dominic Fritz a atras atenția și asupra faptului că nici la nivel european nu există, în acest moment, o linie unitară de discurs. El a indicat diferențele de ton și de nuanță dintre principalii lideri occidentali drept o dovadă a complexității situației actuale.

„Vedem că și din partea europenilor avem abordări foarte diferite. Dacă ne uităm la cum vorbește Emmanuel Macron, cum vorbește Friedrich Merz, cum vorbește Keir Starmer, sunt acolo nuanțări foarte, foarte importante”, a spus acesta.

În opinia sa, România nu ar trebui să încerce să se poziționeze prematur ca lider al unei tabere sau al unui curent de opinie în interiorul Uniunii Europene. O astfel de strategie ar fi riscantă, având în vedere contextul fluid și lipsa unor decizii clare la nivel internațional.

„Tocmai de aceea nu cred că ar fi sănătos acum să ne aruncăm noi și să fim lideri pentru vreo tabără”, a declarat Dominic Fritz.

Totuși, liderul USR a subliniat că această prudență nu trebuie confundată cu o distanțare de Uniunea Europeană. El a precizat că, atunci când momentul deciziilor va deveni inevitabil, România va trebui să își asume fără echivoc poziția.

„Când va veni momentul în care cărțile vor fi puse pe masă, va trebui să ne poziționăm. Iar această poziționare poate să fie doar alături de aliații noștri din Uniunea Europeană”, a conchis președintele USR.

Trump a fost întrebat în timpul conferinței de presă până unde ar merge pentru a obține Groenlanda.

„Veți afla”, a fost răspunsul său din trei cuvinte, scrie Independent.

Președintele SUA a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a obține teritoriul semi-autonom danez, dar liderii europeni, inclusiv Sir Keir Starmer, au declarat că nu cred că va duce la îndeplinire acest lucru.