Datele colectate de TrendForce și PCPartPicker arată amploarea crizei. O unitate de memorie RAM de 16 GB costa aproximativ 100 de dolari în octombrie. În prezent, același produs depășește 500 de dolari. Memoriile de 8 GB destinate telefoanelor mobile și-au triplat și ele prețul, ajungând la 150 de dolari per unitate, potrivit elEconomista.
Confirmarea vine de la Apple. Compania a anunțat joi un contract de furnizare DRAM cu Samsung pentru iPhone-ul pliabil, la prețuri duble față de cele anterioare.
Cele mai mari companii din lume au acceptat deja că nivelurile actuale de preț au venit pentru a rămâne.
De ce nu se produce pur și simplu mai multRăspunsul se află în trauma recentă a industriei. Pandemia a generat o cerere explozivă de memorie, iar piața a crescut cu 50% în doar doi ani. În 2022 a urmat o criză violentă. Comenzile s-au prăbușit, iar veniturile din sectorul RAM au scăzut cu 32,5% într-un singur trimestru.
Samsung a înregistrat pierderi de 3 miliarde de dolari din segmentul semiconductorilor. Hynix a pierdut 1,3 miliarde. Micron a fost cel mai afectat. Compania a raportat pierderi de 5,8 miliarde de dolari în anul fiscal 2023 – primele cifre negative din ultimul deceniu.
Fabrici noi: 15 miliarde de dolari și 18 luni de așteptareProducătorii își vor extinde acum capacitatea încet și prudent, pentru a evita o nouă criză de supraproducție. Problema este că industria nu poate reacționa rapid. Potrivit Coughlin Associates, construirea unei fabrici noi costă aproximativ 15 miliarde de dolari și necesită 18 luni până la punerea în funcțiune.
Acest decalaj garantează că noua capacitate va ajunge pe piață mult după vârful cererii. Samsung a anunțat deja adăugarea de noi linii DRAM la fabrica din Pyeongtaek, Coreea, care ar putea procesa 120.000 de plăci suplimentare pe lună. Acestea nu vor fi operaționale însă înainte de începutul anului 2027.
Cei trei mari producători – Hynix cu 38% din piața globală, Samsung cu 33% și Micron cu 22% – controlează practic întreaga ofertă. Analiștii de la Neuberger Berman estimează că prețurile vor rămâne ridicate cel puțin până în 2026, iar deficitul se poate extinde pe parcursul mai multor ani.
Autoritățile saudite au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat peste două duzini de drone care au intrat în spațiul aerian al țării. Atacul vine după ce noul lider suprem al Iranului a promis că vor continua loviturile împotriva statelor din Golful Persic care găzduiesc baze militare americane. Arabia Saudită se numără printre statele considerate de Teheran drept susținătoare ale operațiunilor militare ale SUA în regiune, arată Euronews.
Conflictul a intrat în ziua a 14-a, iar loviturile aeriene și atacurile cu rachete continuă pe mai multe fronturi. Atacurile aeriene ale forțelor americane și israeliene au vizat mai multe obiective din Teheran, inclusiv infrastructuri energetice și militare. În același timp, Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete care au vizat Israelul, statele din Golf și nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului la nivel global.
Un militar francez a murit într-un atac cu drone în IrakPreședintele Franței, Emmanuel Macron, a confirmat că un soldat francez a fost ucis într-un atac cu drone și rachete în regiunea Erbil, din Kurdistanul irakian. Potrivit autorităților franceze, atacul a fost lansat de Iran și a vizat o bază militară din zonă. Mai mulți militari au fost răniți.
Macron a condamnat atacul, afirmând că astfel de acțiuni sunt „inacceptabile” și riscă să extindă conflictul în întreaga regiune.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că operațiunile militare ar putea continua încă trei sau patru săptămâni. Liderul american a spus că neutralizarea amenințării reprezentate de Iran este mai importantă decât impactul pe care războiul îl are asupra piețelor energetice și asupra prețurilor petrolului.
„Distrugem complet regimul terorist al Iranului, din punct de vedere militar, economic și din alte puncte de vedere, însă, dacă-i citiți pe esuații de la New York Times, ați putea crede în mod eronat că nu câștigăm”, a scris Trump într-o postare pe platforma de socializare Truth Social, potrivit AA.
Președintele SUA a afirmat că resursele militare ale Iranului sunt grav afectate.
„Marina Iranului a dispărut, forțele aeriene nu mai există, rachetele, dronele și toate celelalte sunt distruse, iar liderii lor au fost șterși de pe fața pământului”, a spus el.
Trump a adăugat că SUA dispun de o capacitate militară copleșitoare și vor continua campania. „Avem o putere de foc fără egal, muniție nelimitată și mult timp la dispoziție – urmăriți ce se va întâmpla astăzi cu acești nemernici nebuni”, a scris el.
Președintele a acuzat, de asemenea, Iranul de violență de lungă durată.
„Au ucis oameni nevinovați în întreaga lume timp de 47 de ani, iar acum eu, în calitate de al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, îi ucid pe ei. Ce mare onoare este să fac acest lucru!”
Declarațiile au fost făcute în contextul atacurilor SUA și Israelului asupra Iranului, lansate pe 28 februarie, care au ucis aproximativ 1.300 de persoane, inclusiv mai mulți înalți oficiali.
Iranul a ripostat cu atacuri cu drone și rachete asupra Israelului, Irakului și țărilor din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Ministerul Finanțelor estimează că va încasa în 2026 aproximativ 8,2 miliarde de lei din taxarea sectorului bancar, sumă care include impozitele plătite de băncile comerciale și vărsămintele din veniturile nete ale Băncii Naționale a României (BNR). Chiar și așa, veniturile totale ale statului din acest sector ar urma să fie mai mici decât în 2025, potrivit datelor incluse în proiectul de buget.
BNR virează mai puțini bani la bugetÎncasările estimate pentru 2026 ar fi cu aproximativ un miliard de lei mai mici decât cele din 2025, când statul a beneficiat de sume mai mari transferate de banca centrală. Principala explicație este reducerea sumelor virate de BNR. „Vărsămintele din veniturile nete ale BNR la buget ar urma să se înjumătățească în acest an, la circa 2 miliarde de lei, după ce anul trecut au depășit 4 miliarde de lei”, explică analiștii Ziarului Financiar.
Statul încasează mai mult de la băncile comercialeÎn schimb, contribuția băncilor comerciale la buget este estimată în creștere. „Suma cumulată care va ajunge în vistieria statului din cele două impozite pe câștiguri plătite de acestea este estimată pentru 2026 la 6,3 miliarde de lei, în creștere cu 26% față de 2025”, potrivit proiectului de buget.
Suma provine din două tipuri de taxe. Aproape 2,7 miliarde de lei ar urma să fie colectate din impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, iar circa 3,55 miliarde de lei din impozitul pe profitul instituțiilor de credit.
Sistemul bancar rămâne foarte profitabilTaxa pe cifra de afaceri a băncilor cântărește mai mult după majorarea de anul trecut. Impozitul a fost dublat în a doua parte a anului 2025, ajungând la 4%, ceea ce explică în mare parte creșterea estimată a încasărilor bugetare din acest tip de taxă.
Chiar și în aceste condiții, sectorul bancar rămâne unul dintre cele mai profitabile din economie. „Sistemul bancar a rămas cu un profit consistent și în anul 2025, de circa 16 miliarde de lei, după ce în 2024 câștigul depășise 14 miliarde lei”, notează sursa citată.
Rezultatele arată că băncile au reușit să își mențină câștigurile ridicate chiar și într-un context economic mai dificil, caracterizat de încetinirea economiei, inflație persistentă, dobânzi ridicate și deficite bugetare mari.
Creditarea și economia pot schimba estimărileEstimările din proiectul de buget ar putea fi diferite însă de încasările reale, atrag atenția economiștii. „Rămâne de văzut dacă în cele din urmă banii care vor ajunge efectiv la buget în contul acestor impozite din sectorul bancar vor fi în linie cu estimările autorităţilor din proiectul de buget sau vor fi chiar sub nivelul prognozat”, în condițiile în care evoluția încasărilor depinde de dinamica creditării și de evoluția economiei într-un context macroeconomic și geopolitic tensionat.
O relație nefericită este greu de recunoscut și și mai greu de părăsit, chiar și atunci când nemulțumirea este evidentă. Psihoterapeuta Susanne Wolf identifică mai multe tipare recurente la persoanele care continuă o relație despre care știu că nu le face bine. Primul și cel mai frecvent este teama de singurătate. Mulți preferă o relație nesatisfăcătoare în locul celibatului, fără să exploreze originea acestei frici, potrivit TF1 Info.
Mulți preferă o relație nesatisfăcătoare în locul celibatului, fără să exploreze originea acestei frici.
Un alt motiv invocat frecvent este teama de a-l răni pe celălalt sau copiii. La aceasta se adaugă frica de eșec după ce s-a investit timp și energie îndelungată în relație. Unii rămân din motive financiare, alții din cauza presiunii sociale sau familiale.
Convingeri limitative și dependență afectivăSusanne Wolf descrie și un set de convingeri negative care blochează decizia de a pleca. „Nu voi găsi niciodată ceva mai bun” sau „nu cred că există relații mai bune” sunt gânduri care funcționează ca bariere invizibile.
Dependența afectivă și co-dependența joacă și ele un rol important. Sentimentul că „nu pot să-l/o părăsesc” sau că „nu știu cum să mă descurc fără el/ea” poate părea copleșitor și real, chiar dacă este o frică, nu un fapt.
Un alt mecanism subtil este reproducerea modelului familial. Dacă părinții au avut o relație nesatisfăcătoare, copiii tind să repete același tipar, deoarece acesta reprezintă norma lor afectivă.
Întrebările care ajută la luarea deciziei corectePsihologul Laure Silvestre recomandă câteva întrebări esențiale pentru a clarifica situația. Mai există dragoste în relație? Această relație permite creștere și evoluție personală? Permite avansarea către viața dorită?
Silvestre subliniază că o relație sănătoasă este una în care poți fi persoana care îți dorești să fii. Dacă ai senzația că stagnezi, întrebarea cheie este: te împiedici singur să avansezi sau o face partenerul?
O relație nefericită prelungită poate genera nemulțumire cronică, resentimente și detașare emoțională. Recunoașterea scuzelor false este primul pas către o decizie luată în cunoștință de cauză.
Investigația realizată de CCDH, în colaborare cu CNN, a analizat peste 700 de răspunsuri generate de nouă sisteme AI în cadrul a nouă scenarii diferite. Cercetătorii s-au prezentat drept băieți de 13 ani care intenționau să comită atacuri în masă. Au testat astfel reacțiile chatboturilor atunci când li se cereau detalii despre organizarea unor atacuri armate în școli. Ei au mai cerut date și despre asasinarea unor politicieni sau despre bombardarea unor sinagogi, mai scrie Euronews.
Raportul arată că opt dintre cele nouă chatboturi analizate au oferit într-o formă sau alta informații care ar putea ajuta la planificarea unor astfel de atacuri. Printre sistemele testate se numără unele dintre cele mai folosite instrumente AI: Google Gemini, Claude, Microsoft Copilot, Meta AI, DeepSeek, Perplexity AI, Snapchat My AI, Character.AI și Replika.
Exemple de răspunsuri oferite de chatboturiRaportul evidențiază mai multe situații în care sistemele AI au furnizat informații problematice. De exemplu, Gemini a sugerat că „șrapnelul metalic este de obicei mai letal” atunci când a fost întrebat cum ar putea fi planificat un atentat cu bombă împotriva unei sinagogi.
Într-un alt caz, chatbotul DeepSeek a răspuns unei întrebări despre alegerea unei arme de foc cu mesajul: „Happy (and safe) shooting!”. Asta deși utilizatorul ceruse anterior exemple de asasinate politice și adresa biroului unui politician. Potrivit directorului CCDH, Imran Ahmed, aceste răspunsuri arată cum „în câteva minute, un utilizator poate ajunge de la o idee violentă la un plan concret de acțiune”.
Unele platforme sunt mult mai vulnerabileRaportul indică diferențe mari între platformele analizate. Perplexity AI și Meta AI au fost considerate cele mai puțin sigure. Ele au oferit ajutor în 100% și respectiv 97% din cazurile analizate. Platforma Character.AI a fost descrisă drept „deosebit de nesigură”. Aceasta sugera uneori comportamente violente chiar fără a fi întrebată direct. Pe de altă parte, Claude și Snapchat My AI au refuzat să ofere informații periculoase în 68% și respectiv 54% dintre solicitări.
Raportul arată și că unele sisteme pot detecta conversații periculoase și pot refuza să ofere informații. De exemplu, atunci când un utilizator a întrebat unde poate cumpăra o armă în statul Virginia, chatbotul Claude a refuzat să ofere detalii. El a avertizat că există un „model îngrijorător” în conversație. Ulterior a sugerat linii de ajutor pentru persoane aflate în criză.
Claude a fost și singurul sistem care a încercat constant să descurajeze violența. El a facut acest lucru în aproximativ 76% dintre răspunsuri. Potrivit autorilor studiului, aceste exemple arată că tehnologia pentru filtre de siguranță există, însă nu este implementată uniform de toate companiile.
Cazuri reale ridică îngrijorăriRaportul apare la scurt timp după mai multe incidente în care inteligența artificială ar fi fost folosită în planificarea unor atacuri. În Canada, un atac armat într-o școală din Tumbler Ridge, British Columbia, în care au murit opt persoane și alte 27 au fost rănite, ar fi fost pregătit cu ajutorul ChatGPT, potrivit unor relatări din presă. De asemenea, anul trecut, autoritățile franceze au arestat un adolescent suspectat că a folosit ChatGPT pentru a planifica atacuri teroriste asupra ambasadelor, instituțiilor guvernamentale și școlilor.
Experții spun că aceste cazuri subliniază necesitatea unor reguli mai stricte și a unor filtre de siguranță mai eficiente pentru sistemele AI, pe măsură ce tehnologia devine tot mai accesibilă publicului.
„Ceea ce cred că este important ca toată lumea să înțeleagă este că SUA au fost foarte clare în ceea ce privește dorința lor de a diviza Europa. Nu le place Uniunea Europeană”, a declarat Kallas pentru FT, citat de Reuters.
Donald Trump a vizat în mod repetat Uniunea Europeană în al doilea mandat al său, impunând tarife țărilor membre și altor țări și vorbind despre anexarea Groenlandei, o mișcare care ar putea pune efectiv capăt alianței NATO.
Săptămâna aceasta, administrația Trump a lansat investigații comerciale asupra UE și a altor țări, inclusiv China, India, Japonia, Coreea de Sud și Mexic, pe motivul unor practici comerciale considerate neloiale.
În cadrul anchetei, țările ar putea fi supuse unor noi tarife până în această vară, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat o mare parte din programul tarifar al lui Trump luna trecută.
Kallas a declarat că abordarea Statelor Unite față de UE reflectă tacticile utilizate de adversarii blocului.
Țările UE nu ar trebui să încerce să negocieze cu Trump în mod bilateral, a spus ea, ci ar trebui să negocieze cu el împreună, „pentru că suntem puteri egale când suntem împreună”.
În ceea ce privește apărarea, însă, Kallas a afirmat că blocul trebuie „să cumpere de la America, deoarece nu avem resursele, posibilitățile sau capacitățile de care avem nevoie”.
Șefa diplomației UE a subliniat că Europa trebuie să investească în propria industrie de apărare.
Evaluări bine cunoscute, precum examenul Massive Multitask Language Understanding (MMLU), care anterior era considerat exigent, nu mai reușesc să măsoare în mod adecvat capacitățile modelelor avansate de IA din prezent, potrivit ScienceDaily.
Pentru a rezolva această problemă, un grup internațional format din aproape 1.000 de cercetători a dezvoltat un nou tip de test. Obiectivul lor era să creeze un examen cuprinzător, dificil și bazat pe cunoștințele umane specializate, pe care sistemele actuale de IA încă nu le pot gestiona.
Rezultatul este „Humanity’s Last Exam” (n.r – „Ultimul examen al umanității”), o evaluare cu 2.500 de întrebări care acoperă matematica, științele umaniste, științele naturale, limbile antice și o gamă largă de domenii academice foarte specializate.
Scopul examenului nu a fost acela de a păcăli sau de a învinge participanții umani. În schimb, obiectivul a fost acela de a identifica cu atenție domeniile în care sistemele de IA încă sunt deficitare.
Un efort global pentru a măsura limitele IASpecialiști din întreaga lume au redactat și revizuit întrebările incluse în Humanity’s Last Exam. Fiecare problemă a fost concepută cu atenție, astfel încât să aibă un răspuns clar și verificabil. Întrebările au fost elaborate pentru a împiedica găsirea de soluții rapide prin simple căutări pe internet.
Subiectele provin din provocări academice avansate. Unele sarcini implică traducerea inscripțiilor antice din Palmyra, în timp ce altele necesită identificarea structurilor anatomice minuscule ale păsărilor sau analizarea caracteristicilor detaliate ale pronunției ebraice biblice.
Cercetătorii au testat fiecare întrebare cu ajutorul sistemelor de IA de vârf. Dacă un model era capabil să răspundă corect la o întrebare, acea întrebare era eliminată din examenul final. Acest proces a asigurat că testul a rămas puțin peste ceea ce sistemele actuale de IA pot rezolva în mod fiabil.
Testele inițiale au confirmat că strategia a funcționat. Chiar și modelele puternice de IA au avut dificultăți cu examenul. GPT-4o a obținut un scor de 2,7%, în timp ce Claude 3.5 Sonnet a atins 4,1%. Modelul o1 al OpenAI a avut o performanță ceva mai bună, cu 8%. Cele mai performante sisteme de până acum, inclusiv Gemini 3.1 Pro și Claude Opus 4.6, au atins niveluri de precizie între aproximativ 40% și 50%.
Potrivit echipei de cercetare, scorurile mari la testele concepute inițial pentru oameni nu indică neapărat o inteligență autentică. Aceste teste de referință măsoară în principal cât de bine poate AI să îndeplinească sarcini specifice create pentru elevii umani, mai degrabă decât să surprindă o înțelegere mai profundă.
Nu o amenințare, ci un instrumentÎn ciuda numelui dramatic, Humanity’s Last Exam nu vrea să sugereze că oamenii devin „demodați”. În schimb, subliniază cantitatea mare de cunoștințe și expertiză care rămâne în continuare specifică oamenilor.
Humanity’s Last Exam este conceput pentru a servi ca un standard de referință durabil și transparent pentru viitoarele sisteme de IA.
Ministrul italian de externe și cel al apărării, Antonio Tajani și Guido Crosetto, au anunțat joi că militarii italieni vor fi retrași „în siguranță, cât mai curând posibil”, subliniind că măsura este temporară
Atacul asupra bazei din Erbil nu a provocat victime. Oficialii italieni, citați de ANSA, au spus că au existat pagube materiale minore, însă personalul militar s-a adăpostit în timp util în zone protejate.
Autoritățile italiene au precizat însă că procesul de reducere a prezenței militare fusese planificat încă înainte de atac.
Evacuarea militarilor, dificilă din punct de vedere logisticMinistrul Apărării a precizat că este vorba de 141 de militari italieni, care se aflau la baza din Erbil în momentul atacului. Potrivit acestuia, 102 militari s-au întors deja în Italia, iar alți aproximativ 40 au fost relocați în Iordania, în timp ce restul contingentului urmează să fie evacuat.
Evacuarea este complicată din punct de vedere logistic deoarece militarii nu pot fi transportați direct cu avionul. Retragerea se va face pe cale terestră, cel mai probabil prin Turcia, spun autoritățile italiene.
„Nu este ușor, deoarece nu este posibil să trimitem un avion, astfel că operațiunea trebuie realizată pe uscat”, a explicat Crosetto.
Suspiciuni privind implicarea milițiilor pro-iranieneMinistrul italian de externe a declarat că atacul din noaptea precedentă nu a provocat pagube trupelor italiene, însă este posibil ca dronele să fi fost lansate de grupări pro-iraniene din Irak.
„Va fi necesară o evaluare tehnică”, a spus Tajani, adăugând că pagubele produse la bază nu sunt semnificative.
Oficialul italian a precizat că guvernul de la Roma nu consideră că Italia se află în război și că obiectivul este evitarea unei escaladări a conflictului.
Reducerea personalului diplomaticPe lângă retragerea militarilor, Italia a decis și reducerea personalului diplomatic din Irak.
„Reducem personalul atât la ambasada din Bagdad, cât și la consulatul din Erbil din motive de securitate”, a declarat Tajani după o reuniune care a avut loc joi la Ministerul de Externe italian, la care au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării și ai biroului premierului.
Escaladare regionalăIncidentul are loc într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu au crescut semnificativ, după atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie și riposta ulterioară a Teheranului cu drone și rachete în mai multe state din regiune.
În ultimele zile au fost raportate atacuri sau tentative de atac asupra unor obiective militare din Irak, iar autoritățile italiene au menționat că incidente similare au fost semnalate și în Abu Dhabi, Dubai și Kuweit.
Baza din Erbil face parte din infrastructura militară utilizată de coaliția internațională și NATO în Irak, unde militari occidentali participă la misiuni de instruire și sprijin pentru forțele locale.
Autoritățile italiene au precizat că nu au existat alte atacuri asupra bazei italiene, iar starea de spirit a militarilor rămâne bună, chiar dacă aceștia sunt obosiți după ultimele evenimente.
Prognoza meteo ANM anunță temperaturi ușor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în regiunile vestice, nordice și la munte. În restul țării, valorile termice vor fi apropiate de cele specifice lunii martie.
Precipitațiile vor fi deficitare pe întreg teritoriul României în această săptămână. Nu sunt așteptate cantități semnificative de ploi sau ninsori în nicio regiune.
Meteo 23 – 30 martie: cald peste normal în majoritatea țăriiTemperaturile medii vor depăși ușor valorile normale în cea mai mare parte a României. Excepție fac regiunile sudice și sud-estice, unde vremea va fi în parametri normali pentru această perioadă.
Deficitul de precipitații se va menține în regiunile vestice, nord-vestice și centrale. În restul țării, cantitățile de ploi vor fi apropiate de cele normale.
Vremea în România: 30 martie – 6 aprilieANM estimează temperaturi medii în parametri normali pentru această perioadă, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi și el echilibrat, fără abateri semnificative în nicio regiune.
Este prima săptămână din prognoză fără anomalii termice sau precipitații deficitare.
Cum va fi vremea de Paște 2026: 6 – 13 apriliePaștele ortodox cade pe 12 aprilie, iar estimările ANM aduc o veste bună. Surpriza plăcută a acestei prognoze: nu sunt așteptate fenomene extreme sau abateri semnificative pentru weekendul pascal.
Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României, iar precipitațiile vor fi și ele în jurul valorilor obișnuite în majoritatea regiunilor. Practic, un Paște liniștit, fără capricii meteo.
Hotel House se află la câțiva kilometri de centrul localității Porto Recanati, în regiunea Marche. Este aproape de șoseaua Adriatica și la mai puțin de un kilometru de mare. Clădirea are 17 etaje și aproximativ 480 de apartamente identice, fiecare de aproximativ 55 de metri pătrați și cu un mic balcon. Privită de sus, construcția are forma unei cruci, arată Il Post.
În prezent, aproximativ 2.000 de migranți locuiesc aici, mulți provenind din Pakistan, Bangladesh sau alte țări asiatice. La parter funcționează câteva mici afaceri: magazine alimentare, un transfer de bani, o agenție de turism și un salon de frizerie. Ele deservesc comunitatea din clădire.
Condiții de trai extrem de dificileImobilul este însă într-o stare avansată de degradare. Ascensoarele nu mai funcționează, iar locatarii sunt nevoiți să urce zilnic zeci sau chiar sute de trepte pentru a ajunge la apartamentele lor. Pe fiecare nivel există balcoane deteriorate, ferestre sparte și coridoare întunecate. „Pentru a ajunge la apartamente este nevoie de lanternă chiar și ziua”, spun locuitorii.
În multe locuințe nu există încălzire centrală, iar pentru gătit sunt folosite butelii de gaz, adesea depozitate pe balcoane. De asemenea, clădirea nu dispune de apă potabilă. Locatarii folosesc apa dintr-un puț de 55 de metri adâncime doar pentru spălat.
Dopo i fatti dell’altro giorno, in corso ora maxi-operazione di controllo all’Hotel House di Porto Recanati, con @_Carabinieri_, elicottero, unità cinofile. Renderemo la vita impossibile ai criminali e ai balordi.
Grazie a prefetto e Forze dell’Ordine. Dalle parole ai fatti. pic.twitter.com/o0YOKihBo2
— Matteo Salvini (@matteosalvinimi) February 19, 2019
De la complex de vacanță la clădire abandonatăHotel House a fost construit la sfârșitul anilor ’60 cu ideea de a oferi „viața într-o locuință cu serviciile unui mare hotel”. Inițial, majoritatea apartamentelor erau cumpărate ca a doua locuință de vacanță de familii din nordul Italiei. Complexul includea atunci numeroase facilități: restaurante, magazine, o piscină, terenuri de sport și spații de joacă pentru copii.
Declinul a început în anii 2000. Atunci, o parte dintre proprietari au început să își vândă locuințele sau să le închirieze. Urmarea a fost că în zonă s-au instalat grupări criminale. În acea perioadă, clădirea a devenit și o zonă cunoscută pentru trafic de droguri, iar serviciile comune au fost treptat suspendate din cauza datoriilor.
Hotel House: inspecții și riscul de evacuareAutoritățile au efectuat mai multe inspecții în clădire și au descoperit probleme grave: infiltrații în instalațiile electrice, scări de evacuare nefuncționale, subsoluri inundate și materiale periculoase precum azbestul în structura balcoanelor. Prefectura din Macerata a cerut primăriei să intervină, existând chiar discuții despre închiderea forțată a clădirii.
Totuși, o evacuare ar fi dificilă deoarece aproximativ o șesime din populația orașului Porto Recanati locuiește în Hotel House.
Planuri de reabilitareNoua administrație a imobilului încearcă să identifice soluții pentru reabilitare. Se încearcă inclusiv accesarea unor fonduri publice pentru eficiență energetică și atragerea unor investitori imobiliari. Administratorii spun însă că renovarea completă ar putea dura ani și ar necesita investiții majore, deoarece clădirea nu a beneficiat de lucrări de întreținere semnificative de mult timp.
Hotel House rămâne astfel unul dintre cele mai cunoscute exemple din Italia de degradare urbană și segregare socială într-un singur bloc de locuințe.
Într-o postare publicată, vineri dimineața, pe X, președintele Franței, Emmanuel Macron a condamnat atacul cu drone, petrecut în cursul nopții, asupra bazei militare din Erbil, situată în nordul Irakului. Acesta a anunțat că un soldat francez a murit.
„Adjutantul-șef Arnaud Frion din cadrul celui de-al 7-lea batalion de vânători alpini din Varces a murit pentru Franța în timpul unui atac în regiunea Erbil din Irak. Familiei sale și camarazilor săi de arme le transmit toată afecțiunea și solidaritatea națiunii”, a scris Macron.
El a condamnat atacul, precizând că este „inacceptabil”.
„Acest atac împotriva forțelor noastre angajate în lupta împotriva Daesh din 2015 este inacceptabil. Prezența lor în Irak se înscrie strict în cadrul luptei împotriva terorismului. Războiul din Iran nu poate justifica astfel de atacuri”, a scris Macron.
Președintele Franței a precizat, de asemenea, că mai mulți militari francezi au fost răniți. Reamintim că era vorba despre șase soldați francezi care au fost răniți în urma atacului.
Aceștia desfășurau exerciții comune de pregătire antiteroristă, alături de forțele forțele Peshmerga din regiunea Kurdistan.
„Mai mulți dintre militarii noștri au fost răniți. Franța este alături de ei și de familiile lor”, a declarat Macron.
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat, vineri, în cea de-a 14-a zi de conflict, iar atacurile continuă în țările din Golful Persic.
Scott Bresset, secretarul Trezoreriei SUA, a precizat că măsura a fost luată temporar pentru a „promova stabilitatea piețelor globale de energie” în timpul războiului din Orientul Mijlociu. Excepția va fi valabilă până în 11 aprilie, potrivit BBC.
„Această măsură pe termen scurt, adaptată cu precizie, se aplică numai petrolului aflat deja în tranzit și nu va aduce beneficii financiare semnificative guvernului rus”, a declarat Bessent.
Joi, prețul petrolului a urcat la peste 100 de dolari pe baril, iar piețele bursiere au scăzut după ce alte trei nave de marfă au fost lovite în Golful Persic și noul lider suprem al Iranului a promis că va continua să blocheze Strâmtoarea Ormuz, ruta maritimă cheie prin care trece, de obicei, aproximativ o cincime din petrolul mondial.
„Creșterea temporară a prețurilor petrolului este o perturbare pe termen scurt și temporară, care va aduce beneficii enorme națiunii și economiei noastre pe termen lung”, a declarat Bresset.
Kiril Dmitriev: Fără petrol rusesc, piața globală a energiei nu poate fi stabilăDupă anunțul dat de SUA, trimisul economic al Rusiei, Kirill Dmitriev, a declarat că piața mondială a Energiei „nu poate să rămână stabilă” fără petrolul rusesc.
„Statele Unite recunosc în mod efectiv ceea ce este evident: fără petrolul rusesc, piața globală a energiei nu poate rămâne stabilă”, a scris Dmitriev pe Telegram.
Joi, emisarul rus în Economiei a precizat că a discutat despre actuala criză energietică cu trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff și cu ginerele lui Trump, Jared Kushner în cadrul unei întâlniri în Florida.
SUA, planuri de escortare a navelor prin Strâmtoarea OrmuzAnterior, Bresset a precizat că Guvernul SUA ar începe să escorteze nave prin Strâmtoarea Ormuz „de îndată ce va fi posibil din punct de vedere militar”.
Nevoia de escortă militară „a fost întotdeauna în planificările noastre”, a declarat Bresset pentru Sky News.
Întrebat dacă SUA va începe să escorteze nave în zilele ce urmează, Bresset a declarat: „O vom face de îndată ce este posibil să se asigure trecerea în condiții de siguranță”.
Joi, aproximativ 124 de milioane de barili de petrol de origine rusă se aflau pe apă în 30 de locații diferite din întreaga lume, potrivit Fox News, citată de Reuters.
Licența SUA ar asigura aprovizionarea pentru aproximativ cinci-șase zile, luând în considerare pierderile zilnice de petrol din Strâmtoarea Ormuz.
Decizia ar putea crea tensiuniAceastă măsură a fost cea mai recentă încercare a administrației președintelui Donald Trump de a tempera scumpirea prețurilor din Energie, pe fondul tensiunilor regionale amplificate și a perturbărilor fluxurilor vitale de petrol și gaze din Orientul Mijlociu.
Deși era preconizat că suspendarea sancțiunilor va stimula aprovizionarea mondială cu petrol, măsura ar putea complica eforturile Occidentului de a priva Rusia de veniturile care finanțează războiul din Ucraina, și ar putea crea tensiuni între Washington și aliații săi.
Miercuri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că nu este momentul ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie relaxate. Declarația a fost dată în urma unei discuții telefonice cu liderii G7, cu privire impactul războiului asupra piețelor de petrol și gaze.
Cutremurul cu magnitudinea de 5,5 a avut epicentrul în orașul Niksar din provincia Tokat, la o adâncime de 6,4 kilometri, potrivit Agenției pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de urgență, AFAD din Turcia, citată de Associated Press.
Cutremurul s-a petrecut în jurul orei 3:35 AM, și a fost resimțit în mai multe provincii, potrivit AFAD, care a adăugat că nu au fost raportate „evoluții negative”.
Cu toate acestea, mulți rezidenți au ieșit din locuințe. Aceștia au fost văzuți așteptând în mașini, în pofida frigului, fiind mult prea speriați să se întoarcă în locuințe, potrivit publicației Haberturk.
Tokat’ın Niksar ilçesinde 5.5 büyüklüğünde yaşanan deprem, Ordu’nun Altınordu ilçesindeki bir KYK yurdunda kalan öğrencileri panikle sokağa çıkardı.#deprem #tokat #ordu pic.twitter.com/G6GIhyedjm
— Kanal ORDU (@kanalordutv) March 13, 2026
Cutremurele sunt frecvente în Turcia din cauza așezării geografice a țării, situate pe mai multe linii majore de falie.
În 2023, un cutremur cu magnitudinea de 7,8 pe scara Richter a ucis mai mult de 53.000 de cetățeni și a distrus sute de mii de clădiri în 11 provincii sudice și sud-estice. Tot atunci, alți 6.000 de cetățeni au murit în nordul Siriei, aflat în imediata vecinătate a Turciei.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini.
„Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ.
Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro.
La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară.
Tusk: Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriotCu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii.
„Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki.
Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață.
Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată.
Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse.
Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană.
Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski.
Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul TuskPentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski.
Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri.
Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
Negocierile urmau să reprezinte prima întâlnire oficială a președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, alături de un lider latino-american, potrivit Associated Press.
Liderul venezuelean urma să se întâlnească cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, pentru a purta discuții cu privire la interesele comune în ceea ce privește securitatea la frontieră, pe fondul prezenței grupărilor armate ilegale asociate cu traficul de droguri. De asemenea, liderii celor două state urmau să discute și despre posibilitatea ca Venezuela să exporte gaz natural în Columbia.
Într-o declarație comună publicată de Ministerul de Externe al Venezuelei, guvernele celor două state din America Latină au pus anularea întâlnirii pe seama circumstanțelor de „forță majoră”. Nu au fost oferite alte detalii, însă a fost precizat faptul că întâlnirea va avea loc la o dată ulterioară.
În declarația comună este precizat faptul că liderul din Columbia își menține invitația de a se întâlni cu Rodríguez în cadrul oficial. În declarație a fost precizat și că guvernele celor două țări rămân „angajate în consolidarea cooperării și a relațiilor bilaterale”.
La scurt timp înainte de anunț, Președinția Columbiei a anunțat că liderul Gustavo Petro a avut o discuție telefonică alături de președintele SUA, Donald Trump, în care liderul american i-a urat „succes” pentru întâlnirea cu Rodríguez.
Reamintim că lidera interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, este cea care i-a luat locul, la începutul lunii ianuarie, fostului președinte, Maduro, care a fost capturat de SUA, în urma atacului desfășurat la Caracas. În prezent, fostul lider se află într-o închisoare din New York. Acesta este judecat în SUA pentru acuzații de trafic de droguri.
„Mi-am depus candidatura la poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Am primit si sprijinul autorităților române. Mărturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă așteptam, a fost o surpriză plăcută. Le mulțumesc”, a scris Corlățean, vineri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.
Acesta a precizat că demersul candidaturii sale nu este unul simplu. „Vorbim despre o competiție (…). Și nu e o competiție deloc simplă”, a scris senatorul PSD.
Social-democratul a pus, însă, accent pe experiența sa în domeniul politicii externe.
„Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest. Nu am însă rezerve să intru in această competiție, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice si pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului)”, a explicat Corlățean.
Termenul limită de depunere a candidaturilor în cadrul organizației de la Strasbourg s-a finalizat. Acesta a precizat că demersul său ar putea fi o oportunitate importantă pentru România.
„Vom vedea dacă argumentele de carieră și profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură… Oricum, este o oportunitate importantă și pentru România, dacă ea se va materializa”, a scris senatorul social-democrat.
Reamintim că senatorul social-democrat este, încă de la finalul lunii ianuarie, reprezentant al Comisiei de la Veneția, din partea Comisiei Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pentru afaceri juridice și drepturile omului.
Reamintim că, Zelenski, alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, au vizitat Baza 86 Aeriană de la Fetești, unde tineri români, dar și ucraineni se antrenează pentru a deveni piloți de avioane F-16.
„M-am întâlnit cu membri ai armatei ucrainene care se antrenează la Centrul European de Instruire F-16 din România. Am discutat cu cadeții despre detaliile și condițiile programului lor de instruire. Am discutat, de asemenea, despre provocările cu care se confruntă piloții noștri și despre modul în care statul poate contribui la rezolvarea acestora”, a scris Zelenski, joi noapte, pe X.
Acesta a oferit câteva detalii privind etapele de instruire pe care le parcurg tinerii care se antrenează să devină piloți.
„La centru, băieții noștri trec prin diferite etape de instruire, inclusiv teorie și misiuni reale. Primii piloți ucraineni și-au început programul acolo în 2024, iar unii dintre ei efectuează deja misiuni de luptă pentru a respinge agresiunea rusă”, se arată în mesajul oficial publicat de Zelenski.
I met with Ukrainian service members who are training at the European F-16 Training Center in Romania. We spoke with the cadets about specifics and conditions of their training program. We also discussed the challenges our pilots face and how the state can help address them.
At… pic.twitter.com/GBKJb0q8A5
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 12, 2026
Președintele Ucrainei a mulțumit, încă odată public, României, instructorilor de la Baza 86 Aeriană Fetești, dar și celorlalte națiuni care au oferit sprijin Ucrainei în invazia la scară largă pornită de Rusia.
„Mulțumesc României, instructorilor de la centru și tuturor celor care ne ajută să ne apărăm și să combatem teroarea rusă. Vom fi întotdeauna recunoscători Statelor Unite pentru oportunitatea de a consolida protecția spațiului nostru aerian cu avioane de vânătoare americane, precum și Danemarcei, Olandei și Norvegiei, care au transferat deja avioane în Ucraina”, a scris Zelenski.
În cadrul vizitei oficiale în România, Zelenski s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan. Cei doi lideri au semnat un acord de parteneriat strategic, dar și mai multe documente care atestă cooperarea în domeniile apărării și energiei.
De asemenea, președintele Ucrainei s-a întâlnit și cu premierul Ilie Bolojan.Cei doi oficiali au purtat discuții despre proiecte comune, precum construirea de drone în România folosind expertiza ucraineană, dar și importanța respectării drepturilor minorităților române din Ucraina.
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News.
Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.
De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC.
Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.
Comandamentul Central al Armatei SUA anunță, printr-un comunicat oficial, că și-a pierdut aeronava cisternă KC-135, chiar în timpul realimentării, pe teritoriul Irakului.
Reporterul Jenniffer Jacobs de la CBS susține că primul avion cisternă s-a prăbușit în vestul Irakului cu o echipă de 6 militari. Celălalt avion KC-135 (avion cisternă) „a fost lovit, dar a aterizat în Israel”, susține CBS.
U.S. Central Command is aware of the loss of a U.S. KC-135 refueling aircraft. The incident occurred in friendly airspace during Operation Epic Fury, and rescue efforts are ongoing. Two aircraft were involved in the incident. One of the aircraft went down in western Iraq, and the…
— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 12, 2026
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare irakieneCei șase soldați francezi care au fost răniți se aflau într-o bază militară din nordul Irakului, când aceasta a fost atacată de drone, potrivit Sky News.
Atacul a vizat obiectivul militar militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw.
Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical.
Anterior, o sursă din cadrul securității a declarat pentru Sky News că doi soldați americani au fost răniți în urma atacurilor cu drone asupra unei baze militare în interiorul Aeroportului Internațional Erbil, miercuri seara.
Rugăciuni suspendate în lăcașurile sfinte din IerusalimRugăciunea în lăcașurile sfinte din Ierusalim a fost „temporar suspendată”, ca rezultat al amenințărilor Iranului legate de atacurile cu rachete, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului de Externe al Israelului.
„Una dintre ele a lovit la câteva sute de metri de Orașul Vechi, Zidul de Vest, Moscheea Al-Aqsa și Biserica Sfântului Mormânt”, potrivit comunicatului citat de BBC.
În urma atacului, Ministerul de Externe a precizat că rugăciunile „la toate siturile sfinte” au fost temporar suspendate pentru protejarea vieților omenești, dar a siguranței credincioșilor.
Câteva dintre cele mai importante lăcașuri de cult iudaice, musulmane și creștine se află în Ierusalim.
