Evenimentul reunește la Palatul Parlamentului și la Academia Română reprezentanți ai instituțiilor-cheie ale statului, foști deținuți politici, istorici, experți în arhivistică și cercetători ai regimului comunist, într-o serie de sesiuni, mese rotunde și paneluri axate pe memorie, deconspirare, pedagogie socială și rolul arhivelor în consolidarea democrației.
Broșura – CNSAS – 25 de ani de la deschiderea Arhivelor Securității
Ziua I – 25 noiembrie 2025, Palatul Parlamentului, Sala „C.A. Rosetti”
Secțiunea I
10:00 – 12:30 | Sesiunea festivă de deschidere a conferinței
Alocuțiuni susținute de:
12:30 – 13:30 | Pauză de cafea – Holul Sălii „C.A. Rosetti”
Secțiunea II
13:30 – 15:30|Masă rotundă – Arhivele și misiunea lor în reconstrucția societății democratice – Moderator: Ion M. Ioniță
Participanți:
Secțiunea III
15:30 – 16:30 | Alocuțiuni ale foștilor președinți ai CNSAS
ZIUA II
Miercuri, 26 noiembrie 2025, ora 10:00 Aula Academiei Române
10:00 – 10:15 Cuvânt de deschidere – Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române
10:15 – 12:00 | Panel I – Deconspirarea, controverse etice și juridice
Moderatori: Prof. univ. dr. Virgiliu Țârău; Prof. univ. dr. Gheorghe Onișoru
Comunicări susținute de:
12:00 – 12:30 | Pauză de cafea
12:30 – 15:00 | Panel II – Postcomunismul si pedagogia socială
Moderatori:
Comunicări susținute de:
15:00 | Închiderea lucrărilor conferinței
Alocuțiune a Președintelui CNSAS, Dr. Constantin Buchet
Prim-ministrul Rossen Jeliazkov s-a declarat în favoarea noului demers al administrației Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Oficialul bulgar și-a exprimat public sprijinul deplin pentru planul de pace propus de președintele american.
Într-un mesaj publicat sâmbătă pe X, liderul de la Sofia a transmis că Bulgaria „apreciază și susține eforturile președintelui american de a realiza o pace dreaptă, durabilă și sustenabilă”. Premierul bulgar nu a formulat nicio rezervă publică față de planul american.
Bulgaria și-a clarificat poziția. Europa lucrează la un nou planÎn timp ce Sofia și-a clarificat public poziția, guvernele europene rămân profund divizate asupra acestui plan. Ucraina, Franța, Germania și Regatul Unit lucrează deja la o contrapropunere comună, iar documentul american va fi dezbătut luni, la summitul UE-Uniunea Africană de la Luanda.
Inițiativa lui Donald Trump impune condiții de securitate, teritoriale și politice semnificative. Propunerea cere Ucrainei să-și modifice Constituția pentru a renunța definitiv la aderarea la NATO, în timp ce Alianța s-ar angaja oficial să nu accepte niciodată primirea Kievului. De asemenea, NATO ar promite să nu desfășoare trupe în Ucraina. Iar armata ucraineană ar fi limitată la un efectiv maxim de 600.000 de militari.
Planul lui Trump mai include cedarea către Rusia a unor teritorii încă neocupate de armata rusă și recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk.
Context energetic complicatTot pe X, premierul bulgar a anunțat la începutul lunii noiembrie că a avut „o discuţie productivă cu preşedintele Ucrainei” privind securitatea energetică regională și situaţia la Marea Neagră. Întâlnirea cu Zelenski a vizat şi oportunităţile oferite de instrumentul european SAFE. Jeliazkov a reafirmat cu această ocazie că „Bulgaria rămâne un partener de încredere al Ucrainei”.
Însă poziţia Bulgariei pe scena relaţiilor economico-energetice şi de securitate externă reflectă o ambivalență tot mai explicită. În ceea ce priveşte grupul Lukoil, autorităţile de la Sofia au adoptat recent un set de măsuri care arată că ţara încearcă să se echilibreze între sprijinul faţă de Ucraina şi protejarea propriilor interese naţionale.
Decizii cu impact asupra UcraineiGuvernul bulgar a aprobat modificări legislative ce ar permite numirea unui administrator comercial special pentru rafinăria Lukoil de la Burgas. Operaţiunea ar da statului control suplimentar asupra activelor grupului, în contextul sancţiunilor americane şi britanice impuse companiei ruse.
Însă președintele Rumen Radev s-a opus ferm și a respins prin veto legea, argumentând că modificările „subminează statul de drept”. El a avertizat că acestea ar putea expune statul bulgar unor costuri și despăgubiri semnificative în viitor și ar încălca prevederi constituționale.
Anterior, Radev blocase transferul a 100 de vehicule blindate din Bulgaria către Ucraina. El a motivat că transportoarele sunt necesare pentru securitatea frontierei bulgare, potrivit datelor furnizate de The Insider.
Analiza inteligentă a Google, chatboții de inteligență artificială și hârtia de împachetat care apare dintr-odată sus de tot, pe raft, în debara, dau peste cap tot ce știu copiii despre Moș Crăciun.
Din ce în ce mai mulți copii din lume au șocul vieții când află anumite lucruri despre Moș Crăciun, dar nici părinții nu se simt prea bine. Să fie asta drama Generației Alpha?
Moș Crăciun ori vrea să-și dea demisia și nu știe cum să spună, ori pur și simplu e un șarlatan care trebuie pedepsit aspru.
Cine este, de fapt, Moș Crăciun?Pentru că nimeni nu mai înțelege nimic.
Nu mai înțelege nimic nici puștiul de 11 ani, care a pus o întrebare aiurea pe google („cât cheltuiește Moș Crăciun pe jucării în fiecare an?”), nici mama puștoaicei de clasa a IV-a care a venit într-o bună zi acasă, extrem de supărată, s-a proptit în fața ușii de la intrare și a fixat-o pe maică-sa: „Trebuie să vorbim”, nu mai înțelege nimic nici compania de Moș Crăciuni, care nu știe dacă să-și disponibilizeze moșii sau nu.
Soluții de crizăCum răspunzi, ca părinte, ca educator, ca firmă de Moși Crăciuni, când chatbot-ul OpenAI îi spune copilului un lucru despre Moș Crăciun despre care nimeni nu pare să aibă un răspuns ferm?
51% dintre copiii cu vârsta de 8 ani și mai mici au propriile dispozitive mobile.
33% dintre părinți le permit copiior să acceseze chatbot-uri de inteligență artificială pentru a găsi răspunsuri la diferite dileme ale lor și chiar pentru a-și rezolva problemele de școală.
Este Generația Alpha ultima generație care va mai crede în Moș Crăciun?
Greu de răspuns, de vreme ce zecile de boți de IA, concurente între ele, învață încontinuu.
Niciun părinte nu poate avea control asupra răspunsului generat de IA la întrebarea „este Moș Crăciun real?”, chiar dacă experții în tehnologie dau asigurări că lucrează în permanență la reglementări de acces prietenoase cu copilul.
E doar o fantezie asta!
Momentul de deziluzie al copilului este greu de suportat și de către părinte.
Într-o lume a tehnologiei, Moș Crăciun trebuie ținut în viață cu orice preț.
Pentru că, dacă nu mai credem nici în miracolul Crăciunului, cu tot ce înseamnă acesta, nu mai rămâne nimic.
Și abia asta e trist!
Aurora boreală, ca spectac de lumină, este rezultatul unor explozii intense de vânt solar.
Puterea ei este legată de vârful ciclului solar, o perioadă de activitate crescută care are loc la fiecare 11 ani.
Deși această fază s-a încheiat, experții prevăd că furtunile solare mai puternice decât în mod normal vor continua până în 2026, conform Wired.
Cum se formează vântul solarSoarele nu este o minge gigantică de foc, ci un imens reactor de fuziune nucleară. În miezul Soarelui, protonii sunt comprimați sub presiune extremă până se contopesc pentru a forma nucleul unui atom de heliu.
Nucleul de heliu are o masă mai mică decât cei patru protoni inițiali. Această masă se transformă în energie, conform ecuației lui Einstein. Tocmai de aceea Soarele este atât de fierbinte, cu temperaturi care ating 15 milioane de grade.
La aceste temperaturi, gazele din straturile exterioare se transformă în plasmă. Electronii sunt smulși din atomi, lăsând sarcini electrice libere să se împrăștie în toate direcțiile.
Unele dintre aceste particule se mișcă atât de repede încât scapă gravitației Soarelui. Ele sunt ceea ce numim „vântul solar”.
Efectul asupra cometelorEfectul vântului solar este clar vizibil când lovește o cometă. Când o cometă se apropie de Soare, corpul înghețat se sublimează și se transformă în gaz.
Vântul solar împinge gazul ionizat, creând o coadă lungă de zeci de milioane de kilometri. Contrar credinței populare, coada este întotdeauna orientată în direcția opusă Soarelui, nu în spatele cometei.
De ce acum sunt mai frecventeCe determină intensificarea vântului solar la fiecare 11 ani? La fel ca Pământul, Soarele are un câmp magnetic extrem de instabil.
Deoarece steaua nu este un corp solid, regiunile sale se rotesc cu viteze diferite. Astfel, câmpul magnetic se răsucește până își inversează complet polaritatea. Procesul se repetă aproximativ la fiecare 11 ani și se naște aurora boreală.
Ultima dată s-a întâmplat în 2013. Puțin peste un deceniu mai târziu, ne aflăm din nou în acea fază.
Când apar la suprafață, liniile câmpului magnetic creează pete solare și impresionante gheizere de plasmă, cunoscute sub numele de erupții solare.
Aurora boreală: Ejecții de masă coronarăCând fenomenul se intensifică, se numește ejecție de masă coronară. Aceasta a dat naștere celor mai spectaculoase aurore din ultimii ani.
În mai 2024, trei ejecții consecutive au generat cea mai puternică furtună solară din ultimele decenii. Aceasta a dat naștere la ceea ce experții consideră că ar fi putut fi cele mai extraordinare aurore din ultimii 500 de ani.
De ce se luminează cerulDe ce vântul solar face atmosfera Pământului să strălucească? Principiul este același cu cel care luminează neonul din fața unui bar.
Când un curent electric trece printr-un tub cu gaz, electronii în mișcare se ciocnesc cu cei ai gazului, împingându-i la un nivel energetic mai ridicat. Când revin la starea inițială, emit lumină.
În cazul aurorei boreale, gazele din atmosfera Pământului strălucesc. Oxigenul emite o lumină verde la altitudini mai mici și roșie la altitudini mai mari. Azotul produce o nuanță albastră sau violetă.
Tonurile galbene și roz provin din amestecuri de gaze și apar numai în timpul celor mai intense furtuni solare.
Toate aceste gaze sunt stimulate de sarcini de energie înaltă provenite de la Soare și de câmpul magnetic al Pământului.
Aurora boreală: Nu este doar un spectacol de luminiDin păcate, vremea spațială nu înseamnă doar lumini frumoase. Pentru astronauții de pe Stația Spațială Internațională, aceste particule încărcate reprezintă un val de radiații nedorit.
Fenomenul este o problemă și pentru sateliți. O acumulare de sarcini electrice poate deteriora circuitele pe care instrumentele orbitale le utilizează.
Pe măsură ce Pământul absoarbe mai multă energie solară, atmosfera se încălzește și se dilată. Această creștere a volumului mărește rezistența asupra navelor spațiale aflate pe orbita joasă. Sateliții riscă să se abată de la curs și chiar să cadă.
La sol, furtunile solare pot perturba sistemele de comunicații și navigație sau chiar provoca întreruperi de curent.
Un câmp magnetic variabil poate genera un curent electric. Chiar și o mică variație poate produce un curent suplimentar, suficient de puternic pentru a arde siguranțele sau transformatoarele.
S-a întâmplat înainte: în 1859, o furtună solară a lovit liniile telegrafice și a provocat incendii în diverse birouri.
O nouă analiză realizată de National Institutes of Health (NIH) a identificat opt tipare diferite ale simptomelor asociate efectelor pe termen lung ale COVID-19, marcând una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum privind modul în care această afecțiune se dezvoltă și persistă, scrie Axios.
Concluziile, publicate în Nature Communications, provin din inițiativa RECOVER, un proiect amplu de cercetare lansat în SUA în 2021 și care ar putea fi afectat de reducerile bugetare recente.
Studiul urmărește evoluția efectelor pe termen lung ale COVID-19 pe parcursul a 15 luni
Cercetătorii au monitorizat 3.659 de participanți, dintre care 69% femei, între trei și 15 luni după infecție, aproape toate cazurile fiind din perioada variantei Omicron.
Ei au descoperit că efectele pe termen lung ale COVID-19 nu reprezintă o afecțiune unitară, ci o colecție de traiectorii simptomatice distincte.
Unii participanți au prezentat simptome persistente și intense, în timp ce alții au observat dispariția lor în câteva luni.
Unele tipare au arătat fluctuații bruște, iar un grup mic a avut simptome atât de rare încât nu au îndeplinit niciodată criteriile oficiale pentru a fi încadrați în categoria efectelor pe termen lung ale COVID-19.
Opt tipare de simptome identificateStudiul a conturat opt evoluții: simptome persistente și intense, simptome fluctuante, ameliorare treptată, simptome timpurii care dispar în șase luni, agravare progresivă, simptome declanșate de epuizare post-efort, creștere treptată fără a depăși pragul diagnostic, și simptomatologie minimă pe toată durata monitorizării.
Oamenii de știință spun că definirea acestor traiectorii este „crucială” pentru dezvoltarea unor tratamente țintite și pentru identificarea celor mai vulnerabile persoane.
Cele mai frecvente simptome și tendințele actuale ale COVIDSpecialiștii au subliniat că mecanismele biologice din spatele efectelor pe termen lung ale COVID-19 rămân neclare, însă simptomele frecvente includ oboseala, ceața mentală, amețeala, problemele gastrointestinale, palpitațiile și durerile toracice, modificările dorinței sexuale, setea accentuată, tusea persistentă și pierderea gustului sau mirosului.
Între timp, datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată o creștere a activității COVID în 19 state americane, deși nivelurile sunt încă sub cele din 2024.
Forul național de box mai anunță, într-un comunicat oficial, că în urma ședinței de duminică numărul de membri ai organizației a crescut semnificativ, de la 59 la 108 membri, incluzând federații cu tradiție în box precum România, Cuba, Spania, Turcia, Azerbaidjan, China și Georgia.
Alte 13 federații vor fi evaluate pentru afiliere în 2026, în timp ce 15 dosare au fost respinse ca incomplete, se mai arată în comunicatul Federației Române de Box.
„Dosarul Federației Române de Box a fost impecabil și afilierea noastră la World Boxing este firească și normală pentru că, în România, boxul are ca obiectiv suprem Jocurile Olimpice. Am văzut însă în ultimii ani că prezența la Jocurile Olimpice nu este un drept, ci un privilegiu pentru care trebuie să luptăm continuu, pentru ca visele olimpice ale sportivilor noștri să se poată îndeplini”, a declarat Vasile Cîtea, președintele FR Box, prezent la congresul de la Roma, alături de secretarul general al federației.
Gennady Golovkin, ales președinte al forului mondial de boxTotodată, în cadrul congresului Gennady Gennadyevich Golovkin, din Kazahstan, a fost ales noul președinte al World Boxing.
„Împreună vom securiza prezența boxului la Olimpiadă, nu numai la Los Angeles, ci la toate edițiile care vor urma. Cu mine, boxul mondial va fi condus cu transparență, deschidere și focus total pe sportivi. Vreau ca fiecare boxer să crească într-un sport curat și respectat. World Boxing este o organizație în care familia boxului poate avea încredere și vă invit pe toți să construim un viitor mai bun pentru nobila artă”, a spus Gennady Golovkin, după alegerea în funcția de președinte.
Federația Română de Box a mai anunțat că, în cadrul congresului, s-a aprobat o revizie majoră a statutului World Boxing, cu 149 de amendamente adoptate, iar în congresul din 2026, ce va avea loc în Panama, se vor supune votului modificări ale Regulamentului Tehnic, printre care revenirea la casca de protecție în competițiile de seniori și regula de soluționare a contestațiilor cu ajutorul inteligenței artificiale.
Un apel la 112 al unui turist a mobilizat salvatorii montani din Zărnești pentru un caz care ridică semne de întrebare despre pregătirea turiștilor care urcă în munte.
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești
Tânărul de nici 18 ani, plecat din Moieciu, nu putea oferi o locație exactă. Nu știa nici să explice de ce a abandonat marcajul turistic de la Refugiul Grind.
Refuz categoric de a se întoarceOrice încercare a salvamontiștilor de a-l convinge să se întoarcă spre refugiu a eșuat. Motivul invocat de tânăr? „Este ud”.
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești
Așadar, o echipă de intervenție a fost pusă în mișcare pentru turistul care se afla în mijlocul unei păduri din Parcul Național Piatra Craiului.
Un profesor, Tilea Pepi, cobora din creastă spre Grind exact în momentul apelului. A venit în sprijinul salvamontiștilor căutând zona împădurită.
Echipat „de blocurile gri”În cele din urmă, tânărul a fost reperat și adus la Zărnești. De acolo a luat un taxi spre Moieciu de Jos, unde avea cazarea.
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești
Serviciul Public Local Salvamont Zărnești a subliniat că turistul era echipat „de blocurile gri” sau „ceva chef”, nicidecum pentru o incursiune în Parcul Național Piatra Craiului.
Avertismentul salvamontiștilor„Un fapt ce trebuie semnalat, ca latură educativă: pe munte nu ești în civilizație. Iar dacă nu respecți regulile, s-ar putea să nu mai ajungi înapoi în civilizație”, au transmis salvatorii montani despre turist.
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești
Din seria „Așa NU”, salvamontiștii speră ca pe viitor tânărul „măcar șiretul la papuci să și-l facă, dacă tot nu reușește să își schimbe ținuta”.
Foto: Serviciul Public Local Salvamont Zărnești
„Cu siguranță putea fi și mai rău, dacă situația ar fi degenerat”, au conchis reprezentanții Salvamont Zărnești.
Cazul ridică din nou problema pregătirii inadecvate a turiștilor care urcă în munți fără echipament corespunzător și fără cunoștințe minime de orientare.
Comisia Centrală a Arbitrilor (CCA) a emis precizări oficiale, duminică, privind faza din minutul 24 din partida UTA Arad – Universitatea Cluj, jucată în cadrul etapei 17 a Superligii. În timpul meciului, UTA a deschis scorul, însă golul a fost anulat după mai bine de cinci minute de analize VAR.
În urma reevaluării incidentului, CCA a stabilit că intervenția VAR nu era justificată.
„După analizarea incidentului, Comisia Centrală de Arbitri clarifică faptul că arbitrii VAR nu ar fi trebuit să intervină în cazul acestei decizii factuale de offside”, se arată în comunicatul oficial.
Potrivit CCA, dificultatea identificării piciorului stâng al fundașului pe gazon și a piciorului drept al atacantului aflat în aer a condus arbitrii către o decizie greșită.
„După redesenarea liniilor, am concluzionat că atacantul se află aproape pe aceeași linie cu penultimul apărător și, prin urmare, golul echipei UTA Arad ar fi trebuit validat.”, a transmis Comisia.
Meciul s-a încheiat cu victoria Universității Cluj, scor 2-0, ambele goluri fiind marcate după pauză.
„Cum a evoluat datoria publică a României ca ponderi în PIB? De ce plătim atăt de mult pe dobânzi? Sunt întrebări la care românii merită răspunsuri!”, a postat fostul ministru Adrian Câciu.
El susține că foarte mulți prezintă date incomplete despre evoluția unor indicatori bugetari sau macroeconomici.
Adrian Câciu: serie de postăriCâciu propune astfel o serie de postări care să arate evoluția în timp a acestora, scopul fiind acela de a înțelege realitatea, performanța sau contraperformanța, de a prezenta adevărul așa cum este el dincolo de marketing și de a găsi sau propune soluții.
S-a publicat datoria publică la luna iulie 2025, în valoare nominală de 1070,2 miliarde lei, respectiv de 58,9% din PIB.
„Mult, din punctul meu de vedere. O creștere de 30 miliarde lei în doar o lună, în condițiile în care deficitul public a crescut doar cu 6,6 miliarde lei. O creștere cu 1,6 puncte procentuale a ponderii în PIB, de la 57,3% la 58,9%”, arată fostul ministru.
Explicația acestuia ar fi împrumuturile externe făcute în iulie 2025 (23,5 miliarde lei) care să asigure rezerva (bufferul de trezorerie) și să prefinanțeze scadențele viitoare.
Orice ar spune oricine, managementul datoriei publice este atribuția exclusivă a ministrului de finanțe„Aș dori însă să vedeți cum a fost gestionată datoria publică ca pondere în PIB funcție de apartenența politică a miniștrilor de finanțe. Pentru că, orice ar spune oricine, managementul datoriei publice (viteza de creștere, echilibrarea ponderilor cu creșterea economică nominală, maturitățile, gradul de prefinanțare, asigurarea rezervelor viitoare, acoperirea serviciului datoriei pe termen scurt etc.) sunt atribuții exclusive ale ministrului de finanțe și ale trezorierului său.
Aveți în prima poză această evoluție. Un alt aspect care frământă și despre care mulți vorbesc este costul stocului de datoriei (amploarea cheltuielilor cu dobânzile ca pondere în PIB)”.
Câciu se întreabă cum pot fi reduse aceste cheltuieli.
„Mulți vorbesc despre nivelul dobânzilor la care se împrumută România. Da, este una din cauzele principale, cu o pondere de cca. 70% în total cheltuieli cu dobânzile. Dar, o cauză pe care o știu puțini ministri de finanțe este presiunea împrumuturilor pe termen scurt asupra cheltuielilor cu dobânzile (de la diferențele de bps, la nevoia de rascumparare/refinanțare pe termen scurt care pune presiune pe cash-ul de dobanzi dar si pe ESA anual, la efectul de rundă a doua pe necesarul de refinanțare, la nevoia de acoperire a serviciului datoriei etc.). Dacă facem o astfel de analiză vom observa că, de fiecare dată când expunerea pe termen scurt crește ca pondere în datoria totală, cresc cheltuielile cu dobânzile din urmatorul an”, afirmă Adrian Câciu.
Este si despre încredere în piața financiarăPotrivit acestuia, anul 2025 este un astfel de an. „În care există o afectare de circa 15 miliarde de lei ca efect al acestei expuneri. În toata analiza trebuie tinut cont de faptul că dobânda la care se împrumuta România s-a situat în intervalul 7,5%-7% în 2024/2025, după ce reușisem să o aducem la 6,4%, în iunie 2023. Da, este si despre încredere în piața financiară. Dar încrederea investitorilor vine dacă văd că te pricepi la asta. Speculanții, însă, te vor urî!”.
Soluțiile sunt, în opinia fostului ministru:1. Reducerea deficitului si, implicit, a stocului nou de datorie. Asta durează, este pe termen mediu.
2. Cum putem scădea, pe termen scurt, ponderea cheltuielilor cu dobanzile în PIB? Asanarea/diminuarea radicala a expunerii termen scurt! Ea nu trebuie sa depaseasca 3-4% din total datorie publică.
3. Echilibrarea prefinanțărilor pentru scadențele viitoare. Când costul de finantare este sus, nu faci prefinantare în exces, mai ales daca ai acoprit serviciul datoriei pe termen scurt.
„Știu, e tehnic, dar, pe înțelesul tuturor: când faci prefinanțare (ca să plătești scadențele viitoare la termenul lor, deci faci rezerve suplimentare) vei crește curba de dobândă (rata dobânzii) pentru că ai exces de cerere, iar lichiditatea (oferta) este limitată. De ce să faci asta? Și să îți menții curba sus? Dacă ai asigurat serviciul datoriei publice pe termen scurt, atunci nu are rost să mai faci prefinanțări în exces. Faci doar operațiunile curente. Efect? Reduci presiunea pe lichiditate, lași bani in economie, scazi costul viitor de finantare”, adaugă Câciu.
Luni, acesta promite „dezvăluri despre TVA”.
Zohran Mamdani, recent ales în funcția de primar al New York-ului, respinge narativele alarmiste care au dominat campania electorală și spune că acestea nu surprind realitatea orașului.
În campania electorală și declarațiile sale recente, el a insistat că mandatul său va fi orientat spre problemele concrete ale locuitorilor: locuințe accesibile, mai multă siguranță și scăderea costurilor care apasă gospodăriile cu venituri moderate.
Mamdani promite un New York mai accesibil„Vom construi un oraș în care fiecare își poate permite să trăiască”, a scris Mamdani duminică, pe X. El a adăugat că temerile răspândite în timpul campaniei electorale „nu sunt întemeiate”.
Primarul nou ales a explicat, într-un interviu acordat postulului MSNBC, că în finalul campaniei, imaginea sa fusese deja transformată într-o caricatură: „Am avut o întâlnire în care, pentru că nu am sugrumat pe cineva în primele 30 de minute, oamenii au zis: Wow, ești mult mai plăcut decât credeam”.
Costul vieții, prioritatea noului primarMamdani a subliniat că adevăratele preocupări ale locuitorilor sunt mult mai pragmatice: „Newyorkezii stăteau treji, dar nu din cauza mea – cum s-a spus – ci îngrijorați dacă își mai pot permite să trăiască în acest oraș”.
„Campania noastră a fost ancorată în vocile newyorkezilor care se confruntă cu dificultăți. Ieri (vineri n.r.), am dus aceste voci direct în Biroul Oval. Am spus clar că locuințele accesibile, siguranța și costurile mai mici sunt ceea ce au nevoie newyorkezii. Și ceea ce administrația noastră va livra”, a transmis Mamdani.
Cu aproximativ 40 de zile înainte de preluarea mandatului, echipa sa lucrează intens la procesul de tranziție. „Suntem deja la treabă”, a spus noul primar. El a invitat publicul să sprijine eforturile noii administrații și a echipei de tranziție. „Dacă vreți să faceți parte din această tranziție, vizitați site-ul nostru și contribuiți pentru că vom construi orașul pe care îl merităm cu toții”.
Primarul New York-ului se aliniază cu activiștii anti-evacuareRecent, Mamdani s-a întâlnit și cu organizatori comunitari pentru a discuta despre înghețarea chiriilor și prevenirea evacuărilor. „Credem că fiecare merită o viață sigură și demnă, mai ales imigranții din clasa muncitoare pe care se sprijină acest oraș”, a transmis el, declarându-se mândru să stea „umăr la umăr” cu comunitățile afectate.
În vârstă de 34 de ani, Zohran Mamdani este un politician progresist născut în Kampala, Uganda, într-o familie de indieni. Stabilit în Statele Unite, el a devenit cetățean american în 2018. Este cunoscut pentru activismul său în sprijinul chiriașilor și al comunităților de imigranți. Din 2021 reprezintă o circumscripție din cartierul Queens în Adunarea Statului New York, camera inferioară a legislativului statal.
Echipa României de rugby U20 a început meciul în forță, deschizând scorul încă din minutul 6 printr-o lovitură de pedeapsă transformată de David Balan. Primele eseuri ale echipei României de rugby U20 au venit rapid. Alexandre Stoian a reușit primul eseu, urmat de două încercări semnate de Balan și Stoian, iar Erik Nagy a înscris după o cursă solitară de 80 de metri, încheind prima repriză cu scorul 29-3 pentru stejărei.
În partea a doua, Germania a redus din diferență, scor 29-10, însă Balan a readus diferența la un nivel confortabil printr-o lovitură de pedeapsă.
Pe final, eseuri reușite de Valentin Dolghi și Antonio Mitrea au consolidat victoria României, Balan transformând toate încercările și terminând cu 16 puncte.
România a încheiat meciul în 14 jucători, după ce Siraciov a primit cartonaș galben în ultimele momente ale jocului.
România a înscris, în total, 6 eseuri, față de numai unul pentru Germania.
Echipa folosită în meciul cu Germania:
Titulari: Antonio Mitrea, Erik Nagy, Sebastien Tofan, Andrei Chifor, Daniel Siraciov, David Balan, Rareș Mîrzac, Eduard Matei, Mario Perici, Rareș Jugănaru, Florin Ilie Bîrsa, Codrin Giuscă, David Belușică, Dragoș Bejan, Alexandre Stoian.
Rezerve: Răzvan Tînjală, Vasile Danici, Valentin Dolghi, Andrei Donisa, Laurențiu Ceparu, Gabriel Mic, Marian Tatomir, Nicolae Gavrilă, Edward Brășnean, Alexandru Smărăndache.
