Actriţa americană Angelina Jolie, fosta emisară a ONU pentru refugiaţi, ar fi făcut miercuri o vizită neanunţată în oraşul Herson, din sudul Ucrainei, potrivit presei ucrainene.
Potrivit mai multor publicaţii locale şi naţionale, citate de AFP, Angelina Jolie a vizitat o maternitate şi un spital de pediatrie din Herson, oraş aflat sub ocupaţie rusă timp de mai multe luni în 2022 şi care continuă să fie vizat de bombardamente.
UE blochează peste 200 de milioane de euro pentru Bulgaria. Reforma anticorupție nu e terminatăBruxellesul a blocat temporar o treime din fondurile europene destinate planului de redresare al Bulgariei, din cauza întârzierilor în reforma instituției anticorupție.
Decizia a fost luată după ce evaluarea Comisiei Europene a arătat că Sofia nu a îndeplinit un reper esențial din planul de reforme, legat de restructurarea Comisiei pentru combaterea corupției și confiscarea averilor dobândite ilegal.
Mai mult de o treime din producția de gaze a Ucrainei este compromisăAtacurile rusești au distrus mai multe stații de comprimare a gazului, iar Ucraina riscă să piardă până la 40% din producția internă în această iarnă. Problema poate fi compensată doar prin importuri.
Vladimir Putin cere elaborarea unei propuneri pentru reluarea testelor nucleareVladimir Putin a ordonat miercuri oficialilor săi de rang înalt să elaboreze propuneri privind posibila reluare a testelor nucleare, după ce președintele american, Donald Trump a declarat săptămâna trecută că Statele Unite ar putea reîncepe astfel de teste.
Propagandist pro-Kremlin, reținut în EstoniaServiciul Internațional de Securitate din Estonia (KAPO) a reținut marți un propagandist pro-Kremlin. Serviciul estonian KAPO l-a reținut marți pe bloggerul Oleg Besedin, cu suspiciunea de activități non-violente îndreptate împotriva Republicii Estonia și de încălcarea sancțiunilor internaționale.
Moscova susține că forțele ucrainene din Pokrovsk și Kupiansk ar trebui să se predea
Ministerul rus al Apărării a declarat miercuri că forțele ucrainene aflate în orașele Pokrovsk și Kupiansk sunt complet încercuite și că ar trebui să se predea, informează Reuters.
Industria europeană de armament a atins recorduri la bursă, dar rămâne dependentă de Statele UniteReînarmarea Europei a generat recorduri bursiere pentru marile companii din îndustria de armament din UE, însă dependența de Statele Unite continuă să frâneze creșterea sectorului.
Cod roșu pe frontul din Ucraina! Rușii sunt pe cale să obțină cea mai mare victorie din ultimii doi ani. Ce ar însemna căderea orașului Pokrovsk în mâinile RusieiInfanteria rusă avansează în zona orașului Pokrovsk, unul dintre ultimele centre urbane importante din regiunea Donețk care se află încă sub controlul forțelor de la Kiev. Schimbarea tacticii Moscovei, menită să perturbe logistica ucraineană, dă roade după șase luni de lupte dure în care Mosocova a sacrificat zeci de mii de soldați.
Zelenski îl îndeamnă pe Orban să nu mai blocheze aderarea Ucrainei la UEPreședintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că țara sa a îndemnat Ungaria să înceteze blocarea aderării Kievului la Uniunea Europeană, în contextul în care Bruxelles-ul a susținut avansarea țării devastate de război în etapa următoare, în ciuda îngrijorărilor legate de corupție, scrie AL Jazeera.
Comisia Europeană, ramura executivă a UE, a prezentat marți o serie de rapoarte privind extinderea, evaluând eligibilitatea potențialilor noi membri, inclusiv Ucraina, Serbia și Muntenegru. La prezentarea rapoartelor, comisarul UE pentru extindere, Marta Kos, a lăudat Ucraina pentru combaterea corupției, dar a avertizat că mai sunt multe de făcut.
UE aprobă 1,8 miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul unui plan de finanțare pe termen lungConsiliul UE a aprobat pe 4 noiembrie a cincea tranșă a finanțării Facilității pentru Ucraina, în valoare de 1,8 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari), inclusiv o parte din banii reținuți în timpul plății anterioare.
„Această sumă reflectă finalizarea cu succes de către Ucraina a nouă etape necesare pentru a cincea plată, precum și o etapă restantă din a patra plată”, se arată în declarația oficială .
Facilitatea pentru Ucraina alocă 50 de miliarde de euro (58 de miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi și granturi pentru a sprijini redresarea și modernizarea postbelică a Ucrainei între 2024 și 2027.
Explozie raportată în regiunea Oriol din Rusia. Locuitorii susțin că a fost un atac cu racheteLocuitorii au declarat că au auzit mai multe explozii în Oriol și au postat imagini ale atacului pe rețelele de socializare, a raportat canalul de știri Telegram Astra citat de The Kyiv Independent.
Evenimentele cheieTrupele rusești și ucrainene au purtat bătălii în ruinele orașului Pokrovsk , un centru de transport și logistică din estul Ucrainei, armata ucraineană raportând lupte aprige în curs de desfășurare într-o parte a orașului care era esențială pentru logistica frontului Kievului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că a vizitat trupele care luptă în apropierea orașului estic Dobropillia, unde forțele ucrainene desfășoară o contraofensivă împotriva trupelor ruse.
Rusia a lovit infrastructura energetică și portuară civilă într-un atac masiv cu drone efectuat peste noapte asupra regiunii Odesa din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul regiunii într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, adăugând că salvatorii au stins incendiile și nu au existat victime.
Ucraina a atacat o rafinărie de petrol din regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova, a anunțat Statul Major General al forțelor armate ale Ucrainei într-un comunicat. Amploarea pagubelor aduse rafinăriei Lukoil din orașul Kstovo, care aprovizionează armata rusă, nu a fost cunoscută imediat.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care permite utilizarea rezerviștilor militari pentru paza rafinăriilor de petrol, după ce atacurile cu drone ucrainene au dus la penurii de combustibil în unele regiuni ale țării.
Întrebat, miercuri seara, la România TV, despre relaţia sa cu actualul preşedinte Nicuşor Dan şi despre modul în care arată Capitala după mandatul acestuia, Băluţă a evitat să intre în polemică, precizând că ceea ce este important pentru el este că „Nicuşor Dan a fost ales cu şase milioane de voturi”.
Referitor la întrebarea jurnalistului dacă va merge pe varianta „grelei moşteniri” pentru a justifica eventualele probleme ale Bucureştiului, candidatul PSD a răspuns: „N-am început niciodată să vorbesc despre greaua moştenire, pentru că asta este apanajul celor neputincioşi. Suntem un grup de oameni puternici, avem experienţă şi avem această capacitate ca de îndată să putem să aducem rezultate în Bucureşti”.
Întrebat cum intenţionează să facă dezvoltare în plină epocă a austerităţii, Băluţă a invocat experienţa sa administrativă din Sectorul 4, unde spune că a reuşit să aducă „Bucureştiului şi României în ultimii ani mai mult de 5 miliarde de euro”, subliniind că Sectorul 4 este „primăria din România cu cea mai mare absorţie de bani europeni”.
„Creşterea calităţii vieţii este principalul obiectiv pe care îl am. Pentru că dincolo de ţevi, dincolo de şosele, dincolo de trafic, întotdeauna este vorba despre oameni. Oamenii se găsesc în centrul preocupărilor mele”, a declarat Băluţă, referindu-se la problemele cronice ale Capitalei legate de infrastructura de apă caldă şi căldură.
Potrivit mai multor publicaţii locale şi naţionale, citate de AFP, Angelina Jolie a vizitat o maternitate şi un spital de pediatrie din Herson, oraş aflat sub ocupaţie rusă timp de mai multe luni în 2022 şi care continuă să fie vizat de bombardamente.
Un responsabil local, Vitalii Bogdanov, a publicat pe Facebook o fotografie în care actriţa apare purtând vestă antiglonţ cu însemne ucrainene. Până în acest moment, nici Angelina Jolie şi nici autorităţile de la Kiev nu au confirmat oficial vizita.
Fosta emisară specială a ONU pentru refugiaţi, funcţie pe care a ocupat-o între 2012 şi 2022, Angelina Jolie a mai vizitat Ucraina la câteva luni după declanşarea invaziei ruse, când s-a întâlnit cu persoane strămutate în oraşul Liov, în vestul ţării.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat că vrea să obțină acordul necesar pentru folosirea fondurilor europene, astfel încât acestea să contribuie la completarea burselor studenților.
Totodată, Daniel David a declarat că prima de carieră didactică ar putea fi plătită din bani europeni începând cu luna ianuarie a anului viitor.
Miercuri, ministrul a declarat, ca răspuns la întrebările adresate, că după aprobarea Comisiei Europene privind utilizarea fondurilor europene pentru acordarea primei de carieră didactică, România va putea folosi acești bani în scopul menționat de anul viitor.
„Așa cum am anunțat public, noi am obținut aprobarea Comisiei pentru a utiliza fondurile europene, lucru pe care vreau să-l fac în viitor și pentru a completa bursele studenților, astfel încât, probabil, prima de carieră vom începe să o plătim din ianuarie 2026”, a declarat Daniel David.
Prima de carieră didactică are valoarea de 1.500 de lei. Ea poate fi folosită pentru cursuri de formare, cărți, echipamente IT, iar o parte din bani poate fi destinată nevoilor educaționale individuale ale profesorilor.
În privința cardurilor educaționale, Ministrul Educației a spus că plățile vor începe în noiembrie pentru cei care au deja cardurile și în decembrie pentru cei care încă nu le-au primit.
Szocs a cedat în faţa austriecei Sofia Polcanova cu scorul de 2-3 (11-4, 11-13, 5-11, 11-6, 3-11), ratând calificarea în optimile de finală.
Românca venea după o evoluţie solidă la WTT Champions Montpellier, unde a ajuns în optimi, după victoria spectaculoasă din primul tur, 3-0 în faţa chinezoaicei Chen Xingtong, numărul 3 mondial, fiind apoi învinsă de Sabine Winter (0-3).
Confruntarea de la Frankfurt a avut o notă aparte, având în vedere că Szocs şi Polcanova sunt partenere de dublu, având deja rezultate notabile împreună în circuitul internaţional.
Turneul de la Frankfurt se dispută în absenţa primelor şase jucătoare din ierarhia mondială, cap de serie numărul 1 fiind Miwa Harimoto, ocupanta locului 7 WTA la tenis de masă.
În optimile de finală este calificată cealaltă româncă de pe tabloul principal, Elizabeta Samara, care o va întâlni pe Satsuki Odo (Japonia), joi, de la ora 20:05.
Câştigătorii competiţiei vor primi 40.000 de dolari şi 1.000 de puncte în clasamentul mondial, finaliştii vor fi recompensaţi cu 20.000 de dolari şi 700 de puncte, semifinaliştii cu 11.750 de dolari şi 350 de puncte, iar cei care se opresc în sferturi vor încasa 8.500 de dolari şi 175 de puncte.
„Traficul din oraş, rapiditatea cu care ajungem dintr-un punct în altul şi setarea unor standarde de normalitate în spaţiile publice sunt esenţiale pentru un Bucureşti modern. Asta am făcut în Sectorul 4, prin extinderea magistralei M2, care astăzi este un exemplu recunoscut de toţi bucureştenii. Extinderea magistralei M4 spre zona de Sud este deja un proiect aprobat, cu un contract de finanţare de aproximativ 17 miliarde de lei. Va avea alte 14 staţii între Gara de Nord şi Gara Progresul”, este mesajul transmis de Daniel Băluţă.
Potrivit proiectului acestuia, va fi o magistrală care va conecta „la propriu oraşul”.
„Şi nu ne oprim aici, ne propunem să facem mai mult pentru Capitală. Fapte, nu vorbe: singurul mod prin care putem moderniza Bucureştiul”, transmite Băluţă.
Medvedev a declarat că „nimeni nu știe ce a vrut să spună Trump, probabil nici el nu știe”, subliniind că astfel de afirmații pot avea consecințe serioase pentru securitatea globală.
Trump anunțase că a instruit Departamentul Apărării al SUA să reia testele nucleare „pe o bază de egalitate” cu alte puteri nucleare, menționând explicit Rusia și China.
Postările președintelui american pe rețelele sociale au accentuat faptul că SUA dețin cel mai mare arsenal nuclear și că modernizarea armelor a fost realizată în primul său mandat. Declarația a fost făcută cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul de la Busan, în Coreea de Sud.
Reacția Rusiei nu a întârziat. Președintele Vladimir Putin a cerut înalților oficiali să analizeze posibilitatea reluării testelor nucleare ca răspuns la instrucțiunile Washingtonului. „Dacă SUA vor efectua astfel de teste, Rusia va fi obligată să ia măsuri de represalii adecvate”, a avertizat Putin în cadrul unei ședințe televizate a Consiliului de Securitate. Ministerele de Externe și Apărării sunt însărcinate să prezinte propuneri coordonate privind reluarea testelor.
Medvedev a subliniat că, deși Trump „nu știe nici el ce a vrut să afirme”, funcția sa de președinte al SUA face ca declarațiile sale să aibă efecte imediate asupra relațiilor internaționale. Oficialul rus a mai spus că Rusia va fi nevoită să reevalueze oportunitatea efectuării propriilor teste nucleare, sugerând un posibil escaladament în cursa înarmării.
Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar China și Franța au testat ultima oară în 1996. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990. Experții avertizează că reluarea testelor nucleare poate genera tensiuni majore la nivel global, crescând riscul unei noi curse a înarmării.
Șase dintre cele mai mari companii care gestionează averile și investițiile clienților bogați din Marea Britanie, au anunțat miercuri o creștere semnificativă a retragerilor din fondurile de pensii, pe măsură ce tot mai mulți clienți se tem că noul buget va aduce tăieri ale avantajelor fiscale.
Potrivit Reuters, printre firmele care au raportat creșteri ale retragerilor se numără Schroders și Aberdeen, giganți ai administrării de investiții, AJ Bell și Quilter, specializați în fonduri de pensii, precum și Phoenix Group și banca privată Arbuthnot Latham.
Retrageri triple față de 2024Aceasta din urmă spune că retragerile au atins niveluri record, fiind cu 300% mai mari față de anul trecut: „Anul acesta am văzut o creștere uriașă a clienților care își retrag sume forfetare, dincolo de nevoile lor financiare reale”, a precizat directorul general Eren Osman.
Graba de a scoate banii din pensii este alimentată de zvonurile că ministrul de finanțe, Rachel Reeves, ar putea reduce suma ce poate fi retrasă fără impozit. În prezent, până la 25% din pensie este neimpozabilă.
Scutirea fiscală favorizează bogații„Aceasta ar putea fi cea mai ușoară formă de reducere fiscală de eliminat, deoarece îi avantajează cel mai mult pe cei bogați”, a spus Tom McPhail, guvernator al Pensions Policy Institute, un centru britanic de analiză a politicilor de pensii. El a explicat că, dacă s-ar impune o limită de 100.000 de lire sterline pentru suma care poate fi retrasă fără impozit, majoritatea angajaților din sectorul privat nu ar fi afectați, doar persoanele cu pensii private foarte mari ar plăti mai mult.
Institutul pentru Studii Fiscale estimează că această facilitate fiscală costă statul britanic 5,5 miliarde de lire sterline anual și că îi avantajează „disproporționat pe cei mai bogați”.
Retrageri masive, înainte de noile reguliDatele oficiale confirmă trendul: potrivit Autorității de Conduită Financiară, instituția britanică ce supraveghează piețele financiare și fondurile de pensii, sumele retrase din pensii au crescut cu 76% în primele șase luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024.
Deși ministrul de finanțe Rachel Reeves a avertizat recent că guvernul trebuie să facă „alegeri dificile” pentru a evita o nouă perioadă de austeritate, nu a confirmat dacă vor fi vizate și pensiile.
„Modificări fiscale care ar descuraja economisirea pentru pensie ar fi extrem de îngrijorătoare pentru țară”, consideră Antonio Simoes, directorul executiv al Legal & General, unul dintre cele mai mari grupuri financiare britanice.
Pentru moment, speculațiile și anxietatea par să fi câștigat teren. Britanicii mai bogați își scot banii din pensii „cât regulile încă le permit”.
