Aryna Sabalenka, campioana en-titre, s-a impus clar în fața Cristinei Bucsa, 6-1, 6-4, și s-a calificat în sferturile de finală ale US Open pentru a cincea oară consecutiv. Victoria îi asigură Sabalenkăi menținerea poziției de lider mondial după turneu, indiferent de rezultatele celorlalte sportive.
Sabalenka a dominat întâlnirea de luni dimineață pe Louis Armstrong Stadium, câștigând primul set în doar 27 de minute și controlând jocul de la linia de fund. În setul secund, după patru servicii păstrate consecutiv, Sabalenka a reușit break-ul decisiv în game-ul cinci și și-a consolidat avantajul până la finalul partidei. În total, aceasta a bifat victoria cu numărul 98 într-un Grand Slam.
„Îmi place să joc agresiv și să folosesc serviciul cât mai eficient posibil. Am avut un meci bun, iar echilibrul dintre atac și mobilitate a funcționat perfect”, a spus Sabalenka după meci.
Sferturile de finală o vor aduce față în față cu Marketa Vondrousova, campioana Wimbledon 2023, care a eliminat-o pe Elena Rybakina, luni dimineață 6-4, 5-7, 6-2. Aceasta este a doua apariție a Vondrousovei în sferturile US Open, după ce în această ediție a eliminat deja două jucătoare din Top 10, inclusiv pe Jasmine Paolini.
Cele două s-au întâlnit de nouă ori până acum, Vondrousova având patru victorii, dintre care două pe suprafețe diferite: iarba de la Berlin 2025 și zgura de la Stuttgart 2024.
Sabalenka a ajuns în sferturile ultimelor 12 turnee de Grand Slam în care a participat și rămâne una dintre favoritele principale la titlul de la Flushing Meadows în 2025.
Articolul US Open. Sabalenka se califică în sferturile de finală. Victoria cu numărul 98 într-un Grand Slam apare prima dată în Mediafax.
Decizia marchează prima oprire a emisiunilor de propagandă în ultimii 15 ani. Programul a fost reluat în mai 2010 în urma atacul nord-coreean asupra vasului sud-coreean Chenoan, soldat cu victime.
Ministerul Apărării a transmis presei că suspendarea face parte din măsurile de detensionare a relațiilor dintre cele două Corei. Anterior, prin acest program erau difuzate atât muzică pop sud-coreeană, cât și informații despre situația internă din Nord, fiind difuzate și știri despre trimiterea de trupe nord-coreene în Războiul din Ucraina.
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung, aflat în funcție din luna iunie a promis restabilirea dialogului cu Phenianul și a ordonat armatei să înceteze difuzările de propagandă la graniță. De asemenea, a cerut activiștilor să renunțe la trimiterea de baloane cu materiale peste graniță.
În iulie, o măsură similară a fost luată de Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud.
Articolul Coreea de Sud oprește „Vocea Libertății”. Președintele Lee Jae Myung promite restabilirea dialogului cu Phenianul apare prima dată în Mediafax.
În precedentele 17 deplasări din Superligă, Oțelul a înregistrat o singură remiză, 0-0 cu Unirea Slobozia pe 4 august, având în rest șase victorii și zece înfrângeri. Toate cele nouă goluri marcate de gălățeni în acest sezon au venit din acțiune, evidențiind eficiența lor ofensivă.
Csikszereda a deschis scorul în două dintre cele trei meciuri jucate acasă, ambele goluri provenind din autogoluri ale adversarilor (M. Sivis – Dinamo și N. Stevanovic – Universitatea Craiova). Defensiva ciucanilor a primit 10 dintre cele 18 goluri în primele 45 de minute.
Ultima întâlnire oficială dintre cele două echipe a avut loc pe 30 octombrie 2024, în Cupa României, când Csikszereda s-a impus cu 2-1.
Tinerii jucători continuă să fie integrați rapid în Superligă, 22 dintre cei 25 utilizați de Csikszereda în acest sezon debutând în primul eșalon, iar Daniel Ștefan Bană se evidențiază ca fiind cel mai activ fotbalist U21 autohton, cu două goluri și două pase decisive în primele șapte runde.
Farul Constanța – Petrolul Ploiești, ora 21:00Constanța a obținut două victorii acasă, 3-2 cu Oțelul și 2-1 cu Metaloglobus, și o înfrângere, în timp ce Petrolul este fără victorie în ultimele patru etape, cu doar două remize.
Defensiva Farului a fost vulnerabilă în debutul meciurilor, patru dintre cele nouă goluri primite fiind încasate până în minutul 15. Petrolul a avut cel mai slab procentaj de șuturi pe spațiul porții adverse în primele șapte runde, doar 18, față de 32 pentru Farul.
Bogdan Țîru ar putea bifa partida cu numărul 200 în Superligă, dacă va fi utilizat, în timp ce istoricul întâlnirilor directe arată avantaj pentru Farul: din șapte meciuri de la revenirea Petrolului pe prima scenă în 2022, constănțenii s-au impus de cinci ori, prahovenii o dată, iar un meci s-a terminat la egalitate.
Cea mai recentă confruntare directă a avut loc pe 28 aprilie 2025, Petrolul – Farul 0-1, gol marcat de Luca Băsceanu.
Antrenorul Liviu Ciobotariu a obținut cinci victorii în cele 16 dueluri cu Farul în toate competițiile, inclusiv în Supercupa României 2023, Sepsi OSK – Farul 1-0.
Articolul Csikszereda – Oțelul și Farul – Petrolul închid etapa a 8-a din Superliga apare prima dată în Mediafax.
Prețul rovinietei pentru autoturisme se schimbă de astăzi,1 septembrie, majorările fiind între un euro și 22 de euro. Totodată, șoferii care nu au rovinietă riscă amenzi mai mari.
CNAIR anunță că, începând tot de la 1 septembrie 2025, tarifele aplicate pentru autoturisme se actualizează pe întreaga rețea de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi.
Noile prețuri pe care șoferii le vor avea de plătit pentru rovinietă sunt următoarele:
rovinieta pentru o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro
rovinieta pentru 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro
rovinieta pentru 30 de zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro
rovinieta pentru 60 de zile: de la 8,4 euro la 15 euro
rovinieta pentru 12 luni: de la 28 de euro la 50 de euro
Și sancțiunile aplicate celor care circulă fără rovinietă devin mai mari. Amenda minimă pentru autoturisme crește de la 250 la 500 de lei, iar cea maximă urcă de la 500 la 1.000 de lei.
„În ceea ce priveşte tarifele achitate înainte de data de 1 septembrie 2025, acestea rămân valabile pentru întreaga perioadă de valabilitate pentru care au fost emise”, a transmis CNAIR.
CNAIR mai amintește șoferilor că rovinieta și peajul pentru podurile Fetești și Cernavodă pot fi plătite prin mai multe modalități. Mai exact:
pe portalul oficial www.erovinieta.ro și prin aplicația pentru mobil eTarife (pentru telefoanele mobile)
prin SMS, la numerele 7500 pentru rovinietă și 7577 pentru peaj
la punctele de lucru CNAIR sau la partenerii autorizați, lista completă fiind disponibilă pe site-ul instituției
pe platforma www.ghiseul.ro, unde plata se face exclusiv cu card bancar
Articolul Prețul rovinietei pentru autoturisme aproape s-a dublat începând de astăzi. Amenzile cresc și ele apare prima dată în Mediafax.
Poliția a fost alertată în jurul orei 08:00, după ce a fost semnalată prezența unui vehicul neautorizat pe aleea consulatului, relatează BBC. Autoritățile au încercat să discute cu șoferul, care, potrivit poliției, a spulberat ulterior poarta de la intrarea proprietății.
Bărbatul a fost reținut la fața locului și colaborează cu poliția pentru continuarea anchetei. Un ofițer a suferit o rană la mână, dar nu au fost raportate alte victime.
Martorii au declarat că arestarea a decurs fără rezistență vizibilă. Motivația atacului nu a fost dezvăluită, iar ancheta poliției este în desfășurare.
Articolul Sydney: Bărbat arestat după ce a spulberat poarta consulatului rus apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Educației, Daniel David, atrage atenția că sectorul cercetării din România este grav subfinanțat, având un buget anual de aproximativ 2 miliarde de lei, mai mic decât cel pentru bursele elevilor din învățământul preuniversitar, care ajunge la 4,7 miliarde de lei. „Banii s-au dus pe competiții și pe cheltuielile institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, dar sunt complet insuficienți”, a explicat acesta pentru Gândul.
În plus, din aceste fonduri, România susține și proiecte de cercetare comune cu Republica Moldova, destinate unor domenii precum sănătatea, clima, bioeconomia sau cultura. Valoarea acestora ajunge la 10 milioane de euro, din care cea mai mare parte este acoperită de statul român. „Legătura cu Republica Moldova este una importantă. Generăm împreună cunoaștere, iar soluțiile identificate vor fi aplicabile în ambele țări”, a justificat ministrul.
Ministrul a precizat că nu poate redirecționa banii din cercetare către alte nevoi urgente ale educației, pentru că aceste fonduri sunt strict alocate. „Un ministru nu poate lua de la Cercetare și să ducă la Educație, la fel cum nu pot muta bani invers. În plus, cercetarea este subfinanțată de ani de zile”, a subliniat el.
„Pentru mine, ca ministru, este important, nu este o sumă atât de mare (n.r. despre R. Moldova). Legătura cu Republica Moldova, pentru mine și pentru Guvern, este o legătură importantă. Fiecare contribuie cu ce poate. Eu pot să contribui cu ideea de a genera împreună cunoaștere, sunt echipele sunt mixte. Am ales probleme relevante și pentru România și pentru Republica Moldova. Soluțiile vor putea fi aplicate și acolo”, a explicat David.
Deficit de 2 miliarde de lei și măsuri de crizăMinisterul Educației se confruntă cu un deficit de 2 miliarde de lei, sumă necesară pentru a încheia anul „cu salarii și bonusuri”, a declarat ministrul Daniel David într-un interviu pentru Gândul. Oficialul a explicat că banii nu vor fi alocați, din cauza crizei fiscal-bugetare, iar toate măsurile luate în prezent sunt „măsuri de criză, nu de reformă”, menite doar să asigure funcționarea sistemului până la final de an. „Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar”, a punctat acesta.
Ministrul a subliniat că, deși educația este mereu prezentată drept prioritate, realitatea din teren arată altfel. În opinia sa, sistemul a fost adesea nepregătit să gestioneze fondurile suplimentare, chiar și în anii în care resursele au fost mai consistente. David a dat ca exemplu situația burselor de merit din perioada 2023–2024, când „am dat burse unor elevi cu nota 5, unii aveau și nota 3”, din cauza lipsei unor criterii corecte și a unei planificări coerente.
Bugetul pe educație: 3,3% din PIB în 2024Bugetul Ministerului Educației pentru 2024 a fost stabilit la 3,3% din PIB, potrivit construcției bugetare din decembrie 2023. Pentru anul 2025, suma repartizată ministerului a crescut cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la aproximativ 60,2 miliarde de lei, dintre care 58 miliarde de lei pentru învățământ și peste 2,1 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare-inovare.
Chiar și cu aceste majorări, Daniel David insistă că problemele de fond ale sistemului nu pot fi rezolvate doar prin alocări financiare, ci printr-o strategie coerentă, aplicată după depășirea blocajelor bugetare actuale.
Articolul De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului Educației apare prima dată în Mediafax.
