Liga engleză a investigat o serie de tranzacții realizate de Chelsea între 2011 și 2018, perioadă în care clubul londonez era deținut de omul de afaceri rus Roman Abramovici, potrivit Sky Sports.
Neregulile au ieșit la iveală în 2022, în timpul procesului realizat la preluarea clubului de către actualii proprietari americani. Noii acționari au raportat voluntar situația către Premier League, Federația Engleză și UEFA.
Potrivit anchetei, au fost identificate cel puțin șase plăți suspecte, de ordinul milioanelor de lire, direcționate către companii offshore legate de anumite transferuri. Sumele respective nu au fost incluse în rapoartele financiare prezentate la momentul respectiv autorităților fotbalistice.
Printre transferurile analizate de ligă s-ar număra cele ale jucătorilor Eden Hazard, Samuel Eto’o și Andreas Christensen.
Pe lângă amenda financiară, clubul a primit și o interdicție de nouă luni privind transferurile la nivelul academiei.
Nu este prima sancțiune legată de această perioadă. În iulie 2023, UEFA a amendat Chelsea cu 10 milioane de euro pentru raportări financiare incomplete aferente anilor 2018 și 2019.
Regulamentele prevăd că cluburile trebuie să transmită anual informații financiare corecte către federații și ligi, precum și către UEFA în cazul participării în competițiile europene.
În timp ce UEFA poate investiga doar încălcări produse în ultimii cinci ani, conform termenului de prescripție aplicat în competițiile sale, Premier League nu are o limită similară, ceea ce a permis analizarea tranzacțiilor realizate încă din 2011.
Potrivit unui comunicat al USR, decizia a fost luată în contextul dezbaterilor pe bugetul de stat pentru 2026 și al încercărilor Guvernului de reducere a cheltuielilor publice.
„Am convenit la crearea acestei coaliții de guvernare, atunci când situația bugetară era disperată, că vom desființa aceste instituții. Ulterior, partenerii de guvernare s-au făcut că plouă. Am insistat în coaliție în mai multe rânduri, am oferit textele de lege pentru a fi asumate de coaliție. Nu s-a dorit. Vom depune proiectele de lege pentru ca românii să vadă cum votează fiecare partid din Parlament”, declară senatorul USR Cristian Ghinea, inițiator al pachetului de legi.
Cele șase proiecte propun abrogarea legilor de înființare pentru cele șase instituții. Iată ce spune USR despre acestea:
– Academia Oamenilor de Știință (AOSR): „Pseudo-academie, numără 199 de membri (cu indemnizații lunare între 837 și 1.675 de lei) și 67 de angajați. Membrii includ numeroși foști politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenție de excelență academică. Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desființarea AOSR pot fi direcționate către programe de cercetare cu impact demonstrabil”.
– Academia de Științe Medicale (ASM): „Pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătății, cu 160 de membri titulari (în contrast flagrant cu cele 8 locuri pe care le are secția de științe medicale din Academia Română). Membrii titulari beneficiază pe viață de o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie, deși ASM nu a avut poziții publice relevante după anul 2012 și nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Economia preconizată: peste 3,5 milioane de lei anual”.
– Academia de Științe Tehnice (AST): „Autodefinită drept „academie”, instituția nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante și nu are impact asupra industriei sau învățământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizații pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenți). Dovada stă în faptul că 99,25% din bugetul anual al ASTR (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizațiile membrilor, salarii și cheltuieli de funcționare”.
– Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL): „O altă structură cu pretenții academice globale, fără rezultate însă, care funcționează aproape exclusiv din subvențiile primite de la bugetul de stat. În 2025, a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane lei s-au cheltuit pe salarii și 0,5 milioane lei pentru bunuri și servicii. 0 lei pentru publicații”
– Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO): „Un institut fantomă, fără impact real în domeniul drepturilor omului, dar cu finanțare constantă din bani publici. IRDO este condus de un consiliu director format din 7 membri, un director și un director adjunct, pentru un aparat de aproximativ 22 de angajați, dintre care 7 sunt personal administrativ. În peste 30 de ani de existență, IRDO a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență. În 2025, a avut un buget de 1,5 milioane lei, din care aproximativ 1 milion de lei a fost pentru salarii, restul pentru cheltuieli curente”.
– Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD): „Un alt pseudo-institut, fără contribuție reală la cunoașterea istorică. Încă de la înființare, în anul 2004, IRRD a fost organizat ca o structură politică, nu ca un institut de cercetare: primii 25 de membri ai Colegiului Național au fost numiți direct de Ion Iliescu, având statut pe viață. Același Ion Iliescu a fost și primul președinte al institutului, funcție pe care a deținut-o până în anul 2021. IRDD are aproape 40 de angajați, iar în 2025 a avut un buget de 2,3 milioane de lei”.
USR precizează că a mai încercat și în trecut desființarea instituțiilor sau măcar decuplarea lor de la bugetul de stat, dar că demersurile au fost însă respinse, sistematic, de celelalte partide.
USR a anunțat că va vota bugetul pe 2026 și nu va depune amendamente.
Bayern conduce cu 6-1 după prima manșă, disputată în Italia, astfel că șansele ca partida de pe Allianz Arena să se prelungească după ora locală 23:00 sunt minime, scrie dpa.
Acest lucru este important pentru clubul german, deoarece legislația muncii din Germania prevede că un tânăr de 16 ani nu poate lucra după această oră.
Leonard Prescott, născut în Statele Unite, ar putea fi folosit deoarece Manuel Neuer, Jonas Urbig, Sven Ulreich și Leon Klanac sunt toți accidentați.
Ulreich a jucat sâmbătă primul său meci după un an și jumătate, în remiza 1-1 cu Bayer Leverkusen, unde a avut o prestație foarte bună, însă ulterior a suferit o ruptură musculară.
Jonas Urbig a suferit o comoție la meciul tur, însă ar putea fi apt pentru partida de miercuri. Dacă Urbig va fi apt de joc, Prescott ar urma să fie rezervă pentru al treilea meci consecutiv.
Chiar și prezența pe banca de rezerve este considerată activitate profesională. Astfel, echipa bavareză ar putea fi amendată pentru încălcarea legislației privind munca minorilor dacă meciul ar ajunge în prelungiri.
Ministerul Economiei propune scoatere minei Cătălinu și a carierei Ungurelașu din zona Baia de Fier, Gorj, de pe lista celor închise, astfel încât să poată fi demarat un proiect de exploatare a materiilor prime critice inițiat de Societatea Națională a Sării S.A. (SNS SALROM).
Mai concret, este vorba de un proiect implementat de SALROM, companie de stat din portofoliul MEDAT, ce prevede extracția grafitului de calitate pentru baterii din arealul „Baia de Fier” și implică extracția și procesarea primară a șisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii.
Acesta este unul dintre cele trei proiecte românești aflate pe Lista proiectelor strategice adoptată de Comisia Europeană acum aproape un an, pe 25 martie 2025, în urma Apelului de proiecte lansat de către Executivul comunitar în contextul Regulamentului UE al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020 (Critical Raw Materials Act – CRMA), potrivit notei de fundamentare a proiectului de HG.
Acesta include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
„Se pune accent pe ranforsarea lanțurilor de aprovizionare ale UE, cu o localizare accentuată acestora la nivel național pentru tehnologiile energetice curate, asigurându-se resursele necesare pentru utilizarea în bateriile pentru vehicule electrice și alte soluții de stocare a energiei ce poate asigura statutului român o cotă de piață foarte importantă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier. Reluarea activității miniere în arealul Baia de Fier va asigura materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini”, conform documentului citat.
În arealul „Baia de Fier”, județul Gorj, exista două perimetre miniere cu rezervă omologată pentru grafit la Cătălinu si Ungurelasu. Aceste perimetre au fost aprobate la închidere definitiva și monitorizare a factorilor de mediu postînchidere prin Hotărârile de Guvern nr. 1008 din 2 august 2006 pentru perimetrul Cătălinu, respectiv 644 din 20 iunie 2007 pentru perimetrul Ungurelasu.
SNS SALROM deține licența de concesiune a exploatării de șisturi grafitoase nr. 634/1999 în perimetrul Ungurelașu – Polovragi, licență prelungită prin H.G. nr. 639/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 746 din 8 august 2025.
În cadrul demersului de prelungire a acestei licențe compania SALROM a transmis către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon documentația care dovedește capacitatea tehnico – economica de dezvoltare a exploatării zăcământului.
„Neadoptarea prezentei hotărâri generează riscul pierderii de către compania națională promotoare a proiectului a oportunităților de finanțare a proiectelor strategice create de acest regulament și implicit a oportunității de relansare la nivel național a domeniului resurselor minerale neenergetice, sector economic de importanță critică în atingerea obiectivelor strategice economice și realizarea tranziției energetice către tehnologii verzi în vederea combaterii efectelor schimbărilor climatice”, se arată în documentul citat.
Venituri semnificative la bugetConform notei de fundamentare, în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar acestea sunt nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ.
„Dependența totală a UE de importuri în prezent poate asigura statutului român o cotă de piață foarte importantă ulterior reluării exploatării grafitului din zăcământul de la Baia de Fier (cuprinzând mina Cătălinu şi cariera Ungurelaşu), acesta putând constitui materie primă pentru o gamă foarte variată de produse specifice tehnologiilor avansate din industriile auto (baterii pentru vehicule electrice), electronică (producerea grafenei) și constructoare de mașini”, se arată în document.
În condițiile actuale ale pieței și la nivelul actual al prețului grafitului pur, de aproximativ 20.000USD/tonă, reluarea activității în perimetrul Ungurelașu – Polovragi în cadrul implementării proiectului SALROM, cu atingerea țintei de producție de 15.000 tone/an stabilite in proiect, poate genera companiei venituri de aproximativ 300 de milioane de dolari anual, cu o contribuție însemnată la bugetul de stat prin plata taxelor si redevențelor si a dividendelor.
În ședința Biroului Executiv (BEx) al PNL s-a votat pentru mandatarea parlamentarilor PNL de a nu face propuneri la momentul bugetul ajunge la votul aleșilor.
De asemenea, parlamentarii au fost mandatați a nu vota niciun amendament în afară de cele negociate în Coaliție, respectiv varianta adoptată de Guvern.
Pentru cele două mandate, în unanimitate liberalii au fost „pentru”.
PSD a depus, luni, o serie de amendamente la proiectul bugetului de stat pe 2026.
Amendamentele depuse de PSD mai vizează, printre altele, și eliminarea CASS pentru unele categorii, respectiv mame, veterani de război, persoane invalide, personal monahal, fiindcă nu acest lucru nu este un privilegiu, ci „un sprijin firesc”.
De asemenea, PSD ar vrea să acorde ajutoare one/off și pentru pensionarii militari cu pensii mai mici de 3.000 de lei. Impactul bugetar ar fi de 10 milioane de lei pentru pensiile MAI și 12 milioane de lei la MApN. De asemenea, o altă propunere este aceea de a aloca 100 de milioane de lei pentru brățările electronice folosite în sistemul de supraveghere judiciară.
Amendamentele mai vizează și alocarea unor venituri suplimentare, care să vină drept sprijin pentru familiile cu venituri mici și copii, ajutoare pentru familiile care au în întreținere copii cu dizabilități, dar și un ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public.
Cu o zi înainte, Consiliului Politic Național al PSD a decis să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului au anunțat că vor depune amendamente.
