Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Meyer, a declarat vineri la Berlin că vizita are ca scop aprofundarea relațiilor strânse dintre cele două țări, potrivit dpa.
Merz urmează să fie primit de premierul britanic Keir Starmer, care a încercat să repare relațiile cu Uniunea Europeană după Brexit.
Tratatul urmează să fie aprobat de Cabinetul german miercuri.
Tratatul va pune accent pe cooperarea în politica externă și de apărare, precum și pe creșterea economică și intensificarea contactelor între cetățenii celor două țări.
După semnare, tratatul va trebui să fie prezentat și Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german.
Bazele pactului au fost puse încă din vara anului trecut de către premierul britanic Keir Starmer și fostul cancelar german Olaf Scholz.
Prin încheierea acestui tratat, Germania va avea o clauză de asistență reciprocă cu ambele puteri nucleare ale Europei, după ce cancelarul german Friedrich Merz și-a exprimat dorința de a consolida descurajarea continentului separat de SUA.
Este așteptat ca documentul să conțină și măsuri suplimentare privind combaterea migrației ilegale, transportul, cercetarea și inovarea. Tratatul dintre Starmer și Merz ar constitui rezultatul a 18 runde de negocieri, dintre care trei au avut loc față în față la Berlin și două la Londra.
Articolul Friedrich Merz merge săptămâna viitoare la Londra. Germania și Marea Britanie vor semna un tratat de apărare reciprocă apare prima dată în Mediafax.
Într-o postare pe Facebook, Dacian Cioloș a explicat circumstanțele de la Otopeni.
„Am văzut tot circul iscat de faptul că am fost refuzat de un taximetrist ieri seara la aeroportul Henri Coandă. Am aflat azi că respectivul taximetrist a fost amendat și că i s-a retras licența de taximetrie. Ca să fie foarte clar: eu nu am reclamat niciun șofer către polițiști și nu cred că a fost vina taximetristului”, a scris Cioloș.
Regulă „absurd de strictă”El a explicat că situația s-a produs din cauza unei reguli „absurd de stricte”, care nu permite șoferilor aflați mai în spate în coloană să preia clienți, chiar dacă cei din față sunt indisponibili.
„Taximetriștii erau blocați de o regulă absurd de strictă, conform căreia, atâta vreme cât mai sunt autoturisme taxi în față în coloană, ceilalți din spate nu pot lua clienți, chiar dacă taxiurile din față sunt blocate”, a precizat acesta.
Fostul premier a relatat cum, în lipsa unei alternative, a încercat să obțină un taxi mergând în ordine la șoferii din coloană. Doi dintre ei erau indisponibili — unul fiind verificat de poliție, iar celălalt absent — iar al treilea, deși prezent, a refuzat cursa din cauza regulii menționate.
„Aseară, când șoferul primului autoturism taxi din coloană era verificat de polițiști într-un control de rutină, iar șoferul celui de-al doilea taxi din coloană era plecat, am mers, în ordine, la al treilea șofer din coloană. Primele două erau indisponibile cum am descris mai sus, iar al treilea era disponibil, dar nu voia să plece în cursă pentru că primele două din fața lui erau încă acolo, chiar dacă erau blocate”, a spus Cioloș.
Cioloș a precizat că nu a avut nicio intenție de a sesiza autoritățile, ci doar a întrebat polițiștii cât va mai dura controlul. Ulterior, a renunțat și a comandat un Uber.
Abia a doua zi, Cioloș a aflat că șoferul care l-a refuzat a fost amendat și sancționat cu retragerea atestatului profesional, măsură pe care o consideră exagerată.
„Din nou, nu a fost vina lui, iar soluția amendării sale și a reținerii atestatului profesional mi se par exagerate și nu vor rezolva problema modului în care funcționează serviciul de taximetrie la aeroport.”
Ca soluție, fostul premier propune instituirea unui sistem de coordonare mai eficient la aeroport, care să permită repartizarea clienților către mașinile disponibile, evitând astfel situații similare.
Un taximetrist a refuzat să îl ia pe Dacian Cioloș de la aeroportul OtopeniUn taximetrist de la Aeroportul Henri Coandă a fost amendat cu 500 lei și i-a fost reținut atestatul profesional după ce a refuzat să preia un pasager, invocând că este „a doua mașină la rând”.
Incidentul s-a petrecut în noaptea de joi spre vineri, în timpul unei acțiuni de control al polițiștilor de la Transporturi Aeriene.
În timp ce un polițist controla un taxi din stația amenajată pentru acest tip de transport din zona terminalului Sosiri, a fost informat că un alt taximetrist a refuzat să preia un pasager. Motivul invocat a fost că este a doua mașină la rând, iar regulile nu permit plecarea din rând.
Articolul Prima reacție a lui Dacian Cioloș după ce a fost refuzat de un taximetrist la aeroportul Otopeni apare prima dată în Mediafax.
Italianul era căutat în baza unei notificări roșii Interpol, care cerea arestarea sa în 196 de țări.
Palermo a fost reținut pe stradă în capitala Columbiei, Bogota, în cadrul unei operațiuni coordonate între autoritățile columbiene, italiene și britanice, precum și Europol, agenția de aplicare a legii a Uniunii Europene.
Suspectul este acuzat de supravegherea transporturilor de cocaină și gestionarea rutelor ilegale de trafic către Europa. Palermo este considerat a face parte din „una dintre cele mai strâns unite celule” ale mafiei ‘ndrangheta, a declarat Carlos Fernando Triana, șeful poliției columbiene, într-un mesaj postat pe X.
Suspectul „nu numai că a condus achiziționarea de transporturi mari de cocaină în Columbia, Peru și Ecuador, dar a controlat și rutele maritime și terestre utilizate pentru transportul drogurilor către piețele europene”, a adăugat Triana.
‘Ndrangheta, una dintre cele mai puternice și secrete organizații criminale din Italia, și-a extins influența în străinătate și este acuzată pe scară largă de importul de cocaină în Europa.
Producția ilegală de cocaină a atins 3.708 tone în 2023, o creștere de aproape 34% față de anul precedent, determinată în principal de extinderea cultivării frunzelor de coca în Columbia, potrivit Organizației Națiunilor Unite, potrivit Associated Press.
Articolul Liderul mafiei italiene ‘ndrangheta din America Latină, arestat în Columbia apare prima dată în Mediafax.
Decizia, luată cu 2 voturi la 1, anulează un acord care i-ar fi condamnat pe Mohammed și alți co-inculpați la închisoare pe viață fără posibilitate de eliberare condiționată, în schimbul recunoașterii vinovăției, după cum relatează BBC.
Mohammed este acuzat de organizarea și conducerea atacurilor din 11 septembrie 2001, când avioane deturnate s-au prăbușit asupra World Trade Center și Pentagonului, ucigând aproape 3.000 de persoane. El a fost capturat în 2003 și este deținut în lagărul american de la Guantanamo Bay.
Acordul fusese negociat timp de doi ani și aprobat de procurorii militari. Conform acestuia, familiile victimelor ar fi avut dreptul să-i pună întrebări lui Mohammed, care ar fi fost obligat să „răspundă complet și sincer”. Rudele victimelor au fost împărțite în privința acordului – unii doreau un proces complet pentru a afla mai multe detalii, alții vedeau acordul ca pe singura șansă de a obține răspunsuri.
Cazul a fost complicat de întrebări privind validitatea probelor, având în vedere că Mohammed și alți inculpați au fost torturați în timpul detenției. După arestarea din Pakistan în 2003, Mohammed a petrecut trei ani în închisori secrete CIA, unde a fost supus la „waterboarding” de 183 de ori, printre alte „tehnici avansate de interogare”.
Acordul fusese anunțat în iulie de administrația Biden, dar secretarul apărării Lloyd Austin l-a anulat două zile mai târziu. Curtea de apel a confirmat vineri că Austin a acționat în limitele autorității sale.
Articolul „Creierul atentatelor din 11 septembrie” nu scapă de pedeapsa capitală apare prima dată în Mediafax.
Mișcarea vine după ce rivalul OpenAI a încercat să cumpere startup-ul, informează Reuters.
Google plătește 2,4 miliarde de dolari în taxe de licență ca parte a acordului de utilizare a unei părți din tehnologia Windsurf în condiții neexclusive, potrivit unei persoane familiarizate cu acordul.
Google nu va prelua o participație sau un interes de control în Windsurf, a adăugat persoana respectivă.
CEO-ul Windsurf, Varun Mohan, cofondatorul Douglas Chen și unii membri ai echipei de cercetare și dezvoltare a instrumentului de codare se vor alătura diviziei DeepMind AI a Google.
Acordul a fost încheiat după luni de discuții între Windsurf și OpenAI pentru vânzarea companiei într-o tranzacție care ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari, subliniind interesul pentru domeniul generării de cod, care a devenit una dintre aplicațiile AI cu cea mai rapidă creștere, au declarat surse familiarizate cu problema pentru Reuters în iunie.
Fosta echipă Windsurf se va concentra pe inițiative de codificare agentică la Google DeepMind, lucrând în principal la proiectul Gemini.
„Suntem încântați să întâmpinăm la Google DeepMind unii dintre cei mai buni specialiști în codificare AI din echipa Windsurf, pentru a ne dezvolta activitatea în domeniul codificării agentice”, a declarat Google într-un comunicat.
Structura neobișnuită a tranzacției reprezintă o victorie pentru susținătorii Windsurf, care a strâns 243 de milioane de dolari de la investitori precum Kleiner Perkins, Greenoaks și General Catalyst și a fost evaluată la 1,25 miliarde de dolari în urmă cu un an, potrivit PitchBook. Investitorii Windsurf vor primi lichidități prin taxa de licență și își vor păstra participațiile în companie.
Alți giganți din domeniul tehnologiei, printre care Microsoft, Amazon și Meta, au adoptat în mod similar aceste așa-numite acorduri de achiziție, pe care unii le-au criticat ca fiind o încercare de a eluda controlul autorităților de reglementare.
Microsoft a încheiat o tranzacție de 650 de milioane de dolari cu Inflection AI în martie 2024, pentru a utiliza modelele startup-ului de IA și a angaja personalul acestuia, în timp ce Amazon a angajat cofondatorii firmei de IA Adept și o parte din echipa acesteia în iunie anul trecut. Meta a achiziționat o participație de 49% în Scale AI în iunie, în cea mai mare testare de până acum a acestei forme tot mai răspândite de parteneriate comerciale.
Articolul Google plătește 2,4 miliarde de dolari pentru a angaja directori de la Windsurf apare prima dată în Mediafax.
Grădina zoologică improvizată găzduiește câteva sute de animale, majoritatea sălbatice. „Ligrul” de aici face parte din cele sub 100 de exemplare recunoscute la nivel mondial, fiind primul de acest fel din țară.
Controalele GNM au scos la iveală mai multe nereguli grave. Menajeria funcționează fără niciun fel de autorizație de mediu, nu există evidența colecției de animale și nici un plan pentru situații de urgență. De asemenea, nu există platformă impermeabilă pentru deșeurile animale și nici contract pentru neutralizarea produselor de origine animală.
Experții au constatat că animalele sunt închise în același spațiu pentru a încuraja împerecherea între specii, o practică problematică din punct de vedere etic și legal.
GNM a amendat administratorul cu 15.000 de lei și a impus termene clare pentru intrarea în legalitate. De asemenea, vizitele au fost sistate.
„Este pentru prima oară când GNM se confruntă în teren cu o specie practic nouă de animal, cu o reglementare încă neclară. Tocmai de aceea am făcut apel la instituții precum ANSVSA, Academia Română sau Autoritatea de Management CITES din cadrul MMAP, pentru cunoaște mai bine care sunt pașii de urmat”, arată Garda Naţională de Mediu.
Articolul Animal hibrid extrem de rar, crescut fără autorizații în județul Suceava apare prima dată în Mediafax.
Surse Reuters afirmă că două dintre persoanele demise sunt procurori ce activau recent în Birourile Procurorilor Statelor Unite din Florida și Carolina de Nord, iar celelalte șapte făceau parte din personalul de suport al echipei Smith. Demiteri DOJ similare au avut loc încă din ianuarie, ridicând la 26 numărul celor înlăturați de la preluarea mandatului de către Bondi.
Cauzele epurărilor și contextul politicDemiterile au vizat, potrivit acelorași surse, în special avocații implicați în investigațiile legate de Donald Trump sau de susținătorii săi. Pe 27 ianuarie, 14 procurori din echipa lui Jack Smith au fost concediați pentru „munca desfășurată împotriva fostului președinte”, un semnal clar al noului curs impus de conducerea DOJ. În lunile următoare, au fost demise persoane care instrumentaseră dosare legate de incidentele violente din 6 ianuarie 2021, inclusiv un procuror care anchetase gruparea Proud Boys.
Reacții și implicații juridiceDemiterile stârnesc îngrijorări privind independența justiției federale. Un fost oficial al departamentului, vorbind sub protecția anonimatului, a calificat valul de concedieri drept „pură vendetă politică” menită să intimideze procurorii implicați în dosare sensibile. Deocamdată, Departamentul Justiției nu a emis un comunicat oficial detaliat, însă susținătorii lui Trump salută epurarea, argumentând că procurorii ar fi acționat „partizan” în timpul administrației anterioare.
Impactul asupra anchetelor lui Jack SmithDOJ ar putea întârzia procesele federale aflate pe rol; mai multe surse interne se tem că pierderea procurorilor cu expertiză va obliga la redistribuirea resurselor sau chiar la renunțarea la anumite capete de acuzare. Până la acest moment nu există informații despre numirea unor înlocuitori, iar departamentul se bazează pe personalul rămas pentru a continua investigațiile privind documentele clasificate și interferența electorală.
Articolul Demiteri în Departamentul de Justiție: Pam Bondi concediază noi angajați ai echipei Jack Smith apare prima dată în Mediafax.
Acest sprijin financiar se aliniază unui nou angajament internațional, odată cu aderarea oficială a Norvegiei la Mecanismul Tallinn pentru securitate cibernetică, devenind astfel a 12-a țară parte a acestui cadru.
Sprijinul Norvegiei pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice a fost anunțat în ultima zi a Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei, desfășurată la Roma. Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, a subliniat importanța acestui mecanism ca fiind „un instrument-cheie de sprijin internațional care ajută Ucraina să reziste atacurilor cibernetice și să-și consolideze reziliența digitală pe termen lung”.
Mecanismul Tallinn a fost lansat în decembrie 2023 de Ucraina și 10 state partenere, având scopul de a coordona capacitățile civile în domeniul securității cibernetice pentru a sprijini apărarea Ucrainei în spațiul digital. Printre țările membre se numără Canada, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Suedia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.
Norvegia susține apărarea cibernetică a Ucrainei și printr-un semnal politic puternic, după cum a declarat Anton Demyokhin, ministrul adjunct ucrainean al afacerilor externe pentru dezvoltare digitală. Acesta a menționat că aderarea Norvegiei „transmite un mesaj clar despre unitatea lumii democratice în combaterea amenințărilor cibernetice”.
De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Ucraina a fost ținta a mii de atacuri cibernetice, direcționate spre infrastructura esențială, cum ar fi rețelele electrice, telecomunicațiile și sistemul financiar. În paralel, Rusia continuă să vizeze aliații Ucrainei, în încercarea de a sabota sprijinul militar occidental.
În completarea sprijinului pentru securitate cibernetică, Norvegia a anunțat pe 10 iulie un angajament de 200 de milioane de dolari pentru refacerea sectorului energetic ucrainean, precum și o contribuție separată de 42 de milioane de euro la Fondul de Sprijin Energetic pentru Ucraina.
Articolul Norvegia sprijină Ucraina cu 25 de milioane de coroane pentru consolidarea apărării cibernetice prin Mecanismul Tallinn apare prima dată în Mediafax.
Potrivit informațiilor confirmate de biroul președintelui Camerei Comunelor, Sir Lindsay Hoyle, până în prezent nu a fost depusă nicio cerere oficială pentru ca Donald Trump să ia cuvântul în Westminster, spre deosebire de recenta vizită a președintelui francez Emmanuel Macron.
Speakerul nu a primit solicitareaSurse parlamentare au declarat că un eventual discurs al liderului american reprezintă un „privilegiu”, nu o rutină diplomatică. În mod obișnuit, Lord Chamberlain trimite celor doi speakeri invitația din partea Suveranului doar după ce Guvernul confirmă programul vizitei de stat. În absența documentului, Donald Trump discurs parlament britanic rămâne un scenariu incert.
Donald Trump discurs parlament britanic: Criticile parlamentarilor laburiștiDeputata laburistă Kate Osborne (Jarrow și Gateshead East) a cerut încă din aprilie blocarea posibilității ca Donald Trump să se adreseze Parlamentului. Într‑o moțiune timpurie, ea a invocat retorica „îngrijorătoare” a politicianului american cu privire la democrație, Orientul Mijlociu și Ucraina. „Este un privilegiu să vorbești în fața ambelor Camere, iar Trump nu l‑a câștigat”, a declarat Osborne, adăugând că Donald Trump discurs parlament britanic ar transmite un semnal greșit.
Calendarul vizitei poate evita controversaProgramul parlamentar din toamnă oferă o soluție elegantă: Legislativul intră în vacanță de la 16 septembrie la 13 octombrie, perioadă în care partidul Conservator, Laburist și Liberal‑Democrat își desfășoară conferințele anuale. Lord Peter Ricketts, fost ambasador al Marii Britanii la Paris, subliniază că, dacă vizita va fi plasată în această fereastră, lipsa lui Donald Trump discurs parlament britanic nu va fi percepută ca un afront diplomatic.
Precedentul vizitei din 2019În 2019, Donald Trump nu a vorbit în Westminster, după ce speakerul de atunci, John Bercow, și‑a exprimat rezervele publice. Predecesorul său, Barack Obama, beneficiase de onoare în 2011. În pofida restricțiilor, prima vizită de stat a fost dominată de fastul întâlnirilor la Palatul Buckingham, aspect ce l‑a încântat vizibil pe fostul președinte.
Următorii pașiPalatul Buckingham confirmă că pregătirile tehnice sunt în curs, iar datele exacte vor fi anunțate „în timp util”. Dacă Guvernul britanic va solicita oficial găzduirea unui discurs, procedura ar putea fi finalizată rapid. În caz contrar, Donald Trump discurs parlament britanic va rămâne absent, iar tensiunile politice interne se vor atenua discret.
Articolul Donald Trump ar putea rata privilegiul de a susține un discurs în Parlamentul britanic apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 44.498 de persoane, cu vârste între 40 și 70 de ani, dintr-o bază de date medicale britanică. Printr-o tehnologie inovatoare, specialiștii au estimat vârsta biologică a 11 organe-cheie, inclusiv a creierului, folosind semnătura proteică din sânge.
Rezultatele au fost comparate cu istoricul medical al participanților pe o perioadă de până la 17 ani. Analiza a arătat că, dintre toate organele, vârsta biologică a creierului este cel mai puternic indicator al riscului de deces.
Un creier biologic tânăr înseamnă o viață mai lungăConform studiului, persoanele cu un creier „extrem de îmbătrânit” (în top 7% ca vârstă biologică) au avut un risc de deces aproape dublu în următorii 15 ani comparativ cu cei al căror creier avea o vârstă biologică apropiată de cea cronologică. În schimb, un creier biologic „foarte tânăr” a fost asociat cu un risc cu 40% mai mic de deces în aceeași perioadă.
De asemenea, vârsta biologică a creierului s-a dovedit a fi strâns legată de riscul de Alzheimer. Persoanele cu un creier „îmbătrânit” au avut un risc de 3,1 ori mai mare de a dezvolta această boală, în timp ce cele cu un creier tânăr au avut un risc cu 74% mai mic.
Vârsta biologică a creierului, influențată de stilul de viațăCercetătorii subliniază că factori precum obezitatea, sedentarismul și stresul pot accelera vârsta biologică a creierului, în timp ce exercițiile fizice, alimentația echilibrată și somnul de calitate o pot încetini.
„Creierul este poarta longevității”, a declarat neurologul Tony Wyss-Coray, coordonatorul studiului. „Dacă ai un creier biologic îmbătrânit, riscul de mortalitate crește considerabil.”
O posibilă revoluție în medicina personalizatăStudiul deschide calea spre teste de sânge personalizate care ar putea deveni o unealtă-cheie în prevenirea bolilor și în prelungirea vieții. Cercetătorii speră ca, în viitor, analiza vârstei biologice a organelor – în special a creierului – să ajute la monitorizarea și îmbunătățirea stării de sănătate.
Articolul Vârsta biologică a creierului, un indicator esențial pentru speranța de viață, potrivit unui nou studiu Stanford apare prima dată în Mediafax.
Oficialii UE au declarat că sistemul de control al traficului aerian funcționează la limita capacității sale, în condițiile în care numărul de zboruri a atins un vârf istoric. În zilele cele mai aglomerate, aproximativ 37.000 de zboruri tranzitează spațiul aerian european, pragul maxim pe care controlorii îl pot gestiona în siguranță, scrie Financial Times.
Întârzieri în traficul aerian european cauzate de lipsa personalului și grevePotrivit Eurocontrol, traficul aerian a crescut cu 5% în primele luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, întârzierile în traficul aerian european s-au majorat proporțional. Nouă țări, printre care Franța, Germania, Grecia și Spania – destinații turistice de top – sunt vizate de cele mai mari întârzieri.
Grevele, în special în Franța, contribuie masiv la această criză. În doar două zile, peste 4.000 de zboruri au fost perturbate, generând pierderi semnificative pentru companii precum Air France-KLM. Eurocontrol estimează că doar o zi de grevă costă aproximativ 100 de euro pe minut.
Întârzieri în traficul aerian european amplificate de schimbările climaticeOficialii UE avertizează că fenomenele meteo extreme, accentuate de schimbările climatice, reprezintă o amenințare serioasă pentru aviația europeană. Incendiile de vegetație au determinat închiderea temporară a aeroportului din Marsilia, iar în Grecia, temperaturile ridicate au dus la închiderea unor obiective turistice importante, precum Acropola.
În plus, reducerea spațiului aerian disponibil din cauza conflictului din Ucraina complică și mai mult situația. Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a cerut statelor membre să își respecte angajamentele privind disponibilitatea personalului de control aerian, subliniind că formarea acestora durează în unele cazuri până la cinci ani.
UE cere urgentarea reformei pentru reducerea întârzierilor în traficul aerian europeanExperții din industrie critică lipsa de acțiune a Bruxelles-ului. Rafael Schvartzman, vicepreședinte IATA pentru Europa, a declarat că diferența dintre promisiuni și realitate „se apropie de fantezie”. Transportatorii cer implementarea rapidă a inițiativei Cerul Unic European, care ar permite rute mai directe și mai eficiente între destinații din UE.
Fără măsuri urgente, vara 2025 riscă să devină un coșmar pentru milioane de pasageri afectați de întârzieri în traficul aerian european, fenomen care pune presiune pe întreaga infrastructură aviatică a continentului.
Articolul Atenționare UE! Vara 2025 ar putea aduce cele mai grave întârzieri din istorie în traficul aerian european apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui proiect de propunere consultat de Financial Times, noua taxă, denumită „resursa corporativă pentru Europa”, va fi aplicabilă tuturor firmelor care au o cifră de afaceri netă mai mare de 50 de milioane de euro, indiferent de țara în care sunt înregistrate. Cifra de afaceri netă este calculată după deducerea subvențiilor și a taxelor.
Proiectul prevede un sistem progresiv de taxare, prin care companiile cu venituri nete mai mari vor contribui mai mult. Măsura ar urma să fie anunțată oficial săptămâna viitoare și va necesita aprobarea unanimă a statelor membre UE pentru a intra în vigoare.
În plus față de taxa pe companii, Comisia va propune și alte instrumente de generare de venituri, printre care:
Taxa pe marile companii în Europa vine într-un moment sensibil pentru mediul de afaceri european, afectat de costuri ridicate la energie și creștere economică lentă. Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase, a avertizat recent că firmele europene „pier” în fața concurenței din SUA și China.
Bruxelles-ul justifică această inițiativă prin nevoia urgentă de a susține noile priorități ale Uniunii Europene: apărarea, dobânzile în creștere la datoria comună și tranziția ecologică. În prezent, bugetul UE este finanțat în proporție de 1% din venitul național brut al statelor membre, prin contribuții naționale, taxe vamale, TVA și alte surse proprii.
Noua propunere include și revizuirea taxelor existente, precum:
Comisia pare să fi renunțat, cel puțin temporar, la alte idei de taxe controversate, precum cele pe încălzirea locuințelor, transport rutier sau serviciile digitale.
Proiectul nu este final și ar putea suferi modificări până la anunțul oficial programat pentru miercuri.
Articolul Comisia Europeană propune o taxă pe marile companii pentru a susține bugetul Uniunii Europene apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii de la Universitatea din Queensland au reunit 85 de studii ce au monitorizat peste 7 milioane de adulți de pe toate continentele, urmărindu‑le nivelul de mișcare de‑a lungul vieții, scrie CNN.
Activitatea fizică reduce riscul de moarte prematurăPersoanele care au rămas active de‑a lungul întregii vieți au avut un risc de deces din orice cauză cu 30–40 % mai mic comparativ cu sedentarii cronici. În plus, cei care au început să facă exerciții după ani de inactivitate au reușit totuși să scadă riscul cu 22 %, demonstrând că nu este niciodată prea târziu să te apuci de sport.
Cât și cum trebuie să ne mișcămOMS recomandă minimum 150–300 de minute de activitate aerobă moderată sau 75–150 de minute de efort intens pe săptămână. Autorii studiului subliniază că cele mai mari câștiguri apar la pragul superior de 300 de minute, în timp ce depășirea acestuia aduce beneficii marginale. Exercițiile viguroase – alergare, mers rapid, înot în ritm susținut – accelerează pulsul și respirația, „elixirul tinereții” după cum le numește cardiologul american Andrew Freeman.
Beneficii la orice vârstăImpactul pozitiv este chiar mai pronunțat la vârstnici, unde reducerea riscului crește cu încă 10–15 %. „Rezultatele arată clar că un adult de 60 de ani poate obține un plus substanțial de viață sănătoasă dacă începe să se miște azi”, explică doctoranda Ruyi Yu. Mai mult, meta‑analiza a găsit scăderi de 40 % ale deceselor cardiovasculare și de 25 % ale celor prin cancer datorită programelor regulate de exerciții.
Ce spun experții„Activitatea fizică este magică, face ceea ce niciun medicament nu poate”, afirmă dr. Freeman. Coautorul Gregore Mielke completează: „Chiar dacă nu atingeți ghidurile standard, orice mișcare contează; ideea este să vă mențineți corpul în acțiune și să găsiți forme de exercițiu care vă plac.” Cercetătorii investighează acum cât timp persistă beneficiile la cei care întrerup mișcarea, însă mesajul rămâne ferm: mișcă‑te azi pentru a trăi mai mult mâine.
Articolul Activitatea fizică reduce riscul de moarte prematură cu 40 %. Cel mai amplu studiu global confirmă beneficiile exercițiilor apare prima dată în Mediafax.
Primele concluzii sugerează că întrerupătoarele care controlează alimentarea cu combustibil a celor două motoare ale avionului au fost dezactivate imediat după decolare, ceea ce a dus la pierderea bruscă a forței de propulsie. Deși aceste comenzi sunt esențiale și ar trebui să rămână active în timpul zborului, nu este clar dacă oprirea acestora a fost intenționată sau o eroare accidentală, scrie The Wall Street Journal.
Această ipoteză este susținută de activarea turbinei de urgență RAT, un sistem ce funcționează în caz de pierdere a energiei, în momentele dinaintea impactului cu o clădire de cămin pentru studenți la medicină. Tragedia s-a soldat cu 260 de victime, inclusiv aproape toți pasagerii de la bord.
Ancheta prăbușirii avionului Air India este coordonată de Biroul Indian pentru Investigarea Accidentelor Aeriene, iar un raport preliminar este așteptat în curând. Autoritățile indiene au oferit puține detalii publicului, generând tensiuni între oficialii americani și cei indieni, în special în legătură cu accesul și analiza datelor din cutiile negre ale aeronavei.
Capitanul aeronavei, Sumeet Sabharwal, avea peste 10.000 de ore de zbor, iar copilotul Clive Kunder acumulase peste 3.400 de ore. Air India a declarat că niciuna dintre familiile piloților nu a dorit să comenteze.
Boeing, FAA și GE Aerospace cooperează cu autoritățile indiene, fără a emite până acum buletine de siguranță sau recomandări tehnice, semn că ancheta prăbușirii avionului Air India nu indică o defecțiune structurală sau de întreținere a modelului Dreamliner, care are, până acum, un istoric remarcabil de siguranță.
Articolul Ancheta prăbușirii avionului Air India se concentrează pe erori umane, nu pe defecțiuni ale aeronavei Boeing 787 Dreamliner apare prima dată în Mediafax.
Declarația a fost făcută de Won-joon Choi, director operațional al diviziei Mobile Experience din cadrul Samsung, într-un interviu acordat CNN.
Potrivit oficialului Samsung, dispozitivele purtabile inteligente cu AI vor reprezenta o alternativă la telefoanele mobile, eliminând nevoia de a scoate constant telefonul pentru a comunica sau a efectua sarcini. „Credem că aceste dispozitive ar trebui să fie purtabile, nu ceva ce trebuie să porți în buzunar sau în mână”, a explicat Choi.
Samsung are deja în dezvoltare ochelari inteligenți cu AI, dar ia în considerare și alte tipuri de accesorii precum cercei, coliere, inele sau brățări inteligente cu AI. Scopul este de a oferi utilizatorilor metode mai naturale și mai rapide de interacțiune cu tehnologia, fără a apela constant la ecrane tactile sau tastaturi.
Această inițiativă vine în contextul în care alte companii de tehnologie precum Meta, Google, Snap sau OpenAI investesc masiv în tehnologii purtabile cu AI. Meta a raportat vânzări de 2 milioane de unități pentru ochelarii săi Ray-Ban cu AI, lansând și noi parteneriate strategice în acest sens.
Totuși, nu toate startup-urile din domeniu au avut succes. Produse precum Humane AI Pin sau Rabbit R1 nu au reușit să impresioneze publicul, din cauza prețurilor ridicate și a performanțelor slabe. Samsung, însă, pare să urmeze o strategie mai echilibrată, axată pe dispozitive purtabile inteligente cu AI care să funcționeze ca extensii ale smartphone-urilor, nu înlocuitori direcți.
Deși Samsung nu a confirmat lansarea oficială a cerceilor sau colierelor inteligente, compania explorează activ aceste posibilități. „Analizăm toate opțiunile. Ce purtăm? Ochelari, cercei, coliere, ceasuri, inele”, a declarat Choi.
Această direcție ar putea marca începutul unei noi ere în domeniul tehnologiei purtabile, în care accesoriile clasice devin instrumente inteligente bazate pe inteligență artificială.
Articolul Samsung explorează noi dispozitive purtabile inteligente, inclusiv cercei și coliere, bazate pe inteligență artificială apare prima dată în Mediafax.
Mihai Dobre a fost eroul partidei, marcând ambele goluri pentru Rapid, în minutele 3 și 34, reușind să deschidă rapid scorul și să-l dubleze înainte de pauză.
FC Argeș a încercat să revină pe parcursul meciului, însă apărarea rapidistă și portarul Franz Stolz au respins toate încercările gazdelor.
Atmosfera a fost una intensă, cu aproximativ 6.000 de spectatori prezenți, dintre care circa 1.200 susținători ai Rapidului, care au scandat lozinci în special împotriva conducerii clubului.
Pe final, schimbările tactice ale ambelor echipe nu au schimbat scorul, iar Rapid a controlat jocul până la fluierul final al arbitrului Horațiu Feșnic.
Formații:FC Argeș: Lazar – Borța (Oancea 46’), Sadriu, Tudose, Briceag – Pîrvu (Tchassem 46’), Rața (Radescu 86’), Sierra, Caio Ferreira – Moldoveanu (Roman 72’), Nacho Heras (Matos 72’).
Rapid: Stolz – Onea, Ciobotariu, Pașcanu, Borza (El Sawy 76’) – Christensen (Manea 76’), Keita, Grameni (Hromada 77’) – Dobre, Koljic (Jambor 52’), Petrila (Hazrollaj 67’).
Articolul Superliga. Rapid București învinge în deplasare pe FC Argeș, la debutul în noul sezon apare prima dată în Mediafax.
