Când a fost întrebat despre „numărul doi” al Venezuelei – ministrul de interne Diosdado Cabello – și despre presupusa sa reticență de a colabora cu Statele Unite, Trump a răspuns: „O cunosc pe numărul unu”, înainte de a adăuga: „Tocmai am avut o conversație grozavă astăzi și este o persoană extraordinară”, potrivit CNN.
Trump a spus că el și Rodriguez „au avut o convorbire telefonică, o convorbire lungă, am discutat multe lucruri și cred că ne înțelegem foarte bine cu Venezuela”.
Președintele Adunării Naționale a Venezuelei, Jorge Rodriguez, fratele președintelui interimar, a confirmat apelul.
Sute de deținuți politici au fost eliberațiPreședintele interimar al Venezuelei, Delcy Rodriguez, a declarat miercuri că sute de persoane au fost eliberate din detenția guvernului din decembrie.
Aproximativ 194 de eliberări au avut loc în decembrie 2025 sub predecesorul său, Nicolás Maduro, a declarat ea în prima sa conferință de presă de la Palatul Miraflores, „iar astăzi putem spune că numărul total de lansări planificate pentru aceste zile a ajuns la 406”. Nu este clar dacă toți cei 406 deținuți au fost deja eliberați din arest.
Cu toate acestea, Gonzalo Homiob, vicepreședintele Foro Penal, un grup care urmărește eliberarea prizonierilor în Venezuela, a declarat pentru CNN că, de când guvernul și-a anunțat noile eforturi de eliberare pe 8 ianuarie, în urma capturării președintelui Nicolás Maduro de către forțele americane, doar 76 de prizonieri au fost eliberați.
După raidul asupra lui Maduro, oficialii americani au cerut Venezuelei să-și elibereze prizonierii politici, potrivit unei surse familiarizate cu o ședință de informare a administrației Trump cu principalii parlamentari de la începutul acestei luni.
Venezuela se află într-un „nou moment politic”Atât opoziția venezueleană, cât și guvernele străine au acuzat de mult timp guvernul lui Maduro că ia prizonieri politici, deși Caracas a respins rapoartele internaționale privind detențiile arbitrare, numindu-le „iresponsabile, părtinitoare” și „intervenționiste”.
Rodríguez a adăugat miercuri că Venezuela se află într-un „nou moment politic, care permite înțelegerea din divergență și din diversitatea politică și ideologică, dar trebuie să se facă cu respect”.
„Trebuie să fie cu respect față de ceilalți, trebuie să fie cu respect pentru drepturile omului”, a spus Rodriguez. „Mesajele de ură, intoleranță și actele de violență nu vor fi permise.”
Orice încercare de a „modifica” statutul teritorial sau constituțional al Groenlandei nu numai că ar încălca dreptul internațional, dar ar putea și „submina” stabilitatea regională, au declarat miercuri experții numiți de Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite într-un comunicat, potrivit CNN.
„Afirmațiile care sugerează că un teritoriu poate fi preluat, controlat sau «deținut» de un alt stat în urmărirea unor presupuse interese de securitate națională sau economice evocă o logică a dominației coloniale pe care comunitatea internațională a respins-o de mult timp”, au declaratONU miercuri experții ONU.
Aceștia au cerut liderilor americani să respecte „demnitatea umană și drepturile fundamentale”, avertizând că amenințările de a contesta autonomia unui alt stat sau de a lua un teritoriu suveran prin forță sunt „în mod clar interzise”.
„Poporul Groenlandei, ca popor distinct, are dreptul la exercitarea deplină și liberă a dreptului său la autodeterminare”, se arată în declarație.
Aceste avertismente au fost replicate de o serie de oficiali europeni și aliați NATO, care au afirmat în mod colectiv suveranitatea Groenlandei și au respins apelurile lui Trump de a prelua controlul asupra vastei insule arctice – unde o multitudine de bogății minerale se află neexploatate .
Afirmațiile președintelui american, cu puține detalii, vin în contextul în care acesta le-a spus iranienilor protestatari în ultimele zile că „ajutorul este pe drum” și că administrația sa va „acționa în consecință” pentru a răspunde guvernului iranian, potrivit AP.
Președintele Donald Trump nu a oferit, însă detalii despre cum ar putea reacționa SUA și nu a fost clar dacă comentariile sale de miercuri au indicat că va amâna acțiunile.
„Ni s-a spus că uciderile din Iran se opresc – s-au oprit – se opresc”, a spus Trump. „Și nu există niciun plan pentru execuții, sau o execuție, sau execuții – așa că mi s-a spus asta din surse sigure.”
Președintele s-a consultat marți cu echipa sa de securitate națională cu privire la următorii pași, după ce le-a spus reporterilor că el consideră că masacrul din Iran este „semnificativ”.
Danemarca și Groenlanda au respins încă o dată ideea anexării teritoriului arctic de către Statele Unite. Reuniunea tensionată a avut loc miercuri, la Washington, cu participarea unor oficiali de rang ai tuturor părților implicate.
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că este evident că președintele Donald Trump își dorește „cucerirea” Groenlandei. El susține însă că discuțiile au contribuit la „schimbarea poziției americane”.
Danemarca: Controlul SUA, absolut inutil„Am spus foarte, foarte clar că acest lucru nu este în interesul Groenlandei”, a subliniat oficialul, citat de Mirror. Løkke Rasmussen a precizat că, în pofida dialogului „franc”, rămâne un „dezacord fundamental” asupra viitorului Groenlandei.
Șeful diplomației daneze a menționat că este „absolut inutil” ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului și a respins existența unei „amenințări imediate” din partea Rusiei sau Chinei, precum susține SUA.
Întăriri militare în GroenlandaDeclarațiile au fost făcute după întâlnirea cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, la care a participat și ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul danez a anunțat și formarea unui grup de lucru între națiuni, care va discuta calea de urmat și se va întâlni în următoarele săptămâni.
În paralel, Danemarca a anunțat că își va consolida prezența militară în Groenlanda „începând de astăzi”, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, transmis înaintea începerii discuțiilor din capitala americană.
Trump vrea Groenlanda în „câteva săptămâni sau luni”Tensiunile au fost amplificate de noile declarații controversate ale președintelui Trump, potrivit cărora SUA ar putea anexa Groenlanda în „câteva săptămâni sau luni”. Comisarul pentru Arctica al administrației americane, Thomas Emanuel Dans, președintele Comisiei de Cercetare Arctică a Statelor Unite, a dezvăluit că liderul american vrea să avanseze rapid pe acest subiect.
În 2006, femeia în vârstă de 41 de ani la acea vreme avea programată o consultație preoperatorie înaintea unei intervenții chirurgicale ortopedice la spitalul din Volterra.
Spre marea sa surprindere, medicii au constatat o anomalie în numărul de globule albe, relatează Il Tirreno.
Verdictul a căzut rapid: limfom de tip MALT, un cancer al sistemului limfatic care afectează intestinele, în fază terminală.
Diagnosticul s-a dovedit a fi complet eronat.
Patru ani de tratament inutilÎncepând din ianuarie 2007, pacienta a urmat o serie de tratamente pe bază de chimioterapie, cortizon și steroizi.
Tratamentele s-au prelungit până în mai 2011, un calvar de patru ani.
Pe parcursul acestei perioade, victima a suferit de dezechilibre hormonale și de mai multe episoade de depresie și anxietate.
Tratamentul greu a avut consecințe severe asupra sănătății sale fizice și mentale.
O biopsie osoasă dezvăluie adevărulO biopsie osoasă a revelat în cele din urmă că femeia nu a avut niciodată cancer. Descoperirea a pus capăt calvarului ei medical, dar nu și consecințelor pe termen lung.
Adevărul a ieșit la iveală după cinci ani în care pacienta a trăit cu frica morții.
Despăgubiri totale de 500.000 de euroFemeia a depus o plângere pentru neglijență medicală împotriva spitalului universitar din Pisa. Curtea de Apel din Florența tocmai i-a acordat 200.000 de euro despăgubiri suplimentare.
Aceasta se adaugă la cei 300.000 de euro obținuți anterior.
Despăgubirile totale ajung astfel la 500.000 de euro.
„Sistemul meu imunitar este acum distrus”„Am fost internată în spital până acum două zile, din cauza tuturor consecințelor asupra sănătății acestui diagnostic eronat”, se plânge femeia pentru Corriere Fiorentino.
„Tratamentele sunt din ce în ce mai grele, sistemul meu imunitar este acum distrus”, a declarat victima.
„Ce importanță au banii în plus, dacă tot nu există niciun mijloc de a mă vindeca?”, întreabă femeia.
Pacienta a fost condamnată să lupte împotriva unor boli pe care nu le avea, cu consecințe ireversibile asupra sănătății.
