Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a întărit miercuri ideea nemulțumirii partidului său față de actualul premier. Într-un mesaj public, el a susținut că România are nevoie „urgent de o resetare” și a invocat trei semnale negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional.
Cum arată structura actuală a Parlamentului și câtev voturi au PNL, USR și UDMR fără PSDCalculele din Parlament arată că actualul nucleu format din PNL și USR adună împreună 132 de parlamentari. Cu sprijinul UDMR și al grupului minorităților naționale, totalul ajunge la 181 de voturi, mult sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.
Potrivit structurii actuale a Parlamentului PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar reuni 181 de voturi: 51 de deputați PNL, 40 USR, 22 UDMR și 17 din grupul minorităților în Camera Deputaților, la care se adaugă 22 de senatori PNL, 19 USR și 10 UDMR în Senat. Totalul rămâne sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.
O eventuală ieșire a PSD din coaliție lasă în urmă un vid de susținere parlamentară care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar.
În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri. Senatorul Petrișor Peiu a declarant recent că AUR nu vede nicio formulă de înțelegere cu PSD, PNL, USR sau UDMR, cu o singură excepție: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, care să aibă strict mandatul de a organiza alegeri anticipate. De menționat este însă că AUR nu a depus încă în acestă sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și pare că așteptă rezultatul consultării de luni din PSD.
Și spațiul de manevră al PSD în raport cu actualii parteneri s-a îngustat. PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor. Mai mult, PNL a avertizat că, dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În aceeași logică, USR a transmis că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan.
Scenarii posibile după 20 apriliePrimul scenariu este o renegociere a majorității, fără ieșirea imediată a PSD din zona puterii. Acesta ar presupune o formulă de guvernare reconfigurată, eventual cu un nou echilibru între partide sau cu alte condiții politice. Conducerea PSD ar putea primii pe 20 aprilie un mandat din partea membrilor partidului pentru a negocia eventuale concesii de la premierul Bolojan ce să satisfacă filialele din țară ale social-democraților.
Al doilea scenariu, considerat potrivit surselor Mediafax cel mai serios în PSD, este retragerea miniștrilor social-democrați din Cabinetul Bolojan. În acest caz, compoziția politică a Guvernului s-ar schimba, iar premierul Bolojan ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, potrivit articolului 85 alineatul (3) din Constituție. Dacă ar obține votul de încredere, Ilie Bolojan ar putea continua la Palatul Victoria; dacă nu, s-ar deschide formal negocierile pentru un nou executiv.
Al treilea scenariu este intrarea într-o criză politică deschisă, fie prin eșecul unui nou vot de încredere, fie printr-o eventuală moțiune de cenzură. Într-o asemenea situație, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care ar trebui apoi să caute majoritatea parlamentară necesară învestiturii. Șeful statului a evitat până acum să intre în scenarii și a spus că actuala conjunctură parlamentară obligă partidele să colaboreze.
Scenariu premier PNL, fără BolojanDincolo de scenariul ieșirii PSD de la guvernare, în discuțiile politice a început să circule în ultima săptămână și o altă variantă: aceea în care PNL renunță nu la funcția de prim-ministru, ci la Ilie Bolojan, pentru a păstra coaliția în viață și pentru a evita intrarea într-o criză parlamentară fără ieșire clară. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede oricum că funcția de premier revine PNL până în aprilie 2027, astfel că, teoretic, liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului.
Numirea unui alt premier PNL nu ar întâmpina mari obstacole de la Cotroceni. În intervențiile sale publice, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că stabilitatea coaliției este mai importantă ca numele premierului.
În această formulă, liberalii ar încerca să păstreze controlul asupra Palatului Victoria, dar cu un alt nume în fruntea Executivului, mai acceptabil pentru PSD. În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost vehiculate, pe surse, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare drept posibile variante de premier liberal. Întrebat direct despre aceste două nume, Sorin Grindeanu a evitat să le valideze, dar nici nu a tăiat discuția, spunând doar că nu este rolul PSD să aleagă premierii PNL. Mircea Abrudean, șeful senatului și lider PNL, a spus explicit că nu este normal ca PSD să impună premierul susținut de PNL și a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”.
Pentru PNL, însă, acceptarea unui alt premier ar trebui compensată prin câștiguri concrete în interiorul guvernului. Aici intră în discuție formula unui cabinet fără USR sau cu un USR marginalizat, în care liberalii să primească mai multe portofolii. În actuala structură, PNL are patru ministere, la fel ca USR, în timp ce PSD are șase, iar UDMR două. Dacă USR ar ieși din ecuație, cele patru portofolii ale sale ar trebui redistribuite, iar liberalii ar avea un argument puternic să ceară o parte importantă din ele în schimbul sacrificării lui Bolojan.
Transferul reprezintă singura soluție regulamentară pentru aducerea unui jucător în afara perioadei oficiale de mercato. Conducerea clubului a apelat la o variantă deja testată, Christian Fromm fiind unul dintre jucătorii de bază din sezonul trecut.
Campion al României alături de Dinamo în sezonul trecut, internaționalul german poate evolua chiar de miercuri seară, în confruntarea cu Corona Brașov.
Cele două formații se întâlnesc, pe terenul campioanei, de la ora 17:00, în meciul decisiv al duelului din sferturile de finală. În primele două partide, fiecare echipă a câștigat pe teren propriu.
Branimir Grozdanov devenise unul dintre jucătorii de bază ai echipei dinamoviste, după sosirea sa în ianuarie, de la CSKA Sofia.
Internaționalul bulgar s-a accidentat, însă, chiar la startul în play-off-ul campionatului.
Christian Fromm, în vârstă de 35 de ani, revine la Dinamo, după ce a evoluat în acest sezon pentru clubul Olympiakós, din Grecia.
„Jalonul 4 din PNRR prevede adoptarea unei legi prin care România introduce un nou mecanism economic pentru resursele de apă. Mai concret, statul este obligat să aplice principiul „recuperării costurilor”, adică să acopere investițiile în infrastructura de apă – estimate la peste 23 de miliarde de lei – prin tarife, contribuții și penalități aplicate utilizatorilor. Problema nu este reforma în sine, ci modul brutal în care Guvernul vrea să o aplice: direct pe spinarea românilor și a economiei”, a declarat deputatul AUR.
În acest context, responsabilitatea politică revine direct miniștrilor implicați în acest proces, respectiv Dragoș Pîslaru și Diana Buzoianu, care coordonează implementarea jaloanelor din PNRR și reforma sistemului de gospodărire a apelor.
„USR încearcă să prezinte această măsură ca pe o obligație externă, inevitabilă. Adevărul este că Jalonul 4 nu obligă România să aplice șocuri tarifare. Acesta prevede o reformă echilibrată, etapizată și adaptată realităților sociale. Alegerea de a împovăra cetățenii aparține integral Guvernului și miniștrilor care gestionează acest proces.”
Potrivit deputatului AUR, interpretarea actuală a Guvernului transformă o obligație tehnică într-o explozie de tarife, cu efecte în lanț asupra întregii economii.
„Creșterea prețului la apa brută va lovi direct în producătorii de energie, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica. De aici, efectul este inevitabil: crește costul energiei, cresc facturile pentru populație și scade competitivitatea economiei românești.”
Deputatul AUR atrage atenția că Guvernul ignoră complet componenta de „suportabilitate” prevăzută chiar în logica Directivei Cadru Apă și în documentele de fundamentare ale reformei. „Nu poți vorbi despre reformă când ignori impactul social. Nu poți cere sacrificii românilor fără să tai risipa din sistem. Iar astăzi, în loc de responsabilitate, vedem doar o fugă de răspundere și o transferare a costurilor către cetățeni.”
AUR propune soluții clare și responsabile:• Aplicarea etapizată a Jalonului 4, pe o perioadă extinsă, astfel încât impactul asupra populației și economiei să fie minim și controlabil;
• Protejarea sectoarelor strategice, prin tarife diferențiate și plafonate pentru producătorii de energie și agricultură, pentru a evita scumpiri în lanț;
• Finanțarea mixtă a investițiilor în apă, prin fonduri europene, buget de stat și parteneriate, nu exclusiv prin creșteri de tarife suportate de cetățeni.
„Nu putem transforma PNRR într-un instrument de taxare masivă a românilor. Reforma apei trebuie făcută inteligent, nu prin șocuri economice. Apa este o resursă vitală, nu o sursă de profit bugetar”, a subliniat Valeriu Munteanu.
AUR va solicita transparență totală asupra proiectului legislativ și va interveni ferm în Parlament pentru a corecta orice prevedere care riscă să transforme această reformă într-o povară insuportabilă pentru cetățeni.
„TVA-ul este 21%. Este o taxă pe consum care îți ia direct din fiecare cumpărătură. Practic un furt! Dar nu este singura.
Mai există una, aproape la jumătate din ea, pe care nu o votează nimeni și nu o vezi nicăieri: inflația. Aproape 10%. De unde vine această inflație? Din energie.
În ultimul an, prețurile la energie au crescut masiv, pe anumite segmente chiar spre 50–60%. Iar energia, în România, nu este o piață liberă.
Statul este jucător dominant în producție. Statul stabilește regulile. Statul controlează, în mare măsură, distribuția. Statul este prezent pe tot lanțul și încasează din fiecare verigă.
Mai mult decât atât, statul este acționar în marile companii din energie. Asta înseamnă că o parte din aceste prețuri mai mari se întorc direct la buget sub formă de dividende. Practic, statul își plătește singur venituri din scumpirile suportate de populație și de firme.
În paralel, aceste companii funcționează cu salarii ridicate și costuri administrative mari, susținute tot din aceste încasări crescute.
Când energia crește cu 60%, nu crește doar factura la curent. Crește tot. Transportul devine mai scump. Producția devine mai scumpă. Serviciile cresc. Alimentele urcă. Energia este baza costurilor din economie. De aici se propagă inflația de aproape 10%.
Puse împreună, cifrele arată realitatea:21% TVA, aproape 10% inflație și până la 60% creștere la energie.
Toate înseamnă același lucru: mai mulți bani scoși din economie și direcționați către stat.
Mecanismul este simplu. Când energia se scumpește, cresc costurile. Când cresc costurile, cresc prețurile. Când cresc prețurile, crește automat și TVA-ul colectat de stat. În același timp, statul încasează mai mult și din dividendele companiilor energetice în care este acționar.
Nu este o întâmplare. Este un sistem. Rezultatul se vede zilnic. Plătești mai mult pentru aceleași lucruri. Cumperi mai puțin cu aceiași bani.
Când statul nu își reduce cheltuielile, nu face reforme și nu taie risipa, face exact acest lucru: lasă prețurile să crească și încasează diferența.
Asta nu mai este doar inflație! Este o formă de taxare ascunsă, construită pe energie și transferată direct către populație”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.
Autoritățile israeliene au anunțat inculparea unei femei din Nazaret, identificată ca Shomua Abu Abed, pentru activități de spionaj în favoarea Iranului, relatează The Times of Israel.
Potrivit poliției și serviciului de securitate internă Shin Bet, femeia a fost reținută în luna martie, după ce ar fi început colaborare cu serviciile de informații ale Teheranului în luna octombrie.
În urma cercetărilor, s-a aflat că femeia ar fi primit criptomonede în schimbul informațiilor furnizate. Printre activitățile sale se numără fotografierea unor obiective sensibile din Israel, inclusiv baze ale armatei și rafinăria din Haifa.
În plus, aceasta ar fi transmis date despre un cetățean israelian, fost oficial în domeniul securității.
Autoritățile israeliene din domeniul securității și siguranței publice au arestat peste 50 de persoane suspectate de colaborare cu serviciile de informații de la Teheran în ultimii doi ani.
Anunțul a fost făcut marți seară, la CinemaCon, în Las Vegas, unde producția a fost inclusă în planurile studioului Warner Bros. pentru 2027 și anii următori, conform Variety.
Primele informații despre film au apărut luna trecută.
Filmul va spune povestea lui Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Aegon Cuceritorul este una dintre figurile centrale din istoria creată de George R.R. Martin și povestea lui este spusă în cartea „Foc și sânge”.
Aegon a cucerit mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor și al surorilor sale, Visenya și Rhaenys. Tot el este cel care a creat Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși.
„Game of Thrones: Aegon’s Conquest” va fi scris de Beau Willimon, fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”.
Universul „Game of Thrones” va continua în această vară cu sezonul trei al serialului „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja și sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”.
