Prima companie care va încerca să cucerească piețele este SpaceX, grupul fondat de Elon Musk. Compania intenționează să se listeze pe Nasdaq sub simbolul SPCX și urmărește să atragă aproximativ 75 de miliarde de dolari prin oferta publică inițială, la un preț de 135 de dolari pe acțiune. Evaluarea vizată este de aproximativ 1.750 de miliarde de dolari, ceea ce ar transforma operațiunea în cea mai mare listare bursieră din istorie, scrie Euronews.
SpaceX. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Dimensiunea tranzacției depășește recordul stabilit de gigantul petrolier saudit Saudi Aramco, care a atras aproape 30 de miliarde de dolari la listarea din 2019. În anticiparea debutului SpaceX, administratorii de indici bursieri și marile bănci de investiții au început deja să își adapteze regulile și produsele financiare.
Urmează OpenAI și AnthropicDupă SpaceX, atenția investitorilor se va muta asupra companiilor care domină cursa globală pentru inteligența artificială. Anthropic, dezvoltatorul modelelor Claude, a depus documentele necesare pentru listare și este evaluată în prezent la aproape 965 de miliarde de dolari. Bancherii implicați în proces estimează că valoarea companiei ar putea ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari în momentul debutului bursier.
Anthropic logo. Sursa foto: Ismail Aslandag / Anadolu/ABACAPRESS.COM
La rândul său, OpenAI, compania care a creat ChatGPT, pregătește o ofertă publică evaluată de analiști între 850 de miliarde și 1.000 de miliarde de dolari. Surse din industrie indică o posibilă listare încă din luna septembrie și o atragere de capital de cel puțin 60 de miliarde de dolari. Împreună, cele trei companii ar putea adăuga aproximativ 4.000 de miliarde de dolari la valoarea piețelor și ar putea atrage peste 200 de miliarde de dolari de la investitori.
Un test fără precedent pentru piețele financiareAnaliștii subliniază că dimensiunea operațiunii este uriașă. Pentru comparație, întreaga piață americană a ofertelor publice inițiale era estimată să atragă aproximativ 160 de miliarde de dolari în 2026. Cele trei listări ar putea depăși singure această valoare. Totuși, specialiștii consideră că impactul imediat ar putea fi mai redus decât sugerează cifrele. Companiile nu vor pune în circulație toate acțiunile, iar pachetele deținute de fondatori și investitori existenți vor rămâne blocate pentru perioade lungi. Din acest motiv, integrarea lor în indicii bursieri și absorbția de către piață ar urma să se facă gradual, pe parcursul mai multor ani.
Marea întrebare: justifică afacerile aceste evaluări?Cea mai mare controversă privește însă evaluările uriașe ale companiilor. Nici SpaceX, nici OpenAI și nici Anthropic nu sunt profitabile în sensul clasic al termenului. OpenAI estimează pierderi de aproximativ 14 miliarde de dolari în 2026, iar Anthropic operează cu marje reduse raportat la evaluarea pe care o urmărește. SpaceX ar urma să intre pe bursă la o valoare de peste 90 de ori mai mare decât veniturile sale anuale raportate pentru 2025.
OpenAI, sediu.
Susținătorii acestor evaluări argumentează că inteligența artificială și noile tehnologii spațiale pot transforma economia globală și productivitatea într-un mod care face irelevante criteriile tradiționale de evaluare. Inclusiv Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) consideră investițiile în AI drept unul dintre principalii factori care pot accelera creșterea economică mondială în următorii ani.
Cu toate acestea, există și voci sceptice. Unii analiști consideră că evaluarea urmărită de SpaceX este mult prea ridicată și avertizează că un debut dezamăgitor ar putea afecta întregul sector tehnologic și al inteligenței artificiale. În prezent, companiile asociate revoluției AI reprezintă deja aproximativ 40% din valoarea indicelui S&P 500.
Premierul desemnat de președintele României, Eugen Tomac, a declarat luni, într-o conferință de presă, că își asumă responsabilitatea formării viitorului Guvern și că va încerca să discute cu toate partidele pentru a obține susținerea necesară în Parlament.
Întrebat dacă are garanția că va primi voturile parlamentarilor PNL la votul de încredere, Eugen Tomac a evitat să ofere un răspuns, dar a spus că decizia aparține conducerii PNL.
„Aceasta este o decizie pe care membrii și conducerea Partidului Național Liberal o va lua. Urmează să stabilească domniile lor exact care este poziția pe care și-o vor exprima”, a declarat Eugen Tomac.
Premierul desemnat a spus însă că rămâne optimist și consideră că situația din prezent obligă clasa politică la responsabilitate.
„Dar eu plec încrezător pentru că subliniez încă o dată. Fiecare zi în care țara noastră nu are un guvern este o problemă care aduce la rândul un set de probleme extrem de complexe care afectează viața de zi cu zi a fiecărui român”, a afirmat acesta.
Eugen Tomac a mai precizat că este nevoie de mai multă maturitate politică pentru depășirea blocajului actual.
„Nu este un moment fericit. De aceea cred că, dincolo de lucrurile care separă partidele, avem nevoie de mai multă înțelepciune, maturitate și responsabilitate față de fiecare cetățean român”, a spus Tomac.
„Nu este un moment ușor. Îmi asum această responsabilitate pentru că înțeleg perfect ce se întâmplă. Am capacitatea și experiența necesară și determinarea pentru a lua decizii importante și evident că sunt pregătit să discut cu fiecare actor politic și să-i exprim de plină a mea disponibilitate, care este buna credință pentru a gestiona un cabinet necesar în momentul de față, tocmai pentru a depăși acest moment neplăcut”, a mai declarat Eugen Tomac.
Potrivit Constituției, Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile de la momentul nominalizării pentru funcţia de premier, pentru a veni în faţa Parlamentului ca să ceară un vot de încredere.
Pentru ca noul Executiv să fie învestit, sunt necesare cel puțin 233 de voturi din partea senatorilor și deputaților.
Sursă video: Digi 24.
Premierul desemnat, Eugen Tomac, a declarat la ieșirea de la discuțiile pe care le-a avut cu liderii liberali la sediul PNL că va încerca să obțină votul Parlamentului cu un guvern, tehnic, nu cu unul politic.
„Încerc să formez o echipă de oameni bine pregătiți din punct de vedere profesional pentru că așa cum am anunțat îmi doresc să merg în Parlament cu un guvern de profesioniști, cu un guvern tehnic, nu unul politic pentru că avem de luat o serie de decizii importante. Trebuie să fim realiști în același timp, să ținem cont de constrângerile pe care le are bugetul României în clipa de față, de țintele pe care le avem stabilite pentru deficit și aici trebuie să se știe clar că nu facem o concesie Comisiei Europene ce este vital să ne punem ordine în bugetul național astfel încât să avem mai mulți bani pentru salarii și pensii”, a declarat Eugen Tomac.
Premierul desemnat de președintele Nicușor Dan a precizat că lista de miniștri nu est încă finalizată.
„Lista, încă nu am finalizat-o dintr-un motiv foarte simplu: pentru că îmi doresc ca pentru fiecare minister să am cel puțin două-trei propuneri iar decizia în ceea ce privește ministrul pe care îl voi propune Parlamentului să fie decizia mea. De aceea doar pentru o parte din membrii viitorului cabinet lucrurile s-au încheiat în ceea ce privește discuțiile. Pentru câteva ministere urmează ca azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de cabinet”, a mai declarat Tomac.
Pe listă vor fi „miniștri, secretari de stat, prefecți… fără carnet de partid”, a afirmat premierul desmnat.
El a spus că membrii cabinetului vor fi specialiști, cu bună reputație profesională.
„Am discutat și acest aspect, spun încă o dată, un guvern tehnic se va baza pe specialiști, pe oameni care au o reputație bună din punct de vedere profesional, fără carnet de partid”, a mai declarat Eugen Tomac.
Magistrații Curții de Apel București au decis că telefonul șefului Armatei, Gheorghiță Vlad rămâne la procurorii militari DNA. Instanța a respins solicitarea șefului SMA.
„În baza art. 29 alin. (6) din Legea nr.47/1992 republicată, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.165 alin. (2), art.166 şi art.171 C.proc.pen., art. 34 alin. (1) din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi dispoziţiilor art. 112 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară.
În temeiul art.250 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 171 alin.2 Cod procedură penală respinge, ca nefondată contestaţia formulată de petentul Gheorghiță Vlad împotriva măsurilor dispuse prin ordonanţele nr. 50/3/P/2025 din data de 02.06.2026 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie — Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari şi a modului de aducere la îndeplinire.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă. Cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale”, a decis Curtea de Apel.
În mai 2026, magistrații au refuzat și solicitarea lui Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării, împotriva DNA. Și lui Berdilă, pus sub acuzare de DNA, procurorii DNA militari i-au luat telefonul, având în vedere că la perchezițiile informatice au fost descoperite mesaje între generalii implicați în caz.
„Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constitu?ionale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 165 alin. 2 ?i art. 166 C. pr. pen., art. 34 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 și art. 112 din Legea nr. 304/2022. În temeiul art. 171 C. pr. pen. raportat la art. 250 C.proc.pen., respinge ca nefondată plângerea formulată de inculpatul Berdilă Iulian.În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă”, au decis judecătorii în cazul Berdilă.
Generalul Vlad Gheorghiță, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N, a refuzat inițial să își predea telefonul procurorilor de la Serviciul Militar al DNA, au arătat surse Mediafax. La insistențele procurorilor militari ai DNA, șefului SMA, Gheorghiță Vlad, i s-a luat telefonul.
Procurorii militari ai DNA l-au pus sub acuzare pe Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în dosarul angajărilor pe prietenii.
În același dosar, procurorii DNA i-au inculpat deja pe generalii MApN Mihai Șomordolea (r), Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării și Mircea Anicescu (r), fost locțiitor al șefului Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU).
Structura militară a DNA instrumentează dosarul angajărilor pe prietenii din MApN de la jumătatea anului trecut (2025). După ce Serviciul Militar al DNA a început dosarul, generalul cu patru stele, Mihai Șomordolea, la vremea aceea consilier de stat, secretar CSAT în Departamentul Securității Naționale, a fost trecut în rezervă de președintele Nicușor Dan și schimbat din funcție pe 30 ianuarie 2026.
După ce procurorii militari ai DNA au găsit la percheziții probe împotriva generalului Gheorghiță Vlad, acesta a fost citat la DNA în ziua de joi, 28 mai 2026, pentru a se prezenta vineri, 29 mai 2026, însă audierea a fost amânată din cauza ședinței CSAT pe tema dronei ruse care a lovit în acea noapte blocul din Galați.
Ulterior punerii sub acuzare de către DNA, atât șeful SMA, Gheorghiță Vlad, cât și Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului SMA, au respins acuzațiile procurorilor militari.
Cei doi au negat cu tărie implicările în potențiale activități de încălcare a legii, amândoi au lăsat de înțeles că nu se vor retrage din funcții iar Gheorghiță Vlad și-a argumentat poziția susținând că nu poate să nu observe “caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor”.
În plus, Gheorghiță Vlad a afirmat că nu poate ignora faptul că ancheta DNA afectează imaginea „conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc” persoana dânsului și „riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor”.
Vineri, președintele Nicușor Dan a spus că va discuta cu șeful Armatei, Gheorghiță Vlad, după ce a fost pus sub acuzare de DNA.
„Am avut o discuție și o să mai am una”, a spus Dan.
Întrebat dacă la Summitul NATO din Ankara, Gheorghiță Vlad îl va însoți, Nicușor Dan a oferit intenționat același răspuns: „Am avut o discuție și o să mai am una”.
Purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, a afirmat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că Statele Unite sunt responsabile pentru reluarea luptelor cu Israelul, argumentând că acțiunile Israelului „nu pot fi separate” de politica americană.
„Fără îndoială, așa cum am spus, acțiunile regimului sionist din regiune nu pot fi separate de politicile SUA”, a spus oficialul iranian, relatează Euronews.
„Nimeni nu crede că regimul sionist ar întreprinde vreo acțiune fără o coordonare și cooperare prealabilă cu Statele Unite”, a adăugat el.
Declarațiile oficialului iranian vin la câteva ore după ce Israelul a lansat luni dimineață atacuri aeriene în centrul și vestul Iranului, ca răspuns la rachetele lansate anterior de Teheran.
Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor și i-a cerut, imediat după atacurile lansate de Iran, să nu riposteze.
„Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani”, a spus Trump într-un interviu, la scurt timp după atacul lansat de Iran.
De asemenea, Trump a mai spus că premierul israelian Benjamin Netanyahu „nu va avea de ales” decât să accepte orice acord pe care Statele Unite îl vor negocia cu Iranul pentru oprirea conflictului din regiune.
Premierul desemnat Eugen Tomac s-a întâlnit luni dimineața cu liderii PNL, în cadrul consultărilor pe care le-a început cu partidele.
El a declarat, la finalul întâlnirii, că le-a prezentat liberalilor obiectivele cabinetului pe care îl va propune.
„Din păcate, timpul ne presează. Avem un context internațional extrem de tensionat și plin de provocări. Avem o serie de urgențe ce izvoresc din angajamentele pe care le are România în prezent”, a spus Tomac.
El a ieșit încrezător de la consultări.
„Eu îmi pun o mare speranță în o judecata corectă, cinstită, în acord cu așteptările cetățenilor români în colegii din Partidul Național Liberal pentru a-mi da un vot de încredere. Presiunea este foarte mare, responsabilitatea față de țară este uriașă și îmi doresc ca partidele, dincolo de nemulțumirile lor sau așteptările lor legitime, să-mi acorde șansa de a oferi României un guvern competent, bine pregătit. (…) Plec încrezător de la această întâlnire”, a mai spus premierul desemnat.
El a anunțat că este pregătit să continue reformele începute de Ilie Bolojan.
„Domnul Bolojan a început o serie de reforme importante, ele trebuiesc continuate și eu sunt pregătit să duc mai departe cu foarte multă responsabilitate acest drum pe care România merge în clipa de față”, a declarat Eugen Tomac.
El va mai avea luni consultări cu USR și PSD.
Sursă video: Digi 24.
Eugen Tomac, premierul desemnat, a plecat „încrezător” după consultările cu liberalii. El speră că partidele îi vor oferi șansa de a forma un guvern.
El a declarat, la finalul întâlnirii, că le-a prezentat liberalilor obiectivele cabinetului pe care îl va propune.
„Din păcate, timpul ne presează. Avem un context internațional extrem de tensionat și plin de provocări. Avem o serie de urgențe ce izvoresc din angajamentele pe care le are România în prezent”, a spus Tomac.
UPDATE 11:00 Eugen Tomac a ajuns la sediul PNLPremierul desemnat Eugen Tomac a ajuns la sediul PNL, pentru a purta discuții cu liderii liberali în frunte cu Ilie Bolojan.
Știrea inițială:Eugen Tomac, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un nou Guvern, va avea luni discuții cu PNL, USR și PSD.
Potrivit programului anunțat duminică, liberalii vor fi primii care se vor întâlni cu premierul desemnat, de la ora 11:00. Apoi, de la ora 14:00, Tomac va discuta cu reprezentanții USR, iar de la 17:00 cu social-democrații.
Toate consultările vor avea loc la sediile formațiunilor politice.
Negocierile cu celelalte partide vor avea loc zilele următoare.
Potrivit Constituției, Eugen Tomac are la dispoziție 10 zile de la momentul nominalizării pentru funcţia de premier, pentru a veni în faţa Parlamentului ca să ceară un vot de încredere. Pentru ca noul Executiv să fie învestit, sunt necesare cel puțin 233 de voturi din partea senatorilor și deputaților.
Cum ar putea arăta posibilul cabinet condus de TomacPotrivit informațiilor obținute din surse apropiate discuțiilor, noul Cabinet ar urma să aibă doi vicepremieri.
Una dintre variantele aflate pe masa negocierilor îl indică pe Sorin Costreie pentru funcția de vicepremier și ministru al Educației.
Pentru poziția de vicepremier este vehiculat și numele lui Radu Burnete, însă formula finală a Guvernului este încă în discuție.
Conform surselor MEDIAFAX, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume:
Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a anunțat joi că formațiunea pe care o conduce este dispusă să discute cu premierul desemnat Eugen Tomac pentru formarea unei majorități parlamentare, solicitând clarificări privind programul de guvernare și componența viitorului Guvern.
Grindeanu a transmis și o serie de pretenții printre care se numără se numără reluarea investițiilor și stimularea economiei, protejarea categoriilor de populație cu venituri mici și medii, precum și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii din România.
PNL respinge un guvern în care PSD este prezent „direct sau indirect”Pe de altă parte, PNL a luat act de decizia președintelui Nicușor Dan de a-l nominaliza pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru desemnat și a precizat că va analiza în decursul acestei săptămâni programul de guvernare și formula politică propuse de acesta.
Liberalii reamintesc însă decizia conducerii partidului potrivit căreia PNL nu va participa la formarea și nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent „direct sau indirect”.
„Considerăm că actuala criză politică și dificultățile economice cu care se confruntă România sunt rezultatul unor politici promovate de PSD, iar revenirea la astfel de formule nu reprezintă o soluție pentru viitorul țării”, a subliniat PNL.
Partidul mai transmite că nu va susține niciun program de guvernare care „abandonează sau diluează” reformele necesare modernizării României, disciplina bugetară și buna guvernare.
USR: Nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD nu este acceptabilăTotodată, și USR a anunțat că va sta de vorbă cu premierul desemnat Eugen Tomac în vederea formării unui nou Executiv, însă a subliniat că „nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD nu este acceptabilă”.
„Din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară, vom sta de vorbă cu premierul desemnat Eugen Tomac, un președinte de partid și europarlamentar respectabil. USR intră în discuție cu liniile clare pe care le-am decis. Nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD nu este acceptabilă. Astăzi suntem convinși că formula care merită susținerea USR este un guvern care îi include pe miniștrii USR. Toți patru, Diana Buzoianu, Radu Miruţă, Oana Țoiu și Irineu Darău, au demonstrat curaj, competență și voință reală de reformă”, a spus liderul USR, Dominic Fritz, după desemnarea lui Tomac în funcția de premier.
„Responsabilitatea directă a Statelor Unite pentru acțiunile regimului sionist este clară, iar consecințele escaladării tensiunilor vor reveni, de asemenea, Statelor Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baqaei, citat de agenția de stat IRNA.
Oficialul iranian l-a criticat și pe directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, afirmând că abordarea acestuia în dosarul iranian este „politică și iresponsabilă”.
Declarațiile au fost făcute după ce un atac aerian israelian a vizat luni o companie petrochimică din sud-vestul Iranului, provocând pagube parțiale complexului industrial, potrivit autorităților iraniene.
În paralel, sirenele de alertă au răsunat în mai multe orașe israeliene după lansarea unor rachete dinspre Iran.
Tensiunile din regiune au escaladat după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, determinând represalii iraniene împotriva Israelului și a altor state din regiune care găzduiesc active militare americane.
Un armistițiu temporar a fost convenit pe 8 aprilie, însă negocierile ulterioare au stagnat din cauza disputelor privind aplicarea acordului și a evoluțiilor regionale.
Reprezentanții grefierilor afirmă că actualul proiect al legii salarizării ar putea bloca din nou veniturile personalului auxiliar pentru încă cel puțin cinci ani. Sindicatul amintește experiența Legii 153/2017, despre care spune că a generat ani întregi de procese și recalculări salariale după ce salariile din Justiție au fost plafonate fără corelare cu drepturile recunoscute ulterior de instanțe. În document, sindicaliștii afirmă că personalul auxiliar și conex din instanțe „nu a beneficiat de nicio majorare salarială reală în ultimii 10 ani”, iar creșterile recente au venit doar în urma unor hotărâri judecătorești definitive.
„Economiile” de acum vor costa statul mai mult mai târziuSindicatul avertizează că reducerea coeficienților salariali ar putea genera din nou costuri uriașe pentru stat prin litigii, executări silite și plata diferențelor salariale. Potrivit documentului, aparenta economie bugetară obținută prin menținerea unor salarii mai mici produce în realitate cheltuieli suplimentare ulterioare prin dobânzi, despăgubiri și procese pierdute de stat. Sindicaliștii mai susțin că proiectul ignoră chiar principiile declarate ale noii legi, precum egalitatea, nediscriminarea și ierarhizarea corectă a funcțiilor din sistemul public.
Protestele ar putea escaladaConducerea Sindicatului DICASTERIAL a fost mandatată să participe la toate formele de protest organizate împreună cu Federația PUBLISIND și să continue negocierile cu Ministerul Muncii și Ministerul Justiției. În cazul în care revendicările nu vor fi incluse în forma finală a legii, sindicaliștii amenință cu proteste publice extinse, suspendarea activităților neesențiale și alte acțiuni sindicale. Hotărârea adoptată de sindicat vorbește inclusiv despre riscul reapariției unui „nou val de litigii sistemice”, incompatibil cu obligațiile asumate de România prin PNRR privind predictibilitatea cheltuielilor publice.
