Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, premierul Ilie Bolojan a început prin a respinge speculațiile privind eventuale tăieri de fonduri. Acesta a precizat că prioritatea actuală este deblocarea plăților pentru investiții.
„La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nicio bază reală. (…) Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Date publice transparenteÎn ceea ce privește învățământul superior, premierul a punctat necesitatea creșterii calității sistemului și a adaptării acestuia la realitatea economică, propunând o transparență totală a rezultatelor obținute de studenți.
„Cred că pentru toți tinerii din România ar fi bine să avem niște date publice transparente, legate de câți absolvenți, de exemplu, ai facultăților de medicină iau rezidențiatul, un procent pe facultăți, pe universități. (…) În condițiile în care ar fi niște date transparente cu privire la trasabilitatea absolvenților, putem să urmărim în ce domenii lucrează în anii următori, dacă domeniul unde vrei să te înscrii are adresabilitate în economie sau nu”, a explicat șeful Guvernului.
Finanțarea în funcție de performanțăBolojan a concluzionat că direcția de dezvoltare trebuie să includă o schimbare a modului în care statul alocă banii către universități.
„Măsuri de creștere a calității, poate finanțarea și în funcție de performanță, nu doar de numărul de studenți, ar putea să aducă schimbări bune în anii următori, nu de pe o zi pe alta, în sistemul de învățământ românesc. (…) Trebuie să facem asta crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație”, a încheiat premierul.
Întrebat despre numirea unui nou ministru al Educației, Ilie Bolojan a precizat că este „săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru”.
Ryan Wesley Routh, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat de judecătoarea federală Aileen Cannon, la Fort Pierce. Procurorii ceruseră o pedeapsă pe viață, invocând gravitatea faptelor și lipsa de remușcări a inculpatului, în timp ce apărarea solicitase o pedeapsă totală de 27 de ani.
Potrivit anchetatorilor și probelor prezentate în instanță, incidentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, la Trump International Golf Club din West Palm Beach. Un agent al Serviciului Secret, aflat într-o misiune de securizare a perimetrului înainte ca Trump să ajungă în zonă, a observat țeava unei arme ieșind din vegetație și a tras în direcția suspectului. Routh a fugit fără să apuce să tragă, dar a fost arestat ulterior în apropiere, după un control în trafic.
La locul în care se ascunsese, anchetatorii au recuperat o armă semiautomată de tip SKS, echipată cu lunetă și încărcător mărit, precum și alte obiecte, inclusiv plăci de protecție balistică găsite în bagaje atârnate de gardul terenului.
Documentele judiciare au arătat, de asemenea, că în vehiculul lui Routh a fost găsită o listă scrisă de mână cu date și locuri unde Trump urma să apară în perioada august–octombrie 2024, iar procurorii au menționat și existența unei note în care suspectul descria episodul drept „o tentativă de asasinat”.
Comportament bizarMai multe relatări din instanță consemnează că Routh a depus cereri și texte considerate bizare, inclusiv o „provocare” adresată lui Trump la o partidă de golf, precum și referiri la Adolf Hitler și președintele rus Vladimir Putin în timpul unor intervenții în sala de judecată.
După citirea verdictului de vinovăție, inculpatul a încercat să se rănească în zona gâtului cu un pix, înainte de a fi imobilizat și scos rapid din sală de către agenții federali.
Procurorul principal al cazului, John Shipley, a susținut că probele au arătat „cât de aproape” a fost suspectul de a-și duce planul la capăt și că intervenția Serviciului Secret a împiedicat un deznodământ fatal.
Tentativa din Florida a fost al doilea atac asupra lui Trump în 2024, după împușcăturile din 13 iulie, la un miting electoral din Butler, Pennsylvania, când un trăgător a deschis focul, rănindu-l pe Trump la ureche și ucigând un participant; atacatorul, identificat ulterior drept Thomas Matthew Crooks, a fost împușcat mortal la fața locului.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, bugetele pe sănătate sunt niște bugete foarte mari care au crescut an de an și toate tratamentele pe care România trebuie să le asigure au o componentă care se ridică la aproximativ 25 de miliarde din acest buget.
„Ca atare, pentru că această sumă pentru concediile medicale ar putea rămâne în sistem, dar nu pentru concedii, ci pentru a acoperi costul medicamentelor și al servicilor dacă vă aduceți aminte, anul trecut am luat o primă măsură prin care constatând o anumită repetitivitate a unor concedii medicale și știind din toate analizele statisticice că în anumite perioade concediile ies din orice date normale acordându-se din păcate de multe ori destul de ușor am adoptat un prim pachet. Asta a făcut să avem economii de aproximativ 50 de milioane lunar, ceea ce înseamnă extrapolat la un an de zile aproximativ 10% din această sumă”, mai spune Bolojan.
Premierul a mai spus că Ministerul Sănătății și Casa de Sănătate au venit cu propunerea de a suplimenta bugetele pe anumite servicii, de exemplu pentru tratamentele din ambulatoriu.
„În afara sumelor care le-au fost alocate, în așa fel încât, pentru a reduce cheltuielile de sănătate, să rezolve problemele medicale ale pacienților nu prin internare în spital, ceea ce înseamnă costuri mai mari, ci prin internare în ambulatoriu. Aici a fost vorba de aproximativ 1 miliard de lei care a trebuit aloca suplimentar. În aceste condiții, discuția pe care am avut-o a fost să facem economii în zona de concedii medicale și așa cum și alte țări au această măsură, care nu este o măsură de a penaliza un pacient sau un bolnav real, ci este o măsură pentru a descuraja concediile medicale și a gestiona banii economisiți, tot în sistemul de sănătate, pentru a acoperi prețul acestor medicamente, care pentru tratamentele, de exemplu, cele oncologice sunt foarte scumpe și sunt asigurate în aceste condiții de statul român. Acestea au fost logicile pentru care am adoptat în guvern, la propunerea Ministerii Sănătății și a Casei de Sănătate, aceste măsuri”, a explicat premierul.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
Procurorii consideră că trebuie modificată legislația penală și procesual penală, dar și legile Justiției. Propunerile au fost strânse după ce procurorii au discutat subiectele în adunările lor generale iar, ulterior, Secția de procurori din CSM a constatat că există unanimitate pentru propunerile de modificări legislative, astfel încât să fie îmbunătățită organizarea și funcționarea sistemului judiciar iar dosarele penale să fie soluționate într-un termen rezonabil.
Sinteza a fost trimisă la ministrul Justiției, Radu Marinescu, către comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului, dar și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care a fost înființat la Guvern de premierul Bolojan.
În materialul sinteză de 10 pagini, procurorii propun următoarele:
Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.
S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.
Secția pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare și durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăși durata mandatelor factorilor politici implicați în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Președintelui României).
În forma actuală, legea permite ministrului justiției să propună numirea nu doar a procurorului general și a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv a adjuncților acestora, ci și a procurorilor-șefi secție din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Această reglementare extinde în mod nejustificat influența factorului politic asupra funcțiilor cheie din Ministerul Public, afectând independența operațională a acestuia. Procurorii-șefi secție exercită atribuții esențiale în structurarea și orientarea activității penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerință excesivă în sistemul de justiție.
Mai mult, avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce golește de conținut rolul constituțional al Consiliului ca garant al independenței justiției. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenția ministrului doar la funcțiile de vârf – procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT, respectiv adjuncții acestora – condiționată de un aviz conform al Secției pentru procurori, iar celelalte funcții să fie ocupate prin concurs organizat de Secția pentru procurori.
De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.
Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.
Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă.
Promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanței supreme și la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecție, având ca obiect atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și rezolvarea de spețe practice.
Examenul scris reprezintă singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.
Promovarea prin examen scris are, totodată, un efect pozitiv major asupra formării profesionale continue a magistraților, constituind un instrument real de creștere a calității actului de justiție. Posibilitatea înscrierii periodice la examen determină judecătorii și procurorii să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze doctrina și jurisprudența recentă și să mențină un nivel ridicat de pregătire profesională.
Propunerile formulate urmăresc reîntoarcerea la componența colegiilor de conducere anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 304/2022, astfel cum erau prevăzute de art. 49 din Legea nr. 304/2004. Dispozițiile introduse prin Legea nr. 304/2022 privind componența colegiilor de conducere au condus la o concentrare excesivă a deciziei la nivelul conducerii instanței sau parchetului, în special în cazul instanțele judecătorești unde colegiul de conducere are atribuții esențiale de organizare și funcționare. În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective. S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative.
S-a apreciat că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.
Propunerea vizează modificarea competenței de a dispune delegarea magistraților în favoarea Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.
Limitarea posibilității de detașare a magistraților doar la instanțe, la parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii/Școlii Naționale de Grefieri, corelativ cu crearea condițiilor de ocupare a funcțiilor din cadrul instituțiilor din justiție, altele decât instanțele și parchetele, preponderent cu personal asimilat.
S-a apreciat că se impune revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutului Național al Magistraturii să fie de doi ani.
În cadrul adunărilor generale s-a arătat că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.
S-a apreciat că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune introducerea unei dispoziții în Legea nr. 303/2022 prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare
În cadrul adunărilor generale s-a solicitat însușirea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la răspunderea disciplinară a magistraților în sensul reglementării caracterului definitiv al hotărârilor secțiilor în cazul în care acestea resping acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător sau procuror
În ceea ce privește gestionarea volumului mare de activitate cu consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor penale ei propun următoarele:
a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos).
b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.
c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.
d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.
Procurorii var să fie eliminată și camera preliminară – pe care nu o consideră eficientă și vor să fie reglementat expres principiul tempus regit actum – în sensul ca deciziile CCR, respectiv cele ale ÎCCJ care produc efecte erga ones să nu aducă atingere actelor procedurale întocmite anterior publicării deciziilor.
Secția de procurori din CSM vrea să nu mai poată fi atacată soluția de clasare din două etape, doresc să poată dispună măsuri de siguranță a confiscării extinse și insistă ca organele de cercetare penală din cadrul DGA să poată să intre în dosare penale.
Procurorii nu mai doresc nici ca expertiza să fie obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, vor să modifice dispozițiile referitoare la renunțarea la urmărire penală și doresc să limiteze posibilitatea de a se invoca nulitatea relativă.
Reglementarea momentului de la care curge termenul de prescripție – reprezintă o altă propunere a procurorilor CSM. Ei cer o intervenție legislativă astfel încât să se introducă o nouă prevedere în Codul penal – în sensul ca infracțiunile pentru care sunt prevăzute modalități alternative ale elementului material reprezintă o forma a unității de infracțiune cu durata in timp pentru care termenul de prescripție se calculează de la data comiterii ultimei modalități alternative prevăzute de legea.
„Cu titlu exemplificativ, în materia infracțiunilor de corupție, epuizarea infracțiunii ar urma să fie stabilită la momentul ultimei primiri sau remiteri a folosului necuvenit, indiferent de numărul actelor de executare (tranșelor) ori de modalitatea alternativă de realizare a elementului material”, arată CSM.
Kelemen Hunor a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan despre posibilitatea revenirii asupra noilor taxe locale prin ordonanță de urgență. Premierul nu a refuzat, dar a cerut timp pentru analiză. Corecția este un semn de înțelepciune, nu de slăbiciune, susține Kelemen.
Liderul UDMR afirmă că în ședințele de coaliție nu au fost discutate detaliile tehnice ale noilor taxe locale, ci doar direcția politică.
Întrebat dacă știa care va fi impactul creșterii taxelor, Kelemen a răspuns: „Nu am intrat în toate detaliile tehnice, fiindcă în coaliție, direcția politică, deciziile politice sunt discutate și apoi cei care trebuie să pună în aplicare deciziile politice se ocupă de partea tehnică”.
Întrebat dacă nu au existat probleme de comunicare în interiorul guvernului, unde UDMR are miniștri, Kelemen Hunor a explicat: „Trebuie să înțelegeți cum funcționează un guvern. Taxele sunt făcute de Ministerul de Finanțe. Nu sunt făcute de Ministrul Culturii. Nu sunt făcute de Ministrul Dezvoltării”.
„Trebuie să ai curajul să corectezi greșeala”Referitor la necesitatea corectării impozitelor, liderul UDMR a declarat: „Politic, când vezi că ai o problemă, trebuie să ai puterea de a corecta acea problemă dacă ai greșit. Nimeni nu are doar decizii perfecte. Nici premierul, nici ministrul, nici președintele, nimeni. Și dacă ai văzut că există o problemă în societate, în politic trebuie să ai puterea, curajul de a corecta acea greșeală”.
„Nu e vorba de un semnal de slăbiciune, ci un semnal de înțelepciune, de responsabilitate, de maturitate”, a adăugat Kelemen Hunor.
Ce i-a spus premierul BolojanÎntrebat dacă premierul Bolojan l-a anunțat despre vreo decizie, Kelemen Hunor a răspuns: „Am discutat cu premierul Bolojan în cursul zilei de azi și nu a refuzat, nu a spus nu. A zis <să-mi lași un pic de timp să facem o analiză cu cei de la finanțe>. Să vedem cum putem reveni asupra acestor decizii. Și nu se poate altfel decât printr-o ordonanță de urgență”.
„A fost premierul deschis, m-a ascultat, am adus toate argumentele posibile și imposibile și a zis că are nevoie de un pic de timp să analizeze această situație. Deci atâta pot să vă spun în acest moment că am constatat că există o deschidere”, a precizat liderul UDMR.
Ruptura coalițieiÎntrebat dacă lipsa corectării ar putea duce la ruptură în coaliție, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu, asta este problema. Deci asta trebuie analizat de alții, nu de mine. Deci eu, în acest moment, văd o problemă în societate și ca om politic care mă simt responsabil față de fiecare cetățean, de fiecare om, încerc să caut o soluție”.
„Avem timp. Săptămâna viitoare se poate da o ordonanță de urgență sau peste două săptămâni, că bugetele nu sunt aprobate. Bugetul național nu e aprobat, bugetele locale, sigur, vor fi aprobate după aprobarea bugetului național. Deci mai e timp de a ajunge la o corecție necesară”, a spus Kelemen.
„Certurile în coaliție sunt o tradiție românească”Întrebat cum descrie atmosfera din coaliție, Kelemen Hunor a răspuns: „Exact așa cum văd eu toate coalițiile din 97. Nu e nicio diferență. Vă dați seama că sunt patru formațiuni politice și grupul minorităților naționale într-o coaliție. Există viziuni diferite despre România, despre viitorul României. Toate sunt legitime. Unanimități nu vor exista”.
„E o tradiție românească. Deci în România așa se guvernează, că e bine, că e rău, e o altă discuție, dar să nu facem că până acum totul a mers perfect din 90, și acum, brusc în 2025, această coaliție nu se înțelege sau există certuri”, a adăugat liderul UDMR.
Bolojan „nu are o treabă ușoară”Întrebat cum îl vede pe Ilie Bolojan în rolul de premier, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu are o treabă ușoară”.
Referitor la speculațiile despre schimbarea lui Ilie Bolojan, Kelemen Hunor a spus: „Eu nu merg după zvonuri și după ce se spune pe la colțuri. Nu este treaba mea. Nu m-am specializat nici în PNL, nici în PSD. Nu am competențe să discut eu ce e în partide. Nu sunt tătucul coaliției”.
Întrebat dacă se teme guvernul de o moțiune de cenzură, liderul UDMR a răspuns: „Nu. Deci au fost încercări, de câteva ori vor mai fi și în această sesiune. Nu”.
„O componentă esențială a oricărui sistem de sănătate este modul în care acesta este finanțat și felul în care oamenii ajung, concret, să beneficieze de servicii medicale. Astăzi am avut o întâlnire aplicată cu reprezentanții sistemelor de asigurări de sănătate din Israel – un model care funcționează de mult timp pe baze clare: competiție, digitalizare, predictibilitate și orientare reală către pacient”, a explicat Rogobete.
Ministrul a insistat asupra faptului că România nu mai poate amâna modificarea structurii actuale a asigurărilor.
„Am spus-o constant: adevărata reformă a sistemului de sănătate din România trebuie să înceapă cu reforma modului în care funcționează asigurările de sănătate. Aici există patru case publice de asigurări, fără monopol. Concurența generează oferte diferite, servicii mai bune și un sistem care se dezvoltă constant. Competiția sănătoasă, digitalizarea și diversitatea pachetelor de servicii duc nu doar la eficiență financiară, ci și la creșterea calității actului medical”, a precizat ministrul.
Rogobete a făcut un apel la acțiune fără orgolii. Ministrul susține că România trebuie să aplice modele care și-au dovedit deja eficiența.
„Discuțiile noastre au pornit de la realitatea din România și s-au concentrat pe posibilitatea unor parteneriate strategice care să susțină o reformă reală a finanțării serviciilor medicale (…). Dacă vrem un sistem de sănătate coerent, trebuie să începem această reformă fără amânări. Fără explicații despre cum «nu se poate». Fără orgolii. Fără să reinventăm roata. Există modele care funcționează. Trebuie doar adaptate și puse în practică”.
Matcha este mai mult decât o băutură; este un ritual, o pauză de respiro la un ritm care nu încetinește. Cei care l-au introdus în rutina zilnică vorbesc despre o stare de calm “alert”, despre energie constantă și concentrare fără a manifesta fluctuațiile pe care le simțeau când consumau cafea. L-teanina, un aminoacid care stimulează activitatea cerebrală și reduce anxietatea fără efecte secundare din pulberea de matcha este responsabilă pentru această doză de energie constantă.
Iar dacă vorbim despre un ritm unde mulți oameni se simt prinși într-o rutină obositoare, prepararea unui ceai matcha poate deveni un mic ritual care marchează o pauză. Acea pauză nu este doar despre hidratare sau aport de energie, ci despre un moment de reconectare cu sinele și cu prezentul.
Gustul ritualului: de la pulberea verde la cana de inspirațieDespre ceaiul matcha știm că este obținut prin măcinarea frunzelor de ceai verde într-o pulbere fină, de un verde vibrant, cu o textură catifelată. Gustul are note vegetale, ușor dulci, uneori cu accente umami. Spre deosebire de alte ceaiuri, matcha nu se infuzează, ci se consumă întreaga frunză sub formă de suspensie, oferind toate beneficiile concentrate ale plantei.
Prepararea matcha este un proces care relaxează, pulberea este amestecată cu apă caldă, nu fierbinte, folosind un instrument din bambus numit chasen. Mișcarea circulară de amestecare produce o spumă fină la suprafață, semn al unei preparări corecte.
Matcha și oamenii productivi sau combustibilul verde al eficienței zilniceÎn rândul celor care își doresc să-și mențină concentrarea, claritatea mentală și nivelul de energie constant pe tot parcursul zilei, ceaiul matcha a devenit un aliat de nădejde. Nu este vorba doar despre o tendință, ci despre o alegere conștientă făcută de oameni care își doresc mai mult control asupra modului în care își gestionează resursele mentale și fizice.
Energia susținută vine din combinația unică dintre cofeină și L-teanină, care stimulează activitatea cerebrală și ajută la instalarea stării de calm și focus. Multe persoane își doresc să-și mențină la nivel înalt starea de concentrare și claritatea mentală, iar matcha susține aceste abilități. O cană din acest ceai consumată zilnic stimulează performanța cognitivă, reduce stresul și anxietatea.
Prepararea ceaiului matcha este un mic ritual care oferă timpul necesar pentru conectare cu propriile obiective. Multitaskingul și suprasolicitarea par a fi normalitatea și în acest peisaj intens, prepararea unei cești de ceai invită la prezență, la atenție și la eficiență sustenabilă. Probabil, acestea sunt motivele pentru care tot mai multe persoane care activează în domenii solicitante aleg matcha. Deci nu este exclusiv despre gust și beneficii, ci pentru impactul pozitiv asupra stării mentale și a modului în care își structurează ziua.
Matcha în rutina zilnică: mai mult decât o băutură, un stil de viațăIntegrarea matcha în rutina zilnică nu necesită schimbări drastice. Poate fi băut dimineața în loc de cafea sau în timpul unei pauze de lucru. Poate fi un moment de reconectare în locul clasicelor scroll-uri pe telefon. De fapt, matcha nu vine cu agitație, ci cu claritate. Este acea energie care nu te face să simți că „te urcă pe pereți”, ci care te ajută să rămâi centrat, productiv și prezent.
Mulți oameni povestesc că, de când au introdus matcha în rutina lor, simt o diferență clară în modul în care își încep ziua. Nu mai este vorba doar de „trezire”, ci de o stare de prezență, de intenționalitate. Cei care au înlocuit espresso-ul cu matcha declară că nu mai simt nevoia de a umple mereu ceașca cu cafea, că nivelul lor de energie rămâne constant mai multe ore.
Matcha este un preparat versatil și poate fi integrat în smoothie-uri, deserturi sau băuturi reci. Este o băutură care se adaptează ușor oricărui stil de viață și care vine cu beneficii nutriționale numeroase.
Pauza care contează, oamenii productivi găsesc echilibru într-un ritm acceleratCei care își doresc mai mult de la rutină decât pauze rare și scurte și cei care căută energie rapidă cu rezultate imediate aleg matcha. Băutura vine ca un răspuns la această nevoie de încetinire conștientă. Prepararea lui presupune timp, atenție, gesturi intenționate, deci este formă de mindfulness aplicată.
Într-un peisaj urban aglomerat de trafic, ședințe și notificări, matcha oferă un mic refugiu; este o băutură care încurajează prezența echilibrată. A bea matcha nu înseamnă doar a consuma o alternativă sănătoasă la cafea, ci a alege, în mod activ, o stare de bine. Este un mod de a te ancora în prezent, de a-ți acorda un moment de grijă în mijlocul unei zile agitate. Iar dacă o băutură poate schimba o dimineață, poate foarte bine să influențeze o viață întreagă.
Un fenomen cultural surprinzător a apărut în China înainte de Anul Nou Lunar, unde Draco Malfoy a devenit un simbol al norocului pentru Anul Calului de Foc, potrivit The Guardian.
Fanii personajului din seria Harry Potter au îmbrățișat această asociere după ce au observat o coincidență lingvistică considerată de bun augur în limba mandarină.
Tendința arată cum jocurile de cuvinte, cultura comunității fanilor și simbolismul tradițional se pot intersecta, transformând un personaj fictiv negativ într-o mascotă festivă prezentă pe rețelele sociale și în spațiile publice.
De ce este Draco Malfoy considerat un simbol norocosÎn mandarină, numele lui Draco Malfoy este adaptat fonetic ca „mǎ ěr fú”.
Caracterul „mǎ” înseamnă „cal”, iar „fú” se traduce prin „noroc” sau „binecuvântare”.
Împreună, numele poate fi interpretat liber ca „norocul calului”, o asociere perfect aliniată simbolismului Anului Nou Lunar.
Această suprapunere lingvistică a stârnit entuziasm online, mulți utilizatori descriindu-l pe Malfoy drept o figură neașteptat de norocoasă pentru anul care urmează.
Asocierea a prins rapid, mai ales într-o perioadă tradițional legată de prosperitate și bunăstare.
Meme-uri, fan art și decorațiuni viraleJocul de cuvinte a generat un val de meme-uri, ilustrații realizate de fani și decorațiuni tematice pe platformele chineze de social media.
Imagini cu un tânăr Malfoy zâmbind de pe postere roșii de An Nou Lunar, călărind cai stilizați sau încadrat de simboluri festive au apărut în locuințe, birouri și centre comerciale.
Personajul este prezentat mai degrabă ca o figură ludică și simpatică decât ca un antagonist, reflectând reinterpretarea creativă tipică comunității fanilor online.
Reacția lui Tom Felton și popularitatea durabilă a seriei Harry PotterTendința i-a atras atenția și lui Tom Felton, actorul care l-a interpretat pe Malfoy în filme.
Acesta a distribuit recent o imagine cu un banner tematic expus într-un mall din China, pe care apărea un mesaj ce ura prosperitate și bogăție.
Fenomenul subliniază popularitatea de durată a francizei Harry Potter în China.
De la începutul anilor 2000, aproximativ 200 de milioane de exemplare ale cărților au fost vândute la nivel național.
Pe fondul acestui succes, Warner Bros. Discovery a anunțat planuri pentru un amplu studio tour Harry Potter în Shanghai, programat să se deschidă în 2027.
În ciuda anilor de cercetare și dezvoltare tehnologică, spațiul rămâne o mare necunoscută pentru oameni. Luna este corpul celest cel mai apropiat de planeta Pământ și unul dintre cele mai studiate.
Cucerirea spațiului este foarte importantă, scrie El Economista. De ani de zile omul are un obiectiv clar de a descoperi ce se află dincolo de planeta noastră și dacă există un loc similar unde, dacă va fi necesar în viitor, oamenii vor putea trăi.
Cursa pentru revenirea pe LunăÎn ultimii ani, toate țările au depus eforturi mari pentru a-și consolida misiunile spațiale. Printre aceste eforturi se numără și revenirea pe Lună. Prima dată a fost în 1969, iar de atunci s-a mai ajuns acolo de doar cinci ori. Ultima aterizare pe Lună a avut loc în 1972.
Acum, SUA și China se află într-o cursă pentru a vedea care va fi următoarea națiune care va reveni acolo. NASA a stabilit deja data următoarei misiuni care va duce un om pe Lună. Va fi vorba de misiunea Artemis II, iar lansarea este prevăzută să aibă loc în martie 2026.
Au fost finalizate cu succes testele de realimentare cu combustibil. Acestea au fost menite să identifice orice problemă și să o rezolve înainte de a încerca lansarea oficială.
Acesta este un eveniment extrem de important. Omul nu a mai pășit pe Lună de peste 50 de ani. În ultimii ani au fost trimiși doar roboți de cercetare.
Prima femeie pe LunăAceastă misiune va duce patru astronauți într-o misiune de 10 zile. Printre aceștia se află și cea care va fi prima femeie care va păși pe solul lunar, Christina Koch.
Obiectivul misiunii este de a efectua un zbor lunar pentru a testa nava spațială Orion. De asemenea, astronauții vor fi studiați pentru a verifica dacă apar schimbări în biologia lor și pentru a determina modul în care modificările gravitației și radiațiilor ar putea afecta viitorii astronauți ai programului Artemis.
