UPDATE 18:32 Ce s-a decis la Ministerul Energiei
Oficialii Ministerului Energiei au confirmat că a avut loc o intâlnire de lucru cu operatorii și au dat asigurări ca vor fi folosite toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești.
„Astăzi a avut loc o nouă întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi, secretar de stat și Sorin Elisei, secretar general din Ministerul Energiei.
În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu petrol și produse finite (motorina), companiile au dat asigurări ca sunt acoperite cererile pentru perioada următoare și nu întrevăd dificultăți majore sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești. Există anumite întârzieri în transportul pe cale ferată dinspre terminalul Oil Terminal către depozitele din Vestul țării, generate de lucrări de infrastructură și de fluxul crescut de trenuri de persoane în perioada estivală, dar există mobilizare pentru mutarea activității pe timp de noapte și pentru a se găsi soluții de a reduce timpii de așteptare. Ministerul Energiei, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează atent situația și sprijină companiile de profil pentru a asigura un flux cât mai rapid de transport.
Situația internațională rămâne complicată, cu strâmtoarea Ormuz blocată, la care se adaugă și problemele de securitate din Marea Neagră, inclusiv decizia guvernului din Kazahstan de a suspenda temporar livrările de țiței prin terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk.
Ministerul Energiei dă asigurări ca va folosi toate pârghiile legale, cu sprijinul Guvernului și în strâns dialog cu companiile de profil, pentru a asigura aprovizionarea continuă a pieței românești”, au transmis oficialii ministerului.
Știrea inițială:
Comentariul industriei vine în timp ce, potrivit surselor Mediafax, premierul interimar Ilie Bolojan are, de la ora 17:00, o întâlnire online cu principalii operatori din domeniul distribuției, privind o eventuală decizie a apela oficial la rezervele strategice de țiței, respectiv stocuri pentru 90 de zile/trei luni, care nu sunt toate disponibile pe teritoriul României.
Criza din Strâmtoarea Ormuz se apropie tot mai mult de pompele din România. Motorina standard a ajuns la o medie națională de aproximativ 9,65 lei pe litru, iar Asociația Energia Inteligentă estimează că pragul de 10 lei ar putea fi atins în prima jumătate a lunii august, dacă traficul petrolier rămâne blocat și conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă. Într-un scenariu de escaladare severă, prețul ar putea urca spre 11,50 lei pe litru.
Mai mult, începând cu 21 iulie 2026, livrările de țiței prin terminalul Caspian Pipeline Consortium – CPC către terminalul de la Novorossiisk, aflat la Marea Neagră, au fost întrerupte. Temerile privind aprovizionarea au împins miercuri, 22 iulie, cotația petrolului Brent la aproximativ 93,85 dolari pe baril, în creștere cu peste 3% într-o singură ședință și la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase săptămâni.
Patru variante„Aducerea de țiței în țară este, în acest moment, practic imposibilă. Nu există capacități fizice efective de păstrare, iar contractele de ticketing funcționează pe principii de înțelegeri intracomunitare, cu clauze de forță majoră sau de intemperii care se activează exact în astfel de situații. În condiții de deficit regional, nimeni nu va elibera cantități din propria țară la condiții egale.
Contextul din Kazahstan care a generat blocajul este real: livrările de încărcare de la Novorossiisk au fost oprite, iar câteva nave au fost atacate. Dincolo de incidentele în sine, cred că asistăm la o agravare a relației dintre Rusia și Kazahstan. Rușii cer kazahilor să încalce sancțiunile și să îi ajute, însă acolo sunt prezente Chevron și Shell, care nu vor face acest lucru. Circulă, în plus, și o versiune potrivit căreia dronele care au lovit rafinăria Rosneft de la Omsk ar fi venit dinspre Kazahstan.
În acest context, măsurile care vor fi necesare pentru aplanarea consecințelor sunt următoarele.
Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19 din 26 martie 2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină, și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, intrată în vigoare pe 1 aprilie și care a expirat la 31 iunie.
Este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19 din 26 martie 2026 privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, respectiv benzină și motorină, și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2026 privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, intrată în vigoare pe 1 aprilie și care a expirat la 31 iunie.
Ce rezerve de țiței are RomâniaPentru acoperirea necesarului de consum, România are, teoretic, stocuri de urgență care ajung la peste 2 milioane tone echivalent petrol (tep), conform celor mai recente decizii.
Nivelul stocurilor minime și modul de calcul al stocurilor de urgență pentru țiței și/sau produse petroliere pe care liderii pieței locale vor trebui să le constituie și mențină în perioada 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027 a fost stabilit prin ordin de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei
În iunie, Ministerul Energiei a decis majorarea marginală, cu circa 1,5%, a obligației totale de constituire și menținere de stocuri de urgență la nivelul industriei petroliere românești, de la 2,034 milioane tone în perioada 1 iulie 2025 – 30 iunie 2026 la 2,064 milioane tone în intervalul 1 iulie 2026 – 30 iunie 2027.
Aproximativ jumătate din stocuri fiind în țară și restul în state de pe teritoriul Uniunii Europene.
Mai exact, potrivit art. 11 in Legea nr. 85/2018, fiecare titular al obligaţiei de stocare va îndeplini obligaţia de stocare prin constituirea şi menţinerea, pe teritoriul României, în mod direct sau prin delegare, a cel puţin 50% din stocurile minime pentru care are obligaţia de stocare.
Conform legii, în cazul declarării unei situații de urgență, stocurile minime obligatorii trebuie refăcute. Mai exact, articolul 15 din Legea nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere arată că titularii obligaţiei de stocare trebuie să asigure reconstruirea stocurilor minime pentru care au obligaţia de stocare în termen de 30 de zile de la data diminuării sau lichidării; în cazurile în care diminuarea sau lichidarea intervine ca urmare a declarării unei situaţii de urgenţă deosebită, a unei situaţii de criză locală sau a unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionare, reconstituirea stocurilor se face în termen de 60 de zile de la încetarea situaţiei de urgenţă deosebită, a situaţiei de criză locală sau a disfuncţionalităţii majore în aprovizionare.
Un exercițiu de gândire critică inclus în examenul de admitere la Facultatea de Drept a Universității din București a devenit viral pe rețelele sociale, după ce numeroși candidați au remarcat asemănarea cu o glumă celebră de pe TikTok.
Examenul de admitere a avut loc pe 22 iulie, iar la scurt timp după încheierea probei, fotografii cu subiectele au început să circule pe internet.
„Câte plăci de faianță are Simona (Halep) în casă?”Unul dintre exercițiile de gândire critică conținea formulări care au fost asociate imediat cu un videoclip devenit viral pe TikTok, în care apare întrebarea absurdă despre câte plăci de faianță ar avea Simona Halep în casă.
Iată cerința:„Simona decide să-și schimbe atât plăcile de gresie din bucătărie, cât și pe cele de faianță. Noile plăci au modele grafice personalizate: unele au ca model Vocea României, iar altele au ca model Musaca de post. Știm că Simona a cumpărat un număr egal de plăci de gresie și de faianță și că i-au rămas nefolosite mai multe plăci după ce le-a schimbat pe toate cele vechi”.
Pornind exclusiv de la informațiile conținute în enunț, candidații au avut de răspuns la mai multe întrebări de logică și deducție.
Prima dintre ele era formulată astfel:„Din text putem deduce că:
„Dacă Simonei i-au rămas nefolosite plăci din ambele modele, decurge că:
Din comentariile din online, creatorul glumei, Gioconda, a spus că a aflat din mesajele primite de la utilizatori că una dintre replicile sale a fost, indirect, sursă de inspirație pentru exercițiul de examen.
În continuare, exercițiul conținea întrebarea:„Care dintre următoarele afirmații nu poate fi dedusă din text?„.
La ultimul item, candidații a trebuit să stabilească, pe baza informațiilor disponibile, câte plăci de gresie mai are Simona în bucătărie după renovare.
„Vocea României” și „Musaca de post”Candidații au recunoscut imediat sursa inspirației acestor cerințe după expresiile „Vocea României” și „Musaca de post” – o trimitere la un clip publicat în urmă cu câteva luni în care Gioconda, creator de conținut, formulează o întrebare intenționat absurdă:
„Câte plăci de faianță are Simona Halep în casă?”, cu variantele de răspuns: a) Nu are casă, b) O placă, c) Musaca de post, d) Vocea României”.
Răspunsul interlocutorului a dus la viralizarea momentului: „300 de plăci de placaje are în casă Simona Lache”.
Reacții pe internetDupă examen, candidații au postat reacții pe rețelele sociale.
Unul dintre ei a comentat: „Răspuns corect, Mitică Dragomir”.
Altcineva a comentat: „Puteam să jur că se umple TikTok-ul de când am citit exercițiul„.
La rândul său, după ce a aflat că a fost sursă de inspirație pentru examenul de la Drept, Gioconda s-a declarat surprinsă:
„Am primit foarte multe mesaje din partea voastră, cum că o glumă de-a mea a apărut astăzi în examenul vostru la facultatea de Drept„, spune acesta. Creatorul de conținut afirmă că alegerea subiectului l-a surprins.
ContextProba de admitere la Facultatea de Drept a Universității din București include, pe lângă Limba română și Economie, și o secțiune de Gândire critică, menită să evalueze capacitatea candidaților de analiză, argumentare și identificare a raționamentelor logice.
Examenul din acest an s-a desfășurat pe 22 iulie.
Patru cercetători cu vârsta sub 40 de ani au fost distinși joi cu Medalia Fields, acordată în cadrul Congresului Internațional al Matematicienilor de la Philadelphia.
Premiul este decernat o dată la patru ani de Uniunea Matematică Internațională și recompensează realizări excepționale în domeniul matematicii. Potrivit Le Figaro, distincția este considerată echivalentul Premiului Nobel pentru matematică.
Două medalii pentru ChinaLaureații ediției din 2026 sunt chinezii Hong Wang și Yu Deng, americanul John Pardon și canadianul Jacob Tsimerman.
În vârstă de 35 de ani, Hong Wang predă la Institutul de Înalte Studii Științifice (IHES) din Franța și la Universitatea New York (NYU). Ea devine doar a treia femeie care primește Medalia Fields de la înființarea premiului, în 1936, după Maryam Mirzakhani (2014) și Maryna Viazovska (2022).
Hong Wang a fost recompensată pentru contribuțiile sale în analiza armonică, inclusiv pentru demonstrarea, împreună cu Joshua Zahl, a conjecturii Kakeya în dimensiunea a treia, o problemă matematică veche de peste un secol.
Celălalt laureat chinez, Yu Deng, profesor la Universitatea din Chicago, a fost premiat pentru cercetările sale în domeniul ecuațiilor diferențiale parțiale și al fizicii matematice. Distincțiile acordate celor doi confirmă ascensiunea Chinei în cercetarea matematică de vârf din ultimele decenii.
Cercetări premiate la nivel mondialAmericanul John Pardon, profesor la Universitatea Stony Brook, a fost premiat pentru cercetările sale în domeniul geometriei și al topologiei, ramuri ale matematicii care studiază formele și proprietățile spațiului. Canadianul Jacob Tsimerman, profesor la Universitatea din Toronto, a fost recompensat pentru contribuțiile sale în teoria numerelor și geometria algebrică, domenii esențiale pentru înțelegerea structurii numerelor și a relațiilor matematice complexe.
Medalia Fields constă într-un medalion din aur cu efigia lui Arhimede și este însoțită de un premiu de 15.000 de dolari canadieni. Distincția este acordată cercetătorilor care nu au împlinit vârsta de 40 de ani și este considerată cea mai înaltă recunoaștere internațională în matematică.
Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico.
Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie.
Dobânzile ridicate pun presiune pe companiiBanca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe.
Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare.
Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse.
Atacurile ucrainene afectează infrastructura economicăÎn ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale.
Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale.
În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată.
Impact și asupra piețelor internaționaleEfectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.
Un nou model arată că aplicarea acestor recomandări ar putea reduce suprafața terenurilor agricole la nivel global cu până la 6% față de tendințele actuale, potrivit ScienceDaily.
În același timp, valoarea totală a producției din zootehnie ar putea scădea cu 42% (630 de miliarde de dolari) comparativ cu 2020.
Mai puține animale și mai multe alimente de origine vegetalăCele mai mari schimbări ar urma să aibă loc în producția de rumegătoare (vite pentru carne, oi și capre). Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu aproximativ 70% (274 de miliarde de dolari). Numărul rumegătoarelor ar fi cu aproximativ 400 de milioane mai mic decât în 2020.
În schimb, producția alimentelor de origine vegetală ar urma să crească. Valoarea globală combinată a producției de legume, fructe, nuci și leguminoase ar putea crește cu 57% (890 de miliarde de dolari).
Cercetătorii au analizat ce s-ar putea întâmpla dacă lumea ar adopta o transformare a sistemului alimentar similară celei propuse de Comisia EAT-Lancet 2025.
Beneficii pentru sănătate și climăRaportul Comisiei EAT-Lancet din 2025 a concluzionat că trecerea la diete sănătoase la nivel mondial ar putea preveni anual 15 milioane de decese premature.
Cercetări anterioare au estimat că sistemul alimentar global generează anual costuri ascunse între 10.000 și 20.000 de miliarde de dolari. Acestea includ cheltuieli medicale, daune asupra mediului, pierderi de productivitate și alte consecințe care nu sunt reflectate în prețul alimentelor plătit de consumatori. Cea mai mare parte a acestor costuri este asociată dietelor nesănătoase.
Noul model indică faptul că transformarea recomandată ar reduce drastic și emisiile nete de CO₂ din agricultură generate de schimbările în utilizarea terenurilor. Până în 2050, aceste emisii ar putea fi cu 85% mai mici decât în 2020.
Schimbările în utilizarea terenurilor includ activități precum defrișarea pădurilor, transformarea pajiștilor sau drenarea zonelor umede pentru extinderea terenurilor agricole. Aceste procese pot elibera în atmosferă cantități mari de carbon stocat. Emisiile nete iau în calcul atât carbonul eliberat, cât și cel absorbit prin modificările aduse utilizării terenurilor.
O transformare majoră pentru fermieriDr. Matt Gibson, autorul principal al studiului, care a început această cercetare la Cornell University înainte de a se alătura London School of Hygiene & Tropical Medicine, a declarat:
„Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii uriașe pentru sănătatea noastră și pentru mediu, însă, așa cum arată clar rezultatele noastre, ar duce și la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viața a milioane de fermieri și producători de alimente.
În loc să folosim aceste rezultate ca pretext pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să accepte această provocare și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei. Asta înseamnă să înfrunte grupurile puternice care profită de menținerea situației actuale și de un sistem alimentar global care, în prezent, îi dezavantajează atât pe cei care produc hrana, cât și pe cei care ar trebui să fie hrăniți de aceasta”.
Rezultatele sugerează că această tranziție nu ar reprezenta doar o inițiativă de protecție a mediului sau de sănătate publică, ci ar produce schimbări economice ample, unele ramuri ale agriculturii urmând să se restrângă, iar altele să se extindă.
Pentru a facilita alegerea destinației, o companie a comparat peste 100 de țări pentru a identifica cele mai sigure locuri de vizitat, arată Euronews.
Site-ul american de comparare a asigurărilor de călătorie a analizat state cu un nivel „foarte ridicat” sau „ridicat” de dezvoltare umană, potrivit Indicelui Dezvoltării Umane.
Evaluarea a luat în calcul factori precum scorul din Global Peace Index, percepția asupra siguranței pe baza datelor Numbeo, viteza medie de descărcare a internetului mobil și accesul la servicii medicale.
Europa a dominat clasamentul, șapte dintre primele zece cele mai sigure destinații pentru călătorii solo fiind situate pe continent.
Cele mai sigure destinații din lume pentru călătorii solo
Micul stat San Marino ocupă primul loc în clasament, cu un indice de risc de 0,78 din 10.
Locuitorii au o percepție ridicată asupra siguranței personale: 90% dintre cei chestionați au declarat că se simt în siguranță atunci când merg singuri pe stradă noaptea. Țara beneficiază, de asemenea, de un sistem medical bine dezvoltat și de riscuri de mediu reduse.
Pe locul al doilea se află un alt microstat european, Andorra, cu un indice de risc de 1,33 din 10.
Locul al treilea revine Singapore, cu un scor de 1,56 din 10.
Top cinci este completat de alte două țări europene, Austria și Cehia. Estonia, Danemarca și Slovenia se regăsesc, la rândul lor, în primele zece poziții.
Top 10 cele mai sigure destinații pentru călătorii solo:San Marino
Andorra
Singapore
Austria
Cehia
Qatar
Estonia
Brunei
Danemarca
Slovenia
