Forțele Moscovei au lansat încă un atac aerian în masă, folosind 18 rachete și aproximativ 400 de drone, inclusiv 200 de modele kamikaze de tip Shahed, a declarat președintele Volodimir Zelenski.
SUA reiau livrările de arme către Ucraina după o pauzăConținutul complet al livrărilor reluate nu este clar în acest moment, însă oficialii au declarat presei americane că acestea includ proiectile de artilerie de 155 mm și muniție pentru rachete ghidate GMLRS.
Statul Major General: Rusia a pierdut 1.030.580 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022.Numărul include 920 de victime suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
2 morți și 16 răniți în urma atacului masiv al Rusiei împotriva Ucrainei, care a lovit Kievul cu drone și rachete balistice pentru a doua noapte consecutivăCel puțin două persoane au fost ucise și 16 rănite la Kiev, în timp ce Rusia a lansat un atac masiv împotriva Ucrainei pentru a doua noapte consecutivă, zguduind capitala Ucrainei și orașele aflate la distanță de linia frontului în noaptea de 10 iulie.
Pe parcursul sfârșitului primăverii și începutului verii anului 2025, Rusia a intensificat agresiunea împotriva Ucrainei cu o serie de atacuri masive fără precedent. Noaptea de 10 iulie a adus o nouă val de teroare aeriană din partea Moscovei.
În jurul orei 1:15 dimineața, ora locală, jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului au început să raporteze explozii în capitală și zumzetul dronelor de tip Shahed. Reporterii au spus că un număr mare de drone zburau deasupra cartierului Pechersk, un cartier istoric din centrul orașului.
Estonia s-ar putea opune celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE dacă plafonul prețului petrolului rusesc nu va fi redusEstonia s-ar putea opune celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei dacă plafonul prețului petrolului rusesc nu va fi redus, a declarat ministrul de externe Margus Tsakhna.
Estonia ar dori să adopte sancțiunile în forma lor inițială și se opune modificării pachetului, a declarat Tsakhna.
Congresul SUA este gata să avanseze cu proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei, dar Trump dorește modificări„Senatorii republicani sunt hotărâți să colaboreze cu Camera Reprezentanților și Casa Albă pentru a promova acest proiect de lege în Congres și a-l trimite pe biroul președintelui”, a declarat liderul majorității, John Thune.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1233. Atac masiv în Kiev pentru a doua noapte consecutivă / Estonia s-ar putea opune celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni apare prima dată în Mediafax.
Oamenii expuși la niveluri mai ridicate de poluare a aerului par să fie mai predispuși la dezvoltarea unui tip de tumoră cerebrală care nu provoacă de obicei cancer, dar poate duce la alte probleme de sănătate, potrivit unui nou studiu.
Meningioamele sunt cel mai frecvent tip de tumoră cerebrală primară și cresc suficient de lent încât poate dura ani de zile până când sunt detectate. Ele își au originea în membranele care înconjoară creierul și măduva spinării.
Doar rareori sunt canceroase, dar meningioamele pot provoca alte dizabilități prin afectarea țesutului cerebral, a nervilor sau a vaselor din apropiere.
Realizarea studiuluiPentru studiu, cercetătorii au urmărit aproape patru milioane de adulți din Danemarca pe o perioadă de 21 de ani. Aproximativ 16.600 de persoane au dezvoltat tumori ale sistemului nervos central, dintre care aproximativ 4.600 au dezvoltat meningiom.
Cercetătorii au estimat apoi nivelurile de expunere la diferite tipuri de poluare atmosferică, de exemplu emisiile din trafic și poluarea cu motorină, pe o perioadă de zece ani, potrivit Euronews.
Analiza a constatat că persoanele cu o expunere mai mare la poluarea atmosferică prezentau un risc mai mare de meningiom, dar nu a existat o legătură puternică între poluarea atmosferică și tumorile cerebrale mai agresive, cum ar fi gliomele.
Cele mai mari riscuri proveneau de la particule ultrafine din gaze de eșapament, fum și emisii.
Există o legătură între poluare și meningiomStudiul nu dovedește că poluarea aerului cauzează meningiom, ci doar că există o legătură între cele două.
Dar se adaugă la dovezile tot mai numeroase că poluarea aerului este dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. Alte cercetări au arătat că particulele ultrafine pot traversa bariera hematoencefalică și pot dăuna țesutului cerebral.
„Deși cercetările privind efectele particulelor ultrafine asupra sănătății sunt încă în fază incipientă, aceste descoperiri indică o posibilă legătură între expunerea la particule ultrafine provenite din trafic și dezvoltarea meningiomului”, a declarat într-un comunicat Ulla Hvidtfeldt, una dintre autorii studiului și cercetător principal la Institutul Danez de Cancer.
Acesta arată că „poluarea aerului poate afecta creierul, nu doar inima și plămânii”, a adăugat Hvidtfeldt.
Studiul a fost publicat în Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie.
Descoperirile aduc, de asemenea, o nouă perspectivă asupra meningioamelor, având în vedere că oamenii de știință nu știu exact ce le provoacă. Alte riscuri includ radiațiile, în special în copilărie, și o afecțiune genetică numită neurofibromatoză de tip 2.
Studiul are unele limitări, în special faptul că cercetătorii au estimat expunerea oamenilor la poluarea aerului pe baza calității aerului exterior din cartierele lor. Acesta nu a inclus posibila expunere la aerul poluat la locul de muncă și nici nu a luat în considerare timpul petrecut în interior.
„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste rezultate, dar dacă curățarea aerului nostru poate contribui la reducerea riscului de tumori cerebrale, acest lucru ar putea avea un impact real asupra sănătății publice”, a declarat Hvidtfeldt.
Articolul Persoanele care respiră aer poluat sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta tumori cerebrale apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ANM, avertizarea vizează județul Dolj și mai multe localități din județul Mehedinți: Drobeta-Turnu Severin, Strehaia, Șimian, Vânju Mare, Gogoșu, Corcova, Baia de Aramă, Jiana, Pătulele, Bala, Cujmir, Breznița-Ocol, Bălăcița, Tâmna, Salcia, Devesel, Izvoru Bârzii, Oprișor, Butoiești, Gârla Mare, Șișești, Gruia, Punghina, Malovăț, Bâcleș, Prunișor, Dârvari, Broșteni, Ponoarele, Hinova, Burila Mare, Florești, Căzănești, Isverna, Vânători, Vlădaia, Pădina, Obârșia de Câmp, Livezile, Braniștea, Dumbrava, Grozești, Voloiac, Pristol, Vânjuleț, Husnicioara, Breznița-Motru, Vrata, Poroina Mare, Greci, Ilovăț, Balta, Stângăceaua, Rogova, Ilovița, Șovarna, Corlățel, Podeni, Bâlvănești, Cireșu, Godeanu.
În aceste zone se vor semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 50…70 km/h.
Avertizarea este în vigoare până la ora 10.00.
Articolul Cod galben de vânt puternic în Dolj și Mehedinți apare prima dată în Mediafax.
Choi Min-kyung a fugit din Coreea de Nord în China în 1997, dar a fost repatriată forțat în 2008. Ea a declarat că a fost abuzată sexual și torturată după întoarcerea sa.
Cazul, care va fi depus vineri, marchează prima dată când un dezertor născut în Coreea de Nord ia măsuri legale împotriva regimului, a declarat un grup pentru drepturile omului cu sediul în Coreea de Sud, NKDB, care o asistă pe Choi.
„Îmi doresc sincer ca acest mic pas să devină o piatră de temelie pentru restaurarea libertății și a demnității umane, astfel încât niciun nord-coreean nevinovat să nu mai sufere sub acest regim brutal”, a declarat miercuri Choi, potrivit unui comunicat al Centrului de baze de date pentru drepturile omului din Coreea de Nord (NKDB).
În trecut, instanțele sud-coreene s-au pronunțat împotriva Coreei de Nord în cazul unor acuzații similare de abuz formulate de sud-coreeni, însă astfel de verdicte sunt în mare parte simbolice și ignorate de Phenian.
NKDB afirmă că intenționează, de asemenea, să înainteze cazul Organizației Națiunilor Unite și Curții Penale Internaționale.
Articolul Kim Jong Un dat în judecată pentru abuzuri de către un dezertor nord-coreean apare prima dată în Mediafax.
Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, ale examenului de Evaluare Națională, au fost publicate joi pe site-ul dedicat.
În total, au fost depuse 19.101 contestații, reprezentând 6,08% din numărul total de lucrări. Cele mai multe, 11.354, au fost depuse pentru lucrări la proba de Limba și literatura română, alte 7.392 pentru lucrări la proba de Matematică și 355 pentru lucrări la proba de Limba și literatura maternă.
Pentru 11.648 de lucrări, reevaluarea în urma depunerii contestațiilor a generat schimbarea notei prin creștere, în timp ce pentru 5.454 de lucrări, notele au fost modificate prin scădere.
La proba de limba și literatura română, în cazul a 78,75% dintre lucrările reevaluate, diferența între nota inițială și nota obținută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 569 dintre lucrări nota inițială nu a fost modificată.
La matematică, în cazul a 98,84% dintre lucrările reevaluate, diferența între nota inițială și cea obținută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 1.410 dintre lucrări nota inițială nu a fost modificată.
La proba de limba și literatura maternă, în cazul a 69.30% dintre lucrările reevaluate, diferența între nota inițială și cea obținută în urma reevaluării a fost sub 0,5 puncte (în plus sau în minus). Dintre acestea, pentru 20 dintre lucrări nota inițială nu a fost modificată.
Creșteri ale mediilor și notelor maximePrin urmare, în urma reevaluării lucrărilor contestate, ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 se situează la 83,2%, în creștere cu 0,1% (122 de elevi) față de rezultatele inițiale. În anul 2024, rata mediilor mai mari sau egale cu 5 (cinci) a fost 74,5%.
A crescut, de asemenea, numărul elevilor cu media generală 10: de la 75 la 85 (74 în anul 2024).
La proba de Limba și literatura română, 131.999 de elevi (86,5%) au încheiat examenul cu note mai mari sau egale cu 5 (cinci). Dintre aceștia, 489 de elevi au obținut nota 10 (+15 în raport cu prima afișare). La Matematică, 116.251 de elevi (76,3%) au fost notați cu 5 sau peste 5 (cinci). Dintre aceștia, 976 au obținut note de 10 (+57 în raport cu prima afișare), iar la Limba și literatura maternă, 8,365 de elevi (92,3%) au avut note mai mari sau egale cu 5 (cinci), iar 131 de candidați au obținut note de 10 (+1 în raport cu prima afișare).
Următoarele etape în procesul de admitere la liceu„Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a reprezintă modalitatea de testare a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Media de admitere, calculată pe baza rezultatelor obținute în acest cadru formal, constituie criteriu pentru admiterea în învățământul liceal. În acest sens, vineri, 11 iulie, pe site-ul admitere.edu.ro, va fi publicată ierarhia la nivel județean/al municipiului București a absolvenților claselor a VIII-a”, transmite Ministerul Educației.
În prima etapă a admiterii în învățământul liceal de stat din acest an, completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a, se va derula în perioada 14 – 21 iulie. Tot în aceste intervale sunt prevăzute și completarea fișelor de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a care doresc să participe la admitere în alt județ, respectiv depunerea/transmiterea fișelor, conform procedurii stabilite de Comisia națională de admitere.
Repartizarea computerizată a candidaților din seria curentă, precum și a celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2025 – 2026 va avea loc în data de 23 iulie. Ulterior, între 24 și 29 iulie, dosarele de înscriere vor fi depuse în unitățile de învățământ liceal în care candidații au fost repartizați. Soluționarea situațiilor speciale post-repartizare, la nivelul comisiilor județene de admitere/comisia municipiului București, este programată în zilele de 30 iulie și 1 august.
A doua etapă a admiterii în învățământul liceal de stat, rezervată elevilor din seria curentă, precum și celor din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor în anul școlar 2025 – 2026 se desfășoară în intervalul 1 – 19 august.
Articolul Rezultate finale la Evaluarea Națională 2025: Ponderea elevilor cu medii peste 5 a crescut cu 0,1% după contestații apare prima dată în Mediafax.
Potrivit polițiștilor, scandalul a avut loc marți după-amiaza pe o stradă din Moinești.
Polițiștii au identificat la fața locului mai multe persoane care aveau obiecte contondente și care provocau scandal. În timpul altercației, persoanele implicate și-au aplicat reciproc lovituri.
Pe fondul conflictului, în zonă s-au adunat aproximativ 30 de persoane, care manifestau un comportament agresiv față de polițiștii aflați la fața locului.
„Pentru restabilirea ordinii și aplanarea conflictului, un polițist a folosit armamentul din dotare, executând două focuri de avertisment în plan vertical. De asemenea, au fost solicitate forțe suplimentare, la fața locului fiind direcționați polițiști din cadrul subunităților Moinești, Comănești, Dărmănești, precum și luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Bacău”, transmite IPJ Bacău.
Polițiștii au reținut pentru 24 de ore patru bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani.
Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal, sub aspectul comiterii infracțiunilor de tulburarea ordinii și liniștii publice, lovire sau alte violențe, amenințare și distrugere.
Articolul Conflict cu 30 de persoane pe o strada în Moinești. Poliția a tras focuri de avertisment apare prima dată în Mediafax.
Plenul comun se va reuni, ulterior, luni, de la ora 15.00, pentru dezbaterea şi votul pe moţiunea de cenzură, scrie Gândul.
Guvernul are la dispoziţie 30 de minute, la începutul şi la finalul dezbaterilor.
PSD va avea 11 minute, AUR – 7 minute, PNL – 6 minute, USR – 5 minute, UDMR – 3 minute, S.O.S România – 2 minute. Grupul minorităţilor şi POT au 1 minut pentru dezbatere şi neafiliaţii – 2 minute.
AUR a depus miercuri moțiunea de cenzură împotriva Guvernului BolojanAUR a depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, criticând dur măsurile de austeritate și creșterile fiscale anunțate pentru reducerea deficitului bugetar.
Opoziția acuză coaliția PSD-PNL-UDMR că a transformat România în „corigenta Europei la toate capitolele economice”, menționând că țara are „cel mai mare deficit bugetar din UE, cel mai mare deficit de cont curent din UE, cea mai mare inflație din UE și cea mai mare dobândă la obligațiunile pe termen lung din UE”.
Conform moțiunii, deficitul bugetar a explodat de la sub 3% în perioada 2013-2018 la 9,3% în 2024. Datoria publică s-a triplat, de la 315 miliarde lei în 2018 la peste 1.000 miliarde lei în aprilie 2025. Totodată, creșterea economică a scăzut de la 6,1% în 2018 la doar 0,9% în 2024.
Articolul Moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan, prezentată joi în plenul reunit al Parlamentului apare prima dată în Mediafax.
Von der Leyen este așteptată să treacă fără dificultăți de votul de joi privind moțiunea de cenzură, deși aceasta ar putea duce la căderea Comisiei pe care o conduce. Deși supraviețuirea sa este considerată aproape sigură, dezbaterea din jurul moțiunii a scos la iveală tensiunile persistente din interiorul Parlamentului European, în special printre europarlamentarii de centru, centru-stânga și din grupul Verzilor, aceiași care au susținut-o în urmă cu mai puțin de un an, după alegerile care au marcat o ascensiune istorică a dreptei naționaliste.
Moțiunea de cenzură, inițiată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, politician de extremă dreaptă și cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinuri, are ca pretext refuzul Ursulei von der Leyen de a publica mesajele text schimbate cu directorul executiv al companiei Pfizer în timpul pandemiei de Covid-19.
Lipsa de transparență în acest caz a fost criticată de Curtea de Justiție a Uniunii EuropeneDe asemenea criticile au venit și de la un organism de supraveghere independent, care a descris situația drept un caz de „administrare defectuoasă”.
Moțiunea include, de asemenea, critici la adresa fondurilor de redresare Covid ale UE și a bazei juridice a unui fond de apărare în valoare de 150 de miliarde de euro, precum și afirmații nefondate privind interferența în alegerile recente din Germania și România.
Textul lui Piperea a obținut sprijinul a 76 de naționaliști și extremiști care împărtășesc aceleași idei, depășind pragul de 10% necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
Articolul Moțiune de cenzură în Parlamentul European pentru Ursula von der Leyen. Care este nemulțumirea politicienilor apare prima dată în Mediafax.
