Grindeanu a declarat că pentru el de azi începe o nouă etapă la București, una care va fi dificilă.
„Am venit în 2012 la București, odată cu Marcel. Eu viceprimar la Timișoara, Marcel fost viceprimar la Buzău. Din aceeași funcție am venit atunci, și după aceea am cam avut același traseu în cariera politică, ne-am sprijinit reciproc”, a spus Grindeanu.
Grindeanu a explicat că va începe o perioadă dificilă fiindcă „Marcel nu mai e acolo, lângă, cum a fost în toți acești 12-13 ani”.
A precizat însă că este convins că va începe o perioadă foarte bună pentru județul Buzău.
Marcel Ciolacu, „cel mai experimentat om politic din Buzău”„Nu aveți în județul Buzău un om cu experiență politică mai mare și administrativă mai mare decât Marcel Ciolacu. Faptul că a fost votat de peste 50% din buzăieni arată încrederea de care se bucură Marcel Ciolacu. Este un lider care știe să asculte fiecare voce și să transforme ideile bune în soluții concrete”, a spus Grindeanu.
Autostrada Moldovei, exemplu de colaborarePreședintele PSD a exemplificat colaborarea cu Marcel Ciolacu prin proiectul Autostrăzii Moldovei. „Am pornit împreună la finalul anului 2021 un proiect la care ținem amândoi la fel de mult. Autostrada Moldovei. Astăzi se circulă până la Focșani. De marți o să se circule de la Focșani până după Adjud. La anul o să se circule până la Pașcani”, a anunțat Grindeanu.
Acesta l-a invitat pe Marcel Ciolacu să meargă împreună după ceremonie pe șantierul autostrăzii. „Să vedem lucrurile bune pe care tu în mandatul de prim-ministru și eu ca ministru al transporturilor am reușit să le facem”, a spus Grindeanu.
Grindeanu: Impactul economic al autostrăzii„Odată cu construcția Autostrăzii A7 toată această regiune va exploda. Vă spune un om care a fost președinte de Consiliu Județean la Timiș în vest. Până avea autostrada construită, județul Timiș era împărțit în două părți. O parte mai dezvoltată, cea din vestul județului aflată la granița cu Ungaria și cu Serbia și o parte mai săracă. Odată cu construcția autostrăzii la fiecare ieșire au apărut fabrici, șomajul a dispărut”, a explicat Grindeanu.
El a subliniat că impactul economic este unul major, dincolo de confortul de a conduce pe autostradă.
Grindeanu: Promisiuni pentru proiectele locale„Vom continua la București să ne batem pentru proiectele atât naționale cât și locale. Sunt importante și lucrările din Anghel Saligny, câte au mai rămas din PNDL sau din CNI”, a precizat Grindeanu.
Liderul PSD a anunțat că în aceste zile vor fi plătite toate facturile. „S-a reușit să fie plătite toate facturile de anul acesta pe CNI, pe Anghel Saligny și ce au mai rămas din PNDL, astfel încât în 2026 să nu se intre cu datorii”, a spus Grindeanu.
La final, Grindeanu s-a declarat convins că județul Buzău va intra într-o nouă etapă cu Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean. „Una în care stabilitatea și seriozitatea vor fi coordonatele principale pentru a livra comunităților locale rezultate concrete”, a conchis Grindeanu.
Procurorii DIICOT au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, cercetați pentru trafic internațional de droguri de risc.
Reținerile au fost dispuse după ce miercuri, în două acțiuni simultane, inculpații au fost prinși în flagrant, în București, în timp ce dețineau și transportau aproximativ 20 de kilograme de canabis.
Drogurile, ambalate în 20 de pungi, au fost ascunsă în două trolere introduse în țară din Spania, prin intermediul unei firme de curierat internațional.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 30 de zile.
Florin Manole, ministrul Muncii, a declarat: „Definim un pic ce înseamnă un șomer care primește și indemnizație de șomaj. Este un om care a muncit, a contribuit luni de zile, ani de zile și care, în virtutea contribuțiilor sale, în momentul în care rămâne fără să vrea, fără un loc de muncă, primește în virtutea contribuțiilor sale primește un sprijin, un sprijin care este mult mai mic decât veniturile sale anterioare”, vineri, la B1.
Ministrul a subliniat că indemnizația de șomaj este considerabil mai mică decât veniturile anterioare: „ dacă un om a lucrat, a avut un anumit nivel de trai decent și rămâne în șomaj, primește mult mai puțin decât câștiga în mod obișnuit, vă dați seama că nu se mulțumește cu acel mult mai puțin, pentru că el continuă să aibă credite, continuă să aibă familie, copii, cheltuieli”.
„Șomajul nu este o bucurie”Florin Manole a insistat că șomajul este o situație dificilă pentru oricine: „Șomajul nu este vreo bucurie pentru nimeni, șomajul este o problemă cu care se confruntă angajații. De aceea sunt ei sprijiniți, pentru că au muncit și pentru că au contribuit”, adăugând că orice muncitor care a ajuns șomer își dorește să revină în câmpul muncii: „Un om care a lucrat toată viața sau mulți ani de zile și a ajuns în șomaj își dorește să se întoarcă la muncă”.
Acesta a respins ideea că oamenii care beneficiază de ajutor de șomaj ar fi leneși, afirmând: „eu cred că noi trebuie să sprijinim industriile care au probleme, trebuie să sprijinim șomerii care își doresc să se întoarcă la muncă și să nu privim acest beneficiu ca fiind unul nemeritat”.
În plus, privind indemnizația, Manole a subliniat că în state precum Germania, ajutorul de șomaj este mai consistent decât cel din România: „Mă refer la procente, nu la sume, din venitul pe care l-a avut, o să vedeți că este mare diferență în favoarea lucrătorului din Germania”.
Declarațiile lui Florin Manole vin după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că ar fi nevoie de o reducere a ajutoarelor de șomaj și a perioadei de încasare a indemnizației.
Ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, la inaugurare, că traseul este compus din cinci tronsoane și este amenajat pe diguri. Acesta a fost finalizat în doar șapte luni.
„În mai 2025, am promis că vom finaliza lucrările până la finalul anului. Astăzi, proiectul este finalizat. Siguranța la inundații a fost sporită prin consolidarea digurilor și au fost create trasee cicloturistice pentru familii, pentru a ne putea bucura de natură și peisaj”, a spus Cseke Attila.
Investiția a fost finanțată de Ministerul Dezvoltării, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea totală a proiectului este de 92 de milioane de lei.
Traseul cicloturistic are 191,325 km și este primul sistem de mobilitate verde realizat pe digurile din România, un model de urmat pentru toată țara, a arătat ministrul.
Conducerea și sindicatele Luvrului au anunțat vineri suspendarea grevei personalului. Potrivit instituției, vizitatorii sunt așadar primiți „normal”. Muzeul, închis luni din cauza grevei, se redeschisese deja parțial miercuri, potrivit Le Figaro.
„Reunit astăzi în adunare generală, personalul Muzeului Luvru a decis în unanimitate să își întrerupă eforturile de mobilizare pentru a permite muzeului să se redeschidă și să primească publicul”, au explicat sindicatele într-un comunicat.
„Această decizie vine în urma a cinci întâlniri cu serviciile ministerului, al căror progres rămâne insuficient, în special în ceea ce privește locurile de muncă și salariile. Sindicatele denunță, de asemenea, lipsa unor răspunsuri concrete privind planul general de securitate și viitorul instituției, într-un context de îmbătrânire a infrastructurii și deteriorare a condițiilor de muncă”, au adăugat reprezentanții personalului.
Greva de la Luvru, rediscutată în ianuarieSindicatele au subliniat, de asemenea, „tăcerea președintelui muzeului, care nu s-a întâlnit nici cu personalul, nici nu a transmis vreun mesaj pe parcursul întregii mobilizări”. Personalul este invitat să se întâlnească din nou pe 5 ianuarie pentru o altă adunare generală, pentru a decide dacă va continua greva.
Muzeul Luvru din Paris s-a închis luni, după ce angajații au votat în favoarea declanșării unei greve, cauzate de nemulțumiri legate de salarii și condiții de muncă, afectând accesul a zeci de mii de vizitatori.
Sindicatele au atras atenția asupra condițiilor de muncă și lipsa de personal, susținând că angajații sunt supuși unui volum de muncă tot mai mare și unor „instrucțiuni contradictorii”.
În plus, greviștii cer angajarea de personal permanent suplimentar, în special în domeniile securității și serviciilor pentru vizitatori, precum și îmbunătățirea condițiilor de lucru.
Aceștia se opun și creșterii prețului biletelor cu 45% pentru cetățenii din afara Uniunii Europene, măsură luată cu scopul de a finanța renovările.
Vladimir Putin a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, afirmând că „furtul nu este o definiție potrivită pentru acest lucru”.
„Furtul se face în secret… aici se face la vedere”, a spus el.
UE a aprobat aseară un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea apărării Ucrainei.
Totuși, mulți lideri europeni ce au stat peste 14 ore în ședința noaptea trecută au dorit să utilizeze direct activele rusești înghețate în țările UE – în valoare de aproape 200 de miliarde de euro – pentru a finanța Ucraina. Însă preocupările juridice ale Belgiei, unde se află majoritatea activelor, au determinat blocul comunitar să aprobe în schimb împrumutul.
Putin a declarat că eforturile UE de a finanța inamicul său vor avea „consecințe grave”, comparând țările implicate cu „hoți” pentru că vizează activele rusești.
„Este un furt… consecințele sunt foarte grave pentru hoți”, a spus el.
Va fi „foarte dificil” pentru țările UE care adaugă sarcini suplimentare bugetelor lor, prin împrumutul acordat Ucrainei, a adăugat Putin.
Rusia se va apăra în instanță, într-o jurisdicție care nu depinde de decizii politice, a spus Putin.
El a afirmat că Europa va trebui, mai devreme sau mai târziu, să restituie “ceea ce fură” din activele Rusiei.
Liderul rus a susținut, de asemenea, că finanțele țării sale sunt într-o stare mai bună decât cele ale Franței, în ceea ce privește datoria națională.
Putin, declarație completă pe subiect„Nu este ușor să iei decizii legate de furtul banilor altora. Dar există și alte consecințe mai grave pentru cei care încearcă să facă acest lucru. Nu este doar o lovitură pentru imagine – în acest caz, subminează încrederea în zona euro, deoarece, desigur, multe țări, nu doar Rusia, își păstrează rezervele de aur și valută în zona euro.
„Pe lângă pierderile de imagine, pot exista pierderi directe legate de fundamentele ordinii financiare mondiale moderne. De aceea nu este ușor.
„Și cel mai important: indiferent ce fură și cum o fac, în cele din urmă vor trebui să le restituie.
„Printre altele, ne vom apăra interesele, în primul rând în instanțele de judecată. Vom încerca să găsim o jurisdicție independentă de deciziile politice.”
Pețul mediu al benzinei a ajuns în România la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creștere a prețurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru.
În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și accize.
Analistul XTB România, Radu Puiu, arată că, în pofida scăderii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca prețurile la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie.
Începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei.
Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30–40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00.00.
Ce a dus la acest scenariu?De la începutul acestui an, prețul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referință la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril în decembrie. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021, precizează analistul.
Presiunea asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea prețurilor combustibililor.
În plan geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieței și nu schimbă tendința generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare.
Presiuni pe termen lungAgenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare și mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței, explică Radu Puiu.
Creșterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun esențial, cererea nu scade odată cu creșterea prețurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate.
Perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părți a anului 2026, pe fondul surplusului global de țiței. Un potențial acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc, mai adaugă Radu Puiu.
Protestul spontan întins pe trei zile de la CT Bus s-a sfârșit vineri dimineață, odată cu ieșirea autobuzelor pe traseu, se arată într-un comunicat al societății de transport public Constanța.
„De vineri, 19 decembrie, de la ora 05.15, autobuzele CT Bus revin pe trasee. Programul de transport se va desfășura normal”, arată comunicatul.
Liderul Sindicatului Profesional al Transportatorilor și Activităților Conexe Constanța arată, însă că cele trei zile de protest nu a adus nicio rezolvare a tensiunilor dintre angajați și conducere, căreia I s-a cerut demisia fără s-o obțină.
„Nu am ajuns la o înțelegere, însă riscurile sunt mari, existând posibilitatea desfacerii contractului de muncă. Ne-am gândit și la cetățenii orașului”, a declarant Bogdan Gheorghe.
Angajații societății de transport public Constanța și-au reluat, așadar, activitatea, fără ca doleanțele lor să fie luate în seamă.
Informații de contextEi au protestat încă de mați împotriva conducerii pe care au acuzat-o de proaste practici manageriale, au protestat, de asemenea, împotriva tăierii sau eliminării primelor de Crăciun și a amenințărilor de concedieri massive.
Decizia de a înceta protestul a venit oarecum surprinzător, mai ales că reprezentanții protestatarilor au dat asigurări că nu vor înceta protestul decât după demisia directorului general, Fănel Popa și a celui economic, Inna Bela, asta în ciuda a 600 de semnături strânse, dintr-un total de 700 de angajați.
În tot acest timp, constănțenii au fost nevoiți să recurgă la metode alternative de transport, care i-a costat în două zile dublul abonamentului pe o lună.
Un nou protest este anunțat pentru marți, 23 decembrie, la ora 14.00, în fața Primăriei Constanța.
