Aflată pe locul 38 în clasamentul mondial, Jaqueline Cristian a gestionat cu succes condițiile de joc și a obținut victoria după o oră și 48 de minute de la reluarea meciului. Partida a fost suspendată la scurt timp după debut, din cauza ploii, și a fost reluată după mai bine de două ore.
Românca a reușit primul break al meciului la scorul de 2-2 în setul inaugural și și-a conservat avantajul până la final, adjudecându-și primul act cu 6-4. În setul secund, cele două jucătoare și-au câștigat serviciul fără să cedeze vreun break, astfel că disputa a fost decisă în tiebreak, unde Cristian s-a impus cu 7-4.
La finalul meciului, sportiva română a declarat că succesul are o semnificație specială, având în vedere dificultățile întâmpinate de-a lungul carierei pe iarbă.
„Mă așteptam să fie dificil pe iarbă, mai ales că este primul meci pe această suprafață. Am o relație complicată cu această suprafață și înseamnă mult această victorie. Pentru mine nu este ușor pe iarbă pentru că sunt operată la genunchi. Anul acesta mă simt mai bine și vreau să mă bucur mai mult”, a afirmat Jaqueline Cristian.
Victoria de la Queen’s a îmbunătățit bilanțul direct al româncei în confruntările cu Zheng la 3-2. Totodată, succesul reprezintă doar a doua victorie din cariera sa pe iarbă la nivel de circuit WTA și prima după cea obținută în fața italiencei Lucia Bronzetti la Wimbledon în 2023.
În turul al doilea, Jaqueline Cristian o va întâlni pe învingătoarea partidei dintre britanica Katie Boulter și canadianca Leylah Fernandez, meci întrerupt din cauza polii.
Turneul WTA 500 de la Queen’s Club Championships se desfășoară în perioada 8-14 iunie la Londra și marchează începutul sezonului pe iarbă înaintea turneului de Grand Slam de la Wimbledon.
Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că este încrezător că în ziua votului, peste 233 de membri al Parlamentului României, îi vor acorda încrederea pentru a forma Guvernul.
„Doresc mâine (marți – n.r.) să închei consultările cu toți actorii politici și, evident, undeva pe miercuri vom stabili calendarul final, dar cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare vom fi în măsură să ne prezentăm în fața Parlamentului pentru acele voturi”, a spus Eugen Tomac.
Fără „plan B”Întrebat despre un plan B în condițiile în care partidele, precum PNL sau USR nu vor dori să voteze acest guvern tehnic în Parlament, premierul desemnat a spus că nu are plan B.
De asemenea, a spus că nu va intra în dialog cu AUR: „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României. Și aici vreau să fiu foarte clar. Eu respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Este fiecare liber în această țară să voteze așa cum simte. Însă nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege niciodată partidele care, prin gesturi concrete, acționează împotriva interesului național. Și AUR a avut un asemenea comportament de mai multe ori. Și chestiunea aceasta, evident, nu este negociabilă”.
Discuții cu parlamentari „la bucată”, dar nu cu AURÎntrebat, însă, dacă va sta de vorbă cu parlamentari din aceste separat, „la bucată”, Tomac a spus că nu a avut dialog și nici nu a fost contactat, dar nici nu a fost interesat să intre în contact până acum.
„Dar evident, pentru mine fiecare vot va fi important”, a mai spus Tomac.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a declarat că actuala situație politică obligă la găsirea rapidă a unei soluții pentru depășirea blocajului.
„Alternativa este destul de periculoasă pentru țara noastră. Traversăm o perioadă extrem de complicată, cu presiuni economice și riscuri de securitate la granița României”, a afirmat premierul desemnat.
Răspuns la acuzațiile privind formarea unui „guvern prezidențial”Întrebat dacă Executivul pe care încearcă să îl formeze va reprezenta un nou „guvern al președintelui”, după modelul asociat fostului președinte Klaus Iohannis, Tomac a respins această interpretare.
„Eu cred că dacă nu am fi avut această abordare rigidă a partidelor politice, președintele niciodată nu și-ar fi dorit să se implice în găsirea unei astfel de soluții”, a declarat acesta.
Potrivit premierului desemnat, propunerea actuală a apărut după săptămâni de negocieri fără rezultat între formațiunile parlamentare.
„Această soluție vine după o lungă perioadă de discuții între partide, care nu au venit până la urmă cu o majoritate care să deblocheze situația”, a spus Tomac.
El a subliniat că obiectivul principal rămâne formarea unui guvern funcțional și reducerea tensiunilor politice.
„Avem nevoie în momentul de față de mai multă claritate și de un mesaj care să ne ajute pe toți să depășim acest moment tensionat”, a afirmat premierul desemnat.
Replica la criticile lui Traian BăsescuTomac a comentat și declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, care a susținut recent că, în eventualitatea în care va conduce Guvernul, acesta ar fi un „premier surogat”.
Premierul desemnat a evitat să intre într-o polemică publică cu Băsescu.
„Pe domnul președinte Băsescu îl respect. Am luat notă de poziția domniei sale. Nu am ce să comentez”, a declarat Tomac.
Apel la dialogPremierul desemnat a insistat că va continua consultările cu partidele parlamentare pentru obținerea sprijinului necesar învestirii Guvernului.
„Sunt pregătit, sunt dispus, sunt hotărât să discut atât timp cât este nevoie”, a afirmat acesta.
Tomac a adăugat că societatea este obosită de conflictele politice și că România are nevoie de „mai mult echilibru” și de „mai mult dialog așezat”.
Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină noul Executiv și după apariția în spațiul public a unor acuzații privind o posibilă creștere a influenței președintelui asupra viitorului Guvern.
Ca și în cazul Groenlandei, ideea cumpărării teritoriului de către Statele Unite se lovește de opoziția localnicilor.
„Insulele Chagos nu sunt de vânzare și nu ar trebui cedate”, a declarat liderul guvernului chagosian în exil, Misley Mandarin, într-un interviu acordat publicației britanice The Independent, referindu-se la informațiile potrivit cărora administrația președintelui american Donald Trump ar fi luat în calcul cumpărarea arhipelagului.
Arhipelagul Chagos este format din peste 60 de insule situate în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 2.000 de kilometri sud de India. În prezent, teritoriul este administrat de Regatul Unit, însă Mauritius, un stat insular situat în Oceanul Indian, la est de Madagascar, revendică de decenii suveranitatea asupra sa.
Baza militară din centrul disputeiMiza principală a disputei este insula Diego Garcia, unde se află una dintre cele mai importante baze militare operate în comun de Statele Unite și Regatul Unit. Baza are un rol strategic pentru operațiunile militare desfășurate în Orientul Mijlociu, Asia și Oceanul Indian.
Potrivit sursei citate, la Washington a fost analizată inclusiv posibilitatea ca Statele Unite să cumpere arhipelagul. În același timp, guvernul britanic negociază transferul suveranității asupra teritoriului către Mauritius, stat insular din Oceanul Indian care revendică de decenii arhipelagul.
Soluția, revenirea locuitorilor pe insuleMisley Mandarin, liderul guvernului chagosian în exil, a declarat că atât o eventuală vânzare a insulelor către Statele Unite, cât și transferul acestora către Mauritius sunt inacceptabile.
Potrivit acestuia, singura soluție acceptabilă este revenirea comunității chagosiene pe insulele din care locuitorii au fost strămutați în urmă cu mai multe decenii.
„Singura opțiune viabilă este reinstalarea chagosienilor britanici în Teritoriul Britanic din Oceanul Indian”, a declarat acesta.
Guvernul chagosian în exil reprezintă o parte a comunității originare din arhipelag. Locuitorii insulelor au fost evacuați de autoritățile britanice în anii 1960 și 1970 pentru a permite construirea bazei militare de la Diego Garcia. De atunci, mulți dintre aceștia trăiesc în Regatul Unit, Mauritius și Seychelles și solicită dreptul de a reveni pe insulele de origine.
Mandarin se află deja într-un litigiu cu guvernul britanic privind viitorul arhipelagului și drepturile comunității chagosiene.
Acordul lui Starmer, contestat în Regatul UnitDisputa a început după ce guvernul lui Keir Starmer a anunțat că intenționează să transfere suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, păstrând în același timp funcționarea bazei de la Diego Garcia printr-un acord de închiriere pe termen lung.
Executivul britanic susține că acordul este necesar după ce Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ favorabil revendicărilor Mauritiusului asupra arhipelagului.
Criticii planului spun însă că Londra nu este obligată să renunțe la teritoriu și avertizează asupra unor posibile consecințe pentru securitatea occidentală în regiune.
În Camera Lorzilor a fost depus un proiect de lege care ar bloca cedarea sau vânzarea insulelor. Documentul prevede că orice schimbare a statutului arhipelagului ar necesita aprobarea Parlamentului britanic, acordul reprezentanților comunității chagosiene și organizarea unui referendum în rândul acesteia.
Varianta cumpărării insulelor, abandonatăCumpărărea Insulelor Chagos de către Statele Unite a fost una dintre opțiunile discutate pentru a evita transferul suveranității arhipelagului către Mauritius.
„A fost una dintre opțiunile analizate pentru a reduce efectele acordului foarte prost dintre Regatul Unit și Mauritius”, a declarat o sursă. „Nu mai este pe masă.”
Subiectul amintește de interesul manifestat în trecut de Donald Trump pentru cumpărarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, pe care liderul american l-a descris în repetate rânduri drept esențial pentru interesele strategice și de securitate ale Statelor Unite.
În cazul Insulelor Chagos, reprezentanții comunității locale au transmis imediat un mesaj clar: arhipelagul nu trebuie nici vândut, nici transferat altui stat, iar prioritatea ar trebui să fie revenirea locuitorilor originari pe insulele din care au fost strămutați în urmă cu mai bine de jumătate de secol.
Invitat luni seara la Antena 3 CNN, premierul desemnat Eugen Tomac a vorbit despre principalele cinci probleme ale României și pericolul de a ajunge în „junk”.
Despre principalele nemulțumiri ale românilor, Tomac a spus că acestea sunt „perspectiva locurilor de muncă, corupția mică și mare, sistemul de sănătate, educația”, iar românii își doresc „venituri mult mai mari”.
„Avem foarte multe regiuni ale țării în care sunt destul de abandonate, unde sărăcia trebuie combătută inteligent”, a precizat premierul desemnat.
„Avem nevoie de măsuri curajoase”El a declarat că „aici avem nevoie de măsuri curajoase. Nu doar de bani”.
„Suntem în această situație tensionată tocmai pentru că românii au trecut printr-un an extrem de dur cu taxe, impozite mărite, cu o serie de măsuri care din punct de vedere fiscal au afectat pe fiecare cetățean și fiecare întreprindere”, a precizat el.
Ca soluție, Tomac a propus că „nu avem voie în următoarea perioadă nici să mai creștem taxele, nici să mai mărim impozitele”.
„Riscul legat de rating-ul de țară este uriaș. Este foarte important să rămânem o țară stabilă și predictibilă”, a declarat premierul desemnat, cu privire la pericolul de rating „junk”.
„Cred că antreprenorii așteaptă ca guvernul României să aibă o politică fiscală predictibilă”, a mai adăugat politicianul.
„Trebuie să ne menținem în ținta de deficit stabilită de 6,2”„Este esențial să construim în termenii prevăzuți de lege bugetul pentru acest an, un buget realist, să continuăm să ne menținem în ținta de deficit stabilită de 6,2”, potrivit lui Tomac.
El a mai precizat că „în caz contrar, riscăm să ajungem la mâna piețelor, inclusiv în ceea ce privește salariile și pensiile”. Însă, a declarat că va fi „extrem de atent ca din acest punct de vedere să acționăm cu foarte mult echilibru”.
Tomac a mai menționat că „nu putem avea companii de stat care merg de ani de zile pe pierdere. Acolo trebuie să facem un audit”.
„Digitalizarea va ajuta enorm de mult ca statul să devină mult mai prietenos în relația cu cu mediul privat. Mediul privat este cel care aduce bunăstare. Este cel care aduce taxe și impozite la bugetul de stat. Nu putem face performanță decât atunci când avem predictibilitate, claritate și curaj să luăm măsuri importante pentru această țară”, a concluzionat Eugen Tomac.
„Guvernul Tomac: este ca și cum USR, PNL și UDMR ar pune bateriile noi în «jucăria tehnocrată» cu care Grindeanu și Simion vor să se joace după aceea. Cam asta ni se propune zilele ăstea”, a scris Rodeanu, luni, pe Facebook.
El afirmă că cele două partide refuză asumarea guvernării, dar își mențin controlul prin majoritatea parlamentară.
„PSD refuză să își asume guvernarea. AUR refuză să își asume guvernarea. Dar ambele partide vor să păstreze controlul asupra viitorului Guvern prin aceeași combinație parlamentară cu care au dat jos guvernul Bolojan”, a adăugat acesta.
Rodeanu cere clarificări din partea PSD privind opțiunea de a intra la guvernare sau de a rămâne în opoziție.
„Înainte de orice discuție despre guverne tehnocrate, PSD trebuie să răspundă la o întrebare simplă? vrea să fie la Guvernare sau vrea în opoziție”.
Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a afirmat că viitorul Executiv trebuie să transmită un semnal de stabilitate către mediul economic.
„Mesajul pe care îl transmit este că nu vor mai crește taxe și impozite în România în următoarea perioadă. Este un prim semnal că lucrurile pot intra pe o traiectorie sănătoasă în ceea ce privește creșterea economică”, a declarat acesta.
Energie mai ieftină prin investițiiPremierul desemnat a susținut că România dispune de resurse și capacități care i-ar permite să aibă prețuri mai mici la energie.
În opinia sa, principalul obstacol îl reprezintă procedurile administrative excesive care întârzie proiectele din domeniu.
„Noi avem capacitatea de a avea energie mai ieftină, însă interesele din această zonă și birocrația excesivă blochează dezvoltarea unor proiecte importante”, a afirmat Tomac.
Acesta a precizat că a discutat în ultimele zile cu foști miniștri și reprezentanți ai Ministerului Energiei și că a identificat soluții pentru accelerarea investițiilor.
Rol important pentru mediul privatTomac consideră că sectorul privat trebuie să joace în continuare un rol central în dezvoltarea capacităților de producție energetică.
Potrivit acestuia, cele mai importante investiții realizate în ultimii ani în domeniul energiei au provenit din mediul privat.
„Cele mai mari investiții în această zonă s-au făcut din zona privată și ele trebuie în continuare încurajate”, a spus premierul desemnat.
El a adăugat că România are nevoie de o producție mai mare de energie pentru a putea reduce costurile suportate de consumatori.
„Dacă vrem să avem energie mai ieftină, avem nevoie de mai multă energie”, a declarat Tomac.
Debirocratizarea, instrument de creștere economicăPremierul desemnat a afirmat că simplificarea procedurilor administrative și digitalizarea instituțiilor trebuie să devină priorități ale viitorului Guvern.
„Corelat cu digitalizarea, acest proces de debirocratizare în energie poate stimula și mai mult economia”, a spus el.
Tomac a respins ideea existenței unor soluții rapide pentru problemele economice și a susținut că dezvoltarea trebuie construită prin măsuri concrete.
„Nu pot să vin în fața românilor să le spun că avem formule miraculoase”, a afirmat acesta.
Fonduri europene și oprirea risipeiPotrivit premierului desemnat, relansarea economiei trebuie să se bazeze pe atragerea fondurilor europene, încurajarea investițiilor și reducerea cheltuielilor inutile ale statului.
„Singura soluție este să oprim risipa banului public acolo unde se poate și să stimulăm economia”, a declarat Tomac.
El a adăugat că România trebuie să folosească mai eficient fondurile europene și să creeze condiții pentru creșterea producției interne.
„Trebuie să îi încurajăm pe români să producă și să fim competitivi pentru piața globală”, a concluzionat premierul desemnat.
Tomac a explicat că legea salarizării este una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă consideră că proiectul nu a fost prezentat suficient de clar și că a generat nemulțumiri justificate în rândul celor vizați.
„Nu sunt de acord cu această formulă de a le crește doar unor categorii și evident că cea mai mare parte a persoanelor angajate în instituțiile publice să le stagneze în continuare veniturile”, a declarat premierul desemnat de Nicușor Dan, într-o intervenție la Antena 3 CNN.
Legea, amânată ani la rândEl a adăugat că proiectul nu a fost explicat suficient de clar, ceea ce a alimentat nemulțumirile angajaților din sectorul public.
„Oamenii, pe bună dreptate, citind proiectul de lege, își pun multe semne de întrebare și sunt nemulțumiți”, a spus Tomac.
Potrivit acestuia, legea a fost amânată ani la rând, atât din motive legate de pandemie, cât și din considerente electorale, iar acum autoritățile se află sub presiunea îndeplinirii angajamentelor asumate prin PNRR.
Tomac: Nu e o lege de majorări salarialeTomac susține că proiectul nu ar trebui privit ca un act normativ destinat majorării salariilor, ci ca o reformă menită să echilibreze grilele de salarizare din sectorul public.
„Aici este marea problemă pe care trebuie să o explicăm cinstit. Ce avea misiunea de a echilibra între diferite categorii grilele de salarizare nu a fost făcut bine, din punctul meu de vedere”, a declarat politicianul.
„Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă”El a precizat că a discutat în repetate rânduri subiectul atât cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, cât și cu reprezentanții partidelor politice și s-a declarat încrezător că poate fi găsit un compromis pentru adoptarea legii.
„Sper și-mi doresc să găsim compromisul necesar pentru a merge înainte”, a declarat premierul desemnat.
Tomac a dat asigurări că va susține dialogul cu toate categoriile afectate de prevederile proiectului. „Nu sunt dispus să lăsăm pe cineva în urmă”, a afirmat el.
„Voi sta alături de echipa guvernamentală, oricât va fi necesar, pentru a discuta cu toate categoriile afectate, în așa fel încât să găsim soluția necesară”, a declarat premierul desemnat, care s-a arătat încrezător că poate fi găsită o soluție acceptată atât politic, cât și la nivel european.
Invitat luni seara la Antena 3 CNN, premierul desemnat Eugen Tomac a vorbit despre tezaurul României aflat la Moscova.
„În urmă, cu doi ani de zile, am avut o dezbatere destul de serioasă în Parlamentul European, privind combaterea traficului de bunuri culturale sustrase ilicit din diferite state”, a menționat Tomac. „Dezbaterea era despre cum putem evita pe viitor diferite cazuri din acest domeniu”.
El a continuat că „am întrebat pe cei din Parlament și Comisie ce putem face pentru situația în care se află România și în cazul concret cu tezaurul pe care îl avem de mai bine de un secol în Rusia”.
„Pentru că la noi nu s-a sustras, noi pur și simplu l-am dus pe baza unei înțelegeri bilaterale și Moscova nu mai vrea să-l restituie niciodată înapoi”, a precizat premierul desemnat. „Am încercat să promovez o inițiativă extrem de importantă la nivel european, privind restituirea tezaurului României”.
„Și la Bruxelles și la București mi s-a spus că este imposibil acest lucru. Pentru că, în general, Uniunea Europeană adoptă decizii valabile pentru toate statele membre, nu preia proiecte naționale”, a explicat acesta.
El a prezicat că „nu m-a descurajat această abordare, ci din contră, m-a determinat să caut soluțiile cele mai potrivite pentru a convinge Parlamentul European și am avut o colaborare excepțională cu Banca Națională pe acest dosar”.
Tomac a declarat că a reușit „în 2024 să adopt cu o largă majoritate un raport al Parlamentului European, o rezoluție, prin care Uniunea Europeană și-a asumat că de acum încolo, în relația cu Federația Rusă, va discuta despre restituirea tezaului României aflat la Moscova”.
Premierul desemnat a concluzionat cu ideea că aceasta este „cea mai importantă rezoluție pe care Parlamentul European a adoptat-o cu privire la România”.
Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că multe state au închis de mult PNRR-ul și au absorbit toți banii și și-au revenit din punct de vedere economic după pandemie.
„Noi, în ultimii cinci ani de zile, ne-am angajat față de Uniunea Europeană că avem capacitatea de a atrage toți cei peste 20 de miliarde de euro. La unii am renunțat, între timp au fost mult mai mulți, 28 miliarde la început, pentru a-i injecta în economie și pentru a ne reveni. În 5 i ani de zile am atras 10 miliarde, iar noi, până pe 31 august, avem de îndeplinit o serie de jaloane pentru a atrage următorii 10 miliarde”, a spus Eugen Tomac.
Întrebat de întârzierile foarte mari, ceea ce i-ar face misiunea imposibilă în cazul în care va deveni premier, Tomac a spus că că este un om extrem de realist și nu se va hazarda.
„Eu cred că angajamentul pe care și l-au sumat partidele de a nu pierde bani din PNRR și prin programul de guvernare și prin înțelegerele interioare, că niciun partid nu se va opune acestui obiectiv, evident că mă face să cred că totuși, dincolo de jocurile politice, vom găsi consensul necesar pentru a împinge lucrurile înainte. Vom face tot ce depinde de noi. Vom munci 7 zile din șapte până în ultima clipă, pe 31 august. (…) Eu cred că avem șansa de a salva cât mai mulți bani”, a spus Tomac.
