Președintele interimar al Partidului Social Democrat și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, participă, în perioada 16–18 octombrie 2025, la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), organizat la Amsterdam, alături de liderii de centru-stânga din întreaga Europă.
Grindeanu va susține o intervenție în cadrul panelului „Social Europe, Strong Europe”, unde va sublinia importanța unei Europe sociale puternice, a investițiilor publice și a unui buget european ambițios.
În discursul său, va transmite mesajul clar că România și Uniunea Europeană trebuie să respingă politicile de austeritate și să construiască o economie bazată pe coeziune, solidaritate și dezvoltare durabilă.
„Reducerea deficitului nu trebuie să însemne reducerea investițiilor. Avem nevoie de o Europă care protejează, nu doar reglementează”, subliniază președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, în pregătirea intervenției sale.
Pe durata Congresului, Sorin Grindeanu va avea o serie de întâlniri bilaterale, între care Stefan Löfven, președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) – despre viitorul stângii europene și obiectivele Congresului PSD, Iratxe García Pérez, președinta Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European – despre noul Cadru Financiar Multianual și rolul PSD în familia social-democrată europeană, Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei și președinte al PSOE – despre cooperarea PSD–PSOE și coordonarea politică la nivel european și António Costa, președintele Consiliului European – despre prioritățile bugetului UE, extinderea Uniunii și sprijinul pentru Republica Moldova și Ucraina.
Din delegația PSD fac parte: Lia Olguța Vasilescu, Simona Bucura-Oprescu, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Florin Manole.
Articolul Sorin Grindeanu: România are nevoie de o Europă a investițiilor, nu a austerității apare prima dată în Mediafax.
Premierul Franței, Sebastien Lecornu, se confruntă joi cu două moțiuni de cenzură, totuși este așteptat să supraviețuiască voturilor, după ce a promis suspendarea reformei pensiilor, notează Reuters.
Sebastien Lecornu, premierul cu cel mai scurt mandat din istoria recentă a Franței, se confruntă joi cu două moțiuni de cenzură, una depusă de stânga radicală, cealaltă depusă de extremă dreaptă. Totuși, acesta este așteptat să reziste voturilor după ce a atras sprijinul socialiștilor prin suspendarea reformei pensiilor.
Reforma pensiilor, adoptată inițial de Macron, majorează vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani până în 2030, însă marți, premierul Lecornu a anunțat suspendarea acesteia.
Rezultatul este așteptat să fie strâns, întrucât mai mulți deputați socialiști și republicani ar putea vota împotriva premierului.
Vicepreședintele Partidului Republican a declarat: „Dacă aș fi membru al parlamentului, aș vota pentru moțiunea de cenzură pentru că cred că astăzi ni se prezintă un buget socialist și eu nu sunt socialist”.
Lecornu a anunțat un vot în noiembrie pentru suspendarea reformei pensiilor, însă o parte dintre parlamentarii de stânga îl acuză că ar putea fi o capcană politică, întrucât suspendarea ar putea fi condiționată de acceptarea altor condiții bugetare cu care socialiștii nu ar fi de acord.
Articolul Guvernul Lecornu este așteptat să supraviețuiască celor două moțiuni de cenzură apare prima dată în Mediafax.
Astfel, Uruguay devine prima țară din America Latină, predominant catolică, care permite eutanasia prin lege. Columbia și Ecuador au dezincriminat această practică prin decizii ale Curții Supreme.
În Chile, președintele de stânga Gabriel Boric a reluat recent eforturile pentru aprobarea unui proiect de lege privind eutanasia, blocat de mult timp în Senat, potrivit AP.
În ultimii ani, regiunea a fost cuprinsă de dezbateri aprinse și activism intens în jurul acestei practici.
„Opinia publică ne cere să abordăm această problemă”, a declarat senatoarea Patricia Kramer, din coaliția de stânga aflată la guvernare în Uruguay, în fața parlamentarilor din capitala țării, Montevideo.
Legea, care a avansat cu dificultate în ultimii cinci ani, a trecut miercuri de ultimul obstacol, 20 din 31 de senatori votând în favoarea ei. Camera inferioară a aprobat proiectul de lege în august, cu o largă majoritate. Tot ce mai rămâne este ca guvernul să pună în aplicare reglementările.
În timpul dezbaterii, senatorii din coaliția de guvernământ Frontul Larg au apărat cu înflăcărare dreptul la moarte, comparând mișcarea pentru eutanasie cu legalizarea divorțului și a căsătoriei între persoane de același sex.
„Cu toții credem și simțim că viața este un drept, atât în sănătate, cât și în boală, dar nu ar trebui să fie niciodată o obligație, deoarece alții nu înțeleg o suferință atât de insuportabilă”, a declarat senatorul Daniel Borbonet, după ce a citat mărturiile unor pacienți uruguayeni cu afecțiuni medicale ireversibile.
Pro și contraCea mai mare opoziție față de eutanasie în Uruguay a venit din partea Bisericii Catolice. Înainte de vot, Daniel Sturla, arhiepiscopul de Montevideo, a făcut apel la uruguayeni „să apere darul vieții și să-și amintească că fiecare persoană merită să fie îngrijită, însoțită și sprijinită până la sfârșit”.
Însă secularizarea a erodat rezistența față de această practică în această țară de 3,5 milioane de locuitori, care interzice orice mențiune a lui Dumnezeu în jurămintele de funcție și numește Crăciunul „Ziua Familiei”.
Oficialii au salutat adoptarea legii ca o consolidare a reputației Uruguayului ca una dintre cele mai liberale națiuni din punct de vedere social din regiune. Țara a fost prima din lume care a legalizat marijuana pentru uz recreativ și a adoptat o legislație pionieră care permite căsătoria între persoane de același sex și avortul în urmă cu peste un deceniu.
„Este un eveniment istoric, care plasează Uruguayul în prima linie în abordarea unor probleme profund umane și sensibile”, a declarat vicepreședinta Carolina Cosse.
Nu include sinuciderea asistatăLegislația permite eutanasia, efectuată de un profesionist din domeniul sănătății, dar nu și sinuciderea asistată, care implică autoadministrarea de către pacient a unei doze letale de medicamente prescrise.
Spre deosebire de legile din statele americane, Australia și Noua Zeelandă, care restricționează eutanasia la persoanele cu o speranță de viață de cel mult șase luni sau un an, Uruguay nu stabilește limite de timp. De asemenea, nu impune o perioadă de așteptare și permite oricărei persoane care suferă de o boală incurabilă care provoacă „suferințe insuportabile” să solicite moartea asistată, chiar dacă diagnosticul său nu este terminal.
Uruguay impune ca persoanele care solicită eutanasia să fie competente din punct de vedere mental.
Deși legea nu interzice în mod categoric eutanasia pentru persoanele cu afecțiuni psihice, cum ar fi depresia, ea impune ca pacienții să obțină avizul a doi medici care să certifice că sunt suficient de apți din punct de vedere psihologic pentru a lua această decizie.
Spre deosebire de Belgia, Columbia și Țările de Jos, Uruguay nu permite eutanasia pentru minori.
Articolul Prima țară din America Latină care permite eutanasia prin lege apare prima dată în Mediafax.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a anunțat, la Digi24, că în „una-două săptămâni” școlile vor primi un ghid pentru utilizarea inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar.
Ministrul a mai spus că ghidul va ajuta la înțelegerea modului, de către elevi, în care se poate folosi inteligența artificială.
„Cum să folosești inteligența artificială, nu doar focalizată pe rezultat, focalizată și pe pașii care te duc la rezultat. Deci cum să folosești inteligența artificială pentru a fi un plus și nu un minus”, a declarat Daniel David.
El a mai precizat că „este extraordinar de bine” că există „o conștientizare a acestei probleme venită din partea elevilor”.
„Noi avertizăm asupra acestui lucru de mai mulți ani. Profesorii sunt conștienți de acest lucru. Dar este o situație problematizată chiar de către elevi, ceea ce este un lucru extraordinar de bun”, a explicat el.
„Tehnologia, inclusiv inteligența artificială, nu este bună sau rea în sine, ci devine mai bună sau mai proastă în funcție de cum o utilizăm. Nu ne oprește nimeni când folosim sistemul de inteligență artificială pentru a rezolva o problemă”, a mai declarat David.
Articolul Ministrul Educației: Ghid de utilizare a inteligenței artificiale pentru școli, în următoarele săptămâni apare prima dată în Mediafax.
MEDIAFAX a aflat în exclusivitate, așadar, că dinspre Buzău spre Ploiești se va putea merge pe autostradă de la legătura cu lotul turcilor de la Nurol (Pietroasele) însă dinspre Ploiești spre Buzău, timp de două săptămâni, se va ieși de pe drumul de mare viteză la km 52.
“De mâine, vineri, 17 octombrie, se va circula pe încă 28 de km noi de autostradă între Mizil si Pietroasele. Cu această ocazie se va rezolva inclusiv problema cauzată de tranzitarea orașului Mizil de autovehiculele care veneau spre sau dinspre Ploiești pe A7. Fiecare km nou de autostradă contează, mai ales când conducătorii auto pot evita DN2, un drum național dificil, cunoscut de ani de zile ca <Drumul morții>. Dincolo de criticile unor personaje rău-voitoare, rămâne un adevăr de necontestat: A7 avansează, iar infrastructura rutieră a României se dezvoltă”, a precizat Alin Șerbănescu, în exclusivitate pentru MEDIAFAX.
Conform estimărilor CNAIR și specialiștilor în infrastructură, la sfârșitul lui noiembrie va fi gata și lotul 3 al autostrăzii Ploiești – Buzău, Pietroasele – Buzău Est, construit de turcii de la Nurol (13,9 km), astfel că se va putea circula neîntrerupt de la București la Focșani pe autostradă.
Este foarte posibil ca tot în acest an autostrada Moldovei să ajungă până la Adjud – lotul 1 Focșani – Domnești Târg (35,6 km) și încă 16 km din totalul de 38,8 km ai lotului 2, Domnești Târg – Adjud Nord, loturi construite, ca de altfel toate până la Pașcani, de UMB.
Articolul Așteptarea a luat sfârșit! De mâine, vom circula pe Autostrada Moldovei de la București până aproape de Buzău apare prima dată în Mediafax.
Kanchha Sherpa era adolescent când a însoțit echipa istorică din 1953 condusă de Edmund Hillary și Tenzing Norgay Sherpa, care au devenit primii alpiniști care au ajuns pe vârful celui mai înalt munte din lume.
Cauza decesului lui Kanchha Sherpa, survenit joi dimineața devreme, nu este clară.
„Se simțea rău de câteva zile”, a declarat nepotul său, Tenzing Chogyal Sherpa, pentru AFP.
Născut în 1933, Kanchha Sherpa avea 19 ani când s-a alăturat expediției ca hamal, în ciuda faptului că nu avea experiență în alpinism.
El a întreprins o călătorie dificilă, care a durat mai mult de două săptămâni, până la tabăra de bază de pe Muntele Everest, transportând alimente, corturi și echipament, înainte de a urca la o altitudine de peste 8.000 de metri aproape de vârf.
„Era o legendă vie și o sursă de inspirație pentru toți cei implicați în alpinism și pentru cei care lucrează în acest domeniu”, a declarat Fur Gelje Sherpa, președintele asociației de alpinism din Nepal. „Ne-am pierdut protectorul”.
Kanchha Sherpa a lucrat în munții Himalaya încă două decenii după expediție, până când soția sa i-a cerut să renunțe la călătoriile periculoase, după ce mulți dintre prietenii săi au murit în timp ce asistau alte expediții de alpinism, a declarat familia sa.
Articolul A murit ultimul membru al primei expediții de succes pe Everest. Ce vârstă avea Kanchha Sherpa când a ajuns pe vârf apare prima dată în Mediafax.
