Judecători numiți de actuala majoritate parlamentară au decis suspendarea conducerii instanței, poliția a fost mobilizată în jurul clădirii, iar șeful statului și-a întrerupt o vizită oficială în Africa pentru a reveni de urgență la Varșovia. În spatele incidentelor se află un conflict vechi de peste un deceniu privind independența justiției, legitimitatea judecătorilor și limitele puterii prezidențiale.
Criza a escaladat vineri seară, 30 octombrie, când un grup de judecători aleși de actuala majoritate parlamentară a anunțat suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului său, Bartłomiej Sochański.
Cei doi sunt asociați fostei guvernări a partidului conservator Lege și Justiție (PiS), care a condus Polonia între 2015 și 2023 și care se află în prezent în opoziție.
Decizia a declanșat proteste în fața Tribunalului Constituțional din Varșovia, unde sute de manifestanți, inclusiv parlamentari ai opoziției, s-au adunat pentru a contesta schimbarea conducerii instanței.
Poliția a desfășurat efective în jurul clădirii. Potrivit autorităților, trei persoane au fost reținute după ce unii protestatari au trecut de gardul instituției, iar alții au aruncat obiecte spre forțele de ordine.
În timp ce guvernul susține că încearcă să restabilească funcționarea unei instituții afectate de numiri politice controversate, opoziția acuză o preluare ilegală a controlului asupra Tribunalului.
Președintele Poloniei și-a întors avionul și a intervenit personalPreședintele Karol Nawrocki, apropiat politic de PiS și un aliat al președintelui american Donald Trump, dar și al liderului AUR, George Simion, se afla în drum spre Senegal pentru o vizită oficială în momentul izbucnirii crizei.
Șeful statului polonez a decis să întrerupă deplasarea și să revină la Varșovia.
„Într-un asemenea moment, președintele trebuie să fie în Polonia. Îmi întrerup zborul spre Senegal. Mă întorc”, a transmis Nawrocki.
După revenirea în capitală, președintele s-a întâlnit cu conducerea Curții Supreme și s-a deplasat, în cursul nopții, la sediul Tribunalului Constituțional.
Puțin înainte de ora 01:00, sâmbătă, Nawrocki a ajuns în fața clădirii, unde accesul era controlat de poliție.
Imaginile difuzate de presa poloneză arată momente tensionate în care șeful statului încearcă să intre în instituție, în mijlocul unor îmbrânceli și confruntări verbale cu persoanele aflate la intrare.
Nawrocki a contestat legitimitatea judecătorilor care au preluat conducerea Tribunalului, susținând că aceștia nu sunt judecători constituționali legal învestiți.
Într-o declarație transmisă în jurul orei 05:00, președintele a denunțat o încălcare a ordinii constituționale și a susținut că o instituție a statului a fost preluată prin forță.
El a cerut retragerea forțelor de ordine și a anunțat consultări cu partidele politice pentru soluționarea crizei.
Două conduceri rivale revendică autoritatea asupra Tribunalului ConstituționalÎn centrul confruntării se află Bogdan Święczkowski, fost oficial al guvernării PiS, care deține funcția de președinte al Tribunalului Constituțional, dar a cărui autoritate este contestată de judecătorii susținuți de actuala majoritate.
Vineri seară, aceștia au decis suspendarea sa și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański.
Anna Korwin-Piotrowska, unul dintre judecătorii aleși de actualul Parlament, dar nerecunoscuți de președintele Nawrocki, a anunțat că a preluat conducerea instituției, invocând vechimea sa în magistratură.
De cealaltă parte, Święczkowski refuză să recunoască măsura și susține că Tribunalul a fost ocupat ilegal.
Sâmbătă dimineață, acesta a declarat pentru TV Republika că va încerca să revină în sediul instituției împreună cu ceilalți judecători pe care îi consideră legal învestiți.
El a anunțat intenția de a se reuni cu un grup de șapte judecători în jurul orelor 11:00–12:00, pentru a decide următoarele acțiuni. Święczkowski a evocat inclusiv posibilitatea ca Tribunalul să își desfășoare temporar activitatea în alte locații.
În paralel, ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a solicitat ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală sub acuzația de obstrucționare a activității instituției.
Cum a început criza: un conflict care durează din 2015Actuala confruntare este rezultatul unei dispute constituționale declanșate în 2015, când Polonia a trecut de la guvernarea liberal-centristă la cea a partidului conservator PiS.
Atât majoritatea parlamentară aflată la final de mandat, cât și noua majoritate conservatoare au încercat să influențeze componența Tribunalului Constituțional prin numiri controversate.
În anii următori, guvernarea PiS a modificat legislația privind justiția, procedurile de numire a judecătorilor și funcționarea unor instituții judiciare.
Măsurile au provocat conflicte repetate cu Comisia Europeană și cu instituțiile europene responsabile de monitorizarea statului de drept.
Una dintre principalele controverse a privit independența Tribunalului Constituțional, instituția care trebuie să verifice dacă legile adoptate de Parlament respectă Constituția Poloniei.
Criticii reformelor PiS au susținut că instanța devenise prea apropiată de puterea politică și că numirile contestate îi afectaseră legitimitatea.
În timpul guvernării conservatoare, Tribunalul a pronunțat inclusiv decizii care puneau în discuție raportul dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene, amplificând conflictul dintre Varșovia și Bruxelles.
PiS a respins acuzațiile de subordonare politică a justiției și a susținut că reformele urmăreau modernizarea sistemului judiciar.
Donald Tusk a revenit la putere, dar nu a reușit să rezolve disputaSituația s-a complicat după alegerile parlamentare din 2023, când Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului, în fruntea unei coaliții proeuropene.
Una dintre principalele promisiuni ale noului executiv a fost restabilirea independenței justiției și anularea reformelor controversate introduse de PiS.
Guvernul Tusk a refuzat însă să recunoască deplina legitimitate a Tribunalului Constituțional în componența sa existentă.
Tentativele de reformă s-au lovit de opoziția președinților apropiați de PiS, care au utilizat inclusiv dreptul de veto pentru a bloca modificări legislative.
Conflictul s-a intensificat după victoria lui Karol Nawrocki la alegerile prezidențiale din 2025.
Deși guvernul și majoritatea parlamentară sunt controlate de coaliția condusă de Tusk, președintele provine din tabăra politică adversă.
În Polonia, șeful statului are puteri semnificative de blocare a legislației, iar depășirea unui veto prezidențial necesită o majoritate parlamentară calificată.
Cele cinci numiri care au reaprins conflictulPunctul central al actualei crize îl reprezintă refuzul președintelui Nawrocki de a primi jurământul a cinci judecători aleși de Parlament.
Președintele contestă legalitatea procedurilor prin care aceștia au fost desemnați.
Majoritatea parlamentară susține, în schimb, că șeful statului nu poate bloca discreționar accesul unor judecători în funcțiile pentru care au fost aleși.
Disputa a ajuns și în atenția Comisiei de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pentru probleme constituționale.
Într-un aviz publicat la 13 octombrie 2026, Comisia a arătat că președintele Poloniei nu are libertatea de a refuza discreționar primirea jurământului judecătorilor aleși de Parlament.
Experții europeni au precizat că, în cazul unui refuz prezidențial, jurământul poate fi depus și fără participarea fizică a șefului statului, cu respectarea unor condiții procedurale.
Avizul a oferit un argument juridic actualei majorități pentru susținerea numirilor contestate.
Totuși, problema depunerii jurământului este distinctă de legalitatea deciziei de suspendare a conducerii Tribunalului Constituțional, asupra căreia continuă să existe opinii divergente.
Opoziția acuză o lovitură de stat. Guvernul invocă restabilirea statului de dreptLiderul PiS, Jarosław Kaczyński, a condamnat intervenția judecătorilor susținuți de actuala majoritate, prezentând-o drept un atac asupra Tribunalului Constituțional.
Reprezentanții opoziției au descris evenimentele inclusiv prin expresia „lovitură de stat”, fără ca această caracterizare politică să reprezinte o constatare juridică.
Premierul Donald Tusk a apărat, în schimb, necesitatea continuării reformelor judiciare.
„Restabilirea statului de drept este datoria noastră”, a transmis Tusk.
Potrivit premierului, după anii de dispute constituționale din timpul guvernării PiS, procesul de reparare a instituțiilor este dificil și presupune măsuri ferme.
Ministrul de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că Tribunalul Constituțional fusese politizat de guvernarea anterioară și că actualele acțiuni urmăresc să permită judecătorilor aleși în mod legal să repună instituția în funcțiune.
Există însă și critici venite din partea experților care s-au opus în trecut reformelor PiS.
Profesorul de drept Marcin Matczak, cunoscut pentru criticile sale la adresa fostei guvernări conservatoare, a afirmat că nu identifică o bază juridică pentru suspendarea lui Święczkowski.
Apel la negocieri în interiorul coaliției de guvernareSâmbătă dimineață, Szymon Hołownia, vicepreședinte al Seimului și reprezentant al partidului Polska 2050, a solicitat o întâlnire urgentă între președintele Nawrocki și premierul Tusk.
Hołownia a apreciat că Tribunalul Constituțional necesită o reformă profundă, dar a avertizat că încercarea de rezolvare a conflictului prin forță poate agrava situația.
El a criticat inclusiv confruntările fizice în care a fost implicat președintele Poloniei la intrarea în clădire.
Polska 2050 face parte din coaliția care îl susține pe Donald Tusk, iar poziția sa indică existența unor diferențe de abordare inclusiv între partidele aflate la guvernare.
Președinția a invitat partidele la consultări, însă reacțiile sunt împărțite.
PiS și-a anunțat participarea, în timp ce unii reprezentanți ai coaliției guvernamentale consideră că respectarea Constituției nu poate face obiectul unei negocieri politice.
În același timp, ambasadorul Poloniei în China, Jakub Kumoch, și-a anunțat demisia, invocând evenimentele din țară și afirmând că nu mai poate continua să își exercite funcția în actualele condiții. Și ambasadorul Poloniei în România și-a anunțat demisia.
În total, 12 conturi de pe Polymarket au plasat pariuri în valoare de peste 264.000 de dolari înaintea ceremoniei de luni, 26 octombrie, relatează The Guardian.
Pariurile au generat câștiguri de aproape 200.000 de dolari.
Precizia neobișnuită a pariurilor a ridicat suspiciuni privind o posibilă scurgere de informații confidențiale înaintea decernării celui mai prestigios premiu individual din fotbal.
Harry Kane a câștigat Balonul de Aur în cadrul ceremoniei organizate la London Palladium, fiind urmat de Kylian Mbappé, Lamine Yamal, Rodri și Lionel Messi.
Aceasta a fost exact ordinea anticipată de conturile identificate în cadrul unei investigații realizate de publicația franceză Upside.
France Football a deschis o anchetăPotrivit lui Raphaël Pautard, cofondatorul Upside, cele 12 conturi au fost create între 1 și 20 octombrie și au prezentat tipare de activitate foarte asemănătoare, ceea ce a ridicat suspiciuni că ar putea fi controlate de aceeași persoană sau de un grup de persoane.
Upside a transmis rezultatele investigației către France Football, publicație deținută de Groupe Amaury, care decernează Balonul de Aur din 1956.
Potrivit The Guardian, organizatorii au confirmat vineri deschiderea unei anchete și au contactat poliția franceză.
Înaintea ceremoniei, France Football susținuse că numai câteva persoane cunoșteau rezultatele votului.
Fostul redactor-șef al publicației, Pascal Ferré, declara săptămâna trecută că secretul câștigătorului poate fi păstrat doar dacă informația este cunoscută de cât mai puține persoane.
Clasament Balonul de Aur 2026Harry Kane a câștigat Balonul de Aur 2026 la o diferență de doar 28 de puncte față de Kylian Mbappé. Atacantul lui Bayern München a acumulat 1.055 de puncte, față de cele 1.027 obținute de francezul de la Real Madrid. Podiumul a fost completat de Lamine Yamal, cu 881 de puncte.
Începând de sâmbătă, până luni, 2 noiembrie, este valabilă o avertizare de Cod Portocaliu de ploi dar și ninsori în zonele montane înalte. Vor fi ploi moderat cantitative în Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Munteniei.
„Cantitățile de apă vor fi de 10…25 l/mp și izolat de peste 30 l/mp. La munte, la altitudini în general de peste 1700 m, vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare și se va depune strat de zăpadă în general de 10…30 cm”, transmite ANM.
La altitudini mari de peste 1700 m va ninge și se va depune un stat de zăpadă. Vântul se va intensifica.
Duminică, dar și în noaptea de duminică spre luni vântul va avea intensificări temporare în sudul și sud-vestul teritoriului, atingând viteze de 40- 50 km/h, iar pe crestele montane vor fi rafale de 60-80 km/h, viscolind ninsoarea.
În regiunile sud-vestice și sudice va continua să plouă până la mijlocul săptămânii viitoare, moderat cantitativ.
Cod galben de ploiÎncepând de duminică de la ora 10:00, și până marți dimineață la ora 10:00 va fi valabilă o avertizare de Cod Galben ce vizează ploi însemnate cantitativ în județele Dolj, Olt, Vâlcea și zona joasă a județelor Mehedinți și Gorj și zona montană a județelor Caraș-Severin și Hunedoara.
Va ninge predominat în Carpații Meridionali, iar la altitudini de peste 1700 m se va depune un stat de zăpadă între cu o grosime între 15-30 de centimetri.
„În intervalul menționat, în județele Dolj, Olt, Vâlcea și zona joasă a județelor Mehedinți și Gorj, precum și în zona montană a județelor Caraș-Severin și Hunedoara va ploua și se vor acumula cantități de apă de 25…35 l/mp și izolat de peste 40 l/mp”, transmite ANM.
Cod portocaliuParțial în județul Vâlcea, Gorj și Mehedinți, va fi valabil un Cod Portocaliu de ploi importante cantitativ.
„În zona submontană și montană, la altitudini mai mici de 1700 m, a județelor Mehedinți și Gorj, va ploua important cantitativ și se vor acumula 50…70 l/mp”, transmite ANM.
Cercetătorii au analizat efectele unei reforme educaționale introduse în Marea Britanie în anii 1970 și au identificat dovezi care susțin existența unei legături cauzale între durata școlarizării și incidența demenței.
Rezultatele sunt importante deoarece majoritatea cercetărilor anterioare au identificat doar o asociere între nivelul de educație și riscul mai mic de demență, fără să poată demonstra clar că școlarizarea suplimentară contribuie direct la reducerea acestui risc, scrie Science Alert.
Cum au demonstrat cercetătorii legătura dintre educație și riscul de demențăEchipa de cercetare a profitat de o reformă legislativă adoptată în Marea Britanie în 1972, care a crescut de la 15 la 16 ani vârsta minimă la care elevii puteau părăsi școala în Anglia, Scoția și Țara Galilor.
Schimbarea s-a aplicat persoanelor născute la 1 septembrie 1957 sau ulterior. Astfel, cercetătorii au putut compara persoane născute în apropierea acestei date, dintre care unele au fost obligate să rămână la școală încă un an, în timp ce altele au putut să o părăsească mai devreme.
Pentru analiză, oamenii de știință au folosit date din UK Biobank, o bază amplă de informații medicale și genetice. Au fost analizate datele a peste 100.000 de participanți, iar diagnosticele de demență au fost identificate cu ajutorul istoricului medical, al registrelor spitalicești și al registrelor de decese.
Această metodă, cunoscută drept experiment natural, le-a permis cercetătorilor să estimeze efectul suplimentar al educației, reducând influența unor factori precum mediul familial sau situația socioeconomică, care complică interpretarea studiilor observaționale obișnuite.
Cu cât ar putea reduce un an de școală riscul de demențăAnaliza a indicat o scădere a incidenței cumulate a bolii Alzheimer și a altor forme de demență în rândul persoanelor afectate de reforma educațională.
Cercetătorii au estimat că un an suplimentar de școlarizare a fost asociat cu o reducere de aproximativ 0,88 puncte procentuale a incidenței cumulate a acestor afecțiuni în grupul analizat. Totuși, autorii avertizează că această estimare este neobișnuit de mare în raport cu frecvența redusă a demenței în eșantion și că amploarea exactă a efectului nu poate fi stabilită cu precizie.
Participanții aveau cel mult aproximativ 65 de ani la momentul de referință al analizei, ceea ce înseamnă că numărul diagnosticelor era încă redus. Cercetătorii subliniază că urmărirea participanților pe măsură ce înaintează în vârstă va ajuta la clarificarea efectului pe termen lung.
Prin urmare, studiul oferă dovezi în sprijinul unei legături cauzale între educație și reducerea incidenței demenței, dar nu stabilește cu exactitate cât de mare este beneficiul pentru fiecare persoană.
Educația ar putea conta și pentru persoanele cu risc genetic de AlzheimerO altă componentă a cercetării a vizat relația dintre educație și predispoziția genetică. Cercetătorii au analizat variații genetice asociate riscului de Alzheimer și de alte forme de demență, inclusiv gena APOE4, cunoscută pentru asocierea sa cu un risc crescut de Alzheimer.
Rezultatele au indicat că efectul favorabil asociat educației suplimentare a fost vizibil și în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat. În grupul care nu fusese afectat de reformă, predispoziția genetică ridicată era asociată cu o incidență mai mare a demenței. În schimb, în grupul căruia i s-a aplicat reforma, anul suplimentar de școală a fost asociat cu o reducere semnificativă a incidenței în rândul persoanelor cu risc genetic ridicat.
Coautorul studiului, Leandro Carvalho, economist în domeniul sănătății la Universitatea din California de Sud, a explicat că genele influențează riscul unei boli, dar nu determină inevitabil apariția acesteia.
Cercetătorii nu au stabilit încă mecanismul exact prin care educația ar putea contribui la protejarea sănătății creierului. Printre explicațiile posibile se numără accesul la locuri de muncă mai bine plătite, venituri mai mari, calificări profesionale superioare și activități care stimulează funcțiile cognitive.
Aceste avantaje se pot acumula de-a lungul deceniilor și ar putea influența sănătatea la vârste înaintate. Totuși, studiul nu demonstrează care dintre acești factori explică efectul observat.
Ce înseamnă rezultatele studiului despre educație și demențăCercetarea publicată în PNAS aduce dovezi suplimentare că factorii care pot fi modificați pe parcursul vieții influențează riscul de apariție a demenței, chiar și în cazul persoanelor cu predispoziție genetică.
Rezultatele nu înseamnă că educația garantează prevenirea bolii Alzheimer și nici că un an suplimentar de școală va avea același efect pentru toată lumea. Autorii atrag atenția asupra limitelor statistice și asupra faptului că participanții sunt încă relativ tineri pentru evaluarea completă a riscului de demență.
Piața mondială a petrolului traversează una dintre cele mai dificile perioade. Atacurile asupra instalațiilor energetice, transportul maritim tot mai scump și reducerea producției unor rafinării au dus la creșterea prețurilor și la scăderea rezervelor.
În raportul său din luna octombrie, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) avertizează că, deși producția mondială de petrol ar urma să crească anul viitor, problemele de aprovizionare nu vor dispărea prea curând. În special, lipsa motorinei ar putea continua o bună parte din 2027.
Potrivit estimărilor IEA, la nivel mondial, cantitatea de petrol disponibilă zilnic în 2026 este cu 5,8 milioane de barili mai mică decât anul trecut. În 2027, livrările ar urma să crească cu 7,7 milioane de barili pe zi, însă noi atacuri în regiunea Golfului Persic ar putea întârzia această revenire.
Petrolul s-a scumpit puternic, iar transportul lui costă tot mai multÎn septembrie, prețul petrolului Brent, unul dintre cele mai importante repere ale pieței mondiale, a crescut cu 13% față de începutul lunii, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril, potrivit datelor IEA.
Alte tipuri de petrol au înregistrat creșteri și mai mari. Petrolul extras din Marea Nordului a ajuns la aproximativ 134 de dolari pe baril, iar unele sortimente au atins chiar și 160 de dolari barilul.
Noile scumpiri au fost provocate în mare parte de reluarea atacurilor asupra instalațiilor petroliere și a navelor comerciale din Orientul Mijlociu. Pe 11 septembrie, conducta Est-Vest din Arabia Saudită a fost bombardată. Aceasta permite transportul petrolului către Marea Roșie, fără ca navele să mai fie nevoite să treacă prin Strâmtoarea Ormuz.
Cotațiile petrolului Brent, unul dintre principalele repere ale pieței mondiale, au crescut cu 13% de la începutul lunii septembrie până la momentul redactării raportului IEA, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril.
Petrolul vândut pentru livrare imediată s-a scumpit și mai mult. Un sortiment de referință din Marea Nordului a ajuns la 134 de dolari pe baril, cu 43% peste nivelul de la începutul lunii septembrie, iar alte sortimente din aceeași regiune au atins chiar 160 de dolari barilul.
În același timp, transportul petrolului pe mare a devenit mult mai scump, rafinăriile din Europa și Asia fiind printre cele mai afectate, deoarece plătesc mai mult pentru materia primă și pentru livrarea acesteia.
Exporturile de petrol cresc, nu și cele de combustibiliProducția mondială de petrol a crescut cu 2,5 milioane de barili pe zi în septembrie față de august, ajungând la 102,3 milioane de barili pe zi. Cea mai mare contribuție a venit din partea producătorilor din Golf, în special Arabia Saudită.
Totodată, exporturile de petrol brut din regiune au crescut cu 4,4 milioane de barili pe zi, până la 13,9 milioane, depășind trei sferturi din nivelul anterior războiului.
Revenirea nu a fost însă la fel de rapidă în cazul combustibililor rafinați. Exporturile de produse petroliere din Orientul Mijlociu au ajuns în septembrie la numai 1,9 milioane de barili pe zi, față de 4,7 milioane înaintea conflictului.
Potrivit analiștilor IEA, diferența arată că reluarea extracției și a exporturilor de petrol brut nu este suficientă pentru normalizarea aprovizionării. În plus, atacurile asupra navelor comerciale îngreunează transportul produselor petroliere către piețele internaționale.
Rafinăriile din Rusia produc mai puțină motorinăLa problemele din Orientul Mijlociu se adaugă cele din Rusia, unde atacurile Ucrainei au provocat avarii importante rafinăriilor, reducând producția și exporturile de combustibili.
Situația a afectat inclusiv piața internă. În timpul verii, mai multe regiuni ale Rusiei s-au confruntat cu lipsa carburanților, iar autoritățile ruse au introdus restricții la vânzare. Pentru a asigura aprovizionarea populației și a agriculturii, Moscova a interzis în iulie exporturile de motorină.
Ulterior, autoritățile au început să relaxeze restricțiile, însă IEA avertizează că acest lucru nu poate compensa pierderile provocate de avarierea rafinăriilor.
În septembrie, exporturile nete combinate de motorină și combustibili similari din Rusia și Orientul Mijlociu au ajuns la aproximativ 820.000 de barili pe zi, cu 1,3 milioane mai puțin decât în aceeași lună din 2025. Scăderea depășește 60%.
Statele Unite și China au încercat să acopere lipsurile prin creșterea exporturilor. Cele două state au livrat cu 610.000 de barili pe zi mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă nici această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile din Rusia și Orientul Mijlociu.
La nivel mondial, exporturile de motorină și combustibili similari au fost cu aproape 700.000 de barili pe zi mai mici decât în septembrie 2025.
Prețul motorinei, aproape dublu față de cel de dinaintea războiuluiMotorina este unul dintre produsele petroliere cel mai puternic afectate de criză. În septembrie, prețurile angro au ajuns la aproximativ 220 de dolari pe baril în Europa și Statele Unite, iar în Singapore au depășit 200 de dolari.
Deși au scăzut ulterior, cotațiile internaționale sunt aproape duble față de cele de dinaintea războiului.
Scumpirile au redus consumul mondial. Cererea de motorină și combustibili similari a scăzut cu 1,1 milioane de barili pe zi în al doilea trimestru al anului față de aceeași perioadă din 2025, până la 28,5 milioane. China și Europa au înregistrat cele mai mari reduceri.
Consumul a continuat să scadă și în trimestrul al treilea, cu 750.000 de barili pe zi față de anul precedent.
Datele IEA arată însă că transporturile au redus mult mai puțin consumul decât alte sectoare. În țările OCDE, consumul de motorină pentru transporturi a scăzut cu numai 2% din martie până în iulie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. În schimb, consumul altor combustibili similari, folosiți inclusiv pentru încălzire, s-a redus cu 8%.
Această diferență explică de ce scumpirea motorinei are efecte importante asupra prețurilor plătite de populație, costurile suplimentare ale transportului de mărfuri fiind transferate în prețul alimentelor și al altor produse.
„Prețurile record ale motorinei au deja consecințe economice ample, crescând costul bunurilor și afectând veniturile reale, activitatea economică și inflația”, a transmis organizația specializată în energie.
Rezervele mondiale de petrol au scăzut cu peste 500 de milioane de bariliPe lângă dificultățile de producție și transport, piața petrolului se confruntă și cu reducerea rezervelor.
La sfârșitul lunii septembrie, stocurile mondiale de petrol monitorizate de IEA erau cu 509 milioane de barili mai mici decât la sfârșitul lunii februarie, înaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Numai în septembrie, acestea s-au redus cu 10 milioane de barili, iar rezervele de petrol stocate pe uscat au ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2016.
Și rezervele de motorină au scăzut. În iulie, stocurile de motorină și combustibili similari din țările OCDE ajunseseră la 565 de milioane de barili, cu 5% sub nivelul anterior conflictului și la cel mai redus volum din noiembrie 2023.
Reducerea rezervelor este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se apropie sezonul rece, când crește cererea de combustibili pentru încălzire, iar unele rafinării își întrerup temporar activitatea pentru lucrări de întreținere.
Criza motorinei se va prelungi și în 2027Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, producția rafinăriilor va crește în ultimele luni ale acestui an și în 2027. La nivel mondial, cantitatea de petrol prelucrată în rafinării ar urma să crească anul viitor cu 2,8 milioane de barili pe zi.
În cazul motorinei, analiștii pieței petroliere estimează că producția va depăși cererea în primul trimestru din 2027, permițând refacerea parțială a stocurilor, însă această revenire nu va compensa deficitul acumulat în 2026. IEA consideră astfel că refacerea rezervelor pierdute, dincolo de variațiile sezoniere obișnuite, este puțin probabilă înainte de cea de-a doua jumătate a anului viitor.
Situația depinde în special de reluarea exporturilor de combustibili din Orientul Mijlociu. Dacă livrările nu își revin, echilibrarea pieței ar putea necesita o nouă reducere a consumului, cu efecte economice importante.
„Pe măsură ce rezervele rămase în sistem continuă să scadă, în absența unei soluționări a conflictelor din Orientul Mijlociu, piețele petroliere ar putea trece prin noi turbulențe în lunile următoare, înainte de apariția unui eventual surplus în 2027”, avertizează IEA.
Pentru a limita problemele de aprovizionare, liderii G7 au anunțat la începutul lunii octombrie că vor pune mai repede pe piață petrol și combustibili din rezervele de urgență, acordând prioritate motorinei.
Măsura face parte din planul convenit în luna martie, când cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să pună la dispoziția pieței 400 de milioane de barili de petrol și produse petroliere din rezervele de urgență, pentru a compensa reducerea livrărilor provocată de războiul din Orientul Mijlociu.
Până la jumătatea lunii octombrie, aproximativ 330 de milioane de barili fuseseră deja puși pe piață, iar din cele 70 de milioane de barili care urmează să fie livrați, peste 20 de milioane sunt motorină.
Au trecut doar nouă luni de la accidentul feroviar produs în apropiere de Córdoba, soldat cu 46 de morți, relatează BBC.
Acum, o nouă tragedie, în care au murit 69 de persoane, a zdruncinat încrederea spaniolilor în rețeaua feroviară și în guvernul condus de Pedro Sánchez, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor parlamentare anticipate.
Alegerile parlamentare anticipate din Spania vor avea loc duminică, 29 noiembrie 2026.
Ancheta privind accidentul de la Toledo abia a început, însă ministrul Transporturilor, Óscar Puente, a sugerat că accidentul a fost provocat de o „eroare umană”.
Echipele de intervenție, la locul accidentului feroviar din provincia Toledo, Spania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Partidul Popular (PP), aflat în opoziție, a cerut demisia ministrului.
Pedro Sánchez, sub presiune înaintea alegerilor anticipate„Nu este doar un accident foarte grav, ci al doilea produs într-un interval foarte scurt”, a declarat Paco Camas, reprezentant al institutului de sondare Ipsos.
„Distruge încrederea oamenilor nu doar în căile ferate, ci și în instituții, în general”, a avertizat Camas. „Iar în Spania, atunci când se întâmplă asemenea lucruri, știm că oamenii dau vina pe guvern”.
Pentru guvernul Sánchez, accidentul reprezintă cea mai recentă criză dintr-o serie care include acuzații de corupție la adresa unor rude apropiate ale premierului, criza migranților din Ceuta și proteste declanșate de evacuarea forțată a unei pensionare.
Șansele sale de a câștiga alegerile păreau reduse chiar și înainte de accidentul feroviar. Acum, acestea s-au diminuat drastic.
Cele mai recente sondaje indicau un avantaj pentru Partidul Popular, de centru-dreapta, și posibilitatea formării unei majorități parlamentare împreună cu formațiunea de extremă dreapta Vox.
Până la accident, Sánchez desfășura o campanie pozitivă, încercând să îi convingă pe alegătorii dezinteresați de politică să voteze pentru socialiști.
„Au pierdut complet controlul asupra agendei și asupra atmosferei emoționale a acestei campanii”, a explicat profesorul Pablo Simón, de la Universitatea Carlos III din Madrid. „Acum va fi extrem de dificil. Există un sentiment general de declin, impresia că țara nu mai funcționează cum trebuie”.
Organizarea Târgului de Crăciun începe, luni, 2 noiembrie, pe o suprafață de 20.000 mp. Piața Constituției va fi cea mai vizitată zonă. În acest an, Târgul de Crăciun se va deschide în 27 noiembrie. Intrarea va fi gratuită, informează, sâmbătă, Primăria Capitalei, într-un comunicat remis presei.
Târgul va fi deschis timp de o lună, până în 27 decembrie. Piața Constituției va fi amenajată cu luminițe și decorațiuni festive. Se vor desfășura spectacole, concerte. Ca în fiecare an, vor fi și standuri produse realizate de meșteșugari, artizani, creatori și producători români. Oferta gastronomică va include preparate tradiționale, dulciuri și băuturi de sezon.
Amenajările încep de luni seara. Vor fi montate 133 de căsuțe, dar și un brad înalt de 30 de metri, confecționat din plasă cu LED-uri, o roată panoramică și un caruselul.
„Târgul de Crăciun de anul acesta va fi la același nivel de dotări precum cel din anii trecuți, DAR va costa cu 5.000.000 de lei mai puțin. În plus, vom aduce bani mai mulți din sponsorizări. Vendorii au fost selectați pentru prima dată de o comisie lipsită de ingerințe politice”, a explicat primarul general Ciprian Ciucu.
Circulația va fi restricționatăÎn acest context, primele restricții de circulație vor fi impuse începând de luni, la ora 20:00, pe banda III adiacentă Pieței Constituției, aferentă bretelelor Parchetului General și Ministerului Finanțelor.
În perioada 24 noiembrie – 30 decembrie, vor fi restricții pe segmente ale primei benzi a Bulevardului Libertății, pe sensul dinspre Calea 13 Septembrie către Bd. Națiunile Unite, între Calea 13 Septembrie și alveola Parchetului General, respectiv între alveola Ministerului Finanțelor și breteaua către Bd. Națiunile Unite.
În perioada 25 noiembrie, ora 20:00 – 2 decembrie, ora 02:00: restricțiile sunt pe prima bandă a Bd. Libertății, pe sensul dinspre Bd. Națiunile Unite către Calea 13 Septembrie.
În perioadele 27–30 noiembrie, 1 decembrie, 4–6 decembrie, 11–13 decembrie și 18–27 decembrie 2026, între orele 16:00–02:00: pe Bd. Unirii, între Bd. I.C. Brătianu și Piața Constituției, inclusiv cele două bretele adiacente, și pe Bd. Libertății, pe ambele sensuri, între Bd. Națiunile Unite și Calea 13 Septembrie.
Pentru siguranța pietonilor, în perioada 26 noiembrie – 27 decembrie, în zilele fără restricții de circulație pe Bd. Unirii și Bd. Libertății, vor fi amenajate trei treceri temporare: două pe breteaua de acces către Piața Constituției dinspre Calea 13 Septembrie, și una pe breteaua dinspre Bd. Unirii, pe latura Ministerului Finanțelor.
Ce îi așteaptă pe bucureșteni la Târgul de Cărciun?Timp de o lună, pe copii îi așteaptă activități interactive cu personaje de poveste, ateliere de creație și întâlniri cu Moș Crăciun, la căsuța lui.
„Căsuța” lui Moș Crăciun va avea peste 100 de metri pătrați, va fi decorată și pictată manual. Acolo, copii îl vor putea întâlni pe Moșul, dar și pe spiridușii săi. Îi pot lăsa scrisori și vor primi cadouri. Intrarea este gratuită.
Și adulții, dar și vârstnicii se vor putea bucura de colinde tradiționale, dar și concerte susținute de artiști cunoscuți. Va fi atât muzică tradițională, cât și momente de divertisment, precum și DJ sets.
La ediția de anul trecut, târgul de Crăciun a atras peste 1,5 milioane de vizitatori.
Executivul a aprobat vineri, 30 octombrie, abrogarea taxei logistice naționale de 25 de lei, introdusă la începutul anului pentru coletele cu valoare declarată sub 150 de euro care provin din afara Uniunii Europene.
Decizia Guvenrului vine pentru a evita suprapunerea taxei cu noile mecanisme fiscale europene.
Schimbarea nu înseamnă însă dispariția taxelor pentru produsele ieftine cumpărate din China sau din alte state din afara UE. Dimpotrivă, de la 1 noiembrie devin aplicabile două mecanisme europene distincte: o taxă vamală de 3 euro, introdusă la 1 iulie, și o taxă de procesare de 2 euro.
Guvernul elimină taxa românească pentru a evita dubla impunereTaxa de 25 de lei a fost introdusă la 1 ianuarie 2026, într-un context în care autoritățile încercau să limiteze efectele creșterii rapide a numărului de colete de mică valoare provenite din afara Uniunii Europene.
Mecanismul se aplica fiecărui colet care îndeplinea condițiile legale, indiferent de numărul produselor din interior.
Între timp, instituțiile europene au decis aplicarea unor taxe comune pentru importurile de mică valoare, astfel încât menținerea taxei românești ar fi însemnat costuri suplimentare pentru aceleași fluxuri comerciale.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că renunțarea la mecanismul național este necesară pentru a împiedica suprapunerea obligațiilor fiscale, subliniind că sumele încasate nejustificat după intrarea în vigoare a noilor reguli trebuie restituite.
Două taxe europene: 3 euro pentru vamă și 2 euro pentru procesarePrima modificare importantă a intervenit la 1 iulie 2026, când Uniunea Europeană a început să aplice o taxă vamală forfetară de 3 euro mărfurilor din coletele cu valoare mai mică de 150 de euro.
Anterior, aceste expedieri beneficiau, în general, de o scutire de taxe vamale, facilitate considerată de instituțiile europene tot mai dificil de justificat în condițiile dezvoltării comerțului electronic.
Un detaliu important este că taxa de 3 euro nu se calculează întotdeauna o singură dată pentru întregul colet. Potrivit Consiliului Uniunii Europene, aceasta se aplică în funcție de categoriile tarifare ale bunurilor.
De exemplu, un colet care conține două jucării încadrate în aceeași categorie, o haină de lână și trei sticle de șampon poate genera o taxă vamală totală de 9 euro, corespunzătoare celor trei categorii de produse.
De la 1 noiembrie 2026, se adaugă taxa europeană de procesare de 2 euro pentru fiecare articol, destinată acoperirii costurilor suportate de autoritățile vamale pentru verificarea și controlul expedierilor de mică valoare.
Aceasta are un scop diferit de taxa vamală de 3 euro. În timp ce prima măsură elimină avantajul fiscal al importurilor mici, cea de-a doua urmărește finanțarea activităților administrative și a controalelor necesare pentru procesarea volumului mare de colete.
În practică de la 1 noiembrie, cumpărătorii nu vor achita neapărat separat aceste sume la primirea coletului. Platformele de comerț electronic și operatorii implicați în livrare pot include costurile în prețul afișat, în tarifele de transport sau în alte taxe prezentate la finalizarea comenzii.
Ce se întâmplă cu comenzile făcute înainte de 1 noiembrieMinisterul Finanțelor a stabilit și un regim tranzitoriu pentru coletele expediate în perioada schimbării legislației.
Pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv, taxa logistică românească de 25 de lei rămâne aplicabilă, împreună cu toate obligațiile de colectare, declarare și virare prevăzute de legislația anterioară.
În schimb, pentru coletele predate începând cu 1 noiembrie, taxa națională nu mai este datorată.
În situațiile în care furnizorii de servicii poștale încasează totuși această taxă după data respectivă, sumele trebuie restituite plătitorilor în termen de 30 de zile de la predarea coletului.
De ce schimbă Uniunea Europeană regulileNoile taxe fac parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului vamal european, determinată de creșterea comerțului electronic și de numărul foarte mare de expedieri care intră zilnic pe piața comunitară.
Instituțiile europene consideră că vechea scutire vamală pentru bunurile sub 150 de euro oferea un avantaj comercianților care expediau individual produse către consumatori, în comparație cu magazinele europene care importau mărfuri în cantități mari și achitau taxele vamale obișnuite.
Pe lângă concurența comercială, Bruxellesul invocă și riscurile privind siguranța produselor, fraudele, declarațiile vamale incorecte și dificultatea verificării unui volum atât de mare de expedieri.
Platformele internaționale de comerț electronic, în special cele care comercializează produse ieftine fabricate în China, se află în centrul acestor schimbări.
Taxa vamală forfetară de 3 euro este o măsură temporară, urmând să fie înlocuită de sistemul normal de tarife vamale odată cu implementarea noii infrastructuri digitale vamale europene.
Reforma urmărește, de asemenea, să transfere o parte mai mare a responsabilităților pentru respectarea formalităților vamale către platformele și operatorii comerciali implicați în vânzările online.
Elena Mateescu, directoarea generală, ar fi transmis ieri un e-mail întregii rețele meteorologice, în care s-ar fi referit la Maria Fodor fără a-i menționa numele, dar indicându-i funcția.
Directoarea de la Sibiu, care lucrează în ANM de peste 30 de ani, a reacționat public pe Facebook, explicând că nu dispune de aceleași mijloace de comunicare internă precum conducerea centrală.
Potrivit acesteia, mesajul transmis de Elena Mateescu ar reprezenta o încercare de a muta atenția de la constatările oficiale ale inspectorilor Ministerului Mediului către persoanele care au vorbit despre problemele instituției.
Fodor susține că șefa ANM ar fi inclus în corespondența internă inclusiv informații despre viața personală a unei colege, deși mesajul invoca respectarea vieții private.
„Trăim ceva îngrozitor”. Acuzații de presiuni asupra directorilor din teritoriuContactată de jurnaliștii de la Turnul Sfatului, Maria Fodor a descris o atmosferă tensionată în interiorul Administrației Naționale de Meteorologie.
Aceasta afirmă că nu este singura persoană vizată de mesajul conducerii centrale și că ar exista și alți directori regionali aflați într-o situație asemănătoare.
„Trăim ceva îngrozitor. Nu sunt doar eu atacată în acest e-mail”, a declarat Fodor pentru publicația sibiană.
Potrivit directoarei, mesajul ar viza și alți responsabili din teritoriu care nu au acceptat să procedeze conform dorințelor conducerii generale.
Fodor mai susține că angajații din rețeaua meteorologică regională sunt uniți și șocați de concluziile controlului efectuat de Ministerul Mediului.
Directoarea de la Sibiu contestă explicațiile Elenei MateescuUna dintre principalele întrebări ridicate de Maria Fodor privește momentul în care conducerea ANM a sesizat autoritățile cu privire la posibilele nereguli financiare.
Elena Mateescu a anunțat anterior că a depus o sesizare la Poliție pe 12 august 2026, în urma unui audit intern.
Maria Fodor atrage însă atenția că verificările Ministerului Mediului începuseră deja în luna iulie, iar unele documente solicitate de inspectori ar fi ajuns la minister cu o întârziere considerabilă.
Potrivit acesteia, documentele referitoare la cardurile instituției ar fi fost transmise integral abia pe 15 septembrie, după patru solicitări.
Directoarea regională consideră că această succesiune de evenimente trebuie clarificată, în condițiile în care conducerea ANM susține că a identificat independent problemele și a informat autoritățile.
Dispută privind dreptul angajaților de a semnala nereguliO altă nemulțumire exprimată de directoarea din Sibiu privește presupusele referiri la Codul muncii și la autoritățile competente din e-mailul transmis de Elena Mateescu.
Fodor consideră că invocarea obligațiilor profesionale într-un mesaj adresat întregii rețele poate fi interpretată drept o formă de presiune asupra celor care semnalează probleme.
Aceasta amintește că Legea nr. 361/2022 prevede protecția avertizorilor în interes public, iar libertatea de exprimare este garantată de Constituție.
Maria Fodor afirmă că nu urmărește un conflict personal cu directoarea generală și că își dorește clarificarea responsabilităților în baza documentelor și a regulamentelor instituției.
Ea subliniază că o eventuală anchetă penală nu exclude verificarea separată a responsabilităților administrative și manageriale.
Scandalul ANM, declanșat de achiziții de milioane de leiConflictul intern se desfășoară pe fondul concluziilor raportului Corpului de Control al Ministerului Mediului, care a identificat numeroase posibile nereguli în activitatea Administrației Naționale de Meteorologie.
Documentul, finalizat pe 9 octombrie și publicat sub forma unui extras pe 15 octombrie, semnalează probleme legate de achizițiile publice, gestionarea fondurilor și procedurile de angajare și promovare.
Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Mediului, prin cinci carduri bancare asociate sediului central al ANM au fost efectuate cheltuieli de peste 3 milioane de lei, în perioada ianuarie 2023 – iulie 2026.
Inspectorii au identificat, între altele, achiziții de parfumuri, cosmetice, articole vestimentare, accesorii, ceasuri inteligente și alte produse pentru care au fost ridicate semne de întrebare privind legătura cu activitatea instituției.
În plus, achizițiile de telefoane mobile din 2025 și 2026 ar fi însumat aproape 170.000 de lei.
Raportul semnalează și achiziții directe repetate de produse IT și de papetărie, precum și proceduri de angajare și promovare desfășurate fără avizele necesare.
O parte dintre problemele administrative au fost identificate inclusiv la structura regională din Sibiu, condusă de Maria Fodor.
Ministerul Mediului a transmis constatările către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Conturi, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Consiliul de Administrație al ANM.
Elena Mateescu refuză să demisioneze. Conducerea ANM rămâne blocatăÎn ciuda solicitării publice de demisie formulate de ministrul Mediului de atunci, Diana Buzoianu, Elena Mateescu a respins acuzațiile privind propria responsabilitate și a anunțat că așteaptă rezultatele verificărilor autorităților.
Directoarea generală a susținut că a sesizat Poliția încă din august și că nu a aprobat achiziții ilegale. Ea a afirmat, de asemenea, că este ținta unei campanii care ar urmări îndepărtarea sa din funcție din motive politice.
Diana Buzoianu a contestat explicațiile oferite de Mateescu, susținând că la nivelul ANM existaseră avertismente privind posibile nereguli în achiziții încă din noiembrie 2025.
Situația conducerii ANM este complicată și de blocajul Consiliului de Administrație, organismul competent să decidă asupra menținerii sau revocării directorului general.
Potrivit explicațiilor oferite anterior de ministrul Mediului, Consiliul de Administrație nu dispunea de cvorumul necesar pentru adoptarea hotărârilor.
Potrivit sondajului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 21–26 octombrie, 50% dintre respondenți consideră că decizia PNL de a vota în Parlament învestirea Guvernului Niculescu a fost „mai degrabă greșită”.
În schimb, 29% dintre persoanele chestionate apreciază că votul liberalilor a reprezentat o decizie „mai degrabă bună”, iar 21% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Rezultatele apar la mai puțin de două săptămâni de la învestirea Cabinetului Luca Niculescu, care a primit votul Parlamentului pe 20 octombrie, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă.
PNL, condus de Ilie Bolojan, a decis să susțină instalarea noului Executiv pentru depășirea crizei politice, dar fără să participe la guvernare.
Cabinetul Niculescu este dominat de PSD, care deține 11 dintre cele 17 portofolii ministeriale, în timp ce liberalii și-au păstrat statutul de partid de opoziție..
O decizie luată pentru depășirea crizei politiceVotul PNL pentru Guvernul Niculescu a venit după mai multe luni de instabilitate politică și încercări nereușite de formare a unui Executiv cu puteri depline.
Liberalii au susținut învestirea noului Cabinet ca pe o soluție necesară pentru asigurarea finalului de an, fiind necesară o rectificare bugetară ce să permită continuarea funționării mai multor instituții, dar și a spitalelor.
Poziția a permis instalarea unui Guvern fără participarea directă a PNL la împărțirea portofoliilor ministeriale.
Noul sondaj arată că decizia nu beneficiază de susținerea majorității respondenților, opiniile negative depășindu-le cu 21 de puncte procentuale pe cele pozitive.
Nemulțumire ridicată față de direcția RomânieiSondajul Avangarde arată că 78% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 16% apreciază că direcția țării este bună.
În ceea ce privește prioritățile Guvernului Niculescu, 30% dintre respondenți indică majorarea salariilor și pensiilor, 21% combaterea corupției, iar 19% reducerea deficitului și a datoriei publice.
Totodată, 59% dintre persoanele chestionate consideră că reducerea deficitului bugetar ar trebui realizată prin diminuarea cheltuielilor statului, în timp ce doar 2% susțin creșterea generală a taxelor și impozitelor.
PNL scade în sondaje, PSD câștigă trei puncte procentualeCercetarea Avangarde indică și modificări ale intențiilor de vot după instalarea noului Guvern.
PNL este creditat cu 15% din opțiunile electorale, în scădere cu un punct procentual față de sondajul din septembrie.
În același interval, PSD a crescut de la 23% la 26%, consolidându-și poziția de al doilea partid în preferințele alegătorilor.
AUR rămâne pe primul loc, cu 35%, în scădere de la 36%, în timp ce USR crește de la 8% la 10%
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.
A fost o seară dedicată unui moment important din istoria agenției, celebrat alături de oameni și organizații care contribuie, prin activitatea lor, la viața publică, economică și culturală a României.
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a povestit, într-un interviu pentru Mediafax, că agenția de presă i-a fost primul loc de muncă.
„Mediafax înseamnă primul meu loc de muncă deoarece am început activitatea de jurnalist în 1999 în această agenție de presă. Am descoperit foarte multe lucruri care mi-au folosit apoi în cariera de jurnalist și sunt recunoscător că astăzi pot fi alături de dumneavoastră într-un moment atât de important. România, ca și toate țările democratice, au nevoie de presă liberă, de presă independentă, de presă capabilă să facă din libera exprimare nu doar un drept constituțional, ci și, până la urmă, un climat în care democrația și societatea, de fapt, cetățenii, să simtă că a fi liber să spui ceea ce gândești nu este doar un un rând scris într-o carte, chiar dacă vorbim și de constituția României, ci este o realitate care trebuie întreținută zi de zi”, a spus acesta.
FOTO: Andreea Retinschi Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, la Gala MEDIAFAX 35
Întrebat ce loc ocupă o agenție de presă precum Mediafax în informarea sa zilnică, acesta a precizat că unul important.
„Și ca jurnalist, și ca purtător de cuvânt al Guvernului, cred că o agenție de presă face parte din, să spunem, meniul de bază, iar o agenție puternică de presă, așa cum este cazul Mediafax, cu siguranță că ocupă un loc important”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
„Mediafax continuă să reprezinte un reper în presa din România”Dan Cărbunaru a explicat, de asemenea, că se accentuează nevoia de a avea o presă care să respecte coduri deontologice, care respectă reguli, în această epocă a dezinformării.
„Eu cred că noile tehnologii vor permite, și deja acest lucru se întâmplă, fiecărui cetățean, să-și exprime opinia și să aibă ocazia să se transforme fie într-un influencer, fie într-un trend seter sau alți termeni pe care astăzi îi vedem deja cumva asociații acestor activități. Dar cred că pe măsură ce aceste roluri ale unui cetățean, să spunem în ghilimele, jurnalist, se dezvoltă. Se accentuează nevoia de a avea o presă profesionalizată, o presă care să respecte coduri deontologice, care respectă reguli, mai ales în această epocă a dezinformării, unde verificarea surselor este, în primul rând, răspunderea celui care transmite un mesaj. Și aici jurnaliștii sunt, practic, în primul rând.
Le urez tuturor jurnaliștilor români ani mulți, bucurii, sănătate, satisfacții profesionale, iar celor care lucrează astăzi la Mediafax capacitatea de a se ridica la viziunea fondatoare a Mediafax, care a fost una de pionierat, este agenția de presă din domeniul privat care a reușit, practic, să facă istorie în România și, alături de ceilalți jurnaliști din România, cred că Mediafax poate continua să reprezinte un reper în presa din România”, a conchis acesta.
FOTO: Andreea Retinschi Gala Mediafax 35 a reunit reprezentanți ai presei, ai corpului diplomatic, ai instituțiilor publice, ai mediului de afaceri, academic și cultural, precum și ai antreprenoriatului, pentru a marca împreună 35 de ani de la înființarea Mediafax.
Cinci burse de performanță, acordate unor tineri cu rezultate remarcabileÎn cadrul galei au fost acordate cinci burse de performanță MEDIAFAX, dedicate tinerilor care s-au remarcat prin rezultate deosebite în domenii precum tehnologia, antreprenoriatul, educația, științele și cultura.
Valoarea acestor burse și domeniile pe care le susțin reflectă preocuparea pentru performanță și pentru încurajarea unor tineri care și-au demonstrat deja potențialul.
Două distincții speciale, pentru implicare și viziuneÎn seara evenimentului au fost acordate și două distincții speciale, înmânate de Adrian Artene, director editorial al Grupului de presă ARCMEDIA.
Oana Solomon, Head of Legal & Data Privacy Vodafone România, a primit „Distincția specială pentru implicarea în acțiuni cu impact pentru viață”.
Cea de-a doua distincție, „Distincția specială pentru viziunea unui proiect care unește generații”, i-a fost acordată lui Andrei Șelaru, cunoscut publicului drept Selly.
FOTO: Andreea Retinschi Oana Solomon, Head of Legal & Data Privacy Vodafone România, a primit „Distincția specială pentru implicarea în acțiuni cu impact pentru viață”.
Le mulțumim partenerilor care au făcut posibilă organizarea Galei Mediafax 35 și care ne-au fost alături la această aniversare: Prime Batteries, Banca Transilvania, One United Properties, Elektra Invest, Citadina98, Avimi, Electromontaj, Anioest, BCR, Transavia, Elis Pavaje, Romgaz, Concelex, BRD, Transgaz, Waldevar, Altex, Tecnic și E-Infra.
O mulțumire specială adresăm Băncii Naționale a României, pentru gazduirea evenimentului, pentru ospitalitatea și sprijinul oferite.
Mulțumim tuturor celor care au sărbătorit alături de noi cei 35 de ani de Mediafax!
Potrivit sondajului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde în perioada 21–26 octombrie, AUR ar obține 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în scădere cu un punct procentual față de septembrie.
PSD se situează pe locul al doilea, cu 26%, față de 23% în cercetarea precedentă, în timp ce PNL ocupă poziția a treia, cu 15%, după o scădere de un punct procentual.
USR este creditat cu 10%, în creștere de la 8%, iar UDMR se menține la limita pragului electoral, cu 5%.
Sub pragul electoral de 5% se află SENS, cu 4%, și SOS România, cu 2%. Alte formațiuni politice însumează 3% din opțiunile exprimate.
PSD reduce cu patru puncte diferența față de AURCea mai importantă schimbare față de sondajul Avangarde din septembrie este apropierea PSD de AUR.
Dacă luna trecută partidul condus de George Simion avea un avantaj de 13 puncte procentuale, diferența s-a redus acum la nouă puncte, pe fondul unei creșteri de trei puncte pentru social-democrați și al unei scăderi de un punct pentru AUR.
Evoluția intervine după instalarea Guvernului Luca Niculescu, învestit de Parlament la 20 octombrie, în care PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale.
Social-democrații au decis să revină la guvernare după mai multe luni de criză politică, în timp ce PNL a votat învestirea noului Cabinet, dar a anunțat că rămâne în opoziție.
Jumătate dintre români consideră greșit votul PNL pentru Guvernul NiculescuCercetarea Avangarde a analizat și percepția publică asupra deciziei PNL de a vota învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, deși liberalii nu au intrat în Executiv.
Potrivit rezultatelor, 50% dintre respondenți consideră că decizia PNL a fost „mai degrabă greșită”, în timp ce 29% o apreciază drept „mai degrabă bună”.
Alți 21% nu au exprimat o opinie sau au refuzat să răspundă.
Datele evidențiază o percepție predominant negativă asupra strategiei liberalilor, care au justificat sprijinirea noului Executiv prin necesitatea depășirii crizei politice și asigurării stabilității instituționale.
78% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșităDincolo de preferințele electorale, sondajul indică un nivel ridicat de nemulțumire față de situația generală a României.
Nu mai puțin de 78% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce numai 16% apreciază că direcția este bună. Restul de 6% nu au exprimat o opinie.
În privința priorităților noului Guvern, cei mai mulți respondenți, 30%, consideră că principala măsură ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor.
Combaterea corupției este indicată de 21% dintre participanți, în timp ce 19% consideră prioritară reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice.
Alți 15% solicită reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin diminuarea aparatului bugetar și a costurilor instituțiilor publice.
Investițiile în infrastructură reprezintă prima prioritate pentru 7% dintre respondenți, iar finanțarea sistemului de sănătate pentru 4%.
Românii resping majorarea taxelor pentru reducerea deficituluiSondajul arată și o opoziție puternică față de ideea creșterii taxelor generale ca soluție pentru reducerea deficitului bugetar.
Majoritatea respondenților, 59%, consideră că statul ar trebui să își reducă propriile cheltuieli pentru a corecta dezechilibrul bugetar.
O proporție de 20% susține majorarea taxelor aplicate averilor și companiilor.
În schimb, doar 2% dintre persoanele chestionate consideră că soluția ar trebui să fie creșterea taxelor și impozitelor generale, iar 1% indică înghețarea salariilor și pensiilor.
Rezultatele apar în contextul în care noul Guvern trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 și măsurile de consolidare fiscală, după o perioadă marcată de deficitul bugetar ridicat și de incertitudinea politică.
Un al doilea sondaj confirmă apropierea PSD de AURRezultatele Avangarde sunt apropiate de cele ale unui sondaj CURS publicat joi, 29 octombrie.
Potrivit cercetării CURS, AUR este creditat cu 34%, PSD cu 26%, PNL cu 16%, USR cu 8%, iar UDMR cu 5%.
Diferența dintre AUR și PSD este de opt puncte procentuale în sondajul CURS, față de nouă puncte în cercetarea Avangarde.
Totodată, ambele cercetări arată o nemulțumire generalizată față de direcția țării. În sondajul CURS, 77% dintre respondenți au apreciat că România merge într-o direcție greșită, comparativ cu 78% în cercetarea Avangarde.
Metodologia sondajuluiSondajul Avangarde a fost realizat în perioada 21–26 octombrie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani.
Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Procentele privind intenția de vot au fost calculate exclusiv din totalul respondenților care au exprimat o opțiune electorală.
Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde SRL este deținut integral de sociologul Marius Pieleanu.
Aproximativ 30% dintre vârstnicii care fac Alzheimer nu au niciodată simptomele ei, potrivit cercetătorilor de la Institutul Olandez de Neuroștiințe, citați de ScienceDaily.
Creierul lor arată modificările specifice bolii, dar memoria și gândirea rămân intacte. „Nu știm de ce. E un mare mister și unul foarte important”, a spus Evgenia Salta, autoarea principală a studiului.
Fenomenul se numește reziliență cognitivă: capacitatea unor oameni de a-și păstra mintea limpede, deși creierul le este afectat de boală.
Neuroni „tineri” la peste 80 de aniEchipa a analizat creiere donate către Banca Olandeză de Creiere. Au comparat trei grupuri: persoane fără semne de boală, pacienți cu Alzheimer și persoane care aveau boala în creier, dar nu au dezvoltat demență.
Oamenii de știință au căutat într-o zonă mică din hipocampus, centrul memoriei, unde s-ar putea forma neuroni noi. Celulele sunt atât de rare încât au fost nevoiți să inventeze metode noi ca să le găsească. „Chiar și la o vârstă medie de peste 80 de ani, am găsit acești neuroni imaturi în toate grupurile”, a spus Salta.
Nu contează câți sunt, ci cum se comportăCercetătorii se așteptau ca persoanele rezistente la boală să aibă mult mai mulți neuroni imaturi, dar diferența a fost mică. Diferența mare a apărut la comportamentul celulelor.
La cei care și-au păstrat memoria, neuronii imaturi par să activeze mecanisme care îi ajută să supraviețuiască și să facă față timpului, cu mai puține semne de inflamație și de moarte celulară. Ei ar putea susține și țesutul din jur.
Salta i-a comparat cu „un fel de îngrășământ într-o grădină care a început să se degradeze”.
Ce nu demonstrează studiulAutoarea avertizează că rolul acestor celule a fost dedus din date, nu dovedit prin experimente. Prezența lor nu arată că, la vârstnici, creierul produce continuu neuroni noi și nici că tocmai ei previn demența.
„Este o piesă dintr-un puzzle foarte mare. Nu va exista niciodată un singur factor care să explice reziliența”, a spus Salta.
Următorul pas al cercetătorilor este să afle cum comunică aceste celule cu neuronii din jur. Dacă vor înțelege ce protejează aceste creiere, ar putea apărea, în timp, noi tratamente.
Rector al Universității din București, profesor și doctor în sociologie, Marian Preda are un parcurs academic care include și studii de inginerie mecanică, precum și un Executive MBA la Tiffin University din Statele Unite. În dialog, acesta explică de ce respinge ideea că tinerii de astăzi ar fi mai slabi decât generația părinților lor, vorbește despre nepotismul din universități și despre personalitățile publice pe care le-ar trimite din nou la cursuri. Printre propunerile sale se numără introducerea gândirii critice ca disciplină obligatorie în toate universitățile din România.
Nicușor Dan, Grindeanu și Simion, trimiși la cursuri de Marian PredaRectorul Universității din București le-ar recomanda celor trei lideri politici discipline diferite, de la inteligență emoțională și echitate până la istoria mișcării legionare și a totalitarismelor. În opinia sa, tinerii de astăzi nu sunt mai slabi decât generația părinților lor, iar David Popovici este un exemplu relevant pentru cei care cred că facultatea nu le folosește la nimic.
Ion Țiriac, David Popovici și Andrei Pleșu, invitați la catedrăMarian Preda ar invita trei personalități cu experiențe diferite să le vorbească studenților Universității din București. Pe lângă omul de afaceri Ion Țiriac și înotătorul David Popovici, care este student al instituției, rectorul l-a nominalizat pe Andrei Pleșu, fost profesor al universității. Profesorul vrea ca studenții să învețe și din experiența lor.
Marian Preda cere schimbarea finanțării universitățilorRectorul critică sistemul actual, pe care îl consideră profund incorect, deoarece dezavantajează instituțiile performante și menține în funcțiune universități care, în opinia sa, nu ar trebui să existe în această formă. Totodată, susține eliminarea nepotismului din mediul academic și promovarea internaționalizării universităților.
ChatGPT, profesor universitar?Întrebat ce l-ar întreba pe ChatGPT dacă ar deveni profesor universitar, Marian Preda răspunde „Iubești pe cineva?”. Profesorul subliniază că accesul la informație nu înseamnă automat înțelegere și susține introducerea gândirii critice ca disciplină obligatorie în toate universitățile din România. Pentru rector, adevărata miză a educației rămâne capacitatea de a înțelege, nu doar de a acumula informații.
O femeie în vârstă de 102 ani din Italia, care se confruntă cu probleme de vedere, a primit o programare la oftalmolog peste un an și patru luni. Inițial, fiul nu a observat că pe programare scria anul 2027.
El a crezut că programarea era făcută pentru o perioadă de patru luni. După ce au aflat adevărul, rudele s-au declarat indignate.
Situația absurdă s-a produs în provincia Ferrara. Femeia a împlinit 102 ani pe 24 septembrie 2026. În ciuda vârstei înaintate, bătrâna locuiește singură și continuă să se ocupe de gospodărie fără ajutor.
Recent, ea a început să aibă dificultăți de vedere, în special atunci când citește, motiv pentru care s-a adresat medicului de familie pentru a obține o trimitere la oftalmolog.
Cazul bătrânei a readus în discuție problema timpilor mari de așteptare pentru consultațiile și investigațiile medicale efectuate prin sistemul public de sănătate din Italia. Continuarea pe Mediafax Italia.
