Fostă număr 1 mondial și câștigătoare a șapte titluri de Grand Slam, Venus Williams a primit o invitație pentru a participa turneul programat între 5 și 11 ianuarie, care are loc chiar înainte de Openul Australiei.
„Venus a avut o influență profundă asupra evoluției tenisului feminin și a inspirat următoarea generație prin pasiunea sa neclintită pentru acest sport”, a spus directorul turneului de la Auckland, Nicolas Lamperin, citat de Le Figaro.
Venus Williams a câștigat Auckland Classic în 2015Venus Williams, care a câștigat Auckland Classic în 2015, învingând-o pe Caroline Wozniacki în finală, a câștigat cinci titluri la simplu la Wimbledon, două la US Open și o medalie de aur olimpică la Sydney în 2000. Nicolas Lamperin a considerat că este un „privilegiu” să o revadă jucând la Auckland. „Toți fanii sportului ar trebui să profite de această ocazie pentru a o vedea în acțiune pe una dintre cele mai mari jucătoare din toate timpurile”, a spus el.
Absentă de pe circuit timp de aproape un an și jumătate, Venus Williams și-a făcut revenirea pe terenuri în iulie, la turneul de la Washington. Pentru această revenire, ea s-a confruntat cu compatrioata sa Peyton Stearns, în vârstă de 24 de ani. Aceasta a câștigat meciul în două seturi. Apoi a disputat alte două meciuri în timpul verii, ambele pierdute, la Cincinnati și la US Open, dar a reușit să câștige un set împotriva jucătoarei cehe Karolina Muchova, numărul 13 mondial, la New York.
Ienei a antrenat legendele care au câștigat Cupa Campionilor, singurul titlu primit de România la un campionat de o asemenea anvergură. La meciul istoric de la Sevilla, echipa Stelei a fost condusă de Ienei, arhitectul acelei victorii.
Într-un interviu acordat GSP, el a vorbit încă odată despre gloria Stelei, dar și marile nume pe care antrenorul le-a descoperit. O parte dintre aceștia s-au afirmat, nu numai la meciul legendar, ci și ulterior în fotbal.
„Vă dați seama ce șansă am avut?! I-am pregătit pe Puiu Iordănescu, pe Marcel Răducanu, pe Boloni, pe Gică Hagi, pe Lăcă, pe Belo, pe Gică Popescu, pe Dan Petrescu, pe Chivu, pe Mutu, pe Adi Ilie… Doamne, tot ce a avut mai bun fotbalul românesc în ultima jumătate de secol a trecut prin mâna mea! Am avut aproape întotdeauna fotbaliști formidabili la dispoziție. Și, poate, am avut și eu ceva fler, ceva inspirație… Voi ați văzut antrenori mari cu jucători slabi? În special la Steaua și la națională, am lucrat cu oameni de calitate. Și pe gazon, și în afara lui. Fără acești oameni extraordinari, probabil că aș fi rămas un anonim”, a declarat reputatul antrenor Emeric Ienei, pentru GSP.ro
Atât jucători respectabili, care au făcut istorie la vremea lor, cât și jucători mai tineri, Ienei a ajuns să pregătească adevărate legende. Printre ele se află și Ladislau Bölöni, care la Meciul cu Sevillia a fost primul jucător de etnie maghiară care a ridicat Cupa Europeană. Despre el s-a făcut și un film documentar, iar fostul jucător a fost lăudat chiar de premierul Viktor Orbán.
Ladislau Bölöni a vorbit despre maestrul Ienei într-un interviu recent, acordat publicației iAMsport.
Bölöni, fost elev al lui Ienei, a povestit că obișnuia să-l sune pe cel care i-a fost antrenor destul de des și că, împeună, stăteau la taclale despre „lucrurile vechi, cu luciditate, cu calm mult”.
„Prima dată sun la doamna care îl întreține, sunt deosebit de bucuros când vorbesc cu ea, pentru că mereu după aceea mi-l dă și pe el, cu care vorbesc de lucrurile vechi, cu luciditate, cu calm mult”, a spus Bölöni.
„Obosește puțin mai repede”„Obosește puțin mai repede, dar în fiecare zi își face plimbarea sa, are banca unde se odihnește. Mulți oameni orădeni îl salută, vorbesc cu el”, a povestit Ladislau Bölöni, care a mai adăugat că fostul său antrenor și mentor are o bancă pe care obișnuia să se odihnească, pe malul Crișului.
Emeric Ienei s-a stins la 88 de ani. Nu mai era activ în lumea fotbalului de 15 ani, iar de pregătit o echipă, n-o mai făcuse de 25 de ani.
Emeric Ienei a fost președinte de onoare al FCSB, pe vremea când se numea „Steaua”.
Din 2000, de când s-a despărțit de Naționala României, nu a mai fost pe banca tehnică, relatează sursa citată.
Cel mai recent Barometru INSCOP, realizat între 25 octombrie și 2 noiembrie, arată că românii nu mai au încredere în direcția în care merge țara.
24% dintre români consideră că țara e pe o traiectorie bună, 66,3% spun că lucrurile sunt scăpate de sub control.
Sentimentul general al societății este pesimismul, mai ales în râdnul persoanelor în vârstă și în mediile rurale, unde 70% dintre cei intervievați consideră că România nu se află pe o traiectorie bună.
Stare generală de pesimismÎn schimb, tinerii și cei cu studii superioare cred într-o schimbare în bine a țării – patru din zece consideră asta.
Din punct de vedere sociologic, aceste cifre reflectă un mix de nemulțumiri date de starea economică a țării și neîncrederea în clasa politică, la care se adaugă scandalurile din administrație și corupția generală.
Starea generală de pesimism se reflectă, potrivit specialiștilor, în consum (care scade), în investiții (care scad și ele) în angajamentul electoral (oamenii nu se mai duc să voteze).
Sondajul a fost realizat telefonic, pe un eșantion de 3.000 de persoane. Marja de eoare este de +/-2%.
Acesta este, de altfel cea mai amplă anchetă socială din acest an.
Următoarea temă de anchetă este intenția de vot.
În postările din ultimele ore de pe rețelele sociale, Trump a afirmat fără dovezi că au existat fraude pe scară largă în jurul votului pentru Proposition 50 din California, o inițiativă condusă de democrați pentru a schimba harta congresului statului ca răspuns la redistribuirea circumscripțiilor electorale condusă de republicani în Texas. El a insultat, de asemenea, alegătorii evrei care l-au susținut pe Zohran Mamdani în New York City și a afirmat că costurile energiei și criminalitatea vor crește dacă candidații democrați la funcția de guvernator vor câștiga în New Jersey și Virginia.
„Votul neconstituțional privind redistribuirea circumscripțiilor electorale din California este o ÎNȘELĂTORIE GIGANTICĂ, întrucât întregul proces, în special votul în sine, este TRUCAT”, a scris Trump despre Propunerea 50, susținând că sistemul este supus unei „anchete juridice și penale foarte serioase”.
Funcționarii electorali din California au declarat pentru Washigton Post că afirmațiile Casei Albe sunt „nefondate”, iar guvernatorul Californiei, Gavin Newsom (Democrat), a calificat comentariul lui Trump drept „delirul unui bătrân care știe că este pe cale să PIARDĂ”. Măsura electorală a fost declarată adoptată la scurt timp după închiderea urnelor.
Cele patru alegeri vizate de Trump pe rețelele de socializare s-au încheiat cu o victorie clară a democraților, prima lovitură politică majoră pentru președinte de când a revenit la Casa Albă anul trecut. Democrații Abigail Spanberger și Mikie Sherrill au câștigat funcțiile de guvernatori în Virginia și New Jersey. Ca semn al puterii democraților, Jay Jones a fost ales următorul procuror general al Virginiei, în ciuda unui scandal legat de mesaje text violente pe care le-a trimis cu ani în urmă. Iar Mamdani a câștigat cursa pentru primăria New York-ului, cu o prezență la vot nemaiîntâlnită din 1969.
Cum explică Trump rezultatele din alegeriTrump, a reacționat din nou la rezultate pe Truth Social, a afirmat că sondajele privind motivele votanților au arătat că candidații republicani au pierdut pentru că el nu era pe buletinul de vot și pentru că guvernul era închis.
„TRUMP NU ERA PE BULETINUL DE VOT, IAR ÎNCHIDEREA GUVERNULUI AU FOST CELE DOUĂ MOTIVE PENTRU CARE REPUBLICANII AU PIERDUT ALEGERILE DIN ACEASTĂ SEARĂ”, potrivit sondajelor, a postat Trump pe Truth Social.
El a continuat pe rețelele de socializare și le-a cerut republicanilor din Congres să se concentreze pe reforma electorală.
„Adoptați reforma electorală, identificarea alegătorilor, fără vot prin corespondență. Salvați Curtea Supremă de „înghesuire”, fără adăugarea a două state etc. PUNEȚI CAPĂT OBSTRUCCIONĂRII!!!” a scris el.
În ciuda interpretării lui Trump asupra pierderilor, republicanii ar trebui să considere rezultatele ca un „semn de avertizare” din cauza marjelor de victorie ale democraților și a indicației privind opinia alegătorilor cu privire la economie, a declarat pentru WP, Marc Short, care a fost șef de cabinet al vicepreședintelui Mike Pence. Sondajele la ieșirea de la urne au arătat că alegătorii erau cei mai îngrijorați de economie, o problemă care nu cu mult timp în urmă l-a propulsat pe Trump către victorie.
„A fost exercitată o cale extraordinară de atac, o cale extraordinară de atac a recursului în casațiecare poate viza hotărâri definitive. Asta ca să se înțeleagă puțin referitor la ceea ce dumneavostră ați menționat că exista o hotărâre definitivă. Această cale extraordinară de atac nu prevedea până la decizia a Curții Constituționale 50 din 2025 posibilitatea ca și inculpatul să se plângă de faptul că nu i s-a încetat, în mod greșit, nu i s-a încetat procesul penal pentru că intervenise prescripția. Putea doar segmentul public, adică Ministerul Public, să invoce faptul că în mod greșit s-a încetat procesul. Vreau să vă explic care e contextul strict juridic al demersurilor. Repet, nu le comentez substanța pentru că nu o cunosc. Este o instanță de judecată și în substanța asta nu pot să o comentez”, a spus Radu Marinescu la Digi24.
Există legatură între decizie și pensiile speciale?Întrebat dacă este o coincidență faptul că această decizie vine și în contextul scandalului legat de pensiile speciale, ministrul a spus: „Eu prefer să cred și să consider că nu există niciun fel de legătură între aceste două coordonate. Însă pot să spun următorul lucru revenind la ceea ce declarasem inițial în intervenția mea, și anume că trebuie să tragem niște concluzii. Și aceste concluzii sunt următoarele. Trebuie să aplicăm legea cu responsabilitate. Trebuie să fim foarte atenți la modul în care soluționăm un contencios juridic, mai ales unul care este sensibil. Trebuie să avem grijă atunci când legiferăm pentru a evita eventuale ipoteze de neconstituționalitate care pot să apară la foarte mult timp chiar după ce legea a fost adoptată și în acest sens avem o responsabilitate comună ca să organizăm atât norma, editarea normei, cât și aplicarea ei într-un mod cât mai responsabil”.
Întrebat, de asemenea, dacă situația este regretabilă, Marinescu a spus: „Da, categoric este regretabilă”. Întrebat din cauza cui,el a spus: „Eu nu pot să vă fac acum o acuzație față de o componentă sau alta a segmentului public, eu pot să pledez pentru responsabilitate”.
„Dacă legea impune să se recupereze aceste prejudicii, trebuie categoric să fie recuperate”, a mai spus Radu Marinescu.
Instața este obligată să aplice legea„Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, a explicat Victor Alistar, conform unui comunicat de marți al ICCJ.
Blocajul guvernamental din SUA a devenit, miercuri, cel mai lung din istorie, depășind pragul de 36 de zile, deoarece senatorii republicani și democrați au rămas în dezacord în privința reluării finanțării departamentelor federale închise, scrie The Guardian.
Recordul anterior a fost de 35 de zile, în timpul primului mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, când legislația privind finanțarea guvernului a fost blocată din cauza insistenței sale de a include fonduri pentru construirea unui zid de-a lungul frontierei cu Mexicul.
Blocajul guvernamental din SUA a început la 1 octombrie 2025, după ce senatorii democrați au refuzat să voteze un proiect de lege privind finanțarea guvernului, cu excepția cazului în care se prevedea și o prelungire a creditelor fiscale din vremea mandatului lui Joe Biden, care reduc costurile pentru planurile de sănătate achiziționate prin intermediul burselor Affordable Care Act (ACA).
De la începutul blocajului guvernamental, aproximativ 700.000 de angajați federali au fost concediați temporar, iar alt aproximativ același număr a fost rugat să continue să lucreze, fără a primi salarii până când nu se va autoriza o nouă finanțare.
La jumătatea lunii octombrie, Trump a anunțat că va ordona ca personalul militar american să fie plătit cu salariile obișnuite, folosind fondurile necheltuite ale Pentagonului pentru cercetare și dezvoltare.
Biroul bugetar al Congresului estimează că blocajul guvernamental va costa economia SUA până la 14 miliarde de dolari din PIB, în funcție de cât timp va continua.
Zi neagră pentru Telefónica, firma care vrea să cumpere operatorul român Digi. Acțiunile companiei de telecomunicații s-au prăbușit cu 13,12% la bursă – a treia cea mai mare scădere din istoria sa și cea mai puternică din ultimii cinci ani – după publicarea rezultatelor pentru primele nouă luni ale anului și a noului plan strategic, scrie El Pais.
Tăierea dividendului, care va fi redus la jumătate anul viitor, și prognozele negative au cântărit mai greu decât schimbarea de direcție anunțată de noua conducere. Piața anticipa deja vești proaste: acțiunile scădeau de cinci sesiuni consecutive, iar vinerea trecută se vehiculau deja planurile companiei de a reduce la jumătate plata către acționari.
Rezultatele au fost mai slabe chiar și decât cele mai pesimiste estimări, până la punctul în care titlurile au intrat în subasta de volatilidad — mecanism automat folosit de bursă pentru a stabiliza acțiunile când dezechilibrul dintre cerere și ofertă este excesiv.
Compania a pierdut 3 miliarde de euro din capitalizarea bursieră (rămânând la 21,3 miliarde), o scădere depășită doar de două momente din istoria sa: ziua de după referendumul Brexit din 2016 și cea din timpul pandemiei din 2020. În doar o săptămână, valoarea companiei s-a redus cu 18%, deși indicele Ibex a crescut cu 37% în 2025.
Prezentarea planului a stârnit mari îndoieli în rândul analiștilor privind direcția companiei. „Punctul principal este că fluxul de numerar liber pentru 2025 este cu 20% sub consens, iar estimarea pentru 2026 a fost de asemenea redusă”, explică analiștii de la BNP. JP Morgan notează: „Fluxul de numerar liber a fost mult sub așteptări, iar reducerea previziunilor este semnificativă […] Ținta implicită de 3,2 miliarde euro pentru 2028 este cu 20% sub estimări.” Morgan Stanley atrage atenția că obiectivul de îndatorare pentru 2028 implică „un nivel de datorie mai ridicat decât cel anticipat, mai ales având în vedere tăierea dividendului”.
Situația companiei se complicăSituația companiei este extrem de complicată: trebuie să mențină stabilitatea financiară, deși datoria sa depășește de două ori valoarea bursieră, și să găsească perspective de creștere care ar putea presupune o fuziune sau o achiziție. Totodată, trebuie să gestioneze nemulțumirea acționarilor obișnuiți cu dividende generoase.
Aceștia vor suporta efectele noului plan strategic impus de președintele Marc Murtra, care anunțase deja în aprilie o „disciplină financiară de fier”. Compania va menține dividendele de 0,30 euro pentru rezultatele din 2025, dar le va reduce la 0,15 euro după 2026 — o scădere de 50%. În continuare, plata va reprezenta între 40% și 60% din fluxul de numerar liber.
Telefónica a reafirmat că își propune să păstreze ratingul de investiție, aflat în prezent la un pas de pierdere pentru Moody’s și S&P și la două trepte pentru Fitch. Compania intenționează să reducă raportul datorie/EBITDA de la 2,9 la 2,5 până în 2028. „Politica de dividende este o parte esențială a strategiei”, menționează compania, care precizează însă că aceasta „va depinde de fluxurile de numerar”.
Țintă de îndatorare peste așteptăriDividendul actual nu era sustenabil: în 2024, Telefónica a plătit 1,887 miliarde euro, în timp ce profitul nu a atins 1,8 miliarde. Randamentul dividendului este de 8% (și datorită scăderii prețului acțiunii), dar după plata complementară din februarie va coborî la 4%. Totuși, compania a evitat o majorare de capital, deși unele firme de analiză o considerau necesară — BNP Paribas o estima la 10 miliarde euro într-un raport neobișnuit de critic.
„Ținta de îndatorare este peste așteptări, iar tăierea dividendului e mai dură decât se anticipa”, comentează Renta 4. „Pentru 2027, ținând cont de fluxul din 2026, de creșterea estimată și de un payout de 50%, dividendul ar fi de 0,27 euro, ușor sub nivelul actual.
Reducerea plăților către acționari este o constantă pentru companie, prinsă de peste un deceniu între o datorie uriașă și angajamente greu de susținut. Sosirea lui Murtra amintește de cea a lui Álvarez-Pallete, care în 2016 a fost nevoit să taie dividendul moștenit de la César Alierta cu 47%, de la 0,74 la 0,40 euro, apoi la 0,30, iar în 2026 va fi 0,15 euro.
Tăierea totală a dividendului față de nivelurile de atunci va fi de aproape 80%. Evoluția acțiunilor nu este însă mai bună: de la maximele din 2000, acestea au pierdut 85% din valoare, iar compania, care în 2007 valora 111 miliarde de euro, nu mai depășește astăzi 22 de miliarde și a ieșit din top 5 al indicelui Ibex.
Telefónica vrea să preia Digi?Presa spaniolă titra recent că Telefónica evaluează posibilitatea de a prelua grupul Digi Communications NV, într-o tranzacţie estimată la aproximativ 3,8 miliarde de euro, care ar putea schimba semnificativ echilibrul pieţei telecom din Europa, potrivit publicaţiilor spaniole MundoPlus şi el Economista.
Sursele citate afirmă că integrarea operatorului român ar putea ajuta Telefónica să îşi recâştige poziţia de lider pe piaţa internă, pierdută după fuziunea Orange–MásMóvil, şi să-şi extindă prezenţa în afara Spaniei. În cazul unei achiziţii, grupul spaniol ar trece de la operaţiuni directe în trei ţări – Spania, Germania şi Regatul Unit – la o prezenţă în până la şapte pieţe europene.
În Spania, Digi a devenit în ultimii ani un concurent redutabil, cu 9,6 milioane de clienţi şi o creştere anuală de peste 20%, fapt ce o transformă într-o ţintă strategică pentru Telefónica. Preluarea ar elimina principalul rival pe segmentul low-cost şi ar permite grupului spaniol să controleze o companie care, în prezent, utilizează în numeroase regiuni propria infrastructură Movistar.
