Victor a fost unul unul din promotorii de IT&C, fiind consultant “în ale Internetului şi chestii adiacente”, după cum îi plăcea să spună, coordonând propriile proiecte online şi campanii social media şi totodată oferind consultanţă în proiecte şi iniţiative antreprenoriale.
În 2007-2008, Victor Kapra a fost new media content manager la Publimedia, compania de publishing a grupului MediaPro, iar anterior a lucrat ca desk editor la Mediafax, redactor-şef adjunct la Ziarul Financiar, redactor-şef al go4it!
Până la capăt, Victor a rămas un influencer de mare calitate în IT, și nu numai.
Ilie Bolojan a fost întrebat ce părere are, în calitate de premier, de dezbaterea publică din aceste zile referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea contul pe rețelele sociale.
„E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune”, spune Ilie Bolojan.
Premierul crede că cel mai important lucru este să fie luate măsuri de prevenție, de educare, de a discuta, de a reglementa, ca părinți, accesul.
„Mi-e greu să cred că am putea să venim cu astfel de interdicții, pentru că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”, a explicat Ilie Bolojan.
Copiii lui Kelemen au reguli stricteCopiii lui Kelemen Hunor, de exemplu, nu au acces la social media înainte de vârsta de 14 ani: „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a explicat liderul UDMR, la Digi 24.
Liderul UDMR spune că familia a decis să amâne cât mai mult accesul copiilor la platforme sociale, precum Facebook, chiar dacă presiunea este mare în mediul școlar.
„Am discutat în familie și am spus că până la 14 ani, poate chiar până la 15 ani, ar fi bine să nu aibă Facebook sau acces la social media. Există o presiune în școală, dar un copil la acea vârstă nu știe să facă diferența între ce e bine și ce e mai puțin bine. Dependența se formează foarte repede”, a explicat el.
Kelemen recunoaște că accesul la tabletă poate deschide, teoretic, drumul către rețelele sociale, însă consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin interdicții tehnice: „Sigur că pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare. Dar nu cred că se poate opri asta doar prin măsuri de interzicere. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor cu tehnologia, așa că discuția și educația sunt esențiale”.
Întrebat dacă susține o reglementare națională sau europeană privind accesul copiilor la rețelele de socializare, liderul UDMR a explicat că o astfel de măsură, de una singură, nu este suficientă: „Trebuie o reglementare, sigur, dar dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, nu vei rezolva nimic doar prin interdicții. Intenția este bună, dar nu este suficientă”.
În opinia sa, dincolo de orice reglementare, rolul familiei și al școlii este decisiv, iar simpla impunere a unor interdicții nu este suficientă. El a amintit că autoritățile nu reușesc nici măcar să limiteze răspândirea conținuturilor false pe rețelele de socializare, care au efecte vizibile asupra societății: „Școala și familia sunt absolut necesare. Nu suntem în stare nici măcar să oprim pe social media conținuturile false, care nu au legătură cu realitatea, și vedem ce efecte au în societate”.
El a răspuns că această apreciere trebuie făcută de alții, nu de el însuși, și că cetățenii și specialiștii în actul guvernării pot evalua acest lucru.
Întrebat dacă se consideră un premier puternic sau mai puțin puternic, Ilie Bolojan a răspuns: „Asta trebuie să aprecieze, să vă spun, alții. Cred că e bine să nu ne apucăm să ne dăm noi calificative. Cetățenii noștri și cei care sunt specializați în actul guvernării pot să facă apreciere în acest sens”.
Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spunea că Ilie Bolojan este „un om dur”, care guvernează țara în aceeași manieră în care a administrat Oradea.
.
Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că țintele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și Guvernul își propune să reducă inflația la finalul anului la 4%.
„Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul.
Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, de absorția de fonduri europene.
Prioritățile anului 2026„Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorția de fonduri europene. Pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”; spune Bolojan.
Reforma administrațieiPremierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare.
De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet.
„Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în așa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrația locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului cu salariul. Și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Relansarea economicăPremierul a votbit și de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparență decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali.
„Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.
Liberalizarea pieței gazului„Plafonarea administrativă a prețului la gaz: trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de puseul de inflație. Fiind un an greu, e normal să luăm aceste măsuri, pentru că din 2027 România va avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră.
Asta înseamnă că în 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare. Propunem deci ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri”, a declarat Bolojan.
Bolojan, avertisment pentru CCR: „Probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor”Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, unde șeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbției fondurilor europene vizează pensiile magistraților. Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de aproape 230 de milioane de euro”.
Bolojan a invocat discuțiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive.
„Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul.
Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanțărilor europene condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reținută.
Bolojan, despre raportul Congresului SUA: Nu este un raport despre RomâniaPremierul Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a spus, miercuri, că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, în privința raportului Congresului SUA, respectiv că nu este un raport despre România, ci unul despre libertatea de exprimare.
Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024.
„În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul.
Bolojan, despre concediile medicale: România a plătit 6 mld. lei anul trecut, 8% din bugetul CNASPremierul Ilie Bolojan spune că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.
Bolojan: „Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, finanțăm performanța în universitățiPremierul Ilie Bolojan a negat existența unor tăieri bugetare în învățământul preuniversitar și a anunțat măsuri pentru accelerarea investițiilor în școli.
Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, premierul Ilie Bolojan a început prin a respinge speculațiile privind eventuale tăieri de fonduri. Acesta a precizat că prioritatea actuală este deblocarea plăților pentru investiții.
„La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nicio bază reală. (…) Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan îi răspunde lui Kelemen, în discuția despre impozitePremierul Ilie Bolojan îi răspunde lui Kelemen Hunor: „Primăriile pot crește impozitele, dar nu pot să le scadă. Vom analiza o corecție legislativă”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că legislația actuală permite primăriilor să crească impozitele pe proprietate peste nivelul minim, dar nu le permite să le scadă. El a anunțat că va analiza posibilitatea unei corecții legislative pentru ca primăriile să poată reduce taxele la nivelul minim, dacă doresc.
Referitor la propunerea UDMR de a reduce impozitele pe proprietate cu 50%, premierul Ilie Bolojan a spus: „Am văzut această propunere în spațiu public făcută de domnul Kelemen Hunor și am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare”.
Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, premierul Ilie Bolojan a început prin a respinge speculațiile privind eventuale tăieri de fonduri. Acesta a precizat că prioritatea actuală este deblocarea plăților pentru investiții.
„La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nicio bază reală. (…) Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Date publice transparenteÎn ceea ce privește învățământul superior, premierul a punctat necesitatea creșterii calității sistemului și a adaptării acestuia la realitatea economică, propunând o transparență totală a rezultatelor obținute de studenți.
„Cred că pentru toți tinerii din România ar fi bine să avem niște date publice transparente, legate de câți absolvenți, de exemplu, ai facultăților de medicină iau rezidențiatul, un procent pe facultăți, pe universități. (…) În condițiile în care ar fi niște date transparente cu privire la trasabilitatea absolvenților, putem să urmărim în ce domenii lucrează în anii următori, dacă domeniul unde vrei să te înscrii are adresabilitate în economie sau nu”, a explicat șeful Guvernului.
Finanțarea în funcție de performanțăBolojan a concluzionat că direcția de dezvoltare trebuie să includă o schimbare a modului în care statul alocă banii către universități.
„Măsuri de creștere a calității, poate finanțarea și în funcție de performanță, nu doar de numărul de studenți, ar putea să aducă schimbări bune în anii următori, nu de pe o zi pe alta, în sistemul de învățământ românesc. (…) Trebuie să facem asta crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație”, a încheiat premierul.
Întrebat despre numirea unui nou ministru al Educației, Ilie Bolojan a precizat că este „săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru”.
Ryan Wesley Routh, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat de judecătoarea federală Aileen Cannon, la Fort Pierce. Procurorii ceruseră o pedeapsă pe viață, invocând gravitatea faptelor și lipsa de remușcări a inculpatului, în timp ce apărarea solicitase o pedeapsă totală de 27 de ani.
Potrivit anchetatorilor și probelor prezentate în instanță, incidentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, la Trump International Golf Club din West Palm Beach. Un agent al Serviciului Secret, aflat într-o misiune de securizare a perimetrului înainte ca Trump să ajungă în zonă, a observat țeava unei arme ieșind din vegetație și a tras în direcția suspectului. Routh a fugit fără să apuce să tragă, dar a fost arestat ulterior în apropiere, după un control în trafic.
La locul în care se ascunsese, anchetatorii au recuperat o armă semiautomată de tip SKS, echipată cu lunetă și încărcător mărit, precum și alte obiecte, inclusiv plăci de protecție balistică găsite în bagaje atârnate de gardul terenului.
Documentele judiciare au arătat, de asemenea, că în vehiculul lui Routh a fost găsită o listă scrisă de mână cu date și locuri unde Trump urma să apară în perioada august–octombrie 2024, iar procurorii au menționat și existența unei note în care suspectul descria episodul drept „o tentativă de asasinat”.
Comportament bizarMai multe relatări din instanță consemnează că Routh a depus cereri și texte considerate bizare, inclusiv o „provocare” adresată lui Trump la o partidă de golf, precum și referiri la Adolf Hitler și președintele rus Vladimir Putin în timpul unor intervenții în sala de judecată.
După citirea verdictului de vinovăție, inculpatul a încercat să se rănească în zona gâtului cu un pix, înainte de a fi imobilizat și scos rapid din sală de către agenții federali.
Procurorul principal al cazului, John Shipley, a susținut că probele au arătat „cât de aproape” a fost suspectul de a-și duce planul la capăt și că intervenția Serviciului Secret a împiedicat un deznodământ fatal.
Tentativa din Florida a fost al doilea atac asupra lui Trump în 2024, după împușcăturile din 13 iulie, la un miting electoral din Butler, Pennsylvania, când un trăgător a deschis focul, rănindu-l pe Trump la ureche și ucigând un participant; atacatorul, identificat ulterior drept Thomas Matthew Crooks, a fost împușcat mortal la fața locului.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, bugetele pe sănătate sunt niște bugete foarte mari care au crescut an de an și toate tratamentele pe care România trebuie să le asigure au o componentă care se ridică la aproximativ 25 de miliarde din acest buget.
„Ca atare, pentru că această sumă pentru concediile medicale ar putea rămâne în sistem, dar nu pentru concedii, ci pentru a acoperi costul medicamentelor și al servicilor dacă vă aduceți aminte, anul trecut am luat o primă măsură prin care constatând o anumită repetitivitate a unor concedii medicale și știind din toate analizele statisticice că în anumite perioade concediile ies din orice date normale acordându-se din păcate de multe ori destul de ușor am adoptat un prim pachet. Asta a făcut să avem economii de aproximativ 50 de milioane lunar, ceea ce înseamnă extrapolat la un an de zile aproximativ 10% din această sumă”, mai spune Bolojan.
Premierul a mai spus că Ministerul Sănătății și Casa de Sănătate au venit cu propunerea de a suplimenta bugetele pe anumite servicii, de exemplu pentru tratamentele din ambulatoriu.
„În afara sumelor care le-au fost alocate, în așa fel încât, pentru a reduce cheltuielile de sănătate, să rezolve problemele medicale ale pacienților nu prin internare în spital, ceea ce înseamnă costuri mai mari, ci prin internare în ambulatoriu. Aici a fost vorba de aproximativ 1 miliard de lei care a trebuit aloca suplimentar. În aceste condiții, discuția pe care am avut-o a fost să facem economii în zona de concedii medicale și așa cum și alte țări au această măsură, care nu este o măsură de a penaliza un pacient sau un bolnav real, ci este o măsură pentru a descuraja concediile medicale și a gestiona banii economisiți, tot în sistemul de sănătate, pentru a acoperi prețul acestor medicamente, care pentru tratamentele, de exemplu, cele oncologice sunt foarte scumpe și sunt asigurate în aceste condiții de statul român. Acestea au fost logicile pentru care am adoptat în guvern, la propunerea Ministerii Sănătății și a Casei de Sănătate, aceste măsuri”, a explicat premierul.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
Procurorii consideră că trebuie modificată legislația penală și procesual penală, dar și legile Justiției. Propunerile au fost strânse după ce procurorii au discutat subiectele în adunările lor generale iar, ulterior, Secția de procurori din CSM a constatat că există unanimitate pentru propunerile de modificări legislative, astfel încât să fie îmbunătățită organizarea și funcționarea sistemului judiciar iar dosarele penale să fie soluționate într-un termen rezonabil.
Sinteza a fost trimisă la ministrul Justiției, Radu Marinescu, către comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului, dar și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care a fost înființat la Guvern de premierul Bolojan.
În materialul sinteză de 10 pagini, procurorii propun următoarele:
Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.
S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.
Secția pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare și durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăși durata mandatelor factorilor politici implicați în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Președintelui României).
În forma actuală, legea permite ministrului justiției să propună numirea nu doar a procurorului general și a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv a adjuncților acestora, ci și a procurorilor-șefi secție din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Această reglementare extinde în mod nejustificat influența factorului politic asupra funcțiilor cheie din Ministerul Public, afectând independența operațională a acestuia. Procurorii-șefi secție exercită atribuții esențiale în structurarea și orientarea activității penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerință excesivă în sistemul de justiție.
Mai mult, avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce golește de conținut rolul constituțional al Consiliului ca garant al independenței justiției. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenția ministrului doar la funcțiile de vârf – procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT, respectiv adjuncții acestora – condiționată de un aviz conform al Secției pentru procurori, iar celelalte funcții să fie ocupate prin concurs organizat de Secția pentru procurori.
De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.
Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.
Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă.
Promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanței supreme și la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecție, având ca obiect atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și rezolvarea de spețe practice.
Examenul scris reprezintă singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.
Promovarea prin examen scris are, totodată, un efect pozitiv major asupra formării profesionale continue a magistraților, constituind un instrument real de creștere a calității actului de justiție. Posibilitatea înscrierii periodice la examen determină judecătorii și procurorii să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze doctrina și jurisprudența recentă și să mențină un nivel ridicat de pregătire profesională.
Propunerile formulate urmăresc reîntoarcerea la componența colegiilor de conducere anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 304/2022, astfel cum erau prevăzute de art. 49 din Legea nr. 304/2004. Dispozițiile introduse prin Legea nr. 304/2022 privind componența colegiilor de conducere au condus la o concentrare excesivă a deciziei la nivelul conducerii instanței sau parchetului, în special în cazul instanțele judecătorești unde colegiul de conducere are atribuții esențiale de organizare și funcționare. În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective. S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative.
S-a apreciat că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.
Propunerea vizează modificarea competenței de a dispune delegarea magistraților în favoarea Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.
Limitarea posibilității de detașare a magistraților doar la instanțe, la parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii/Școlii Naționale de Grefieri, corelativ cu crearea condițiilor de ocupare a funcțiilor din cadrul instituțiilor din justiție, altele decât instanțele și parchetele, preponderent cu personal asimilat.
S-a apreciat că se impune revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutului Național al Magistraturii să fie de doi ani.
În cadrul adunărilor generale s-a arătat că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.
S-a apreciat că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune introducerea unei dispoziții în Legea nr. 303/2022 prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare
În cadrul adunărilor generale s-a solicitat însușirea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la răspunderea disciplinară a magistraților în sensul reglementării caracterului definitiv al hotărârilor secțiilor în cazul în care acestea resping acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător sau procuror
În ceea ce privește gestionarea volumului mare de activitate cu consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor penale ei propun următoarele:
a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos).
b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.
c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.
d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.
Procurorii var să fie eliminată și camera preliminară – pe care nu o consideră eficientă și vor să fie reglementat expres principiul tempus regit actum – în sensul ca deciziile CCR, respectiv cele ale ÎCCJ care produc efecte erga ones să nu aducă atingere actelor procedurale întocmite anterior publicării deciziilor.
Secția de procurori din CSM vrea să nu mai poată fi atacată soluția de clasare din două etape, doresc să poată dispună măsuri de siguranță a confiscării extinse și insistă ca organele de cercetare penală din cadrul DGA să poată să intre în dosare penale.
Procurorii nu mai doresc nici ca expertiza să fie obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, vor să modifice dispozițiile referitoare la renunțarea la urmărire penală și doresc să limiteze posibilitatea de a se invoca nulitatea relativă.
Reglementarea momentului de la care curge termenul de prescripție – reprezintă o altă propunere a procurorilor CSM. Ei cer o intervenție legislativă astfel încât să se introducă o nouă prevedere în Codul penal – în sensul ca infracțiunile pentru care sunt prevăzute modalități alternative ale elementului material reprezintă o forma a unității de infracțiune cu durata in timp pentru care termenul de prescripție se calculează de la data comiterii ultimei modalități alternative prevăzute de legea.
„Cu titlu exemplificativ, în materia infracțiunilor de corupție, epuizarea infracțiunii ar urma să fie stabilită la momentul ultimei primiri sau remiteri a folosului necuvenit, indiferent de numărul actelor de executare (tranșelor) ori de modalitatea alternativă de realizare a elementului material”, arată CSM.
Kelemen Hunor a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan despre posibilitatea revenirii asupra noilor taxe locale prin ordonanță de urgență. Premierul nu a refuzat, dar a cerut timp pentru analiză. Corecția este un semn de înțelepciune, nu de slăbiciune, susține Kelemen.
Liderul UDMR afirmă că în ședințele de coaliție nu au fost discutate detaliile tehnice ale noilor taxe locale, ci doar direcția politică.
Întrebat dacă știa care va fi impactul creșterii taxelor, Kelemen a răspuns: „Nu am intrat în toate detaliile tehnice, fiindcă în coaliție, direcția politică, deciziile politice sunt discutate și apoi cei care trebuie să pună în aplicare deciziile politice se ocupă de partea tehnică”.
Întrebat dacă nu au existat probleme de comunicare în interiorul guvernului, unde UDMR are miniștri, Kelemen Hunor a explicat: „Trebuie să înțelegeți cum funcționează un guvern. Taxele sunt făcute de Ministerul de Finanțe. Nu sunt făcute de Ministrul Culturii. Nu sunt făcute de Ministrul Dezvoltării”.
„Trebuie să ai curajul să corectezi greșeala”Referitor la necesitatea corectării impozitelor, liderul UDMR a declarat: „Politic, când vezi că ai o problemă, trebuie să ai puterea de a corecta acea problemă dacă ai greșit. Nimeni nu are doar decizii perfecte. Nici premierul, nici ministrul, nici președintele, nimeni. Și dacă ai văzut că există o problemă în societate, în politic trebuie să ai puterea, curajul de a corecta acea greșeală”.
„Nu e vorba de un semnal de slăbiciune, ci un semnal de înțelepciune, de responsabilitate, de maturitate”, a adăugat Kelemen Hunor.
Ce i-a spus premierul BolojanÎntrebat dacă premierul Bolojan l-a anunțat despre vreo decizie, Kelemen Hunor a răspuns: „Am discutat cu premierul Bolojan în cursul zilei de azi și nu a refuzat, nu a spus nu. A zis <să-mi lași un pic de timp să facem o analiză cu cei de la finanțe>. Să vedem cum putem reveni asupra acestor decizii. Și nu se poate altfel decât printr-o ordonanță de urgență”.
„A fost premierul deschis, m-a ascultat, am adus toate argumentele posibile și imposibile și a zis că are nevoie de un pic de timp să analizeze această situație. Deci atâta pot să vă spun în acest moment că am constatat că există o deschidere”, a precizat liderul UDMR.
Ruptura coalițieiÎntrebat dacă lipsa corectării ar putea duce la ruptură în coaliție, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu, asta este problema. Deci asta trebuie analizat de alții, nu de mine. Deci eu, în acest moment, văd o problemă în societate și ca om politic care mă simt responsabil față de fiecare cetățean, de fiecare om, încerc să caut o soluție”.
„Avem timp. Săptămâna viitoare se poate da o ordonanță de urgență sau peste două săptămâni, că bugetele nu sunt aprobate. Bugetul național nu e aprobat, bugetele locale, sigur, vor fi aprobate după aprobarea bugetului național. Deci mai e timp de a ajunge la o corecție necesară”, a spus Kelemen.
„Certurile în coaliție sunt o tradiție românească”Întrebat cum descrie atmosfera din coaliție, Kelemen Hunor a răspuns: „Exact așa cum văd eu toate coalițiile din 97. Nu e nicio diferență. Vă dați seama că sunt patru formațiuni politice și grupul minorităților naționale într-o coaliție. Există viziuni diferite despre România, despre viitorul României. Toate sunt legitime. Unanimități nu vor exista”.
„E o tradiție românească. Deci în România așa se guvernează, că e bine, că e rău, e o altă discuție, dar să nu facem că până acum totul a mers perfect din 90, și acum, brusc în 2025, această coaliție nu se înțelege sau există certuri”, a adăugat liderul UDMR.
Bolojan „nu are o treabă ușoară”Întrebat cum îl vede pe Ilie Bolojan în rolul de premier, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu are o treabă ușoară”.
Referitor la speculațiile despre schimbarea lui Ilie Bolojan, Kelemen Hunor a spus: „Eu nu merg după zvonuri și după ce se spune pe la colțuri. Nu este treaba mea. Nu m-am specializat nici în PNL, nici în PSD. Nu am competențe să discut eu ce e în partide. Nu sunt tătucul coaliției”.
Întrebat dacă se teme guvernul de o moțiune de cenzură, liderul UDMR a răspuns: „Nu. Deci au fost încercări, de câteva ori vor mai fi și în această sesiune. Nu”.
