Сборщик RSS-лент

Traseul operațiunii care a dus la sabotarea Nord Stream 1 și 2, de la conceperea planului până la identificarea autorilor, a fost reconstituit de jurnalistul macedonean Bojan Pancevski în volumul The Nord Stream Conspiracy, după ce a discutat cu oficiali germani implicați în anchetă, cu ucraineni care au participat la operațiune și cu reprezentanți ai mai multor servicii europene de informații. The Baltic Sentinel a prezentat principalele dezvăluiri din investigație.

Sabotajul Nord Stream

În dimineața zilei de 26 septembrie 2022, mai multe explozii subacvatice au avariat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia către Germania și, de acolo, către piața europeană, prin Marea Baltică.

Imaginile cu uriașele suprafețe de apă răscolite de gazul care ieșea din conducte au făcut înconjurul lumii. Europa se afla deja în plină criză energetică, la șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina, iar exploziile au fost urmate de acuzații și ipoteze contradictorii privind autorii sabotajului.

Ucraina: „Un atac terorist planificat de Rusia”

De la Kiev, răspunsul a venit repede. Președinția Ucrainei, prin vocea consilierului Mihailo Podoliak, a pus exploziile pe seama Moscovei. Incidentul a fost descris drept un „atac terorist planificat de Rusia” și un act de agresiune împotriva Uniunii Europene. Oficialul ucrainean susținea că Rusia urmărea să destabilizeze economia europeană și să provoace panică înaintea iernii.

Ucraina a continuat să respingă și în anii următori orice implicare. Chiar și în iulie 2026, după ce ancheta germană ajunsese deja la militarii ucraineni, Parchetul General al Ucrainei susținea că nu identificase dovezi privind implicarea statului ucrainean, a instituțiilor sau a oficialilor săi.

Între timp însă, anchetatorii germani au reconstruit povestea, cu totul diferită.

Patru ani mai târziu, procurorii germani indică Ucraina

Pentru implicarea în sabotarea Nord Stream, la 30 iunie 2026, procurorii federali germani l-au trimis în judecată pe Serhii Kuznietsov, ofițer al armatei ucrainene. Rechizitoriul indică însă că în spatele operațiunii s-au aflat autorități de stat din Ucraina.

Potrivit procurorilor germani, scopul operațiunii ar fi fost distrugerea Nord Stream 1 și Nord Stream 2, pentru oprirea definitivă a transportului de gaze prin conducte și împiedicarea Rusiei să folosească veniturile obținute din vânzarea acestora pentru finanțarea războiului.

Serhii Kuznietsov este acuzat că a condus echipa de sabotaj. A fost arestat în Italia în august 2025, extrădat în Germania în noiembrie și de atunci se află în arest preventiv.

Deși a negat acuzațiile, instanța din Hamburg a decis că există suficiente probe pentru ca dosarul să ajungă în fața judecătorilor. Kuznietsov va fi judecat pentru sabotaj și crimă de război, deoarece gazoductele Nord Stream erau obiective civile și, prin urmare, nu puteau constitui ținte militare. Procesul va începe la 14 octombrie 2026.

Un alt membru al echipei care a amplasat explozibilii pe conducte, scafandrul ucrainean Volodimir Zhuravlov, a fost arestat în august 2026, în Croația, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania.

Operațiunea „Diameter”

Ideea atacării conductelor submarine nu era nouă. Apăruse în Ucraina încă din 2017, dar fusese abandonată pentru că o asemenea misiune părea prea complicată și prea costisitoare.

În primăvara lui 2022, însă, după bătălia pentru Kiev, doi ofițeri ucraineni au întocmit o listă cu obiective ale infrastructurii economice ruse care puteau fi atacate. Pe ea se aflau podul Kerci, care leagă Rusia de peninsula Crimeea anexată, conducte petroliere, porturi, petroliere, Nord Stream și TurkStream, gazoductul care transportă gaze rusești spre Turcia prin Marea Neagră.

Planul de sabotare a gazoductelor a inclus inițial atât Nord Stream, cât și TurkStream și a primit numele „Operațiunea Diameter”. Numele venea de la un desen făcut de unul dintre ofițeri: secțiunea unei conducte, reprezentată printr-un cerc traversat de o linie dreaptă – diametrul.

Șapte oameni, un iaht și explozibili ascunși în butelii

Echipa aleasă pentru sabotarea Nord Stream era formată din șapte persoane. Printre ei, scafandri cu experiență, un marinar, un specialist în explozibili și militari ucraineni. Pentru a-și ascunde identitatea, membrii echipei foloseau nume de cod precum „The Captain”, „The Iceman”, „Freya”, „Smiley” sau „The Skipper”.

Planul era surprinzător de simplu pentru o operațiune care viza o infrastructură construită cu miliarde de dolari: o ambarcațiune civilă, o echipă mică și scafandri care să coboare până la conductele aflate pe fundul mării.

Dispozitivele explozive au fost concepute cu ajutorul unui inginer ucrainean, căruia echipa îi spunea „Grandpa”. Pentru ca încărcăturile să poată fi transportate fără să atragă atenția, explozibilul militar a fost introdus în recipiente asemănătoare buteliilor de scufundare.

Echipa s-a antrenat aproximativ două săptămâni în cariere de granit inundate din nordul Ucrainei. Membrii săi au repetat coborârea, montarea încărcăturilor și revenirea la suprafață până când au ajuns să stăpânească procedura.

Andromeda, iahtul care i-a dus spre Nord Stream

Pentru misiune, echipa a închiriat cu documente false iahtul cu vele Andromeda, aflat în portul Hohe Düne din Rostock, pe coasta germană a Mării Baltice.

La bord trebuiau să încapă șapte persoane, peste două tone de echipamente și provizii, aproximativ 60 de butelii pentru scufundări, computere, scutere subacvatice, ancore și dispozitivele explozive.

Înainte de plecare, echipa s-a reunit într-o locuință folosită pentru pregătirea operațiunii, în apropierea frontierei cu Polonia. Membrii au primit documente de identitate europene false, iar pașapoartele ucrainene urmau să fie folosite numai la trecerea frontierei poloneze.

Explozibilii au fost transportați prin Polonia. Vehiculele au fost controlate la frontieră, inclusiv cu ajutorul câinilor, dar încărcăturile nu au fost descoperite. Pentru a justifica echipamentul de scufundare, membrii grupului au susținut că acesta provenea de la o școală de scufundări din Ucraina care își încetase activitatea din cauza războiului.

Andromeda urma să fie preluată din Rostock și dusă în portul Wiek, de pe insula germană Rügen. Potrivit planului, trei membri ai echipei – „The Skipper”, „The Soldier” și „Smiley” – au preluat iahtul, iar ceilalți urmau să li se alăture la Wiek.

O cameră rutieră i-a ajutat pe anchetatori

În drum spre Wiek, „The Iceman”, care se afla la volanul unei mașini, a depășit pentru scurt timp limita de viteză. Un radar german a fotografiat autoturismul, numărul de înmatriculare și persoanele aflate în interior.

Imaginea a rămas în sistem și avea să devină ulterior o probă importantă pentru anchetatorii germani.

Coborârea la 80 de metri

Andromeda a pornit spre Bornholm, o insulă daneză din Marea Baltică, în data de 8 septembrie 2022, însă o furtună a obligat echipa să se întoarcă la Wiek. A doua zi, iahtul a ajuns însă la Bornholm, iar echipa a început pregătirile pentru localizarea conductelor.

Pe 11 septembrie, cu ajutorul unui sonar portabil, au fost localizate conductele Nord Stream într-o zonă în care se aflau la aproape 80 de metri sub suprafața mării.

Adâncimea fusese aleasă cu grijă. Mai aproape de suprafață, conducta ar fi fost mai ușor de reparat, iar la o adâncime mai mare scufundarea devenea prea periculoasă.

Scafandrii aveau aproximativ 20 de minute pentru a lucra pe fundul mării, în timp ce revenirea la suprafață, cu opririle necesare pentru decompresie, dura aproape o oră.

Ei au fixat una dintre încărcăturile explozive la îmbinarea dintre două segmente ale conductei, programând-o să explodeze pe 26 septembrie, la ora 19.03.

Greșeli care au lăsat urme

Operațiunea nu a decurs fără incidente. După amplasarea primei încărcături, vremea s-a înrăutățit, iar continuarea misiunii a devenit tot mai dificilă. În timpul următoarei tentative, una dintre încărcăturile explozive a căzut în mare și nu a mai putut fi recuperată.

Furtuna a obligat echipa să se retragă în portul suedez Sandhamn. Acolo, comportamentul echipei a atras atenția unor navigatori germani, care aveau să dea mai târziu declarații anchetatorilor.

Când vremea le-a permis să reia operațiunea, au apărut alte probleme. După una dintre scufundări, unul dintre membrii echipei s-a tăiat la mână într-o valvă. Sângele rămas pe Andromeda a oferit ulterior anchetatorilor o probă ADN.

Nici amplasarea bombelor nu a mers de fiecare dată conform planului. Acestea trebuiau fixate la îmbinările dintre segmente, considerate punctele potrivite pentru producerea unei breșe. Încărcătura trebuia să străpungă conducta, iar presiunea uriașă a gazului din interior să mărească apoi ruptura. Una dintre bombe a fost însă amplasată în mijlocul unei secțiuni, unde conducta era mai rezistentă, iar detonarea a avariat doar învelișul exterior de beton.

După încheierea misiunii, pe 23 septembrie, Andromeda a fost restituită companiei de la care fusese închiriată, în Rostock. Membrii echipei au plecat apoi în direcții diferite, lăsând în urmă iahtul pe care se aflau urme ce aveau să-i ajute mai târziu pe anchetatori la identificarea lor.

Trei zile mai târziu, bombele au început să explodeze.

26 septembrie 2022

Prima explozie s-a produs la ora 02.03, ora Danemarcei, pe Nord Stream 2, la sud de Bornholm. Gazoductul este format din două conducte paralele, iar explozia a secționat una dintre ele.

Aproape în același timp, o altă bombă a explodat pe cea de-a doua conductă, însă, pentru că fusese amplasată unde conducta era mai rezistentă, încărcătura nu a reușit să o rupă și a avariat doar învelișul exterior de beton.

Peste 17 ore, la 19.03 a urmat un al doilea val de explozii, mult mai puternic, de această dată la Nord Stream 1. cele două conducte paralele ale acestui gazoduct au fost distruse, iar pe fundul mării au rămas cel puțin cinci cratere mari.

Din conductele avariate, cantități uriașe de gaze au început să iasă la suprafață.

Serviciile occidentale știau de plan

Potrivit informațiilor prezentate de sursa citată, serviciul militar olandez de informații, MIVD, aflase despre operațiunea „Diameter” încă din primăvara lui 2022 și transmisese CIA informații despre plan.

Americanii au informat ulterior oficiali germani de rang înalt și au cerut Ucrainei să renunțe la atac.

După explozii, serviciul olandez a transmis un nou raport care lega atacul de o echipă ucraineană aflată sub comanda generalului Valerii Zalujnîi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei la acea vreme.

Însă nu aceste informații au fost cele care le-au permis anchetatorilor germani să îi identifice pe membrii echipei. Decisive s-au dovedit a fi chiar urmele lăsate de aceștia în timpul operațiunii.

Iahtul Andromeda, mina de aur a criminaliștilor

Cazul este anchetat în Germania deoarece conductele Nord Stream transportau gaze rusești direct către teritoriul german. Procurorii germani tratează distrugerea lor drept „sabotaj împotriva ordinii constituționale”, infracțiune prevăzută de Codul penal german. Legea se referă, între altele, la atacurile asupra instalațiilor esențiale pentru alimentarea cu energie a populației, atunci când acestea pun în pericol securitatea Germaniei.

Anchetatorii germani au verificat firmele care închiriau iahturi în zona insulei Rügen și au ajuns la compania de la care fusese închiriat Andromeda. Pentru închiriere fuseseră folosite documente bulgărești și românești falsificate.

Iahtul fusese depozitat pentru iarnă într-un doc uscat, fără să fie însă curățat, ceea ce le-a permis criminaliștilor să găsească numeroase probe: ADN, amprente, sângele unuia dintre membrii echipei, un fir de păr și urme ale amestecului exploziv folosit la bombe.

Anchetatorii au găsit apoi și fotografia făcută de camera rutieră. După verificarea a mii de imagini, au identificat un Citroën cu numere ucrainene și pe unul dintre membrii echipei la volan, în momentul în care depășea limita de viteză.

Au folosit apoi recunoașterea facială, rețelele sociale, datele de la frontiera poloneză, informații de pe telefoanele mobile, imagini din satelit, înregistrări ale camerelor de supraveghere din porturi, declarații ale martorilor și, în cele din urmă, date radar furnizate de state NATO.

Treptat, anchetatorii au reconstituit traseul iahtului și au identificat membrii echipei. Unul dintre ei fusese ucis între timp în războiul împotriva Rusiei, iar pe numele celorlalți șase au fost emise mandate de arestare.

Cât a costat sabotarea Nord Stream

Potrivit sursei citate, operațiunea „Diameter” ar fi costat aproximativ 250.000 de dolari. Construirea Nord Stream costase aproximativ 20 de miliarde de dolari.

O echipă de șapte oameni, un iaht civil închiriat, echipamente de scufundare și încărcături explozive au fost suficiente pentru a provoca pagube uriașe unei infrastructuri energetice de miliarde de dolari.

La aproape patru ani de la exploziile pe care Kievul le-a atribuit public Moscovei, ancheta procurorilor germani a ajuns la o concluzie diferită: grupul care a atacat Nord Stream era format din ucraineni și, potrivit rechizitoriului, a acționat la ordinul unor autorități de stat din Ucraina.

Până la această dată, ancheta nu a stabilit cine a dat ordinul și până la ce nivel al conducerii de la Kiev a ajuns decizia, însă reconstituirea lui Pancevski indică spre vârful comandamentului militar ucrainean.

Autoritățile ucrainene continuă să respingă implicarea statului.

O femeie a murit sâmbătă în timp ce participa la înmormântarea mamei sale. Un bolovan uriaș s-a desprins și i-a strivit mașina aflată într-un cortegiu funerar. Accidentul a avut loc între două localități din centrul Italiei.

Cortegiul funerar era format din mai multe mașini. Bolovanul a lovit câteva autoturisme, dar singura persoană decedată a fost femeia menționată.

În mașina strivită de stâncă se afla și soțul ei. El a supraviețuit și a ajuns la spital.

Autoritățile au deschis o anchetă.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Alexandru Nazare s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, la București, cu interpreta de muzică populară Maria Mihali. I-a cununat ministrul Finanțelor din Grecia, omologul lui Nazare, iar la nunta de la Restaurantul Casa Albă au venit, rând pe rând, colegi de guvernare, de partid și chiar din fosta Coaliție, miniștri PSD.

Ceremonia de la biserica Cașin, oficiată de opt preoți

Nunta a început la biserica Cașin din Capitală, acolo unde au fost prezente persoane apropiate cuplului, dar și nașii, Kyriakos Pierrakakis, ministrul Economiei și al Finanțelor din Grecia, și soția sa, Dimitra Moustakatou.

Alexandru Nazare și-a așteptat viitoarea soție în fața bisericii, înainte de ceremonie, alături de naș, omologul său grec.

Maria Mihali, soția lui Nazare și interpretă de muzică populară, și-a făcut apariția la scurt timp.

Petrecere cu invitați de seamă la restaurantul Casa Albă

Printre primii care au ajuns la nuntă se numără Stelian Bujduveanu, fost viceprimar liberal al Bucureștiului, în mandatul lui Nicușor Dan, dar și Vasile Blaga, senator PNL, care a venit alături de soția sa.

Alexandru Nazare nu a ținut cont de culoarea politică a invitaților, așa că la petrecere au venit inclusiv foști miniștri PSD, colegii ministrului de Finanțe. Florin Manole, fostul ministru al Muncii social-democrat, a venit alături de soția sa.

Inclusiv miniștrii USR au fost invitați. Radu Miruță a venit și el, alături de soția sa, la nunta colegului său din Guvern.

Nicușor Dan, președintele României, și-a făcut și el apariția la eveniment. A venit alături de partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, și a declarat că a avut inclusiv discuții despre viitorul Guvern la petrecere.

Și alți colegi din PNL au fost prezenți la nunta lui Nazare, inclusiv Daniel Fenechiu, dar președintele liberalilor, Ilie Bolojan, nu a venit la nunta colegului său, Alexandru Nazare.

„Indiferent cine ar prelua acum funcția, dacă analizăm alternativele, s-ar confrunta inițial cu aceleași probleme, inclusiv cu un SPD (Partidul Social-Democrat – n.r.) care are dificultăți în a susține reformele”, a declarat Söder, care este și premierul Bavariei, pentru Bild am Sonntag, potrivit Die Zeit.

La alegerile regionale de duminica trecută din Saxonia-Anhalt, Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat categoric cu 43,8% din voturi, în timp ce CDU a obținut doar 17,2%. SPD s-a clasat pe locul al treilea, cu 9,3%, urmat de Verzi, cu 8,9%, Die Linke cu 8,6%, și BSW cu 5,3%.

Peste o săptămână vor avea loc alegeri în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin. Rezultatele ar putea influența și viitorul politic al cancelarului Friedrich Merz.

Söder consideră că Merz este omul potrivit

Întrebat dacă Merz este în continuare persoana potrivită pentru a conduce un guvern care încearcă să promoveze reforme, Söder a răspuns: „Da, el susține reformele”.

Referitor la zvonurile potrivit cărora premierii landurilor conduse de conservatori i-ar putea cere lui Merz să demisioneze după alegerile de peste o săptămână, Söder a spus: „Desigur, se discută despre partide și despre persoane”.

El a adăugat însă că blocul conservator CDU/CSU ar trebui să rămână unit și să nu permită AfD să îl divizeze.

Din partea CSU nu va exista „sub nicio formă” o tentativă de înlăturare a cancelarului, a spus Söder.

Întrebat dacă poate spune același lucru și despre CDU, liderul CSU a răspuns: „Nu sunt responsabil pentru CDU, nu sunt președintele partidului”.

Söder a fost mai prudent atunci când a fost întrebat dacă actuala coaliție CDU/CSU-SPD va rămâne la guvernare, așa cum este prevăzut, până în 2029.

„Sper că da”, a răspuns el.

În opinia lui Söder, împotriva lui Merz se desfășoară o campanie „de-a dreptul brutală”. El a afirmat că atât președintele SUA, Donald Trump, cât și președintele rus Vladimir Putin au promovat AfD.

El a adăugat însă că Merz este conștient de faptul că atât activitatea guvernului, cât și propria comunicare pot fi îmbunătățite în anumite privințe.

Söder cere guvernului să accelereze reformele

Söder a afirmat că guvernul federal trebuie să „accelereze semnificativ” ritmul reformelor, deoarece rezultatele de până acum sunt prea modeste.

Premierul Bavariei a spus că rezultatul din Saxonia-Anhalt reprezintă un avertisment electoral major pentru putere și că guvernul trebuie să țină cont de mesajul alegătorilor.

În cadrul unui summit fără precedent organizat la Cardiff, cei trei prim-miniștri vor semna o declarație comună prin care vor cere dreptul de a organiza referendumuri privind independența, potrivit The Telegraph.

Întâlnirea are loc după ce premierul Marii Britanii, Andy Burnham, le-a sugerat parlamentarilor că ar autoriza un nou referendum privind independența Scoției dacă ar exista un „consens clar” în favoarea organizării acestuia.

Partide pro-independență conduc Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord

Summitul va avea loc la două zile după ce Donald Trump a declarat că i-ar „plăcea” să vadă o Irlandă unită. În timpul unei vizite la Dublin, sâmbătă, el a spus că unirea Irlandei de Nord cu Republica Irlanda ar fi „un lucru extraordinar” și a întrebat: „Cum ar putea fi ceva rău?”.

Președintele SUA a intervenit în contextul în care liderii naționaliști sporesc presiunea asupra premierului, care a plasat descentralizarea puterii în Anglia în centrul agendei sale.

John Swinney, liderul SNP și prim-ministrul Scoției, a susținut că Burnham „începe să accepte ideea că va rămâne în istorie drept ultimul prim-ministru al Regatului Unit”.

Înfrângerea severă suferită de Partidul Laburist în Țara Galilor la alegerile din luna mai înseamnă că, pentru prima dată, partide favorabile independenței se află la guvernare în toate cele trei națiuni cu administrații autonome.

În Țara Galilor, Plaid Cymru a devenit cel mai mare partid din Parlament, iar liderul său, Rhun ap Iorwerth, a preluat funcția de prim-ministru. În Scoția, SNP și-a păstrat poziția de principală forță politică, în pofida pierderii a șase mandate, iar în Irlanda de Nord Sinn Féin se află la conducerea administrației.

Cei trei prim-miniștri vor discuta la Cardiff despre o cooperare mai strânsă în sprijinul obiectivelor lor privind independența. La reuniune va participa și Mary Lou McDonald, președinta Sinn Féin și lidera opoziției din Irlanda.

Swinney invocă perspectiva destrămării Regatului Unit

John Swinney, liderul SNP și prim-ministrul Scoției, a afirmat că situația actuală arată că Regatul Unit trebuie să se pregătească pentru schimbări constituționale majore.

„Pentru prima dată în istorie, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse de prim-miniștri favorabili independenței. Nu ar putea exista un semn mai clar că status quo-ul nu este sustenabil și că Westminsterul trebuie să se pregătească pentru un viitor post-Regatul Unit”, a declarat Swinney.

Potrivit The Telegraph, cei trei prim-miniștri vor folosi summitul pentru a semna o declarație comună prin care vor afirma dreptul națiunilor lor la autodeterminare.

Surse au declarat pentru The Telegraph că obiectivul este creșterea presiunii asupra lui Burnham, după afirmația făcută miercuri, în timpul sesiunii de întrebări adresate premierului, potrivit căreia un nou referendum privind independența Scoției ar putea fi organizat dacă opinia publică ar susține o asemenea măsură.

Premierul a comparat situația Scoției cu cea a Irlandei de Nord. Acordul din Vinerea Mare permite organizarea unui referendum privind reunificarea Irlandei dacă pare probabil că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord ar vota pentru ieșirea din Regatul Unit.

„Dacă aș fi unionist, aș fi foarte îngrijorat”, a spus o sursă apropiată de Swinney.

Cooperare pentru autodeterminare și apropierea de UE

Cei trei prim-miniștri vor semna și un memorandum prin care partidele lor se angajează să coopereze în patru domenii: economie, energie, relațiile cu Europa și autodeterminare.

Cele trei partide susțin că Scoția și Țara Galilor ar trebui să adere la Uniunea Europeană ca state independente, iar Irlanda de Nord să facă parte din Republica Irlanda.

Documentul va susține și consolidarea relațiilor cu statele europene, precum și ideea că actualul model economic al Regatului Unit nu funcționează în interesul Scoției, Țării Galilor și Irlandei de Nord.

Sinn Féin susține că fiecare dintre cele trei națiuni trebuie să aibă dreptul de a-și decide viitorul prin mijloace democratice.

„Acordul din Vinerea Mare ne oferă mijloacele democratice pentru a decide acest lucru, iar acum este momentul să ne pregătim serios pentru această alegere”, a declarat o sursă din partid pentru The Telegraph.

Burnham exclude un nou referendum înaintea alegerilor parlamentare

Burnham a încercat însă să tempereze speculațiile privind un nou referendum în Scoția.

Într-o scrisoare adresată lui Swinney și trimisă joi, premierul Marii Britanii a insistat că un nou referendum privind independența Scoției este „exclus” înaintea următoarelor alegeri parlamentare.

El a afirmat că „nu există un consens pentru organizarea unui referendum privind independența Scoției și nici o bază clară pentru a sugera că majoritatea locuitorilor Irlandei de Nord doresc în prezent să se separe de Regatul Unit”.

Agenția UKMTO, afiliată marinei britanice, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că o navă care traversa Strâmtoarea Ormuz a fost lovită de un proiectil. În urma atacului, la bordul navei a izbucnit un incendiu, iar echipajul a fost evacuat, relatează Reuters. 

În paralel, presa de stat iraniană a relatat că o navă comercială iraniană a fost lovită în largul coastei sudice a țării duminică dimineața. O persoană a murit, iar alte trei au fost rănite, notează Sky News.

Raportul UKMTO vine la o zi după ce Arabia Saudită a anunțat că a închis temporar conducta Est-Vest ca măsură de precauție, în urma unui atac cu drone despre care atât Bagdadul, cât și Riadul au afirmat că a avut originea în Irak.

Această conductă traversează Peninsula Arabică, iar în ultimele șase luni, ea a reprezentat principala rută de ieșire pentru aprovizionarea globală cu petrol din Orientul Mijlociu, în contextul în care Strâmtoarea Ormuz a fost închisă.

Războiul din Orientul Mijlociu nu dă semne de oprire

Războiul din Orientul Mijlociu nu dă semne că s-ar apropia de final. De asemenea, de la acordul fragil din luna iulie, nu au mai avut loc discuții între SUA și Iran pentru a pune capăt conflictului.

Ministerul de Externe al Iranului a anunțat în această săptămână că luni, Iranul va participa la o întâlnire cu statele arabe din Golf, în Oman, în cadrul căreia se va discuta viitorul Strâmtorii Ormuz.

Pe de altă parte, într-o declarație sub condiția anonimatului pentru Reuters, un înalt oficial iranian a minimizat șansele unui progres decisiv. El a subliniat că întâlnirea, care are loc la inițiativa Omanului, are ca scop discutarea unor chestiuni, inclusiv a strâmtorii, dar nu se preconizează că va duce la semnarea unui acord.

Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, la București, cu cântăreața de muzică populară Maria Mihali. La nuntă au venit invitați de seamă din politică, de la șeful statului, Nicușor Dan, până la nașul cuplului, ministrul Economiei și al Finanțelor din Grecia, Kyriakos Pierrakakis.

Ministrul Finanțelor a transmis și un mesaj de mulțumire, pe Facebook, duminică dimineață.

Foștii miniștri PSD, invitați la nunta lui Nazare

Mirii nu au fost primii care și-au făcut apariția la restaurantul din nordul Capitalei. Înaintea lor au ajuns deja Stelian Bujduveanu, fostul viceprimar PNL al Bucureștiului, și Stelian Nistor, președintele Conferinței Mondiale a Ritului Scoțian.

Nazare nu a ținut cont de culoarea politică atunci când a conceput lista de invitați pentru nuntă. La petrecere au participat și foștii săi colegi de guvernare, de la PSD. Primul care și-a făcut apariția dintre aceștia a fost Florin Manole, fostul ministru al Muncii, alături de soția sa.

Colegii din PNL și USR, alături de Nazare în ziua cea mare

Au mai venit apoi invitați din USR și din PNL. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a venit și el cu soția sa. Și colegii de partid ai lui Alexandru Nazare au participat la nuntă. Lucian Blaga și Daniel Fenechiu, parlamentari PNL, i-au fost alături ministrului în ziua cea mare.

Nicușor Dan și partenera sa, Mirabela Grădinaru, au fost surpriza serii. Cuplul prezidențial le-a adus mirilor un buchet de flori.

La nuntă le-a cântat Marcel Pavel, care a spus la intrare că va interpreta și melodia lui celebră, „Frumoasa mea”.

De la nuntă au lipsit însă atât Sorin Grindeanu, cât și Ilie Bolojan, președintele PNL.

Vlad-Ioan Șendroiu, deputat USR de Timiș și inginer software, absolvent de Automatică și Calculatoare la Timișoara, răspunde în stilul rapid al formatului Ping Pong Mediafax la întrebări despre politică, bani, Parlament, generația sa și propriile obiceiuri. Unele răspunsuri sunt serioase, altele vin cu o doză de ironie, iar deputatul nu se ferește nici de întrebările despre colegii din alte partide.

PSD, „ispitit” de AUR

Întrebat cum ar arăta politica românească dacă ar fi un reality show, Șendroiu alege chiar „Insula Iubirii” și spune că, în această variantă, PSD-ul ar fi căzut în ispita celor de la AUR în ultimele luni, făcând referire la evoluțiile din Parlament.

Parlamentul, transformat în aplicație

Ca inginer software, politicianul USR primește și o întrebare pe terenul său. Dacă Parlamentul ar fi o aplicație, ar șterge panoul de control al administratorului, despre care consideră că poate deveni o sursă de abuz. Pentru el, problema nu este lipsa regulilor, ci faptul că cei care au puterea nu le respectă întotdeauna.

Un milion de euro pentru investiții

Dacă ar primi un milion de euro câștigați în mod onest, deputatul spune că ar investi banii și ar pregăti inclusiv un portofoliu pentru viitorii săi copii. În schimb, când vine vorba despre propria persoană, recunoaște o slăbiciune mult mai banală, nu este foarte punctual și spune frecvent „ajung imediat”, chiar dacă ajunge mai târziu.

Critica pe care o cere de la prieteni

Deputatul spune că le-a cerut celor apropiați să îi atragă atenția atunci când greșește sau când implicarea în politică îi schimbă felul în care vede realitatea. Consideră că un politician are nevoie de critică, dar și de oameni care să îl asculte. Când nu mai este ascultat, devine, în opinia sa, irelevant.

„De partea bună a istoriei”

La final, Șendroiu spune că și-ar dori ca, dincolo de funcția de parlamentar, să rămână imaginea unui om care a încercat să fie „de partea bună a istoriei”, a muncit și a încercat să facă lucrurile cât mai bine.

Pompierii din cadrul Detașamentului de Pompieri Râmnicu Vâlcea au fost sesizați, duminică, în legătură cu posibile scăpări de gaz într-un apartament dintr-un bloc situat pe strada Mărașești din Râmnicu Vâlcea.

Potrivit ISU Vâlcea, la fața locului s-au deplasat  o autospecială de stingere cu apă și spumă și o autospecială CBRN. A fost anunțată și compania de distribuție a gazelor.

Inițial, pompierii au ventilat apartamentul, iar aparatele de măsurare nu au mai înregistrat valori de gaz. Ulterior, echipa Distrigaz a identificat scăpări de gaz la mai multe contoare de pe casa scării și a continuat verificările.

În urma intervenției, echipa Distrigaz a dispus oprirea alimentării cu gaz pe toată scara, măsura afectând în total 20 de apartamente.

Diplomatul american a fost ridicat în timpul unei descinderi în zori la apartamentul său din Londra, potrivit The Sun. Ulterior, el a fost evacuat din țară cu un avion cargo înainte ca poliția britanică să fie informată și să poată investiga. Incidentul a avut loc la finalul lunii august.

Un diplomat și suspiciuni grave

Operațiunea secretă a fost declanșată în urma investigațiilor efectuate de autoritățile americane asupra fratelui său, aflat în SUA. Bărbatul este acuzat că a trimis materiale cu conținut abuziv diplomatului, un fost militar care activa în cadrul Ambasadei SUA din Londra.

Se pare că autoritățile au obținut un ordin judecătoresc în SUA înainte de a descinde în apartamentul diplomatului din Londra, pe 25 august. De asemenea, se speculează că agenții nu aveau competențe legale de arestare în Marea Britanie.

Diplomatul ar fi fost evacuat cu un avion cargo

Datele de zbor obținute de jurnaliștii britanici arată că diplomatul ar fi fost evacuat cu o aeronavă cargo prin intermediul aeroportului Fairford, Gloucestershire, unde Forțele Aeriene ale SUA dețin o bază importantă.

Poliția Metropolitană (Met Police) și alte autorități britanice au fost informate abia după evacuarea diplomatului. Operațiunea a tensionat relațiile dintre Marea Britanie și SUA și a declanșat reuniuni de criză între Scotland Yard și miniștri britanici. Problema ar putea fi ridicată în timpul întâlnirii pe care premierul britanic și președintele american o vor avea la sediul ONU din New York.

Printre cele mai sonore absențe de pe lista nominalizărilor la Balonul de Aur 2026 se numără spaniolul Pedri, care a ocupat locul 11 în clasamentul ediției precedente. Mijlocașul Barcelonei a avut un sezon solid, în care a câștigat titlul în Spania și Supercupa, însă prestația sa la Cupa Mondială, unde și-a pierdut statutul de titular în fazele eliminatorii, i-a afectat șansele.

O absență la fel de surprinzătoare este cea a brazilianului Raphinha, clasat pe locul cinci în 2025. Atacantul Barcelonei a fost afectat în sezonul trecut de mai multe probleme musculare, inclusiv în timpul Cupei Mondiale, ceea ce i-a diminuat considerabil șansele de a reveni între cei 30 de candidați.

Mohamed Salah, clasat pe locul patru anul trecut, nu a prins nici el lista din 2026. Egipteanul a avut un sezon mai modest la Liverpool, cu 12 goluri și 10 pase decisive în toate competițiile, fiind implicat și în mai multe tensiuni cu antrenorul Arne Slot. Salah a părăsit în vară Premier League pentru Trabzonsport, în Turcia.

Al treilea marcator din Liga Campionilor, absent de pe listă

Din selecție lipsește și argentinianul Julian Alvarez, atacantul lui Atletico Madrid care fusese al șaptelea în clasamentul Balonului de Aur din 2023. Atacantul argentinian a avut un sezon impresionant alături de Atletico, ajungând în semifinalele Ligii Campionilor și fiind al treilea marcator din competiție, cu 10 goluri. Doar Kylian Mbappe (Real Madrid) și Harry Kane (Bayern Munchen) l-au depășit, cu 15, respectiv 14 reușite. Alvarez a avut, însă, o prestație modestă la Cupa Mondială, la care a înscris un singur gol.

Un alt nume important absent este Mikel Oyarzabal. Atacantul lui Real Sociedad a avut un sezon remarcat atât la club, cât și pentru reprezentativa Spaniei. Oyarzabal a fost decisiv în parcursul lui Real Sociedad și și-a consolidat statutul de unul dintre principalii marcatori ai naționalei spaniole, care a câștigat titlul mondial.

Printre jucătorii defensivi, Alessandro Bastoni este cel mai important nume absent de pe listă. Fundașul italian a câștigat Serie A și Cupa Italiei cu Inter, dar a fost dezavantajat de eliminarea formației milaneze devreme din Liga Campionilor și de faptul că Italia nu a participat la Cupa Mondială. Nici Ruben Dias, afectat de accidentări, Riccardo Calafiori sau Trent Alexander-Arnold nu au prins lista finală.

Nici căpitanul Germaniei nu a fost inclus

Joshua Kimmich, căpitanul Germaniei și unul dintre jucătorii importanți ai lui Bayern Munchen, este o altă absență notabilă. Sezonul său a fost umbrit de eliminarea Germaniei de către Paraguay în optimile Cupei Mondiale, deși la nivel de club a avut un sezon solid, atât competițiile din Germania, cât și în Liga Campionilor.

Dintre atacanți mai lipsesc Désiré Doué, clasat pe locul 14 în 2025, și Bradley Barcola. Doué a avut un sezon mai puțin constant decât precedentul, în timp ce Barcola a fost afectat de o accidentare și a pierdut postul de titular la Paris Saint-Germain în perioada decisivă a Ligii Campionilor.

Cea mai spectaculoasă categorie a absenților este completată de trei foști câștigători ai trofeului aflați încă în activitate: Cristiano Ronaldo, Luka Modric și Karim Benzema.

În ceea ce privește portarii, niciun goalkeeper nu figurează între cei 30 nominalizați la Balonul de Aur.

Ceremonia de decernare a premiilor acordate de France Football, în colaborare cu UEFA, va avea loc pe 26 octombrie, la Londra, ediția din acest an marcând 70 de ani de la crearea Balonului de Aur.