Un total de 36 de persoane, printre care mai mulți oficiali ai sectorul feroviar, sunt judecate pentru acuzații care includ perturbarea traficului soldată cu decese, omor din culpă și vătămare corporală, fără ca politicieni să fie puși sub acuzare, relatează Reuters.
În cadrul procesului, vor fi audiați peste 350 de martori, printre care se numără rude ale victimelor, supraviețuitori și angajați ai căilor ferate.
În același timp cu deschiderea procesului, angajații din cadrul sectorului feroviar intră într-o grevă simbolică de 24 de ore, iar mai multe persoane s-au adunat la tribunalul din orașul Larissa.
Accidentul s-a produs la data de 28 februarie 2023 când un tren de pasageri care circula pe ruta Atena – Salonic s-a ciocnit cu un tren de marfă. Accidentul a fost urmat de o explozie și un incendiu puternic.
Ca urmare a accidentului, 57 de persoane și-au pierdut viața, fiind considerat cel mai grav accident feroviar din istoria Greciei.
Tragedia a scos la iveală probleme sistemice grave, inclusiv deficiențe de siguranță, corupție și subfinanțarea infrastructurii feroviar, familiile victimelor.
Ancheta care a urmat a arătat că un proiect de modernizare a sistemelor de siguranță feroviară, cofinanțat de Uniunea Europeană și început în 2014, era încă în întârziere în 2023.
Guvernul de la Atena a negat orice responsabilitate și a promis dreptate pentru victime, dar și o reformă a sistemului feroviar, până în 2027.
Acțiunile companiilor CATL, BYD și Sungrow, care produc baterii și sisteme de stocare a energiei, au evoluat mai bine decât cele ale marilor companii petroliere globale, precum Chevron, ExxonMobil și BP, de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, notează Financial Times.
Această creștere arată că China și alte țări care importă petrol ar putea răspunde la conflict prin investiții mai mari în energie regenerabilă, pentru a-și întări securitatea energetică.
De la finalul lunii februarie, când a început războiul dintre SUA, Israel și Iran, acțiunile CATL au crescut cu 19%, Sungrow cu 19,4%, iar BYD, cel mai mare producător de mașini electrice din lume, cu 21,9%.
Prin comparație, acțiunile BP au crescut cu 15,2%, Chevron cu 8%, Shell cu 8,3% și ExxonMobil cu 4,7%. Companiile petroliere au fost susținute de o creștere de 47% a prețului petrolului în această perioadă.
Neil Beveridge, responsabil de cercetarea în energie la Bernstein, estimează că China, cel mai mare importator de petrol din lume, ar putea accelera planul de a „electrifica totul”. În opinia sa, și alte economii importante din Asia, precum Japonia și Coreea de Sud, s-ar putea orienta mai rapid către energie mai curată.
„Acest lucru schimbă complet paradigma energetică”, a spus el. „Chiar dacă războiul se termină luna viitoare… nu mai există cale de întoarcere”.
„În perioada 21-22.03.2026, echipajele medicale SMURD au fost solicitate să intervină la 159 de misiuni pentru acordarea asistenței medicale de urgență”, potrivit comunicatului publicat, luni, de ISU Timiș.
Pompierii au intervenit în stingerea a 14 incendii, asigurarea măsurilor de protecție pentru 7 accidente rutiere, 6 deblocări de uși, o misiune pirotehnică, precum și în alte 2 situații de urgență.
Dintre cele 14 incendii, 7 au fost incendii de vegetație uscată, care s-au produs în raionul de intervenție al pompierilor din cadrul Detașamentului 1 Timișoara, Detașamentului Lugoj și Stației Făget.
În urma celor șapte incendii au fost afectate un total de 10 hectare de teren. Alături de pompierii din banat au acționat și pompierii voluntari.
ISU Timiș reamintește că incendierea vegetației uscate poate avea consecințe grave.
Pompierii reiterează că incendierea vegetației uscate poate avea consecințe grave asupra mediului, bunurilor și vieților omenești.
Vezi Galeria foto 2 Imagini var gallery_ce0594b7bc3807a7b47ac2d492a3d5c7 = {"23707979":"https:\/\/media.mediafax.ro\/Wirjb369pnQN-s6jfzeObodHTDs=\/1200x1395\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/incendiu-vegetatie-isu-timis.jpg","23707975":"https:\/\/media.mediafax.ro\/5zxfMRAYO9OgDLTZkZxh_7zrKrE=\/1200x1311\/smart\/filters:contrast(5):format(webp):quality(80)\/https:\/\/www.mediafax.ro\/\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/whatsapp-image-2026-03-23-at-9-24-33-am.jpeg"}; Aceștia oferit și recomandări pentru populație:-Dacă observați izbucnirea unui incendiu de vegetație, anunțați imediat evenimentul la numărul unic pentru apeluri de urgență 112, indicând cu precizie locația acestuia. Intervenția promptă a echipajelor de pompieri poate preveni extinderea flăcărilor și limitarea pagubelor.
-Manifestați responsabilitate și evitați utilizarea focului deschis în condiții de risc, în special pe timp de vânt.
-Resturile vegetale trebuie colectate și depozitate doar în locuri special amenajate.
În acest weekend, șase locuințe au luat foc. Incendiile au afectat acoperișuri, anexe gospodărești și bunuri.
Pompierii le-au recomandat cetățenilor să să acorde o atenție sporită utilizării instalațiilor electrice și a sistemelor de încălzire, în contextul temperaturilor scăzute din timpul nopții.
Cetățenii au fost îndemnați, în apropierea Paștelui, să fie responsabili, încât momentele petrecute alături de familie să nu fie umbrite de evenimente nedorite.
Aceștia recomandă montarea detectoarelor de fum și monoxid de carbon, verificarea periodică a coșurilor de fum, precum și realizarea lucrărilor la instalațiile electrice doar de către personal autorizat.
Pentru a găsi mai multe informații despre comportamentul în cazul producerii unor situații de urgență, cetățenii pot accesa platforma https://fiipregatit.ro și aplicația de mobil DSU.
Declarația vine de la Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus pentru investiții și cooperare economică internațională.
„UE este la capătul cozii”, a scris Dmitriev pe platforma X, comentând o postare a contului BRICS News, în timpul vizitei oficiale în Rusia a premierului vietnamez Pham Minh Chinh.
Rusia își caută noi parteneri energeticiMesajul transmis de oficialul rus reflectă o schimbare strategică tot mai vizibilă: orientarea Moscovei către piețe din Asia și alte economii emergente, în detrimentul Europei.
Vizita premierului vietnamez la Moscova este considerată un pas important în această direcție. Potrivit ambasadorului Vietnamului în Rusia, Dang Minh Khoi, discuțiile vizează consolidarea cooperării bilaterale în domenii-cheie precum comerțul, investițiile și energia.
Diplomatul a precizat că sunt așteptate mai multe acorduri majore, inclusiv proiecte în domeniul energiei nucleare și al cooperării energetice.
Energia, în centrul noilor alianțeÎn contextul tensiunilor geopolitice și al sancțiunilor impuse de Occident, Rusia își accelerează strategia de diversificare a partenerilor energetici.
Țări din Asia, precum Vietnamul, devin actori tot mai importanți în această ecuație, iar cooperarea ar putea include atât livrări de resurse, cât și dezvoltarea de infrastructură energetică.
Declarațiile lui Dmitriev sugerează că UE nu mai reprezintă o prioritate pentru Moscova în ceea ce privește accesul la energie, o schimbare care ar putea avea implicații majore pentru piața europeană.
Europa e într-o poziție tot mai vulnerabilăDupă reducerea importurilor de energie din Rusia în ultimii ani, Uniunea Europeană s-a orientat către surse alternative, însă dependența de piața globală și volatilitatea prețurilor rămân provocări majore.
Mesajul Moscovei indică o posibilă consolidare a acestui trend, în care Europa pierde influență în raport cu noile alianțe energetice formate în jurul economiilor emergente.
Informații de contextBRICS este un grup de economii emergente, format inițial din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, care își propune să crească influența globală a statelor din afara sferei occidentale.
În ultimii ani, blocul s-a extins și a devenit tot mai relevant pe scena internațională, atrăgând țări interesate de cooperare economică și energetică, reducerea dependenței de dolar și crearea unui echilibru față de SUA și Uniunea Europeană.
Interesul crescut pentru BRICS vine pe fondul tensiunilor geopolitice globale și al reorganizării fluxurilor comerciale și energetice, transformând grupul într-un pol alternativ de putere în economia mondială.
Compania Midia Marine Terminal a anunțat că, potrivit prognozelor meteo, sunt șanse mari ca luni să fie reluate operațiunile de recuperare a persoanelor dispărute după scufundarea remorcherului Astana.
Căutările sunt desfășurate de instituțiile abilitate prin MRCC (ANR, ARSVOM, Forțele Navale Române).
De asemenea, compania a anunțat că a inițiat procedurile de ranfluare a epavei (ridicarea de pe fundul mării a unei nave scufundate), operațiune care se va desfășura „cât mai curând posibil”.
„Din 18 martie, compania a început discuții cu specialiști în domeniul naval pentru dezeșuarea și ranfluarea remorcherului scufundat. Totodată, au fost inițiate discuții cu doi operatori autorizați și au fost propuse mai multe soluții, inclusiv recuperarea epavei cu ajutorul unei macarale plutitoare sau folosirea unor flotoare speciale care să ridice nava. Facem mențiunea că Midia Marine Terminal nu are capacitatea tehnică să execute astfel de operațiuni”, se arată într-un comunicat al companiei.
Aceste operațiuni urmează să fie realizate „în linie cu acordurile primite din partea procurorilor de caz”.
Forțele Navale Române au anunțat că au identificat remorcherul scufundat la aproximativ cinci mile marine de portul Midia, la 26 de metri adâncime.
Remorcherul în care se aflau cinci persoane s-a scufundat miercuri dimineața. Toți cei cinci membri ai echipajului, între care și Sorin Tufan, fost jucător al echipei Farul Constanța, au fost declarați morți, au declarat surse pentru MEDIAFAX.
Trei marinari sunt încă dați dispăruți.
Pe măsură ce atacurile s-au extins, cu drone, rachete interceptate în apropierea Turciei, lovituri asupra unor obiective folosite de state occidentale și tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz, Donald Trump a cerut aliaților să se implice mai mult, inclusiv prin punerea la dispoziție a bazelor militare, a spațiului aerian și a infrastructurii logistice. În logica sa, războiul cu Iranul este, de fapt, un test al loialității occidentale.
Donald Trump i-a numit pe aliații NATO foarte naivi pentru că au refuzat să sprijine operațiunile din Strâmtoarea Hormuz și a sugerat că rolul SUA în alianță ar putea fi pus sub semnul întrebării, subliniind astfel tensiunea tot mai mare dintre SUA, care cere sprijin și Europa, care ezită să se implice într-un război pe care nu îl consideră al său.
Reacția Europei a fost rezervată și prudentă, pentru că mulți lideri nu consideră războiul din Iran ca fiind unul al NATO și critică faptul că nu au fost consultați, temându-se că o implicare ar extinde periculos rolul alianței, iar când Mark Rutte a sugerat că există sprijin larg pentru acțiunile SUA și Israel, Spania l-a contrazis rapid, arătând că în interiorul NATO există, de fapt, opinii diferite și tensiuni.
Acum este momentul să explicăm limpede ce este și ce nu este Articolul 5, pentru că, în limbajul curent, el a devenit aproape o formulă magică: dacă un stat membru NATO este atacat, toate statele membre intră în război.
În realitate, textul este mult mai nuanțat. Articolul 5 spune că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliați în Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor, iar fiecare aliat va acorda asistență luând orice acțiune pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate.
În această expresie stă întregul miez juridic și politic al problemei: nu există o obligație automată de intervenție militară, ci doar una de ajutor, iar forma ajutorului rămâne la aprecierea fiecărui stat.
Tocmai această ambiguitate a fost compromisul agreat la crearea NATO, pentru că europenii voiau garanții ferme, iar americanii nu doreau să fie împinși automat în orice război de pe continentul european.
Ca să înțelegem de ce actualul război din Iran nu intră sub incidența Articolul 5, trebuie privit puțin înapoi, în istorie.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Legendarul articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și războiul din IranNATO s-a născut din frica generată de Războiul Rece, când Europa ieșise sfâșiată din al Doilea Război Mondial, iar Uniunea Sovietică își împingea influența tot mai mult spre centrul și vestul continentului.
În acel context, Articolul 5 era o garanție a descurajării, o promisiune, dacă vreți, că un agresor va avea de înfruntat o întreaga alianță, dacă îndrăznește să atace un stat membru NATO.
Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istorie, după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, iar acel moment merită să fie povestit pe larg, pentru că el este precedentul real, la care ne vom raporta de acum încolo.
La 12 septembrie 2001, Consiliul Nord-Atlantic a declarat că, în măsura în care se va confirma că atacurile din SUA au fost dirijate din exterior, ele vor fi considerate ca intrând sub incidența Articolului 5.
Confirmarea a venit la 2 octombrie 2001, iar la 4 octombrie 2001, NATO a adoptat opt măsuri de sprijin pentru Statele Unite: schimb sporit de informații, asistență pentru țările membre expuse amenințărilor teroriste, securitate sporită pentru instalațiile americane și aliate, înlocuirea unor capabilități militare relocate în sprijinul operațiunilor antiteroriste, permise generale de survolare, acces la porturi și aerodromuri NATO, pregătirea forțelor navale NATO în Marea Mediterană și disponibilitatea avioanelor AWACS.
A urmat Operațiunea Eagle Assist, între 9 octombrie 2001 și mijlocul lui mai 2002, când avioanele AWACS ale NATO au patrulat cerul Statelor Unite și Operațiunea Active Endeavour, lansată la 26 octombrie 2001 în Marea Mediterană și încheiată abia în 2016.
Așadar, în singurul caz în care s-a invocat Articolul 5, nu toate statele membre NATO au intrat simultan în război, ci alianța a organizat un răspuns colectiv, diferențiat și coordonat.
Tocmai de aceea, oficialii NATO spun că războiul din Iran nu justifică, cel puțin deocamdată, activarea Articolului 5, Mark Rutte fiind chiar foarte categoric în acest sens: „nimeni nu discută despre Articolul 5”.
În același sens, secretarul american al apărării, sau războiul, ca să fim mai exacți, Pete Hegseth, a declarat că SUA nu consideră că situația actuală ar putea conduce la activarea Articolului 5.
Motivul este simplu și trebuie explicat fără exprimări tehnice inutile. Pentru ca Articolul 5 să intre în joc, trebuie îndeplinite două condiții: să existe un atac armat împotriva unui stat aliat, iar acesta să ceară sau să accepte o reacție colectivă.
În plus, în practică, este nevoie de consens politic între statele membre, fapt care îngreunează luarea unei decizii.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Legendarul articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și războiul din IranUn proiectil interceptat în apropierea spațiului aerian al Turciei, un atac cu dronă asupra unei baze britanice din Cipru sau amenințările asupra rutelor maritime nu echivalează automat, în interpretarea alianței, cu un atac armat care declanșează Articolul 5.
Ele pot duce la consultări, la întărirea apărării, la măsuri de precauție, dar nu generează, în mod obligatoriu, o intervenție colectivă.
Tocmai de aceea NATO a folosit, de multe ori în istoria sa recentă, Articolul 4, numit și anticamera politică a crizei, care prevede consultări atunci când un stat consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea.
A fost folosit de Turcia în 2003, 2012, 2015 și 2020, iar de aliații de pe flancul estic în 2014 (la solicitarea Poloniei, după anexarea Crimeei) și 2022 în contextul războiului din Ucraina (fiind invocat de către Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, România și Slovacia).
O altă dimensiune a intervenției NATO în războiul din Iran o constituie și limitarea geografică, adesea ignorată în dezbaterile publice.
Articolul 6 al tratatului fixează aria principală în care funcționează logica de apărare colectivă: Europa, America de Nord, Turcia și anumite zone maritime și insulare asociate spațiului nord-atlantic.
De aceea, războiul din Iran, chiar dacă produce unde de șoc asupra NATO, rămâne în mare măsură în afara teatrului clasic pentru care a fost gândit tratatul.
Asta nu înseamnă că statele NATO nu pot acționa în Orientul mijlociu, o pot face, doar că, juridic și politic, nu sunt obligate să acționeze prin intermediul NATO, ca alianță.
De aici și fractura de interpretare dintre Washington și capitalele europene. Donald Trump vorbește despre o datorie politică a Europei, a cărei securitate a fost garantată de SUA, în timp ce liderii europeni îi răspund că Articolul 5 nu este o monedă de schimb și nu se extinde după voința unui lider, oricât de puternic ar fi el.
Însă, atacarea de către Iran, în a 22-a zi a războiului, a bazei Diego Garcia schimbă modul în care este privit acest conflict, chiar dacă nu vorbim despre o bază NATO, ci despre o instalație militară strategică americano-britanică, aflată în Oceanul Indian, folosită ca punct logistic esențial pentru operațiunile din Orientul Mijlociu.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Legendarul articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și războiul din IranIranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre această bază, una prăbușindu-se în zbor, iar cealaltă fiind interceptată de un distrugător american. Chiar dacă niciuna nu a lovit ținta, Iranul a demonstrat că poate lovi la mii de kilometri distanță, dincolo de limitele cunoscute oficial.
Acest atac nu schimbă cu nimic datele problemei legate de activarea Articolului 5, pentru că baza Diego Garcia nu este teritoriu NATO în sensul tratatului, chiar dacă aparține unor state membre NATO (SUA și Marea Britanie).
Și totuși, impactul este real, pentru că o bază considerată în afara zonei de conflict a devenit vulnerabilă, schimbând întreaga hartă a securității occidentale.
Țările europene care găzduiesc infrastructură americană (baze aeriene, sisteme de apărare, centre logistice) sunt puse în fața unei alegeri periculoase – participă la războiul altora, sau își conservă propria integritate?
Petrolul Brent a crescut cu 65 de cenți, ajungând la 112.84 dolari pe baril, iar cotațiile West Texas Intermediate (WTI) au crescut la la 98.75 dolari pe baril, în creștere cu 84 de cenți, notează Reuters.
Ambele contracte înregistraseră anterior scăderi de peste un dolar în aceeași sesiune.
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a amenințat că va „distruge” centralele electrice ale Iranului dacă strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă complet în termen de 48 de ore.
Președintele parlamentului de la Teheran, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat că dacă centralele electrice iraniene vor fi vizate de atacuri, și Teheranul va ataca infratructura energetică a statelor din regiune.
Conflictul început prin atacarea Iranului de către Statele Unite și Israel, la finalul lunii februarie, a provocat o criză energetică majoră, prin blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct critic care este tranzitat de 20% din comerțul internațional de petrol.
Analiștii estimează că producția de petrol din Orientul Mijlociu ar putea scădea cu 7 până la 10 milioane de barili pe zi, iar Agenția Internațională de Energie avertizează că actuala criză este „foarte severă” și depășește, ca impact, cele două șocuri petroliere din anii 1970. „Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă ea continuă în această direcție”, a avertizat Fatih Birol, directorul AIE.
Cotațiile petrolului au înregistrat fluctuații semnificative, după ce amenințările lansate atât de președintele american Donald Trump, cât și de oficialii regimului de la Teheran, au contrabalansat decizia Washingtonului de a relaxa sancțiunile impuse petrolului iranian aflat în tranzit.
Petrolul Brent a crescut cu 65 de cenți, ajungând la 112.84 dolari pe baril, iar cotațiile West Texas Intermediate (WTI) au crescut la la 98.75 dolari pe baril, în creștere cu 84 de cenți. Ambele contracte înregistraseră anterior scăderi de peste un dolar în aceeași sesiune, notează Reuters.
Norul toxic de la Teheran: imaginile din satelit arată incendii cu scurgeri de petrol care au durat zile întregi
Locuitorii Teheranului spun că au avut dureri de cap, iritare a ochilor și a pielii, dar și dificultăți ale respirației pe măsură ce bombardamentele Israelului au învăluit capitala Iranului cu poluanți.
The Economist: Chiar și cel mai optimist scenariu pentru piețele de energie este dezastruos. Prețul gazelor în Europa a crescut cu 85%Al treilea război din Golf se află acum în a patra săptămână. În fiecare zi în care atacurile iraniene asupra navelor mențin închisă Strâmtoarea Hormuz, aproximativ o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) rămâne blocată. În fiecare zi, așadar, traderii își actualizează estimările privind cantitatea de ofertă pierdută pentru acest an. Pe măsură ce aceste estimări cresc, cresc și prețurile energiei.
Petrolul Brent, la 112 dolari pe baril, este cu 54% mai scump decât înainte de începerea ostilităților. Prețurile gazelor în Europa au crescut cu 85%. Motivul pentru care nu sunt și mai mari este faptul că investitorii se așteaptă ca fluxurile să fie reluate curând.
Cum pot guvernele reduce consumul de petrol și gaze într-o criză energetică globală: recomandările Agenției Internaționale a EnergieiBlocarea unor rute energetice esențiale din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii petroliere au readus în prim-plan riscul unei crize energetice globale. Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează că perturbările actuale ar putea deveni cele mai grave din ultimele decenii și a publicat o serie de recomandări pentru guverne, companii și populație, menite să reducă dependența de petrol și gaze în cazul unei eventuale raționalizări, transmite Il Post.
Mark Rutte: Europa se va alinia Statelor Unite în conflictul cu IranulȘeful NATO și-a exprimat sprijinul pentru operațiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului și a transmis că statele membre ale alianței vor ajunge la un acord privind susținerea acestora.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat duminică, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la postul american de televiziune CBS, citat de Politico, că se așteaptă ca statele europene să ajungă curând la un consens în sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Iranul.
„Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”, a spus Rutte, întrebat despre poziția aliaților NATO în raport cu operațiunile militare conduse de Donald Trump.
Zelenski, despre sprijinul acordat de Ucraina în regiunea Golfului: „Acest lucru irită Rusia”Președintele Ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat că unitățile Ucrainene sunt pregătite să apere țările din Golful Persic de atacurile iraniene, dar și că Rusia este iritată că este nevoie de ajutorul Ucrainei în lume.
„Deja muncim alături de statele din Golf, în fiecare zi, la nivel de echipă. Suntem în contact cu aceste țări pentru a asigura că experiența noastră, dar și sprijinul nostru acordat va evolua într-o cooperare și respect pe termen lung pentru Ucraina și războinicii ucraineni”, a declarat Zelenski.
Iranul amenință că va lovi centrale electrice din Israel și din statele din Golf dacă sectorul său energetic va fi vizatIranul va răspunde unui eventual atac asupra sectorului său energetic prin lovirea centralelor electrice din Israel, precum și a celor care alimentează cu energie bazele americane din țările din regiune, potrivit unui comunicat al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Declarația pare să retragă amenințările anterioare privind vizarea uzinelor de desalinizare din regiune, esențiale pentru furnizarea apei potabile în statele din Golf.
„Președintele american, care minte, a susținut că Garda Revoluționară intenționează să atace uzinele de desalinizare a apei și să provoace dificultăți populației din țările din regiune”, se arată în comunicatul difuzat de presa de stat.
Sâmbătă, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că centralele electrice ale Iranului vor fi vizate dacă Teheranul nu va „deschide complet” Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, în termen de 48 de ore.
„Suntem hotărâți să răspundem oricărei amenințări la același nivel, pentru a asigura descurajarea … Dacă loviți electricitatea, lovim electricitatea”, a transmis Garda Revoluționară.
Cel puțin 1.400 de civili iranieni au fost uciși în timpul războiuluiCel puțin 1.400 de civili iranieni, inclusiv 214 copii, au fost uciși de la începutul războiului, potrivit unei organizații pentru drepturile omului.
Organizația HRANA, cu sediul în SUA, a anunțat că a înregistrat 206 atacuri în ultimele 24 de ore, soldate cu cel puțin patru victime.
Potrivit estimărilor grupului, cel puțin 15% dintre victimele din Iran sunt persoane sub 18 ani.
HRANA a mai precizat că 1.407 civili au fost uciși, alături de 1.166 de militari, precum și 657 de persoane încadrate drept „neclasificate”, fie civili, fie militari.
Israelul se așteaptă ca luptele să continue „săptămâni”Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că Israelul se așteaptă ca luptele cu Iranul și Hezbollah să continue „săptămâni”.
Declarația este în linie cu mesajele anterioare ale autorităților israeliene, după ce ministrul Apărării a avertizat că loviturile ar putea fi intensificate.
Israelul a menținut un ton ferm pe parcursul conflictului cu Iranul.
Purtătorul de cuvânt a precizat că este în curs o analiză pentru a stabili de ce sistemele de apărare aeriană nu au reușit să intercepteze rachetele iraniene deasupra sudului Israelului, sâmbătă noaptea.
NATO „nu poate confirma” afirmațiile Israelului că Iranul poate viza Parisul, Berlinul și LondraȘeful NATO, Mark Rutte, a vorbit mai duminică la CBS News.
El a fost întrebat despre afirmațiile Israelului potrivit cărora Teheranul ar avea rachete capabile să lovească Parisul, Berlinul și Londra.
Avertismentul a venit după un atac iranian asupra bazei militare britanico-americane de la Diego Garcia, vineri noaptea, care, deși nu a avut succes, a demonstrat că țara dispune de o rază de acțiune a rachetelor care nu fusese confirmată public până acum.
„Nu putem confirma acest lucru [afirmațiile Israelului] în acest moment. Analizăm situația”, a declarat Rutte.
Rutte a spus că, dacă informația se confirmă, aceasta ar reprezenta „o dovadă suplimentară” că acțiunile lui Donald Trump de a ataca Iranul „sunt cruciale” și a legat acest aspect de temerile privind programul nuclear al Iranului.
Întrebat ce știe NATO despre raza rachetelor iraniene și dacă aceasta include capitale europene, Rutte a adăugat: „Ceea ce știm cu siguranță este că sunt foarte aproape de a avea această capacitate. În ceea ce privește acest caz… legat de baza din Marea Britanie, încă îl analizăm, dar dacă este adevărat, înseamnă că au deja această capacitate; dacă nu se confirmă, știm că sunt foarte aproape de a o avea”.
Teatrul Odeon aniversează chiar în această zi 80 de ani de existență, printr-un spectacol special, conceput și prezentat de Răzvan Mazilu, intitulat „ODEON 80”.
CREART, prin Teatrelli, propune o serie de evenimente reunite sub egida #OameniiCareTinScena.
La Teatrul Nottara are loc premiera spectacolului „Lapte negru”, o adaptare a volumului semnat de Elif Shafak.
Ce spectacole pot vedea bucureștenii în această perioadă
