„Little Foot” nu este doar un personaj îndrăgit din „The Land Before Time”, ci și numele dat fosilei unui strămoș uman descoperit într-o peșteră din Africa de Sud, în 1994. Deși unele trăsături importante, precum fața fosilei, ar putea oferi indicii despre istoria evolutivă a omenirii, aceste informații au rămas greu de obținut timp de decenii.
Acum, tehnologia modernă de reconstrucție digitală a schimbat situația. Mai mult, unii cercetători se întreabă dacă fosila ar putea aparține unei specii necunoscute până acum, notează BGR.com.
Într-un studiu publicat în revista „Comptes Rendus Palevol”, cercetătorii au prezentat rezultatele unui proces de reconstrucție digitală care a durat cinci ani. Descoperirile nu oferă doar o imagine rară a modului în care arăta fața unui strămoș preuman precum Little Foot, ci ar putea reprezenta și dovezi privind existența unui strămoș uman necunoscut.
Deși un singur exemplar nu este suficient pentru a confirma existența unei „noi” specii, cercetarea extinde ceea ce știm despre originile noastre și arată cât de multe lucruri rămân încă necunoscute despre strămoșii omenirii.
Reconstrucția feței unei fosile vechi de 3,7 milioane de ani ridică noi întrebăriLittle Foot a fost întotdeauna considerat un exemplar extrem de important deoarece reprezintă cea mai apropiată variantă de schelet complet de Australopithecus descoperită până acum. Australopithecus este un gen timpuriu de hominizi care a trăit în Africa în urmă cu peste două milioane de ani.
Deși scheletul lui Little Foot este mai complet decât alte fosile de Australopithecus, cercetătorii au avut dificultăți în a reconstrui fața, deoarece craniul a suferit daune majore după ce a fost îngropat timp de aproximativ 3,67 milioane de ani.
O echipă de cercetători a folosit acum tehnologie digitală pentru a rearanja virtual oasele craniului și a crea o imagine a formei generale a feței.
Fiind un strămoș preuman, Little Foot prezintă diferențe clare față de oamenii moderni. De exemplu, zona din jurul orbitelor ochilor este semnificativ mai mare decât la oameni. Tocmai acest detaliu a ridicat noi semne de întrebare pentru cercetători.
Cea mai mare parte a scheletului a fost descoperită în peșterile Sterkfontein din Africa de Sud. Atunci când cercetătorii au comparat reconstrucția digitală a feței cu alte fosile Australopithecus, au observat o asemănare surprinzătoare cu fosile descoperite în Africa de Est.
Potrivit unui reportaj CNN, unii specialiști consideră că aceste diferențe ar putea însemna că Little Foot aparține, de fapt, unei specii umane necunoscute până acum.
Cercetătorii vor să reconstruiască întregul craniuDr. Jesse Martin, coautor al unui studiu recent, susține că există motive să se creadă că Little Foot ar putea aparține unei alte specii decât Australopithecus.
Martin afirmă că metodele folosite până acum pentru stabilirea vârstei fosilei nu au oferit un răspuns definitiv. Dacă vârsta estimată a fosilei este greșită, acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării și identificarea speciei.
Reconstrucția completă a craniului nu este încă finalizată. Până acum, cercetătorii s-au concentrat în principal asupra feței. Echipa intenționează să continue proiectul și să reconstruiască și alte părți ale craniului, în special cutia craniană.
Descoperirile viitoare ar putea oferi informații importante despre evoluția creierului uman și despre specia căreia îi aparține Little Foot. Cercetătorii speră că o înțelegere mai clară a originilor noastre ar putea ajuta inclusiv la înțelegerea modului în care oamenii ar putea evolua în viitor.
Conform studiului realizat de agenția MKOR pentru Arctic Stream, 74% dintre angajații români cu expunere digitală prezintă un nivel insuficient de alfabetizare cibernetică. Cercetarea arată că persoanele cu cel mai mare acces la date sensibile, managerii și antreprenorii, conduc topul comportamentelor riscante la locul de muncă.
Deși infrastructura tehnică de securitate există în majoritatea companiilor, comportamentele din practica zilnică anulează o parte importantă din investiția în tehnologie.
„Datele acestui studiu recalibrează o percepție comună în businessul românesc, aceea că securitatea cibernetică se rezolvă în principal prin achiziția de software. Realitatea operațională arată altceva: un angajat neatent poate compromite rapid o investiție semnificativă în infrastructură. Un aspect critic relevat de cercetare este că persoanele cu putere de decizie sunt cele care aleg cel mai des scurtături riscante, sub presiunea vitezei de livrare. Securitatea cibernetică este astăzi, înainte de toate, o temă de comportament organizațional”, susține Cori Cimpoca, din partea companiei care a realizat studiul.
Combină dispozitive personale cu cele de firmăAproape jumătate dintre angajații din studiu (44%) folosesc o infrastructură hibridă, combinând dispozitive și conturi personale cu cele de firmă în activitatea profesională. Acest segment prezintă cel mai ridicat profil de risc potrivit acestui studiu:
-69% transferă documente de serviciu prin aplicații personale
-48% conectează spațiu de stocare personal la calculatorul firmei
-iar rata de raportare a incidentelor către departamentul IT este de doar 37%, față de 55% în rândul celor care lucrează exclusiv pe infrastructură formală
Astfel, infrastructura hibridă combină accesul la date sensibile cu instrumente necontrolate și o înclinație personală spre o vigilență mai scăzută în spațiul online.
Acționează reactivRealizatorii arată că, la nivel declarativ, 91% dintre angajați spun că există măsuri active de securitate în organizația lor, 87% declară că există proceduri pentru situații neașteptate și 84% că au semnat documente interne specifice.
Realitatea operațională spune, însă, altceva. Antivirusul rămâne singura măsură recunoscută de majoritatea (71%), în timp ce VPN-ul, autentificarea multi-factor (MFA) și restricțiile USB rămân sub pragul de 50%.
Aproape jumătate dintre manageri (49%) recunosc că organizația lor acționează reactiv, doar după producerea unui incident. Și doar 36% dintre angajați au semnat o politică de lucru remote, deși munca hibridă este o realitate pentru o parte semnificativă a forței de muncă.
Specialiștii susțin că faptul că aproape jumătate dintre organizațiile din România intervin abia după producerea unui incident reprezintă un semnal de alarmă serios. Conform acestora, o organizație rezilientă nu așteaptă atacul, ci îl anticipează prin monitorizare continuă, testare și reflexe bine antrenate.
Pericol de la manageriConform studiului, persoanele cu cel mai ridicat nivel de acces la date sensibile, liderii și managerii, sunt cele care ignoră sau ocolesc cel mai frecvent protocoalele de siguranță pentru a câștiga timp.
Datele arată că managerii adoptă mai multe comportamente riscante decât angajații din funcțiile de execuție:
-31% folosesc rețele Wi-Fi publice fără VPN (față de 23% la nivel de execuție)
-33% introduc documente interne în instrumente AI neautorizate (față de 24% la execuție)
-43% instalează frecvent software neautorizat pe laptopul de firmă.
Este important de subliniat că, la nivel de percepție, managerii sunt mai conștienți de riscul unui atac cibernetic (24% îl evaluează ca ridicat, față de 16% media generală) și au claritate procedurală superioară (72% știu ce au de făcut în primele 30 de minute după detectarea unui incident). Decalajul nu este, așadar, unul de cunoaștere, ci de disciplină procedurală sub presiunea vitezei de livrare, o problemă de guvernanță comportamentală, nu de conștientizare.
Studiul a fost realizat pe 1.000 de angajați din companiile românești, dintre care 200 de manageri și antreprenori.
Comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat pentru Financial Times că anulările generate de prețurile combustibilului nu sunt considerate „circumstanțe extraordinare”, ceea ce înseamnă că operatorii aerieni trebuie în continuare să despăgubească pasagerii.
El a spus că majorarea prețului kerosenului face parte din riscurile normale ale activității în acest sector.
Oficialul grec a precizat că Europa „poate susține aprovizionarea cu combustibil pentru avioane pentru o perioadă lungă”, în pofida avertismentelor venite din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor comisari europeni, potrivit cărora companiile aeriene ar putea rămâne în curând fără kerosen.
„Prețul combustibilului pentru avioane este motivul pentru care sunt anulate zboruri, iar dacă acestea sunt anulate fără existența unor circumstanțe extraordinare, iar prețul combustibilului pentru avioane nu reprezintă o circumstanță extraordinară, companiile vor fi obligate să ramburseze pasagerilor banii”, a spus Apostolos Tzitzikostas.
Tzitzikostas a adăugat că operatorii aerieni anulează zboruri care „nu mai aveau prea mult sens din punct de vedere financiar, iar acum, odată cu dublarea prețurilor, nu mai au deloc sens pentru companii”.
Comisia Europeană cere prudență înaintea sezonului turisticComisarul european, care coordonează și portofoliul turismului, a cerut prudență în comunicarea publică: „Avem în față un sezon turistic. Trebuie să fim atenți la cuvintele pe care le folosim și să evităm provocarea panicii”.
Comisarul european pentru Transporturi, originar din Salonic, a declarat că se așteaptă ca impactul asupra turismului european să fie limitat.
Deși numărul turiștilor care vin din Orientul Mijlociu sau tranzitează regiunea pentru a ajunge în Europa este în scădere, Tzitzikostas a spus că turismul intern european va compensa aceste pierderi.
„Unele țări s-ar putea să nu fie afectate deloc”, a spus el, indicând în special „țările din sudul Europei, care oferă acel tip de produs pe care mulți oameni îl caută vara”.
Sistemul analizează volume uriașe de date colectate din telefoane mobile, camere video, semnale Wi-Fi, drone și rețele sociale, pentru a crea profiluri considerate amenințări. Experții avertizează însă că astfel de tehnologii pot transforma simple conexiuni sau comportamente cotidiene în condamnări la moarte, mai arată Los Angeles Times.
„Vrei să mori singur sau împreună cu ceilalți?”Investigația pornește de la cazul lui Ahmad Turmus, un bărbat de 62 de ani din sudul Libanului, ucis într-un atac israelian în februarie. Potrivit familiei, acesta se afla într-o vizită la rude când a primit un apel de la un ofițer israelian care vorbea arabă cu accent străin. „Ahmad, vrei să mori cu cei din jur sau singur?”, l-ar fi întrebat acesta. Turmus ar fi răspuns doar: „Singur”. La scurt timp, după ce a ieșit din casă și s-a urcat în mașină, două rachete au lovit vehiculul.
Lebanese sources report the elimination of Ahmad Turmus, a Hezbollah operative, whose vehicle was attacked near his home in Talousa, southern Lebanon. Turmus’s son, also a Hezbollah operative, was killed in the last war. The Hezbollah operative eliminated this morning in Khanin… pic.twitter.com/v0nYlUW5pd
— Niv Calderon (@nivcalderon) February 16, 2026
Date din telefoane, camere și rețele socialePotrivit specialiștilor citați de publicația americană, sistemul israelian combină informații provenite din mai multe surse: telefoane mobile, camere de trafic, drone, baze de date guvernamentale, semnale Wi-Fi și activitate online. Platforme precum Palantir ar ajuta la organizarea și corelarea datelor, pentru a construi profiluri comportamentale și rețele de relații. Un fost specialist AI care a lucrat pentru companii din domeniul apărării a explicat că dronele pot folosi dispozitive de tip „stingray”. Acesta imită antenele GSM și obligă telefoanele să se conecteze la ele. Astfel, armata poate urmări în timp real locația unei persoane, schimbările de cartelă SIM, aplicațiile folosite sau contactele acesteia. „Este o conductă masivă de date: metadate telefonice, locații, schimbări de SIM, utilizarea aplicațiilor, comportament pe rețele sociale și chiar informații bancare sau recunoaștere facială”, a spus specialistul.
Algoritmii creează „profiluri de amenințare”Inteligența artificială analizează apoi tiparele de comportament și le compară cu cele ale unor persoane deja identificate drept amenințări. Sistemul poate detecta cine vorbește cu cine, cine merge într-o anumită zonă sau cine își schimbă rutina. Rezultatul este un „profil de amenințare”, care poate duce la includerea unei persoane pe lista de ținte. Un colonel israelian identificat doar drept Yoav declara încă din 2023 că sistemul poate face în câteva secunde analize care înainte necesitau săptămâni întregi și sute de analiști.
Experții avertizează asupra erorilorCercetătorii consultați de Los Angeles Times spun că tehnologia ridică probleme majore. „Sistemul lucrează cu date, nu cu logică. Dacă informațiile sunt greșite, va repeta aceleași greșeli, doar mai rapid și cu mai multă încredere”, a spus specialistul AI. Profesorul Vasji Badalic, de la Institutul de Criminologie din Slovenia, avertizează că algoritmii pot confunda rudele, persoanele care oferă sprijin logistic sau cei implicați în activități civile cu combatanți. „Unde este trasată linia dintre combatant și civil?”, întreabă acesta.
Hezbollah încearcă să se adaptezePotrivit fostului general libanez Mounir Shehadeh, Israelul a infiltrat de ani de zile infrastructura de comunicații și bazele de date din Liban. Acesta spune că gruparea Hezbollah încearcă acum să reducă dependența de telefoane și comunicații digitale și să revină la structuri mai descentralizate. Cu toate acestea, investigația arată că supravegherea tehnologică israeliană a devenit extrem de dificil de evitat. În cazul lui Ahmad Turmus, familia spune că acesta nici măcar nu își mai schimba telefoanele. „Israelienii mă cunosc deja. Ce mai contează?”, le-ar fi spus apropiaților.
„Urgența este economică și socială”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, miercuri, când a fost prezentată prima strategie europeană de combatere a sărăciei, relatează Le Monde. Strategia europeană își propune să eradicheze sărăcia și excluziunea socială până în 2050 și să reducă numărul persoanelor afectate cu cel puțin 15 milioane până în 2030. În prezent, 93 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie, reprezentând unul din cinci locuitori și unul din patru copii.
Comisia de la Bruxelles propune „dezvoltarea de locuințe sociale și accesibile” și o mai bună combatere a lipsei de adăpost printr-o „nouă abordare”, cuprinsă într-o recomandare adresată statelor membre și constând în prioritizarea prevenției și a soluțiilor pe termen lung față de cele de urgență.
De asemenea este promovat accesul la angajare, care este „cea mai puternică cale de ieșire din sărăcie”, cu condiția să implice „locuri de muncă de calitate”. Peste 50 de milioane de oameni sunt în prezent în afara domeniului de activitate, chiar dacă ar putea accesa acest lucru, a explicat Roxana Mînzatu.
Confiscarea obiectelor de valoare, care erau transportate prin Ungaria cu două mașini blindate când autoritățile maghiare antiteroriste le-au reținut pe 5 martie, a provocat indignare în Ucraina, unde oficialii au acuzat guvernul pro-rus al Ungariei că acționează ilegal și că folosește confiscarea ca instrument în campania electorală anti-Ucraineană a premierului Viktor Orbán, potrivit AP.
Țările vecine se aflaseră deja într-o dispută aprigă privind accesul Ungariei la petrolul rusesc printr-o conductă care traversează teritoriul ucrainean.
Însă miercuri, Zelenski a scris pe rețelele de socializare că restituirea obiectelor de valoare reprezintă „un pas important în relațiile cu Ungaria” după ce Orbán a fost învins în alegerile parlamentare de luna trecută, alegeri care au stârnit speranțe că noul guvern va urma o politică mai puțin antagonistă față de Kiev.
„Sunt recunoscător Ungariei pentru abordarea sa constructivă și pasul civilizat”, a scris Zelenski. „Le mulțumesc tuturor celor din echipa Ucrainei care au luptat pentru o decizie corectă și au apărat interesele statului și ale poporului nostru.”
An important step in relations with Hungary – today, the funds and valuables of Oschadbank that were seized by Hungarian special services in March of this year were returned. At the time, the Hungarian side unlawfully detained Ukrainian cash-in-transit officers. We brought our…
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 6, 2026
În momentul confiscării, autoritățile maghiare au declarat că suspectează spălare de bani, iar Orbán a ordonat ca transportul – care includea 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro în numerar, precum și 9 kilograme de aur – să fie ținut în custodie timp de până la 60 de zile, în timp ce autoritățile fiscale din țara sa efectuează o anchetă.
Ungaria a expulzat angajații băncii ucraineneAngajații băncii ucrainene care călătoreau cu transportul au fost reținuți de autoritățile maghiare timp de peste 24 de ore înainte de a fi expulzați din țară.
Oficialii ucraineni au declarat că transportul a fost un transfer de rutină de active între bănci de stat și au acuzat guvernul lui Orbán că șantajează Kievul pentru a încerca să-l preseze să reia transporturile întrerupte de petrol rusesc prin conducta Drujba, care fusese avariată de un atac cu drone rusești.
Strategia se concentrează, de asemenea, pe eradicarea „extremiștilor violenți de stânga”, inclusiv a grupurilor „radical pro-transgender”, în timp ce administrația conservatoare a lui Trump își intensifică atacurile politice asupra oponenților, potrivit The Guardian.
De asemenea, plasează cartelurile de droguri din America în centrul eforturilor de combatere a terorismului.
Însă o parte din limbajul său cel mai puternic este rezervat Europei, unde se află numeroși aliați ai SUA, care vor fi alarmați să vadă din nou continentul lor în vizorul administrației Trump.
„Este clar pentru toți că grupuri ostile bine organizate exploatează granițele deschise și idealurile globaliste aferente. Cu cât aceste culturi străine se dezvoltă mai mult și cu cât politicile europene actuale persistă mai mult, cu atât terorismul este mai garantat”, se arată în strategie.
„Ca loc de naștere al culturii și valorilor occidentale, Europa trebuie să acționeze acum și să-și oprească declinul deliberat”, se arată în strategia, condusă de coordonatorul combaterii terorismului, Sebastian Gorka.
Europa este foarte amenințatăRaportul menționa că națiunile europene rămân „partenerii preeminenți și pe termen lung ai SUA în combaterea terorismului”, dar preciza: „Lumea este mai sigură atunci când Europa este puternică, dar Europa este foarte amenințată și este atât o țintă teroristă, cât și un incubator de amenințări teroriste”.
Noile critici la adresa Europei vin la doar câteva luni după ce noua strategie de securitate națională a lui Trump a afirmat că continentul se confruntă cu „ștergerea civilizației” din cauza imigrației.
Trump a criticat recent aliații europeni ai NATO pentru că nu i-au ajutat în războiul său împotriva Iranului.
Bărbatul, care nu a fost identificat, se afla în vacanță în Grecia cu familia sa în 2024 și a declarat că petrecea 20 de minute pe zi încercând să găsească un șezlong, în ciuda faptului că se trezea la ora 06:00, potrivit BBC.
Apoi și-a dat în judecată turoperatorul pentru că a permis sistemul de rezervări, argumentând că șezlongurile erau rezervate atât de des încât erau inutilizabile.
Judecătorii de la un tribunal districtual din Hanovra au decis în favoarea sa și au declarat că familia de patru persoane are dreptul la o rambursare mai mare pentru pachetul lor de vacanță, deoarece acesta a fost „defect”.
Bărbatul plătise inițial 7.186 de euro pentru a-și duce soția și cei doi copii în vacanța organizată pe insula Kos din Grecia.
În argumentele sale în fața instanței, el a spus că operatorul său turistic nu a aplicat interdicția stațiunii privind rezervarea prosoapelor și nu i-a confruntat pe oaspeții care se angajau în această practică. El a adăugat că, chiar și atunci când familia sa se trezea la ora 6:00, șezlongurile nu erau disponibile, iar copiii săi erau forțați să se întindă pe podea. Deși operatorul turistic plătise inițial o rambursare de 350 de euro, judecătorii din Hanovra au decis că familia are dreptul la o rambursare de 986,70 euro.
„Războaiele șezlongurilor” și în alte zone turisticeAceștia au spus că, deși agenția de turism nu conducea hotelul și nu putea asigura că fiecare client avea acces la un șezlong în orice moment, operatorul avea obligația de a se asigura că există o structură organizatorică care să garanteze un raport „rezonabil” de șezlonguri la oaspeți.
Mulți turiști s-ar fi confruntat în vacanță cu „războaiele șezlongurilor” sau „cursa zorilor”, care este practica de a rezerva șezlonguri cu prosoape.
Anul trecut, videoclipuri care circulau pe rețelele de socializare sugerau că turiștii din Tenerife dormeau pe șezlonguri pentru a-și asigura un loc lângă piscină.
Sursa a declarat agenției de știri, sub condiția anonimatului, că „Malek Ballout, comandantul operațiunilor din forța Radwan”, a fost ucis în atacurile de miercuri – primele din zonă din ultimele săptămâni, în contextul unui armistițiu, potrivit The Guardian.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu declarase anterior că armata sa l-a vizat pe „comandantul forței Radwan a Hezbollah”.
Agenția Națională de Știri din Liban, administrată de stat, a relatat că „avioanele de război israeliene au lansat un atac, vizând Ghobeiri” în suburbiile sudice, o bastionă a Hezbollah.
O clădire a fost văzută acoperită de moloz după atac, în timp ce oamenii au părăsit zona cu bunurile lor.
O sursă din domeniul securității libaneze a declarat pentru AFP, sub condiția anonimatului, că atacul a lovit un apartament în care liderii Radwan țineau o întâlnire.
Cel puțin alte 11 persoane au fost ucise în atacuri în sudul și estul țării, potrivit Ministerului Sănătății din Liban.
Potrivit organizației, acțiunea vizează să pună capăt unei practici „anticoncurențiale” care ar fi dus la o scădere a veniturilor din media, potrivit Le Figaro.
Plângerea a fost depusă la Curtea pentru Apărarea Liberei Concurențe (TDLC). Scopul este ca instanța să „sancționeze Google și să adopte măsurile necesare pentru a garanta o concurență loială pe piață”, a declarat Anatel într-un comunicat.
Președintele asociației, Pablo Vidal, a declarat că „Google controlează accesul la public și la publicitatea digitală, însușindu-și valoarea economică a jurnalismului produs și finanțat de alții, fără a-și asuma responsabilitățile pe care le implică acest rol”.
Canalele care au formulat această plângere sunt cele cu cea mai mare audiență din țară: Canal 13, Televisión Nacional de Chile, Mega, Chilevisión, TV+ și La Red.
Mai multe instituții media din lume au procese cu Google„Consecințele nu sunt doar financiare: echipele de jurnaliști au fost reduse, acoperirea regională se diminuează, supravegherea guvernului slăbește, iar cetățenii rămân cu mai puține informații și de o calitate inferioară”, adaugă organizația.
În Statele Unite, Europa, Canada și Australia, mai multe instituții media au intentat, de asemenea, procese împotriva Google pentru practici similare. În Chile, grupul Copesa, editorul cotidianului La Tercera, precum și postul de radio Cooperativa și site-ul de știri El Mostrador, au depus, de asemenea, plângeri la TDLC împotriva gigantului tehnologic american.
Între timp, armata rusă și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei, semn al „unei respingeri clare” a armistițiului propus de această țară, a acuzat președintele Volodimir Zelenski, la o zi după ce aproape 30 de civili au fost uciși în atacuri aeriene rusești, relatează Le Figaro.
Într-o notă către corpul diplomatic, Ministerul rus de Externe a avertizat asupra unor atacuri de represalii împotriva capitalei ucrainene, „inclusiv împotriva centrelor de putere”, dacă Ucraina ar perturba sărbătorile de 9 mai de la Moscova. Ministerul rus de Externe nu a specificat natura amenințării la adresa comemorărilor, iar Ucraina nu a răspuns imediat la notă.
Rusia a declarat un armistițiu unilateralRusia sărbătorește Ziua Victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial în fiecare an cu o mare paradă în Piața Roșie din capitala Rusiei. La începutul acestei săptămâni, a declarat un armistițiu unilateral cu Ucraina pentru 8 și 9 mai. Cu toate acestea, Moscova nu a răspuns declarației Kievului de încetare temporară a ostilităților începând de miercuri la miezul nopții, o contrapropunere făcută după armistițiul anunțat de Rusia.
„Este evident pentru orice persoană rezonabilă că un război la scară largă și crimele zilnice sunt un moment foarte nepotrivit pentru «celebrări» publice ”, a comentat Volodimir Zelenski, adăugând că Ucraina va răspunde acțiunilor militare rusești cu reciprocitate. „Alegerea Rusiei este un refuz clar al unui armistițiu și al salvării de vieți omenești”, a denunțat el pe rețelele de socializare. El a declarat că „până la ora 10:00” de miercuri, forțele ruse încălcaseră armistițiul de 1.820 de ori.
Atac asupra unei grădinițePotrivit ministrului ucrainean de externe, Andriy Sybiga, „108 drone și trei rachete” au fost lansate, în special dimineața, asupra orașelor Harkov și Zaporijia, respectiv în nord-estul și sudul Ucrainei.
În regiunea Sumy (nord), o femeie a murit într-un atac cu drone rusești asupra unui vehicul civil, în timp ce un alt atac asupra unei grădinițe s-a soldat cu doi morți, au reclamat autoritățile locale.
