„Analiza noastră economică este foarte clară. Sancțiunile afectează enorm economia rusă. Dacă ne uităm la dobândă, este la 20%. Dacă ne uităm la inflație, este la 10%. Am avut, de asemenea, cazul în care ministrul rus pentru dezvoltarea economică a afirmat în publi că Rusia este pe calea recesiunii”, afirmă Ursula von der Leyen.
Ea spune că economia de război suprasolicitată a Rusiei „ajunge la limite”.
„Dar mai este un lucru mai interesant – când vorbim direct cu partenerii, spuneau că principala îngrijorare a rușilor este să se ridice sancțiunile. Deci aceste sancțiuni îi afectează”, încheie von der Leyen.
Articolul Ursula von der Leyen: Sancțiunile europene afectează enorm economia rusă apare prima dată în Mediafax.
Parlamentarii AUR şi POT vor face toate demersurile pentru constituirea acestei comisii, „ea reprezentând un instrument esenţial pentru apărarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept, împotriva abuzurilor şi manipulărilor sistemului politic şi instituţional”, potrivit unui comunicat al AUR.
„În urma turului I al alegerilor prezidenţiale din 2024 a existat un câştigător clar: domnul Călin Georgescu, susţinut de o largă majoritate a electoratului. Toate datele, inclusiv sondajele independente şi dinamica din jurul campaniei, indicau faptul că acesta urma să câştige şi turul II. Au trecut luni întregi de la momentul în care votul românilor a fost anulat de către cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale, fără ca până astăzi să existe o explicaţie clară. Partidele sistemului şi Nicuşor Dan au promis că vor lămuri acest abuz, că vor desecretiza documentele care au stat la baza acestei decizii, însă niciun demers nu a fost făcut”, se mai spune în comunicat.
Conform acestuia, „anularea alegerilor a urmărit un scop politic clar: împiedicarea accesului la funcţia supremă în stat a unui candidat incomod pentru sistem”.
AUR susţine că românii au dreptul să ştie de ce votul lor a fost anulat şi cine poartă responsabilitatea pentru acest abuz care afectează grav democraţia.
„De altfel, rapoartele internaţionale, inclusiv cel al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului, au menţionat explicit anularea alegerilor ca pe o vulnerabilitate democratică majoră. Parlamentul României are obligaţia democratică de a clarifica circumstanţele anulării alegerilor prezidenţiale din 2024. Comisia parlamentară va avea misiunea de a investiga obiectiv şi complet circumstanţele care au dus la anularea alegerilor şi de a stabili responsabilităţi politice şi instituţionale”, se mai spune în comunicatul AUR.
Potrivit acestuia, comisia va audia reprezentanţi ai instituţiilor cu rol în organizarea scrutinului: SRI, SIE, AEP, BEC, MAE, MAI şi alte structuri cu atribuţii directe şi va întocmi un raport în care „va evalua efectele anulării asupra dreptului constituţional al cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi”.
De asemenea, raportul ar urma să includă propuneri de măsuri legislative, administrative sau disciplinare, dar şi sesizări către instituţiile abilitate, acolo unde este cazul.
Articolul AUR cere comisie parlamentară de anchetă pentru anularea alegerilor din 2024 apare prima dată în Mediafax.
„Trăim o perioadă complicată cu agresiune din partea rusă și atunci solidaritatea europeană este importantă. Și față de această amenințare, am discutat azi de capacitatea Europei de a se apăra, de a colabora în sensul acesta. Am discutat de componenta SAFE a programului RIAM, în care România a propus deja niște proiecte, printre care baza Kogălniceanu în care ne aflăm azi, Portul Costanța pe care l-am vizitat azi, de asemenea, programul SAFE o să fie și o oportunitate de dezvoltare a industriei românești de apărare, pentru că vor fi echipamente care vor fi produse în România și, de asemenea, o oportunitate pentru a dezvolta o infrastructură care să deservească atât zona militară cât și zona civilă”, a spus președintele Nicușor Dan.
El a spus că Uniunea Europeană a adoptat la propunerea României o strategie pentru Marea Neagră, „pe care ne dorim să o operaționalizăm cât mai curând și în cadrul acestei strategii ne dorim ca hubul european de securitate de care această strategie vorbește să fie localizat în România, la Constanța, la Marea Neagră”.
Președintele a discutat cu Ursula von der Leyen și despre reconstrucția Ucrainei.
Articolul Dan: Ne dorim ca hubul de securitate în cadrul strategiei pentru Marea Neagră să fie la Constanța apare prima dată în Mediafax.
Pentru a-și justifica opoziția față de taxa Zucman – o propunere de impozit de minim de 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro – François Bayrou a avertizat asupra riscului unui exod fiscal al celor mai bogați contribuabili francezi către Italia. Într-un interviu acordat posturilor de știri duminică, premierul francez a declarat: „Oamenii vot pleca deoarece există acum o formă de nomadism fiscal. Iar Italia este astăzi în plină politică de dumping fiscal!”, menționând țara vecină ca posibil refugiu pentru bogații francezi care ar fugi de această taxare.
Declarația a provocat o reacție imediată din partea prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care a calificat acuzațiile drept nefondate. Într-un mesaj postat pe contul său de X, citat de Le Figaro, Meloni a scris că declarațiile sunt complet nefondate: „Este surprinzător că Parisul acuză Italia de dumping fiscal. Economia italiană este atractivă și se descurcă mai bine decât altele datorită stabilității și credibilității națiunii noastre”.
Italia neagă dumpingul fiscal, dar oferă facilități milionarilorMeloni a adăugat că Italia nu aplică politici fiscale incorecte pentru a atrage investitori europeni: „Italia nu aplică politici fiscale favorabile nejustificate pentru a atrage companii europene.
Totuși, începând din 2017, Italia a implementat un regim fiscal forfetar pentru marii contribuabili, oferind o taxă fixă pentru veniturile realizate în străinătate. Cunoscut după ce fotbalistul profesionist portughez Cristiano Ronaldo a beneficiat de el în 2018, mecanismul a fost recent modificat: în august 2024, contribuția anuală plătită de persoanele foarte bogate care se mută în Italia, a fost dublată de la 100.000 la 200.000 de euro.
Taxa pe averi este încă pe masa negocierilorChiar și așa, regimul rămâne atractiv pentru bogații europeni, inclusiv cei din Franța, care ar putea fi afectați de eventuala taxă Zucman. Propusă de economistul Gabriel Zucman și susținută de stânga franceză, noua taxă ar viza aproximativ 1800 de persoane și ar putea aduce statului între 15 și 25 de miliarde de euro, potrivit propunerii legislative depuse de ecologiști la începutul anului.
Taxa va fi rediscutată în cadrul negocierilor bugetare pentru anul 2026, chira dacă a fost respinsă de Senat în luna iunie. În calitate de cameră superioară a Parlamentului, Senatul examinează, votează și eventual modifică legile propuse, dar, în anumite condiții, Adunarea Națională – camera inferioară – are ultimul cuvânt.
Articolul Bogații Franței ar putea fugi în Italia: taxa pe marile averi reaprinde tensiunile fiscale în Europa apare prima dată în Mediafax.
În urma incidentului în care un livrator străin a fost agresat fără motiv în plină stradă, Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) a luat o poziţie fermă, condamnând orice formă de discriminare şi violenţă.
Organizaţia subliniază că forţa de muncă din străinătate este vitală pentru supravieţuirea industriei ospitalităţii, care numără peste 400.000 de angajaţi în total.
Datele arată că aproape 60.000 dintre aceştia, adică mai mult de unul din şase angajaţi din restaurante, hoteluri sau cafenele, sunt cetăţeni străini. Ei sunt parte integrantă din echipe, plătesc aceleaşi taxe ca şi românii şi asigură continuitatea afacerilor.
Reprezentanţii HORA avertizează că astfel de acte de violenţă nu afectează doar victimele directe, ci pun în pericol stabilitatea întregului sector, care se bazează pe aceşti angajaţi.
„Industria HoReCa din România nu ar putea funcţiona fără sprijinul celor aproape 60.000 de lucrători străini. Ei fac parte din echipele noastre şi contribuie la stabilitatea şi continuitatea afacerilor. Avem nevoie de predictibilitate, de un mediu sigur şi echitabil pentru toţi angajaţii, indiferent de naţionalitate. Agresiuni precum cea recentă nu au ce căuta într-o societate modernă”, a declarat Daniel Mischie, membru în boardul HORA.
Liderii din industrie insistă că aceşti lucrători au venit în România cu încredere, lăsându-şi familiile în urmă în speranţa unei vieţi mai bune, iar societatea are datoria să le garanteze siguranţa.
„În industria ospitalităţii, realitatea este simplă: fără colegii veniţi din alte ţări, multe afaceri ar fi închise. Ei fac bună parte din munca grea, sunt serioşi, plătesc aceleaşi taxe ca românii şi ţin această industrie în picioare. Cred că cel mai important mesaj pe care trebuie să-l transmitem este că au dreptul la siguranţă şi respect, la fel ca oricare dintre noi”, a adăugat Radu Dumitrescu, membru în board HORA.
„Ne dorim ca fiecare lucrător din ospitalitate, indiferent dacă este român sau străin, să simtă că face parte dintr-o comunitate unde este apreciat, protejat şi tratat egal. Faptul că 1 din 6 angajaţi vine din altă ţară arată că ospitalitatea nu are graniţe”, a concluzionat Radu Savopol, preşedinte HORA.
Articolul Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România : Fără lucrătorii străini, multe afaceri ar fi închise apare prima dată în Mediafax.
O companie minieră chineză care operează în Zambia este acuzată că a ascuns amploarea reală a unei scurgeri masive de substanțe toxice produse în februarie, când un baraj de decantare al minei de cupru Sino-Metals Leach Zambia s-a prăbușit.
Incidentul a permis deversarea de cianuri și arsenic în râul Kafue, unul dintre cele mai importante cursuri de apă din țară.
Sino-Metals Leach Zambia, subsidiară a China Nonferrous Metal Mining Group, a raportat inițial cantități reduse de deșeuri scurse.
Însă compania sud-africană Drizit, specializată în mediu și contractată să investigheze accidentul, susține că deversarea a atins 1,5 milioane de tone de material toxic… de cel puțin 30 de ori mai mult decât a recunoscut compania minieră.
Drizit afirmă că a transmis rapoarte preliminare către Sino-Metals care arătau gravitatea poluării, dar contractul său a fost reziliat cu o zi înainte de publicarea raportului final.
În replică, Sino-Metals a declarat pentru Associated Press că a întrerupt colaborarea din cauza unor „încălcări contractuale” și că guvernul din Zambia caută acum o altă firmă pentru a conduce o nouă investigație.
Compania chineză contestă acuratețea concluziilor Drizit.
Articolul Companie minieră chineză acuzată că a ascuns amploarea unei poluări toxice majore în Zambia apare prima dată în Mediafax.
