Piaţa de creditare

O ştire tirajată cu generozitate de către jurnalişti insistă pe presupunerea că ceea ce se întâmplă pe piaţa petrolului în lume ar putea genera creşterea preţului la gazele naturale. Iar preţul petrolului creşte. Şi asta după ce companiile petroliere au trecut prin ritmuri pe care nu şi le-au putut imagina vreodată. Nimeni nu s-a gândit că cei care extrag aurul negru vor fi gata să plătească pentru a elibera depozitele.

Un proiect ale cărui capacităţi generează acoperire naţională nu se ţine doar pe ambiţia cuiva sau pe atmosfera sărbătorească din ziua lansării. Nici proiectul “Prima Casă” nu poate face aşa ceva. Atunci când a fost lansat, nu s-a pornit doar de la constatarea faptului că există o largă comunitate de oameni care are nevoie de casă. Da, această condiţie era una determinantă, însă proiectul avea ca şi componentă obligatorie capacitatea statului, prin bugetul său, de a sprijini un asemenea proiect, capacitatea băncilor de a oferi rate suportabile, dar care să nu fie în dauna sistemului bancar, capacitatea domeniului imobiliar de a pune pe tavă casele de care este nevoie. Mai noi, mai vechi, dar care să răspundă cererii la momentul respectiv.

După criza bancară din anul 2014, creditele acordate de bănci s-au redus dramatic şi au atins minime istorice. Băncile au devenit mult mai atente în acordarea împrumuturilor pe fundalul condiţiilor mai riguroase impuse de Banca Naţională a Moldovei, dar şi a transparentizării acţionarilor. În anul 2020 portofoliul de credite acordat de bănci a ajuns la nivelul de dinaintea crizei bancare.

Lecţia anului 2020 a fost extrem de neiertătoare în raport cu producătorii agricoli, iar concluzia a fost una cât se poate de clară – fără irigare, agricultura nu are şanse să se dezvolte. Irigarea trebuie să capete formatul unor politici de durată, cu implicarea activă a instituţiilor statului şi cu o abordare extrem de responsabilă din partea agricultorilor.