Vladimir Rusnac: „Armonizarea legislaţiei cu acquis-ul UE este un efort complex, dar esenţial pentru dezvoltarea pieţei de capital din Moldova”

Anul 2025 a marcat câteva evenimente importante în sectorul financiar al Republicii Moldova, inclusiv adoptarea Strategiei de dezvoltare a pieţei de capital şi semnarea memorandumului privind deschiderea unei noi burse. Cu toate acestea, activitatea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) depăşeşte aceste momente vizibile, fiind concentrată pe un proces amplu şi continuu: integrarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul UE. Despre ritmul acestui proces şi provocările care însoţesc armonizarea normativă, redacţia ziarului Capital Market a discutat cu vicepreşedintele CNPF, Vladimir Rusnac.

– Domnule Rusnac, procesul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul UE este unul complex. Ce progrese a înregistrat CNPF în acest sens şi care sunt angajamentele asumate? Cum evoluează implementarea acestora în practică?

– Întra-adevăr, este un efort complex şi multidimensional. Munca echipei CNPF s-a intensificat semnificativ începând cu anul 2022, odată cu obţinerea de către Republica Moldova a statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Putem vorbi despre trei etape-cheie în cadrul acestui proces:
1. Furnizarea răspunsurilor la chestionarele UE privind cererea de aderare;
2. Realizarea unui screening al legislaţiei naţionale, prin raportare la acquis-ul UE, care a inclus şi prezentarea acestuia experţilor UE;
3. Iniţierea procesului de transpunere a directivelor şi regulamentelor europene, pe domeniile aflate în competenţa CNPF.

Este important de subliniat că doar în sectorul pieţei de capital şi al pensiilor facultative, avem peste 100 de acte legislative europene care trebuie analizate, transpuse şi implementate. Acest lucru presupune elaborarea tabelelor de concordanţă, amendarea legislaţiei existente şi, în unele cazuri, elaborarea de acte noi de la zero.

– În contextul reglementării pieţei de capital, ce modificări legislative şi de reglementare sunt preconizate în perioada următoare? Ce impact vor avea acestea asupra activităţii emitenţilor?

– Pentru a atinge obiectivul strategic de dezvoltare a unei pieţe de capital robuste şi funcţionale, este esenţial să ne aliniem la cadrul normativ al UE. Primul bloc legislativ important care urmează să fie implementat vizează transpunerea Directivei şi Regulamentului UE privind pieţele instrumentelor financiare (MiFID II). Aceasta presupune elaborarea unei noi legi a pieţei de capital, care să reflecte în mod fidel cerinţele şi standardele europene. Scopul este de a crea un cadru juridic echivalent cu cel din UE, ceea ce va facilita accesul firmelor de investiţii şi investitorilor din şi către spaţiul european. În acelaşi timp, emitenţii naţionali vor beneficia de oportunitatea a atrage capital mai uşor, având acces la un bazin mai larg de investitori, inclusiv posibilitatea listării pe pieţele bursiere din UE. În acest proces, transparenţa şi respectarea drepturilor acţionarilor în cadrul societăţilor cotate sunt elemente esenţiale, reprezentând pilonii fundamentali ai reglementării europene în domeniul pieţei de capital.

– Se prevăd schimbări semnificative în cadrul juridic aplicabil fondurilor de investiţii şi intermedia­rilor financiari (brokerilor)? Care sunt direcţiile principale ale acestor ajustări?

– Da, sunt preconizate ajustări importante, atât pentru intermediarii financiari, cât şi pentru fondurile de investiţii, în scopul alinierii la standardele europene şi consolidării încrederii în piaţa de capital. În ceea ce priveşte intermediarii financiari – în special brokerii – aceştia aplică deja, într-o oarecare măsură, acquis-ul european în domeniul normelor de conduită pe piaţă, transpus în perioada primului Acord de Asociere RM-UE din 2014. Însă, pentru a deveni cu adevărat competitivi în perspectiva aderării la UE, va fi necesară adaptarea la noi cerinţe privind organizarea internă şi conduita profesională, conform cadrului MiFID II. O noutate importantă este şi faptul că CNPF lucrează la un proiect legislativ privind supravegherea bazată pe risc aplicabilă societăţilor de investiţii. Acesta va fi supus consultărilor publice în curând. Considerăm că implementarea unei astfel de abordări – prin identificarea proactivă a riscurilor şi aplicarea de măsuri preventive – va contribui la restabilirea încrederii investitorilor şi la maturizarea pieţei de capital.

În privinţa fondurilor de investiţii, trebuie spus că lipsa acestora pe piaţa locală indică o vulnerabilitate. Este necesară o analiză atentă pentru a înţelege ce bariere legislative, instituţionale sau de altă natură împiedică apariţia şi funcţionarea acestora. La nivel normativ, Republica Moldova dispune deja de un cadru parţial armonizat cu directivele UCITS şi AIFIA. Fondurile de investiţii sunt reglementate fragmentat prin Legea nr. 171/2012 privind piaţa de capital, care vizează fondurile clasice, şi Legea nr. 2/2020 privind organismele de plasament colectiv alternative, care acoperă fondurile alternative, cum ar fi cele de capital de risc. Având în vedere această structură, este foarte probabil ca în viitor accentul să fie pus pe consolidarea reglementării într-un singur act normativ – cel mai probabil Legea nr. 2/2020 – care să devină instrumentul principal de reglementare a tuturor tipurilor de fonduri de investiţii şi a administratorilor acestora, pe baza unei armonizări depline cu legislaţia UE.

– În privinţa fondurilor de pensii, ce acţiuni a întreprins CNPF pentru operaţionalizarea acestui segment? Consideraţi că actualul cadru normativ este suficient de atractiv pentru a stimula lansarea fondurilor de pensii private?

– Prin Legea nr. 198/2020, Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare i-a fost atribuită competenţa de reglementare şi supraveghere a fondurilor de pensii facultative, acestea reprezentând o componentă distinctă faţă de sistemul public de pensii. Până în prezent, CNPF a reuşit să creeze cadrul normativ secundar necesar pentru înfiinţarea şi funcţionalizarea acestor fonduri şi a autorizat primul administrator de fonduri de pensii facultative. Este un pas important spre diversificarea opţiunilor de economisire pentru viitorii pensionari. În continuare, dezvoltarea efectivă a fondurilor – fie ocupaţionale, fie individuale – va depinde în mare măsură de capacitatea administratorilor de a propune produse atractive, adaptate nevoilor şi aşteptărilor participanţilor. În sprijinul acestora, statul oferă deja unele facilităţi fiscale, atât pentru contribuţiile iniţiale ale participanţilor, cât şi pentru stimularea capitalizării fondurilor. Totodată, în conformitate cu angajamentele asumate în procesul de integrare europeană, CNPF lucrează la alinierea deplină la directivele UE privind supravegherea administratorilor de pensii ocupaţionale şi protecţia drepturilor participanţilor la schemele suplimentare de pensii. Scopul este dublu: să eliminăm eventualele bariere administrative, dar şi să menţinem un cadru de reglementare solid, care să garanteze siguranţa contribuţiilor şi încrederea publicului în acest instrument de economisire pe termen lung.

– Privatizarea contra bonuri patrimoniale a lăsat în urmă o serie de disfuncţionalităţi pe piaţa de capital. Care sunt soluţiile identificate de CNPF pentru depăşirea acestor probleme istorice şi pentru deblocarea potenţialului companiilor afectate?

– Privatizarea contra bonuri a lăsat o amprentă negativă asupra modului în care cetăţenii au înţeles rolul şi legătura cu o piaţă de capital matură şi funcţională. Statul nu a reuşit să cultiveze în investitorii care au primit aceste bonuri un profil activ şi educat, capabil să participe efectiv la viaţa economică a societăţilor pe acţiuni create în urma privatizării în masă. Ca urmare, s-a generat un dezechilibru major între acţionarii majoritari, care şi-au consolidat puterea prin mijloace legale, şi acţionarii minoritari, care au rămas, în mare parte, pasivi în realizarea drepturilor lor.

CNPF transmite în mod frecvent mesaje publice către acţionarii minoritari, încurajându-i să-şi exercite dreptul de exit din societate, în special în situaţiile când în cadrul evenimentelor corporative se aprobă tranzacţii de proporţii sau cu conflict de interese.

Este important de menţionat că subiectul conturilor inactive face parte din Strategia naţională pentru dezvoltarea pieţei de capital. Primul pas prevăzut este realizarea unei analize detaliate privind numărul, ponderea acţiunilor, contravaloarea acestora şi statutul emitentului. Datele obţinute vor permite CNPF să întreprindă acţiuni concrete pentru reducerea numărului societăţilor inactive, actualizarea registrelor şi transparentizarea societăţilor cu mulţi acţionari.

A discutat Ghenadie Tudoreanu

Numarul ziarului: 
Nr.40 (1117) din 8 octombrie 2025