Piaţa de creditare

Ne vom simţi obligaţi să găsim o soluţie pentru reducerea stocurilor

Primii struguri prind luciu pe boabe şi, odată cu asta, ameninţă vinăriile din Moldova. Nu prea avem loc prin pivniţe, iar cifrele exporturilor din anul trecut încă nu au fost atinse. Masca pe care am tot purtat-o şi pe care încă o mai purtăm a tăiat din setea lumii. S-au consumat mai puţine băuturi alcoolice, iar incertitudinea care a cuprins lumea a strâns în îmbrăţişarea ei şi industria vinurilor.

Valoarea suportului UE trebuie măsurată în străzi luminate, apeducte, afaceri şi multă speranţă

Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova a lansat campania de comunicare „UE pentru Moldova Rurală”, iniţiativă menită să reflecte rezultatele şi schimbările realizate în zonele rurale, dar şi să prezinte oportunităţile curente ale UE pentru dezvoltarea localităţilor rurale din R. Moldova.

Proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative a fost votat în prima lectură

Proiectul de lege care reglementează modul de constituire şi funcţionare a fondurilor de pensii facultative în R. Moldova a fost adoptat în prima lectură, în cadrul şedinţei plenare a Legislativului.

Fondurile facultative de pensii, încă un pas înainte

Ce pot face moldovenii dacă pensia de la stat nu le va ajunge pentru un trai decent? Este o întrebare care va deveni tot mai acută în următorii zece-douăzeci de ani sau chiar mai devreme.

Respiraţie asistată pentru plămânii economiei naţionale

Dacă spunem că criza din acest an a afectat aproape în întregime activitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), înseamnă că admitem la modul direct că această criză a afectat 98,7 la sută din toate companiile pe care le are R. Moldova. Fenomenul nu este unul strict local, motiv din care e cert să înţelegem că vina nu o purtăm noi în întregime. Se spune că IMM-urile sunt plămânii economiei şi asta nu e o metaforă. Asemănarea între impactul pe care COVID îl are asupra omului şi asupra economiei e că în ambele cazuri sunt afectaţi plămânii.

Rectificarea bugetului: între şansă şi neşansă

Definiţia dată bugetului la momentul adoptării legii a fost că acesta este un buget de orientare socială cu accente clare puse pe investiţii. În principiu, principala lege economică a ţării, cel puţin la nivel de definiţie, trebuia să exprime opţiunea celor care o promovau – protecţia socială activă şi derularea unor proiecte investiţionale prin care cetăţeanul ar putea resimţi preocuparea guvernării faţă de problemele cu care se confruntă cetăţeanul şi pe care nu le poate soluţiona de unul singur: drumuri, apeduct, aprovizionarea cu gaze, alte servicii prin care viaţa noastră prinde un pic de culoare.

Pandemia taie din apetitul businessului de a se împrumuta de la bănci

Actuala criză epidemiologică va exercita un impact asupra economiei şi asupra populaţiei. Cert este că o parte dintre companii îşi vor revizui planurile de producţie pe fundalul reducerii cererii şi aprovizionării cu materie primă. Iar populaţia îşi va modifica comportamentul de consum. Şi acest lucru se observă prin faptul că apetitul pentru credite este în descreştere. Doar în două luni de pandemie, aprilie–mai, băncile şi-au redus împrumuturile acordate businessului cu 1,1 miliarde de lei.

Argumente mai vechi şi mai noi în promovarea unui proiect bun pentru Moldova

Un top al ţărilor care au oferit asistenţă financiară R. Moldova clasează Japonia pe locul trei, cu peste 150 milioane de dolari SUA. Japonia este devansată doar de Statele Unite şi Uniunea Europeană, banii find oferiţi unor proiecte de natură diferită, iar sprijinul a vizat de foarte multe ori agricultura. De obicei, deciziile de finanţare sunt luate doar după ce grupuri de lucru sau misiuni de experţi ai Agenţiei de evaluare pentru cooperare internaţională vin la Chişinău pentru a studia şi pentru a acumula informaţie asupra domeniilor în care Japonia ar putea iniţia proiecte de asistenţă tehnică.

Problema cotei TVA pentru agricultură se coace odată cu caisele

Zilele acestea executivul urmează să răspundă unei interpelări depuse de către un deputat privind sumele TVA acumulate în cont de către producătorii agricoli în prima jumătate a anului curent. Interpelarea respectivă readuce în discuţie subiecte legate de cota optimă pe care ar trebui să o achite ca TVA agricultorii, constatându-se un gen de inechitate în raport cu una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare