Piaţa de creditare

Şi totuşi salariile au crescut

Trebuie să recunoaştem că absolut tot ce s-a întâmplat în acest an în zona remunerării angajaţilor a avut ca stare generală obligatorie o mare nesiguranţă trăită de angajaţi dacă vor avea sau nu şi în continuare de ridicat un salariu. Dincolo de o asemenea stare de spirit, puţini au fost dintre cei care au sperat la o creştere a lefii. Cu toate acestea, indiferent de blocaje şi de incertitudine, tendinţa majorării salariului a continuat, aceasta exprimându-se diferit în funcţie de domeniu şi de specificul activităţilor.

Turbulenţele anunţate pe piaţa muncii s-au dovedit a fi mai slabe

O întrebare formulată de Expert-Grup şi adresată cetăţeanului pentru a se “citi” mai clar modul în care gândeşte societatea, viza piaţa muncii, iar opiniile exprimate nu puteau să nu fie influenţate direct de presiunile pe care le exercită starea generală de tensiune asupra lumii. Trasă la copiator, întrebarea suna astfel: “Cum se va schimba piaţa forţei de muncă în R. Moldova, în contextul COVID-19?”

Peste o tremie din IMM-uri activează în comerţ. Internaţionalizarea le-ar scoate din impas

În anul 2019, numărul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) a constituit 55,9 mii întreprinderi şi reprezintă circa 98,6% din numărul total de întreprinderi. Numărul persoanelor care au activat în întreprinderile mici şi mijlocii în perioada de referinţă a constituit 335,8 mii, deţinând 61,6% din numărul total de persoane al întreprinderilor. Veniturile din vânzări ale întreprinderilor mici şi mijlocii în această perioadă au însumat 157 335,6 mil. lei sau 39,5% din venituri din vânzări în total pe economie, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Ne vom simţi obligaţi să găsim o soluţie pentru reducerea stocurilor

Primii struguri prind luciu pe boabe şi, odată cu asta, ameninţă vinăriile din Moldova. Nu prea avem loc prin pivniţe, iar cifrele exporturilor din anul trecut încă nu au fost atinse. Masca pe care am tot purtat-o şi pe care încă o mai purtăm a tăiat din setea lumii. S-au consumat mai puţine băuturi alcoolice, iar incertitudinea care a cuprins lumea a strâns în îmbrăţişarea ei şi industria vinurilor.

Valoarea suportului UE trebuie măsurată în străzi luminate, apeducte, afaceri şi multă speranţă

Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova a lansat campania de comunicare „UE pentru Moldova Rurală”, iniţiativă menită să reflecte rezultatele şi schimbările realizate în zonele rurale, dar şi să prezinte oportunităţile curente ale UE pentru dezvoltarea localităţilor rurale din R. Moldova.

Proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative a fost votat în prima lectură

Proiectul de lege care reglementează modul de constituire şi funcţionare a fondurilor de pensii facultative în R. Moldova a fost adoptat în prima lectură, în cadrul şedinţei plenare a Legislativului.

Fondurile facultative de pensii, încă un pas înainte

Ce pot face moldovenii dacă pensia de la stat nu le va ajunge pentru un trai decent? Este o întrebare care va deveni tot mai acută în următorii zece-douăzeci de ani sau chiar mai devreme.

Respiraţie asistată pentru plămânii economiei naţionale

Dacă spunem că criza din acest an a afectat aproape în întregime activitatea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM), înseamnă că admitem la modul direct că această criză a afectat 98,7 la sută din toate companiile pe care le are R. Moldova. Fenomenul nu este unul strict local, motiv din care e cert să înţelegem că vina nu o purtăm noi în întregime. Se spune că IMM-urile sunt plămânii economiei şi asta nu e o metaforă. Asemănarea între impactul pe care COVID îl are asupra omului şi asupra economiei e că în ambele cazuri sunt afectaţi plămânii.

Rectificarea bugetului: între şansă şi neşansă

Definiţia dată bugetului la momentul adoptării legii a fost că acesta este un buget de orientare socială cu accente clare puse pe investiţii. În principiu, principala lege economică a ţării, cel puţin la nivel de definiţie, trebuia să exprime opţiunea celor care o promovau – protecţia socială activă şi derularea unor proiecte investiţionale prin care cetăţeanul ar putea resimţi preocuparea guvernării faţă de problemele cu care se confruntă cetăţeanul şi pe care nu le poate soluţiona de unul singur: drumuri, apeduct, aprovizionarea cu gaze, alte servicii prin care viaţa noastră prinde un pic de culoare.

Pandemia taie din apetitul businessului de a se împrumuta de la bănci

Actuala criză epidemiologică va exercita un impact asupra economiei şi asupra populaţiei. Cert este că o parte dintre companii îşi vor revizui planurile de producţie pe fundalul reducerii cererii şi aprovizionării cu materie primă. Iar populaţia îşi va modifica comportamentul de consum. Şi acest lucru se observă prin faptul că apetitul pentru credite este în descreştere. Doar în două luni de pandemie, aprilie–mai, băncile şi-au redus împrumuturile acordate businessului cu 1,1 miliarde de lei.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare