Piaţa de creditare

Heritage: Economia moldovenească, „moderat liberă”

Republica Moldova şi-a păstrat poziţiile în categoria ţărilor cu economii „moderat libere”. Cu un punctaj de 62,5, R. Moldova a fost plasată pe locul 85 din 184 de ţări în clasamentul „2021 Index of Economic Freedom” (Indicele Libertăţii Economice), elaborat de Fundaţia americană Heritage şi revista The Wall Street Journal, în funcţie de indicele libertăţii economice, care evaluează gradul de deschidere a economiilor naţionale. Este un semnal că gradul de libertate şi deschidere a economiei moldoveneşti este în creştere.

Investiţiile în active fixe, puse la încercare de criză

Entităţile din sectorul real cu cinci salariaţi şi mai mult şi instituţiile bugetare au realizat în anul 2020 investiţii în active imobilizate în valoare de 27,1 miliarde lei sau cu 2,6% mai puţin (în preturi comparabile) decât în anul 2019, anunţă Biroul Naţional de Statistică.

E încă suficient loc pentru bancnote-n portmonee

Salariul anului trecut a trăit o neîndurătoare perioadă de ameninţări, indiferent de domeniul în care s-au îndeplinit muncile pentru care a fost calculată remunerarea. A fost ameninţat cu reduceri şi ele s-au produs pe ici-colo, având suficiente argumente pentru a se lua asemenea decizii. Au fost “ameninţări” şi de alt gen: că leafa va creşte, iar motivaţia a avut, de cele mai multe ori, o mască trasă pe faţă. Şi a crescut. Pandemia a produs salturi salariale pe care nu le-ar fi putut opera nici un guvern în condiţii normale de viaţă. Este o realitate pe care o recitim de la o zi la alta, dar o realitate pe care nu ne-am fi dorit-o vreodată.

Codul silvic şi un testament sub care ne lăsăm semnătura

Pe 10 februarie curent, în agenda Comisiei Economie, Buget şi Finanţe a legislativului a fost inclus spre dezbatere şi avizare proiectul Codului silvic. Nu este un document elaborat de la A la Z, ci o reactualizare cerută ca urmare a constatării unor discrepanţe între legislaţie şi realitate.

CFM, încotro?

Parlamentul a creat o Comisie specială care va analiza situaţia economico-financiară a întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) şi rezultatul activităţii acesteia în perioada 2010-2020. Raportul urmează să fie prezentat în termen de până la 60 de zile.

Preţuri mai mari cu doar 0,39% pe fundalul economiei amorţite şi a consumului în derivă

Republica Moldova a încheiat anul 2020 cu indicatori economici în scădere pe fundalul economiei afectate de corona-criză, dar şi a reducerii consumului din partea populaţiei. Acest lucru se observă din inflaţia de 0,39% din luna decembrie. Este cel mai redus indicator din istoria Republicii Moldova.

Băncile au dat lovitura: creditele pentru imobil s-au majorat cu aproape 30%

Creditele pentru imobil au ajuns la nivelul de 7,5 miliarde de lei, cu 28,4% mai mult în luna octombrie a anului 2020 faţă de perioada similară a anului precedent. Este cea mai intensă creştere comparativ cu alte tipuri de credite, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Comerţul, ruinat de criză. Cererea pentru credite se duce la vale

Soldul cererilor faţă de economie a constituit 47,2 miliarde lei şi a crescut în luna octombrie cu 410,2 milioane lei (0,9 la sută), ca urmare a majorării cererilor faţă de economie în monedă naţională cu 189,9 milioane lei (0,6 la sută) şi a cererilor în valută (exprimate în MDL) cu 220,3 milioane lei (1,3 la sută), arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

O strategie de care e nevoie ca de ploaie

Secetele devin tot mai frecvente, iar consecinţele lor – tot mai grave şi tot mai costisitoare pentru producătorii agricoli şi pentru ţară în ansamblu. Studiile pe care le avem la dispoziţie arată că, pentru obţinerea recoltelor relativ stabile în condiţiile R. Moldova, sunt necesare precipitaţii anuale în mărime de 750-800 mm, faţă de 300-400 mm reale. În cazul insuficienţei acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din ţările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafaţa terenurilor agricole cu capacitatea potenţială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării este necesară obţinerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafaţă de 300 mii hectare.

Pomicultura îşi are locul bine identificat în garnitura economică a ţării

Scriam în una din ediţiile precedente că un Program de dezvoltare a horticulturii până în anul 2025 califică pomicultura drept una din ramurile cu cea mai clară perspectivă, tendinţele insistând pe reducerea sau cel puţin menţinerea suprafeţelor actuale în schimbul creşterii producţiei prin caracterul intensiv al livezilor.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare