Piaţa de creditare

O strategie de care e nevoie ca de ploaie

Secetele devin tot mai frecvente, iar consecinţele lor – tot mai grave şi tot mai costisitoare pentru producătorii agricoli şi pentru ţară în ansamblu. Studiile pe care le avem la dispoziţie arată că, pentru obţinerea recoltelor relativ stabile în condiţiile R. Moldova, sunt necesare precipitaţii anuale în mărime de 750-800 mm, faţă de 300-400 mm reale. În cazul insuficienţei acestora, devin necesare sistemele de irigare, care vor asigura cu cantitatea necesară de apă marea majoritate a sectorului. Potrivit analizelor, Moldova este una din ţările slab asigurate cu resurse de apă, iar suprafaţa terenurilor agricole cu capacitatea potenţială de irigare este de circa 700 mii hectare. Mai mult, pentru asigurarea securităţii alimentare a ţării este necesară obţinerea unor recolte stabile pe terenuri irigabile pe o suprafaţă de 300 mii hectare.

Pomicultura îşi are locul bine identificat în garnitura economică a ţării

Scriam în una din ediţiile precedente că un Program de dezvoltare a horticulturii până în anul 2025 califică pomicultura drept una din ramurile cu cea mai clară perspectivă, tendinţele insistând pe reducerea sau cel puţin menţinerea suprafeţelor actuale în schimbul creşterii producţiei prin caracterul intensiv al livezilor.

Să nu treci cu radiera peste propriul trecut, ţinut, până nu demult, în rame poleite cu aur

Aşa cum înţelegem noi, dicţionarele au ca şi primă misiune definirea exactă sau cât mai succintă a noţiunilor. Caut definiţia cuvântului ŞOMER şi dicţionarul scrie dincolo de liniuţă: “Persoană aptă de muncă, dar fără un contract de muncă şi care caută un loc de muncă”. Fraza pare să fie scoasă din Codul Muncii. O altă definiţie spune: “Muncitor manual sau intelectual care, în condiţiile economiei capitaliste, nu are de lucru, care nu se poate angaja nicăieri, care şomează”. Se pare că de data aceasta, pe lângă lingvişti se aflau şi ideologii care aveau grijă să atribuie acest fenomen unui sistem anume. Fără lingvişti şi fără ideologie, un poet definea noţiunea de şomer mai exact decât toate dicţionarele: Umblând în sus şi-n jos pe bulevard, A poposit la umbră sub un gard, Şi-i trist fiindcă nimeni nu-l întreabă Dac-a mâncat ori dacă are treabă”.

„Moldova Business Week – 2020”: Investiţii pe timp de criză

Investiţii în perioade de criză. Oportunitate sau un subiect de evitat? Cât, în ce şi cum investim în perioada aceasta? Atragerea investiţiilor în vremuri dificile sunt cruciale pentru o economie, în condiţiile în care perspectivele de creştere economică s-au deteriorat în urma crizei sanitare.

Obligaţiunile municipale – instrument de dezvoltare a comunităţilor locale

Emisiunile de obligaţiuni municipale, care ar oferi resurse financiare administraţiilor locale, pentru a lansa proiecte de dezvoltare, este un proces mult întârziat în Republica Moldova.

De ce n-ar trebui să ne sperie dublarea datoriei externe în ultimii 10 ani?

Datoria externă a Moldovei s-a dublat în anii 2009-2019. În anul trecut datoria externă totală era de 7 miliarde 536 milioane dolari. Zece ani în urmă aveam o datorie de 3 miliarde 715 milioane de dolari SUA.

Starea bugetului public şi regimul accizelor în următorii trei ani

Un test de rezistenţă pentru economia moldovenească, mai ales în plan bugetar, s-a produs după luna martie 2020, odată cu declanşarea pandemiei. Starea bugetului public naţional şi a politicii fiscale, în special privind accizele în următorii trei ani, au fost subiectul şedinţei ordinare a Clubului Presei Economice.

Uniunea Europeană are ca ţintă satul moldovenesc

Satul moldovenesc este una dintre principalele ţinte spre care îşi orientează eforturile Uniunea Europeană. Motivele din care se merge pe o asemenea abordare au fost expuse de nenumărate ori, iar o reformulare a acestora ne obligă ca după acele două puncte să ne amintim că: satul este cel mai expus turbulenţelor economice şi sociale; satul este mult mai dezavantajat atât cât priveşte oportunităţile iniţierii unor afaceri, cât şi găsirii unui loc de muncă; satul este un pic mai departe de resursele financiare în eventualitatea operării unor investiţii; satul are capacitatea de a se consolida în formatul unui proiect care ar aduce beneficii colective şi care ar schimba condiţiile de trai în mediul respectiv.

Modificări legislative prin care banii viticultorilor rămân la viticultori

Un proiect de lege privind plata contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului a galopat prin legislativ pe parcursul sesiunii precedente, fiind adoptat în final şi având drept ţintă starea financiară a agenţilor economici din viticultură şi vinificaţie.

Populaţia, agricultorii şi instituţiile statului, cei mai mari datornici la bănci

De la începutul pandemiei, cererea pentru creditele bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei ca urmare a cererii reduse din partea businessului. Însă acest lucru nu a durat prea mult în condiţiile în care în lunile iunie şi iulie împrumuturile bancare s-au majorat cu 113 milioane de lei.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare