Piaţa de creditare

Tainele citite şi necitite ale unei sticle cu vin

Statisticile încă ne ţin în partea de sus a clasamentelor. Continuăm să fim ţara cu cea mai mare densitate a viilor la nivel mondial şi ocupăm locul 13 în lume după suprafaţa plantaţiilor cu viţă de vie. Viile noastre acoperă o suprafaţă totală de 3,8 la sută din teritoriul ţării şi 7 la sută din terenurile arabile. Deşi, tradiţional, după ce scriem “Republica Moldova”, punem virgulă şi adăugăm fără complexe “cea mai mică ţară din…”, tot noi producem aproape 5 la sută din volumul mondial de vinuri, clasându-ne pe locul 19 într-un top al ţărilor producătoare de vin.

Consumul în ascensiune ar putea devansa creditarea businessului

După o perioadă de diminuare, începând cu luna martie 2018 şi până în septembrie 2019 portofoliul de credite a înregistrat o creştere consecutivă de la 32,3 miliarde de lei până la 39,6 miliarde de lei cu 7,2 miliarde de lei sau 22,4%, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Banii străinilor şi lichiditatea excesivă scad din puterea leului

După deblocarea asistenţei externe, Republica Moldova a recepţionat prima tranşă de asistenţă macrofinanciară, în valoare de 30 de milioane de euro, din partea Uniunii Europene. Or, banii veniţi din partea partenerilor de dezvoltare, dar şi lichiditatea excesivă din bănci ar putea împinge inflaţia în sus.

Reflecţii la marginea unui lan cu porumb

Pentru Republica Moldova, agricultura este şi va rămâne probabil încă mult timp domeniul care a ţinut ţara pe linia de plutire, a păstrat, în măsura în care a putut să o facă, satele moldoveneşti, şi a lăsat aprins mereu acel licăr al speranţei că va veni o zi când vom spune că trăim viaţa pe care ne-am dorit-o. De cele mai multe ori, succesele care au fost înregistrate au avut la temelie hărnicia oamenilor, priceperea lor, pământul cu calităţile sale excelente, ploile venite la timp şi banii pe care i-am investit.

Tăcerea consumatorilor de gaze

Avem curajul să spunem că Moldova ar avea mai multe oferte de aprovizionare cu gaze naturale după acel misterios 1 ianuarie 2020. Curaj, deoarece facem liste de furnizori pe fundalul unei situaţii absolut neclare şi în condiţiile în care Moscova nu are un răspuns răspicat pentru Chişinău, iar negocierile dintre Federaţia Rusă şi Ucraina trag cortina, lăsând dincolo de ea un spectator care nu ştie ce să facă: să aplaude sau să fluiere.

Satele moldoveneşti, pustiite de sărăcie. Autorităţile vor să înflorească economia rurală

Sărăcia şi lipsa de perspectivă pustiesc satele Republicii Moldova. Majoritatea localităţilor rurale au ajuns nişte aşezări fantomă, depopulate şi sinistre, pline de case pustii, dărăpănate şi cu uşi ferecate. Mediul rural era în urmă cu mai bine de 30 de ani un adevărat rezervor demografic. Fabricile comunismului se bazau pe munca ţăranilor aduşi din sate. Astăzi însă satele sunt pe cale de dispariţie. Nu demult, Guvernul a aprobat Regulamentul privind acordarea subvenţiilor pentru îmbunătăţirea nivelului de trai şi de muncă în mediul rural.

Leasingul de personal: Pro şi contra

Noi patimi privind piaţa muncii. Consiliul Economic de pe lângă primul ministru, la sugestia asociaţiilor de afaceri, propune adoptarea unei legi privind leasingul de personal sau, altfel spus, munca temporară.

O linguriţă de zahăr şi o lingură de probleme

Totuşi, viaţa producătorilor de zahăr nu e chiar atât de dulce. După mulţi, foarte mulţi ani de trecere de la proprietatea de stat la cea privată, deci după impunerea unor abordări nesocialiste, ca să numesc astfel o anume perioadă de vreme, ne vedem constatând aceleaşi probleme cu care se confruntă şi producătorii de zahăr, şi cultivatorii de sfeclă.

Republica Moldova, dependentă de finanţarea externă. Cine sunt creditorii?

Datoria externă brută a Republicii Moldova, la sfârşitul semestrului I al anului 2019, a constituit 7,3 miliarde USD, diminuându-se cu 1,5 la sută în raport cu sfârşitul anului 2018. Cea mai mare pondere în datoria externă le-a revenit societăţilor nefinanciare – 40,1 la sută (cu 0,3 p.p. mai puţin comparativ cu sfârşitului lui 2018), urmate de creditarea intragrup în cadrul investiţiilor directe (inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale) – 26,3 la sută (mai mult cu 0,4 p.p.), administraţia publică cu o pondere de 23,4 la sută (mai mult cu 0,5 p.p.), societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală – 4,4 la sută, potrivit datelor Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei.

Apetitul moldovenilor pentru credite şi economia amorţită împinge inflaţia în sus

Consumul populaţiei continuă să crească pe fundalul ascensiunii portofoliului creditelor de consum. Or, acest lucru va influenţa preţurile care, potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, vor fi la cel mai înalt nivel faţă de ţinta de 5% plus-minus 1,5% stabilită de BNM. Ulterior, în anul 2020 vor fi într-o continuă descreştere.

Pagini

Subscribe to Piaţa de creditare