Piaţa de creditare

Orice atingere adusă rezervei de stat de grâu trezeşte reacţii imediate, iar lucrul acesta se amplifică mai ales pe fundalul unui an asemenea anului 2020, care era cât pe ce să ne lase fără pâine. Şi, totuşi, secerişul din vara anului trecut a umplut cât de cât depozitele producătorilor şi a făcut posibilă acoperirea rezervei de stat astfel încât să putem sta liniştiţi în eventualitatea conturării unor semnale generatoare de panică. O privire fugară peste calendar ne lasă să înţelegem că brutăriile au avut suficientă făină şi că nu a fost nevoie să umblăm la sacul din pod.

Există un moment anume în viaţă, o situaţie mai bine-zis, când, strâns în ungher de probleme mai mari sau mai mici şi apăsat de lipsa banilor şi în portmoneu, şi pe cardul de serviciu, îţi aminteşti de nişte bani ţinuţi undeva, pentru zile negre. Şi zici “Da, la urma-urmei, banii aceia pe care îi tot visez noapte de noapte, de ce-i ţin? Petru ce am muncit şi i-am adunat? Şi eşti tentat să mergi şi să-i scoţi la lumină, iar apoi să-i duci undeva într-un magazin din care să ieşi fără probleme.

Ţipătul nesfârşit al sirenelor maşinilor de la ambulanţă a generat schimbări pe care nu le-am aşteptat sub nicio formă. Mă refer şi la economie. Da, centrele universitare de cercetare au presupus eventualitatea unor asemenea fenomene, însă deducţiile autorilor se bazau mai mult pe nişte situaţii simulate şi mai puţin pe situaţii trăite cu adevărat. Cu ceva timp în urmă acest fenomen a devenit obiectul de interes şi de analiză al unui grup de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), o parte a acestor concluzii fiind expuse într-un studiu publicat pe blogul FMI de către respectivul grup: Kristalina Georgieva, Federico J. Díez, Romain Duval şi Daniel Schwarz.

Pe lângă instrumentele clasice de îndatorare a localităţilor, care vizează creditele bancare, există şi posibilitatea atragerii banilor prin intermediul obligaţiunilor municipale. Chiar şi aşa, Republica Moldova nu înregistrează la moment careva emisiuni de obligaţiuni cu excepţia celor emise de guvern pentru finanţarea deficitului bugetar. Astfel, companiile sau autorităţile locale nu apelează la acest instrument din diferite cauze de ordin legislativ, investiţional sau chiar de infrastructură financiară. Mai mult ca atât, interacţiunea cu piaţa de capital necesită competenţe financiare şi de prognozare economică deosebite pe care puţine entităţi le pot asigura.