Moldovenii care au fost în străinătate ştiu că europenii preferă să achite cu cardul bancar, iar cash-ul îl utilizează foarte rar. În Republica Moldova se întâmplă exact invers, în ziua de salariu majoritatea moldovenilor preferă să extragă toţi banii de la ATM-uri după care merg la cumpărături cu teancul de bani, deşi foarte bine ar putea plăti cu cardul bancar.
Datele statistice ale Băncii Naţionale a Moldovei relevă că la sfârşitul anului 2020, numărul cardurilor aflate în circulaţie, emise de prestatorii de servicii de plată din ţară a constituit 2,18 mil. unităţi, dintre care doar 1,3 mil. sunt active.
Cardurile sociale sunt categoria cu cea mai mică pondere în totalul cardurilor aflate în circulaţie, însă cu cea mai înaltă rată a cardurilor active (80,1 la sută din totalul cardurilor sociale aflate în circulaţie). Dacă iniţial cardurile sociale erau percepute de utilizatori ca un instrument de retragere a numerarului provenit din transferuri ale prestaţiilor sociale, treptat se conturează tendinţa utilizării cardurilor sociale din ce în ce mai frecvent la achitări fără numerar. Ponderea plăţilor fără numerar (PFN) în numărul total al operaţiunilor efectuate cu cardurile sociale s-a majorat în doar 3 ani de la 44,9 la sută în anul 2018, la 61,4 la sută în anul 2020, apropiindu-se astfel de ponderea generală a PFN de 73,2 la sută.
În anul 2020, din numărul total al operaţiunilor efectuate cu cardurile sociale, 38,6 la sută au constituit operaţiuni de retrageri de numerar, însă valoric acestea au reprezentat 80,0 la sută din totalul operaţiunilor efectuate. În timp ce numărul retragerilor de numerar a rămas aproximativ constant pe parcursul ultimilor 3 ani, numărul plăţilor fără numerar s-a majorat de 2,2 ori.
4 din 5 locuitori ai R. Moldova deţin un card de plată. Spre comparaţie, la sfârşitul anului 2019, media UE a constituit 1,7 carduri per capita. În anul 2020, PFN efectuate cu cardurile emise în R. Moldova au constituit 70,3 mil. plăţi în valoare de 21,8 mlrd. lei. Aceste operaţiuni s-au majorat faţă de anul precedent cu 38,0 la sută ca număr şi cu 26,5 la sută ca valoare. Totodată, ponderea acestora a constituit 73,2 la sută din numărul total al operaţiunilor efectuate şi 28,8 la sută din valoarea totală.
În comparaţie, retragerile de numerar au constituit 25,8 mil. operaţiuni în valoare de 53,9 mlrd. lei, în scădere cu 8,8 la sută ca număr şi în creştere cu 3,2 la sută ca valoare faţă de anul precedent.
O evoluţie semnificativă pe parcursul anului 2020 a înregistrat numărul PFN efectuate cu cardurile prin intermediul SADD. Datorită comodităţii oferite utilizatorilor la achitarea serviciilor disponibile în aplicaţiile SADD, precum şi în contextul unui flux continuu de inovare a aplicaţiilor sau funcţionalităţilor de plată oferite de PSP, numărul tranzacţiilor s-a majorat cu 51,6 la sută faţă de anul 2019, iar valoarea acestora s-a majorat cu 63,5 la sută.
Numărul şi valoarea plăţilor fără numerar domestice menţin o tendinţă ascendentă constantă pe tot parcursul perioadei analizate. În anul 2020 s-a înregistrat o creştere de 56,3 la sută ca număr şi, respectiv, 54,6 la sută ca valoare faţă de anul 2019. Creşterea valorii retragerilor de numerar este în corelaţie cu creşterea numerarului în circulaţie.
În ceea ce priveşte operaţiunile efectuate peste hotare cu cardurile de plată emise în R. Moldova, acestea au fost puternic influenţate de restricţiile de circulaţie impuse de conjunctura pandemică. Astfel, numărul retragerilor a scăzut cu 30,9 la sută, iar cel al plăţilor fără numerar – cu 12,4 la sută faţă de anul precedent.
Circa 90 la sută din piaţa cardurilor de plată din R. Moldova este constituită din ponderea cumulativă a patru bănci licenţiate.
În anul 2020, cu cardurile de plată emise de prestatorii de servicii de plată din R. Moldova au fost efectuate 11,0 mil. operaţiuni în valoare de 4,8 mlrd. lei, prin intermediul platformelor de e-commerce atât în reţeaua de acceptare din ţară, cât şi peste hotare, un număr care a înregistrat o evoluţie uşoară pe parcursul ultimilor 3 ani. Din numărul total de plăţi, 75,6 la sută sunt efectuate pe platformele de comerţ electronic oferite de prestatorii de servicii de plată de peste hotare, ceea ce denotă apetitul utilizatorilor de a folosi comerţul electronic în funcţie de dimensiunea şi diversitatea reţelei de acceptare disponibile.
Potrivit BNM, în anul 2020, pe platformele e-commerce înregistrate în R. Moldova au fost efectuate 800,7 mii plăţi cu cardurile de plată emise de prestatorii de servicii de plată din străinătate, un număr fără variaţii semnificative faţă de anul precedent. Valoarea plăţilor a constituit 758,2 mil. lei, în scădere cu 38,9 la sută faţă de anul 2019. Indicatorul ce reflectă numărul plăţilor fără numerar per capita este în continuă creştere. Dacă în anul 2015, în medie fiecărui locuitor al R. Moldova în reveneau 3 plăţi fără numerar pe an, în anul 2020 acest indicator reflectă 26 plăţi fără numerar.
Cel mai important ritm de creştere faţă de perioada similară a anului trecut au înregistrat terminalele contactless, ca indicator al eforturilor punctelor comerciale de a spori confortul şi eficienţa la achitare pentru clienţi.
Odată cu limitarea accesului fizic în punctele comerciale pe parcursul anului 2020 şi accentuarea necesităţii de efectuare a cumpărăturilor în mediul online, numărul platformelor de comerţ electronic s-a majorat cu 28,7 la sută, atingând cifra de 525 platforme la sfârşitul anului 2020.
În ultimii 5 ani, indicatorul ce reflectă numărul POS terminalelor per o mie de locuitori s-a îmbunătăţit. Astfel, dacă în anul 2015, la o mie de locuitori ai R. Moldova le reveneau doar 4 POS terminale, în anul 2020 acest indicator a atins valoarea de 9 POS terminale la o mie de locuitori.
Cu toate că experienţa unor ţări relevă că debitarea directă poate reprezenta o modalitate comodă şi rapidă de efectuare a plăţilor cu caracter periodic, acest instrument de plată nu este popular în rândul utilizatorilor serviciilor de plată din R. Moldova. Pe parcursul anului 2020, prin intermediul debitării directe au fost efectuate 170,7 mii tranzacţii în sumă totală de 116,6 mil. lei, în creştere ca număr cu 30,6 la sută şi ca valoare cu 73,6 la sută. Numărul total al utilizatorilor acestui instrument la finele anului 2020 a constituit 14,4 mii persoane, de doua ori mai mult comparativ cu anul precedent. Dintre aceştia, majoritatea sunt persoane fizice care utilizează debitarea directă, preponderent, pentru plata serviciilor comunale.
Eduard Lupu
