Piaţa de capital

În nouă luni ale anului 2020, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,15 miliarde de lei, micşorându-se cu 35,0% (619,7 milioane lei) comparativ cu sfârşitul anului trecut. Băncile au înregistrat şi creşteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii, depozitelor persoanelor fizice şi depozitelor persoanelor juridice. Sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate. Totodată, calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat nesemnificativ, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Scriam acum două săptămâni că economia Republicii Moldova va suporta, dincolo de linia unei totalizări, reduceri semnificative şi că principalele cauze sunt criza pandemică şi seceta care au afectat puternic agricultura şi industria de prelucrare. Datele cu care operam erau extrase din analizele Băncii Mondiale, ceea ce scoate constatările respective din umbra oricăror tratări subiective.

E prea multă linişte în economie. S-au scurs zece ani de la criza din 2008. Există puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, scriam într-un comentariu pentru „Capital Market” în aprilie 2019, citându-l pe economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.

Sute de milioane şi miliarde de dolari s-au perindat prin sistemul bancar moldovenesc, ca într-o maşină de spălat „bani”, luând calea spre paradisuri offshore, beneficiari obscuri. Dilema cu care ne-am confruntat în anii 2010-2014 era: ori Republica Moldova este statul în care spălarea banilor, ca fenomen infracţional, nu există, ori există, dar este acceptată „ca o prezenţă activă “în viaţa economică autohtonă, fiind, la nivel scriptic, încriminată, dar de fapt, nesancţionată.