Piaţa de capital

Economia Moldovei – ameninţată de criza politică

Efectele crizei pandemice, dar şi incertitudinea politică creează reticenţă privind executarea finanţării deficitului bugetar, în condiţiile limitării accesului la finanţarea externă. Guvernul va fi nevoit să consolideze eforturile în asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, protejând executarea obligaţiilor bugetare în domeniul social.

Trei primării, gata să atragă milioane de lei prin intermediul obligaţiunilor

Primăriile mun. Chişinău, oraşelor Sîngera şi Ceadîr-Lunga au fost selectate prin concurs pentru a beneficia de suport în procesul de emisie a obligaţiunilor municipale. Acestea reprezintă valori mobiliare cu titlu de datorie ale autorităţilor locale. La ora actuală, două din cele trei primării (Sîngera şi Ceadîr-Lunga) au semnat deja contractul de intermediere cu Victoriabank pentru emisia valorilor mobiliare.

Ofertă de la Ministerul de Finanţe: bani mai scumpi pe termen lung

În contextul crizei pandemice, dar şi a subţierii finanţărilor externe, Ministerul Finanţelor s-a reorientat în mare parte la împrumuturile de pe piaţa internă. Mai nou, Finanţele au emis, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligaţiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii fixe de 6,50%. Oferta Ministerului Finanţelor a fost acoperită în proporţie de 107%, fiind emise obligaţiuni de stat în sumă de circa 75,0 mil. lei faţă de 70,0 mil. lei oferite. Principalii cumpărători au fost băncile-dealeri primari şi investitorii instituţionali.

Obiceiul de altădată: Importurile cresc mai repede decât exporturile

Criza COVID-19 a pus la pământ toate domeniile economiei Republicii Moldova. Efectele au fost amplificate şi de seceta din anul trecut, care a dus la reducerea exporturilor. Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în primele două luni ale anului 2021 exporturile continuă să fie pe un trend negativ, iar importurile sunt în creştere. Este un semn al consumului mai accentuat al populaţiei.

Independenţa băncii centrale – cheia unei pieţe financiare stabile, fiabile, competitive

Laureatul Premiului Nobel, Paul Samuelsson, spunea că banii sunt “sângele care irigă sistemul economic”. Şi cum sănătatea organismului depinde de sistemul cardiovascular, care trebuie să asigure un flux sanguin normal, la fel şi circulaţia banilor în economie depinde, eufemistic vorbind, de sănătatea sistemului bancar. Numai aşa putem preveni crizele financiare, un fel de „pandemii” financiare, care condamnă economia la grele suferinţe.

MEI a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei în 2021, dar incertitudinile rămân

Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi-a revizuit prognoza privind evoluţia economiei naţionale în anul 2021 şi aşteaptă ca efectele cauzate de pandemie să aibă un impact mai puţin sever decât se anticipase. MEI se aşteaptă la o creştere a economiei de 6,0%, cu 1,3 puncte procentuale mai mult decât a estimat în luna noiembrie.

Este sau nu momentul să umblăm la rezervele valutare?

Există un moment anume în viaţă, o situaţie mai bine-zis, când, strâns în ungher de probleme mai mari sau mai mici şi apăsat de lipsa banilor şi în portmoneu, şi pe cardul de serviciu, îţi aminteşti de nişte bani ţinuţi undeva, pentru zile negre. Şi zici “Da, la urma-urmei, banii aceia pe care îi tot visez noapte de noapte, de ce-i ţin? Petru ce am muncit şi i-am adunat? Şi eşti tentat să mergi şi să-i scoţi la lumină, iar apoi să-i duci undeva într-un magazin din care să ieşi fără probleme.

Pentru anul curent prognozele înseninează orizonturile economiei

Prognozele scoase din analizele experţilor, găsite în interiorul sau în afara ministerelor de resort, aruncă cât de cât lumină peste calendarul acestui an. Pentru că după o lungă şi imprevizibilă perioadă de limitări, ne-am reformulat dorinţa de a soluţiona clar problema. Efortul lumii în vederea includerii unui vaccin în trusa cu care reparăm economia mapamondului trebuie să dea roade. Prognozele economice spun că va da. În aspect global se operează cu două condiţii esenţiale. Prima: criza sanitară taie cifrele. A doua: atenuarea efectelor crizei are ca şi consecinţă inevitabilă creşterea economică. În Republica Moldova situaţia pare să fie aceeaşi. Doar că noi mai avem nişte problemuţe care au tras de cifre în jos. Inclusiv seceta.

Moldova, cu cea mai ridicată rată de infectare cu COVID, afundată în recesiune

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate din Europa ale infectării şi deceselor de pe urma coronavirusului. COVID-19, dar şi seceta din anul 2020 a creat probleme mari economiei, ceea ce a şi dus la recesiunea din anul trecut. Deocamdată rămâne neclar impactul pandemiei asupra economiei, companiilor, veniturilor populaţiei, iar spaţiul fiscal restrâns al ţării împiedică autorităţile de a lua anumite măsuri pentru redresarea situaţiei, potrivit raportului Băncii Mondiale: “Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2021: Data, Digitalization, and Governance”.

FMI spune că creşterea puterii de piaţă este o ameninţare pentru redresare

Ţipătul nesfârşit al sirenelor maşinilor de la ambulanţă a generat schimbări pe care nu le-am aşteptat sub nicio formă. Mă refer şi la economie. Da, centrele universitare de cercetare au presupus eventualitatea unor asemenea fenomene, însă deducţiile autorilor se bazau mai mult pe nişte situaţii simulate şi mai puţin pe situaţii trăite cu adevărat. Cu ceva timp în urmă acest fenomen a devenit obiectul de interes şi de analiză al unui grup de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), o parte a acestor concluzii fiind expuse într-un studiu publicat pe blogul FMI de către respectivul grup: Kristalina Georgieva, Federico J. Díez, Romain Duval şi Daniel Schwarz.

Pagini

Subscribe to Piaţa de capital