Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut în primul trimestru din 2021 cu 1,8% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 2,5% comparativ cu trimestrul patru 2020, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) privind evoluţia economiei în primele trei luni din an. Este prima creştere înregistrată după trei trimestre de recesiune şi dublu faţă de primul trimestru 2020, când PIB-ul s-a majorat cu 0,9%.
Cum poate fi apreciată această evoluţie pe plus. Este, de fapt, o recuperare fragilă a poziţiilor pierdute în anul când economiile lumii, iar Moldova nu a fost o excepţie, au fost parţial stopate. Nivelul din 2019 va fi atins, probabil, în 2022. Pe de altă parte, este al treilea trimestru consecutiv în care statisticile oficiale denotă cu certitudine că economia moldovenească a depăşit recesiunea tehnică.
Recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului comparativ cu trimestrul anterior. Termenul de recesiune tehnică a fost introdus prima oară de către economistul american Art Okun în 1967. Recesiunea tehnică diferă de recesiunea economică care apare în urma unui declin al activităţii determinat de scăderea semnificativă a PIB-ului şi a veniturilor, care se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de câteva luni.
Recesiunea tehnică poate fi factorul care semnalizează apariţia recesiunii economice, dar şi revenirea economiei. Depăşirea recesiunii tehnice în trimestrul trei şi patru al anului trecut a însemnat, în fond, şi o înviorare a activităţii economice. Economia Republicii Moldova a început să-şi revină încet, dar sigur, deşi continuă să fie pe minus.
Va fi revenirea din criza economică prin care am trecut în 2020 mai rapidă decât cea din 2009? Este o întrebare care şi-o pun mulţi economişti. În ultimul studiu de prognoză, Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) aprecia că se aşteaptă la o creştere reală a Produsului Intern Brut cu circa 6% în anul 2021. Statisticile pentru primul trimestru nu sunt deocamdată „într-un pas” cu estimările autorităţilor. Însă un an bun agricol, o revenire a industriei, creşterea sectorului IT, majorarea consumului final al populaţiei pe fondul unui flux tot mai mare de remitenţe şi veniturile salariale în creştere, ar putea să schimbe lucrurile în următoarele trimestre, astfel că pe sfârşit de an să avem rezultate peste aşteptări.
Se va repeta anul 2010, când după criza din 2009, provocată de alţi factori şi care a avut o altă natură decât cea din 2020, economia a recuperat tot ce a pierdut în anul de criză? Astfel, pe întreg anul 2009 s-a înregistrat o scădere de 6,5 la sută. Deja în anul următor 2010, BNS raporta o creştere de 6,9 la sută, ceea ce însemna o recuperare a poziţiei pierdute în anul precedent. În 2011 avansul economic a fost de 6,4 la sută, după care a urmat o relativă stagnare de 0,8 la sută, urmată de cea mai mare creştere de după criză de 8,9 la sută, în 2013.
Iată doar câteva cifre de ultimă oră ce inspiră, mai mult sau mai puţin, optimism şi speranţa că aşteptările nu sunt „deşarte”. BNS informează că în luna aprilie, producţia industrială (serie brută) s-a majorat faţă de luna corespunzătoare a anului 2020 cu 50,4%, pe fundalul descreşterii producţiei în aprilie a anului trecut faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 25,8%. În aceeaşi lună exporturile de mărfuri au avut o valoare de 218,3 milioane dolari SUA, cu 45,7% mai mult, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Deşi, în patru luni, importurile de mărfuri realizate de R. Moldova au crescut cu 28,0%, în timp ce exporturile de produse moldoveneşti pe pieţele externe s-au majorat cu 9,5%. Economia, se pare, „prinde viteză”. Există, deci, motive să ne aşteptăm că obiectivele, anunţate de MEI, vor fi atinse.
Experţii Băncii Mondiale afirmă, însă, că, „după o contractare severă, nemaiîntâlnită după recesiunea globală din 2009, Moldova va înregistra o redresare modestă”. Se anticipează o menţinere a creşterii economice în 2022 la nivelul din 2021, cu o atingere lentă a potenţialului în 2023. Toate sectoarele vor înregistra o redresare pe măsură ce încrederea consumatorilor şi a investitorilor va creşte pe fundalul unor condiţii externe mai favorabile şi a politicilor monetare şi fiscale expansioniste.
În general, potrivit ultimului studiu al Băncii Mondiale „Global Economic Prospects” din iunie 2021, evoluţia economiei moldoveneşti în anul 2021 este anticipată peste nivelul mediei ţărilor din Europa de Est. “Multe economii emergente, în curs de dezvoltare, continuă să lupte pentru a face faţă pandemiei COVID-19 şi consecinţelor acesteia”, au spus cercetătorii, menţionând că în Europa de Est se aşteaptă o creştere cu doar 1,9% în 2021 şi 2,8% în 2022. Totuşi, conform noilor prognoze, se preconizează că economia globală să crească cu 5,6% în 2021, cea mai rapidă rată de redresare, după o recesiune din ultimii 80 de ani, determinată în principal de redresarea puternică a activităţii economice din mai multe ţări mari.
Ministerul Economiei:
Relansarea activităţii investiţionale, a consumului intern şi a activităţii economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanţi care au favorizat o creştere cu 1,8% a PIB-ului, în primul trimestru, până la 46,5 miliarde lei, estimează Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Pe categorii de resurse, influenţa pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimţită cel mai mult: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (+0,7% contribuţie la PIB), industria prelucrătoare (+0,6%), informaţii şi comunicaţii (+0,4%), tranzacţii imobiliare (+0,4%).
Potrivit MEI, sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 şi a avut un rezultat de +6,1% în valoarea adăugată brută. Sectorul energetic a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creşterii sectorului industrial, precum şi, în aceeaşi măsură, unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria uşoară, fabricarea de mobilă, maşini, utilaje şi echipamente etc. Activitatea de construcţii continuă evoluţia pozitivă, mai constată ministerul. Sectorul IT a marcat o creştere de 6,5% în primul trimestru. Această evoluţie se datorează, în mare parte, relansării cererii pentru serviciile IT şi serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenţii parcului virtual „Moldova IT Park” etc.
Pe partea cererii, creşterea PIB-lui a fost impulsionată de activitatea investiţională şi de consumul populaţiei. După descreşterile continue din anul precedent, consumul populaţiei revine treptat pe o traiectorie pozitivă (+2,8% creştere şi +2,4% contribuţie la PIB), ca rezultat al creşterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum şi a îmbunătăţirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei şi în perspectivele de creştere economică în urma atenuării consecinţelor pandemiei, mai apreciază Ministerul Economiei.
În ultimul studiu de prognoză, Ministerul Economiei şi Infrastructurii aprecia că „se anticipează o revigorare treptată a economiei pe termen mediu. Produsul Intern Brut va înregistra o creştere reală de circa 6% în anul 2021 şi o valoare de circa 228 miliarde lei, iar în următorii ani (2022-2024) creşterea economică se va menţine pe o traiectorie ascendentă în jur de 4% până la finele orizontului de prognoză”. Experţii Băncii Mondiale consideră ca PIB-ul R. Moldova va creşte cu 3,8% în 2021, cu 3,7% în 2022 şi cu 3,8% în 2023, potrivit ultimului său raport „Perspectivele economiei mondiale” (Global Economic Prospects). Principalele riscuri economice ale anului 2021 sunt evoluţiile situaţiei pandemice şi instabilitatea politică. Pe de o parte, în acest an putem să ne aşteptăm la o creştere economică relativ înaltă, de circa +5,4%, pe de altă parte, relansarea va avea loc fără investiţii şi cu un deficit bugetar înalt, estimează Centrul Analitic „Expert-Grup”.
Vlad Bercu
