Piaţa de capital

Transferurile care au sfidat pandemia

Transferurile bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova au crescut cu 21,6 la sută în anul 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 1.486,74 milioane de dolari SUA.

Autorităţile vor să aducă greii industriei în Moldova, dar tot comercianţi rămânem

Autorităţile Republicii Moldova de nenumărate ori au declarat că pentru o creştere economică robustă e nevoie de atragerea investitorilor pentru a dezvolta industria ţării. Însă ţara este departe de intenţiile enunţate de decidenţi, deoarece ponderea întreprinderilor din domeniul comerţului e de 42,8%. Iar ponderea comerţului e de 22,3% din PIB, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Cum se descurcă băncile în pandemie: Profitul se duce în jos

În nouă luni ale anului 2020, cele 11 bănci din Republica Moldova au contabilizat un profit de 1,15 miliarde de lei, micşorându-se cu 35,0% (619,7 milioane lei) comparativ cu sfârşitul anului trecut. Băncile au înregistrat şi creşteri ale activelor, creditelor, fondurilor proprii, depozitelor persoanelor fizice şi depozitelor persoanelor juridice. Sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate. Totodată, calitatea portofoliului de credite s-a deteriorat nesemnificativ, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Viaţa unor oameni poate ajunge sub linia de plutire

Cei care au experienţa radiografierii economiei naţionale au şi capacitatea de a vedea, dincolo de cifre şi tabele, că toate aceste statistici şi raportări de date poartă ca expresie finală viaţa unor oameni. Mai bună sau mai puţin bună. Mai asigurată sau marcată de nişte lipsuri. Cu drumuri înfundate-n noroi sau cu trotuare care de câţiva ani au influenţat datele privind nivelul de trai în sat, în centrul raional şi, desigur, în R. Moldova.

Cifre care reflectă o realitate nemeritat de dură

Scriam acum două săptămâni că economia Republicii Moldova va suporta, dincolo de linia unei totalizări, reduceri semnificative şi că principalele cauze sunt criza pandemică şi seceta care au afectat puternic agricultura şi industria de prelucrare. Datele cu care operam erau extrase din analizele Băncii Mondiale, ceea ce scoate constatările respective din umbra oricăror tratări subiective.

Banca Mondială “măsoară” efectele crizei asupra economiei Republicii Moldova

În spiritul sărbătorilor pe care le trăim zilele acestea şi în stilul tradiţiilor pe care le avem, ne vedem obligaţi să constatăm acum că Banca Mondială operează cu alţi termeni şi cu alte tonalităţi decât cele în care auzim mai vechiul “semne bune anul are”. Pentru că noi ne tot scoatem la lumină speranţa că timpurile care vin vor fi mai bune decât timpurile trăite, pe când Banca Mondială recurge la instrumente neinfluenţabile şi care scot la iveală realitatea aşa cum este ea.

Economia moldovenească, al patrulea trimestru în recesiune

E prea multă linişte în economie. S-au scurs zece ani de la criza din 2008. Există puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, scriam într-un comentariu pentru „Capital Market” în aprilie 2019, citându-l pe economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.

Impozit cu indulgenţe?

Persoanele fizice ar putea plăti de la 1 ianuarie 2021 un impozit de 3% pe dobânzile achitate de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţi de valori mobiliare corporative. Proiectul politicii bugetar-fiscale care conţine prevederea respectivă la Codul fiscal a fost aprobată în prima lectură de către Parlament.

Prevenirea spălării banilor, lecţia pe care o învăţăm

Sute de milioane şi miliarde de dolari s-au perindat prin sistemul bancar moldovenesc, ca într-o maşină de spălat „bani”, luând calea spre paradisuri offshore, beneficiari obscuri. Dilema cu care ne-am confruntat în anii 2010-2014 era: ori Republica Moldova este statul în care spălarea banilor, ca fenomen infracţional, nu există, ori există, dar este acceptată „ca o prezenţă activă “în viaţa economică autohtonă, fiind, la nivel scriptic, încriminată, dar de fapt, nesancţionată.

Agricultorii uscaţi de secetă n-au pe ce cumpăra dolari şi euro

Începând cu luna aprilie curent, moneda naţională înregistrează o apreciere atât în termeni nominali, cât şi în termeni reali faţă de coşul valutelor ţărilor-principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, în a doua jumătate a trimestrului II 2020, odată cu relansarea treptată a activităţilor economice suspendate, piaţa valutară s-a caracterizat printr-un surplus de ofertă de valută, în special, din partea persoanelor fizice care a fost susţinută de o creştere a transferurilor din străinătate, constată Banca Naţională a Moldovei (BNM).

Pagini

Subscribe to Piaţa de capital