Piaţa de capital

MEI a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei în 2021, dar incertitudinile rămân

Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi-a revizuit prognoza privind evoluţia economiei naţionale în anul 2021 şi aşteaptă ca efectele cauzate de pandemie să aibă un impact mai puţin sever decât se anticipase. MEI se aşteaptă la o creştere a economiei de 6,0%, cu 1,3 puncte procentuale mai mult decât a estimat în luna noiembrie.

Este sau nu momentul să umblăm la rezervele valutare?

Există un moment anume în viaţă, o situaţie mai bine-zis, când, strâns în ungher de probleme mai mari sau mai mici şi apăsat de lipsa banilor şi în portmoneu, şi pe cardul de serviciu, îţi aminteşti de nişte bani ţinuţi undeva, pentru zile negre. Şi zici “Da, la urma-urmei, banii aceia pe care îi tot visez noapte de noapte, de ce-i ţin? Petru ce am muncit şi i-am adunat? Şi eşti tentat să mergi şi să-i scoţi la lumină, iar apoi să-i duci undeva într-un magazin din care să ieşi fără probleme.

Pentru anul curent prognozele înseninează orizonturile economiei

Prognozele scoase din analizele experţilor, găsite în interiorul sau în afara ministerelor de resort, aruncă cât de cât lumină peste calendarul acestui an. Pentru că după o lungă şi imprevizibilă perioadă de limitări, ne-am reformulat dorinţa de a soluţiona clar problema. Efortul lumii în vederea includerii unui vaccin în trusa cu care reparăm economia mapamondului trebuie să dea roade. Prognozele economice spun că va da. În aspect global se operează cu două condiţii esenţiale. Prima: criza sanitară taie cifrele. A doua: atenuarea efectelor crizei are ca şi consecinţă inevitabilă creşterea economică. În Republica Moldova situaţia pare să fie aceeaşi. Doar că noi mai avem nişte problemuţe care au tras de cifre în jos. Inclusiv seceta.

Moldova, cu cea mai ridicată rată de infectare cu COVID, afundată în recesiune

Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate din Europa ale infectării şi deceselor de pe urma coronavirusului. COVID-19, dar şi seceta din anul 2020 a creat probleme mari economiei, ceea ce a şi dus la recesiunea din anul trecut. Deocamdată rămâne neclar impactul pandemiei asupra economiei, companiilor, veniturilor populaţiei, iar spaţiul fiscal restrâns al ţării împiedică autorităţile de a lua anumite măsuri pentru redresarea situaţiei, potrivit raportului Băncii Mondiale: “Europe and Central Asia Economic Update, Spring 2021: Data, Digitalization, and Governance”.

FMI spune că creşterea puterii de piaţă este o ameninţare pentru redresare

Ţipătul nesfârşit al sirenelor maşinilor de la ambulanţă a generat schimbări pe care nu le-am aşteptat sub nicio formă. Mă refer şi la economie. Da, centrele universitare de cercetare au presupus eventualitatea unor asemenea fenomene, însă deducţiile autorilor se bazau mai mult pe nişte situaţii simulate şi mai puţin pe situaţii trăite cu adevărat. Cu ceva timp în urmă acest fenomen a devenit obiectul de interes şi de analiză al unui grup de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), o parte a acestor concluzii fiind expuse într-un studiu publicat pe blogul FMI de către respectivul grup: Kristalina Georgieva, Federico J. Díez, Romain Duval şi Daniel Schwarz.

Prognoze sumbre de la BNM: efectele crizei şi luptele politice alimentează riscurile de subfinanţare bugetară

Efectele crizei pandemice, dar şi incertitudinea politică creează rezerve referitor la executarea finanţării deficitului bugetar, în condiţiile limitării accesului la finanţarea externă. O mare parte din deficitul bugetului de stat urmează a fi finanţat din surse externe. În aceste condiţii, Guvernul va fi nevoit sa consolideze eforturile în asigurarea finanţării şi sustenabilităţii finanţelor publice, protejând executarea obligaţiilor bugetare în domeniul social, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.

Comerţul electronic pe timp de criză

Spre deosebire de vânzările din retail care au înregistrat o creştere relativ moderată de 4,6 la sută, comerţul online a continuat să crească exponenţial în ultimul an, potrivit unor estimări – cu 30,1 la sută în prima jumătate a anului trecut, în pas cu creşterea plăţilor fără numerar. În anii 2015-2019 acestea s-au majorat de cinci ori şi au ajuns la o cifră de peste 10 miliarde de lei, care ar fi fost greu de anticipat acum cinci ani. Chiar dacă specialiştii se aşteptau ca pandemia de coronavirus să contribuie la accelerarea e-comerce, după ce au estimat o creştere de circa 30 la sută în 2019, în anul următor pe fondul reducerii veniturilor, ritmul s-a menţinut.

Actuala creştere a preţului la carburanţi are un specific aparte

Se poate spune că marea neclaritate care planează asupra valului de scumpiri afişate la pompă ţine de prea puţina transparenţă dată contextului în care se produc aceste scumpiri şi factorilor care determină majorarea preţurilor la carburanţi. Caragiale spunea “Trădare să fie, dar să ştim şi noi!”. Îl redactăm pe Caragiale şi spunem: “Scumpire să fie, dar să ştim şi noi!”

Comerţul exterior: Al patrulea val

Biroul Naţional de Statistică a publicat datele privind activitatea de comerţ exterior al Republicii Moldova în anul 2020. Aproape în linie cu semnalele ridicate de majoritatea economiştilor, dar pe un trend mai optimist decât prognozele oficiale, exporturile au scăzut cu 10,6 la sută, în timp ce importurile au avut o viteză de cădere relativ mai lentă, de 7,3 la sută.

Transferurile care au sfidat pandemia

Transferurile bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova au crescut cu 21,6 la sută în anul 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 1.486,74 milioane de dolari SUA.

Pagini

Subscribe to Piaţa de capital