Piaţa de capital

Cifre care reflectă o realitate nemeritat de dură

Scriam acum două săptămâni că economia Republicii Moldova va suporta, dincolo de linia unei totalizări, reduceri semnificative şi că principalele cauze sunt criza pandemică şi seceta care au afectat puternic agricultura şi industria de prelucrare. Datele cu care operam erau extrase din analizele Băncii Mondiale, ceea ce scoate constatările respective din umbra oricăror tratări subiective.

Banca Mondială “măsoară” efectele crizei asupra economiei Republicii Moldova

În spiritul sărbătorilor pe care le trăim zilele acestea şi în stilul tradiţiilor pe care le avem, ne vedem obligaţi să constatăm acum că Banca Mondială operează cu alţi termeni şi cu alte tonalităţi decât cele în care auzim mai vechiul “semne bune anul are”. Pentru că noi ne tot scoatem la lumină speranţa că timpurile care vin vor fi mai bune decât timpurile trăite, pe când Banca Mondială recurge la instrumente neinfluenţabile şi care scot la iveală realitatea aşa cum este ea.

Economia moldovenească, al patrulea trimestru în recesiune

E prea multă linişte în economie. S-au scurs zece ani de la criza din 2008. Există puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, scriam într-un comentariu pentru „Capital Market” în aprilie 2019, citându-l pe economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“.

Impozit cu indulgenţe?

Persoanele fizice ar putea plăti de la 1 ianuarie 2021 un impozit de 3% pe dobânzile achitate de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţi de valori mobiliare corporative. Proiectul politicii bugetar-fiscale care conţine prevederea respectivă la Codul fiscal a fost aprobată în prima lectură de către Parlament.

Prevenirea spălării banilor, lecţia pe care o învăţăm

Sute de milioane şi miliarde de dolari s-au perindat prin sistemul bancar moldovenesc, ca într-o maşină de spălat „bani”, luând calea spre paradisuri offshore, beneficiari obscuri. Dilema cu care ne-am confruntat în anii 2010-2014 era: ori Republica Moldova este statul în care spălarea banilor, ca fenomen infracţional, nu există, ori există, dar este acceptată „ca o prezenţă activă “în viaţa economică autohtonă, fiind, la nivel scriptic, încriminată, dar de fapt, nesancţionată.

Agricultorii uscaţi de secetă n-au pe ce cumpăra dolari şi euro

Începând cu luna aprilie curent, moneda naţională înregistrează o apreciere atât în termeni nominali, cât şi în termeni reali faţă de coşul valutelor ţărilor-principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, în a doua jumătate a trimestrului II 2020, odată cu relansarea treptată a activităţilor economice suspendate, piaţa valutară s-a caracterizat printr-un surplus de ofertă de valută, în special, din partea persoanelor fizice care a fost susţinută de o creştere a transferurilor din străinătate, constată Banca Naţională a Moldovei (BNM).

Obligaţiunile municipale – instrument de dezvoltare a comunităţilor locale

Emisiunile de obligaţiuni municipale, care ar oferi resurse financiare administraţiilor locale, pentru a lansa proiecte de dezvoltare, este un proces mult întârziat în Republica Moldova.

Deprecierea activelor a tăiat o treime din profitul bancherilor

Sectorul bancar a întâlnit criza pandemică bine capitalizat şi pe un morman de bani. Lichiditatea curentă a băncilor constituia 51,3% la sfârşitul semestrului unu al anului curent în condiţiile în care valoarea minimă cerută de banca centrală este de 20%. În şase luni ale anului, băncile au contabilizat un profit de aproape jumătate de miliard de lei, cu 43% mai puţin comparativ cu perioada similară a anului 2019, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM).

Industria virusată de coronacriză rămâne pe un trend negativ

Sectorul industrial treptat se restabileşte după criza pandemică, însă rămâne încă pe un trend negativ. În ianuarie-august 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia industrială (serie brută) a fost mai mică cu 6,5%, ca urmare a descreşterii producţiei în industria prelucrătoare (-6,9%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-5,9%). Totodată, s-a înregistrat creştere în industria extractivă (+2,7%).

Coronacriza impulsionează plăţile cu cardul

Coronacriza, pe lângă multiplele implicaţii în viaţa moldovenilor, a ridicat problema creşterii siguranţei cetăţenilor în efectuarea plăţilor zilnice. Or, se pare că moldovenii încep a prinde gustul achitărilor cu cardul. Astfel, numărul operaţiunilor fără numerar a constituit 16 milioane, cu 32,5% mai mult în trimestrul II al anului curent comparativ cu perioada similară a anului 2019. Asta în timp ce numărul operaţiunilor de retragere a numerarului a fost de 5,8 milioane, cu 21% mai puţin, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Pagini

Subscribe to Piaţa de capital