Piaţa de capital

Republica Moldova produce mai mult oţel decât Israelul şi Azerbaidjanul

Republica Moldova se află pe locul 22 de la coadă în ceea ce priveşte producţia de oţel, cu o cantitate de 464 tone în anul 2020 şi 392 tone în anul 2019, situându-se înaintea Iordaniei, Myanmarului cu câte 350 tone şi a Guatemalei cu 306 tone, arată datele worldsteel.org.

Economia moldovenească îşi revine după anul de criză 2020

Produsul Intern Brut al Republicii Moldova a crescut în primul trimestru din 2021 cu 1,8% faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 2,5% comparativ cu trimestrul patru 2020, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) privind evoluţia economiei în primele trei luni din an. Este prima creştere înregistrată după trei trimestre de recesiune şi dublu faţă de primul trimestru 2020, când PIB-ul s-a majorat cu 0,9%.

Băncile ţin la BNM aproape un sfert din totalul activelor de 104,5 miliarde de lei

La sfârşitul trimestrului unu al anului curent, activele celor 11 bănci comerciale totalizau 104,5 miliarde de lei, cu 0,6% (605,2 milioane lei) mai mult faţă de perioada similară a anului 2020, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.

Armaşu: Este nevoie de o politică monetară bine sincronizată cu politica fiscală

Este nevoie de politici de susţinere a creşterii economice din partea guvernului pentru a valorifica acele oportunităţi care au apărut în urma schimbărilor radicale provocate de pandemie, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, în cadrul conferinţei “Recuperarea economiei în post-pandemie: realităţi şi perspective”.

Exporturile şi importurile indică un dezechilibru constant

În principiu, exporturile şi importurile sunt, până la urmă, prognozabile. Nu aşteaptă nimeni sfârşitul trimestrului în speranţa unei surprize plăcute sau să fie marcat de teama unui declin. Lucrurile sunt uşor de citit chiar de la începutul trimestrului, devierile de la prognoze fiind de fiecare dată nesemnificative. Şi primul trimestru al anului curent a arătat cifre pe care le aveam deja schiţate în analizele de acum trei luni.

Economia Moldovei – ameninţată de criza politică

Efectele crizei pandemice, dar şi incertitudinea politică creează reticenţă privind executarea finanţării deficitului bugetar, în condiţiile limitării accesului la finanţarea externă. Guvernul va fi nevoit să consolideze eforturile în asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice, protejând executarea obligaţiilor bugetare în domeniul social.

Trei primării, gata să atragă milioane de lei prin intermediul obligaţiunilor

Primăriile mun. Chişinău, oraşelor Sîngera şi Ceadîr-Lunga au fost selectate prin concurs pentru a beneficia de suport în procesul de emisie a obligaţiunilor municipale. Acestea reprezintă valori mobiliare cu titlu de datorie ale autorităţilor locale. La ora actuală, două din cele trei primării (Sîngera şi Ceadîr-Lunga) au semnat deja contractul de intermediere cu Victoriabank pentru emisia valorilor mobiliare.

Ofertă de la Ministerul de Finanţe: bani mai scumpi pe termen lung

În contextul crizei pandemice, dar şi a subţierii finanţărilor externe, Ministerul Finanţelor s-a reorientat în mare parte la împrumuturile de pe piaţa internă. Mai nou, Finanţele au emis, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, obligaţiuni de stat pe 7 ani, la o rată anuală a dobânzii fixe de 6,50%. Oferta Ministerului Finanţelor a fost acoperită în proporţie de 107%, fiind emise obligaţiuni de stat în sumă de circa 75,0 mil. lei faţă de 70,0 mil. lei oferite. Principalii cumpărători au fost băncile-dealeri primari şi investitorii instituţionali.

Obiceiul de altădată: Importurile cresc mai repede decât exporturile

Criza COVID-19 a pus la pământ toate domeniile economiei Republicii Moldova. Efectele au fost amplificate şi de seceta din anul trecut, care a dus la reducerea exporturilor. Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în primele două luni ale anului 2021 exporturile continuă să fie pe un trend negativ, iar importurile sunt în creştere. Este un semn al consumului mai accentuat al populaţiei.

Independenţa băncii centrale – cheia unei pieţe financiare stabile, fiabile, competitive

Laureatul Premiului Nobel, Paul Samuelsson, spunea că banii sunt “sângele care irigă sistemul economic”. Şi cum sănătatea organismului depinde de sistemul cardiovascular, care trebuie să asigure un flux sanguin normal, la fel şi circulaţia banilor în economie depinde, eufemistic vorbind, de sănătatea sistemului bancar. Numai aşa putem preveni crizele financiare, un fel de „pandemii” financiare, care condamnă economia la grele suferinţe.

Pagini

Subscribe to Piaţa de capital