În principiu, exporturile şi importurile sunt, până la urmă, prognozabile. Nu aşteaptă nimeni sfârşitul trimestrului în speranţa unei surprize plăcute sau să fie marcat de teama unui declin. Lucrurile sunt uşor de citit chiar de la începutul trimestrului, devierile de la prognoze fiind de fiecare dată nesemnificative. Şi primul trimestru al anului curent a arătat cifre pe care le aveam deja schiţate în analizele de acum trei luni.
Statistica arată că exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2021 au avut o valoare de 287,2 milioane dolari SUA, cu 26,5% mai mare în raport cu luna februarie 2021 şi cu 36,6% – comparativ cu luna martie 2020. Creşterea pe care o constatăm nu poate fi calificată drept salt, deoarece luna martie a anului trecut reprezintă un punct de referinţă în raport cu care situaţia actuală merită aplauze. E suficient să ne amintim că martie 2020 era perioada de timp în care nu doar viitorul, ci şi prezentul se pierdeau în ceaţa unei situaţii pe care nu am mai avut-o anterior. Blocajele generate de pandemie au afectat la modul direct activităţile comerciale externe, iar reducerea consumului pe interior a tăiat din cifrele importurilor.
Raportarea perioadei ianuarie-martie 2021 la ianuarie-martie 2020 indică o creştere a exporturilor de 5,6 la sută. Este important să înţelegem care sunt sursele acestei creşteri în condiţiile în care şi în anul trecut, şi în anul curent economia naţională şi cea globală sunt afectate în egală măsură de criza pandemică. Pună la urmă, însă, efectele din anul trecut ale pandemiei sunt diferite de efectele din acest an. Acum un an blocajele au afectat fără milă transportul internaţional, iar producerile s-au retras în spatele unei măşti pe care o mai purtăm şi astăzi. În plus, panica care s-a manifestat în faţa unor vitrine pustiite nu a putut recupera scăderea consumului intern, acesta din urmă influenţând drastic relaţiile comerciale. Da, pandemia îşi ţine încă pusă ştampila pe calendarul nostru, însă, atât producerile, cât şi operatorii comerciali au reuşit să se adapteze la noile condiţii, reuşind să reanimeze exporturile şi importurile. De aici şi creşterea pe care o atribuim primului trimestru al anului curent.
În ce măsură mărirea produselor exportate reflectă un volum anume de producţie fabricat exclusiv în R. Moldova?
Potrivit datelor pentru această perioadă, exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-martie 2021 au constituit 539,8 milioane dolari SUA (75,7% din total exporturi), fiind în creştere cu 3,5% faţă de perioada similară din anul 2020, ceea ce a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 2,7 la sută. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare şi clasice) s-au cifrat la 172,9 milioane dolari SUA (24,3% din total exporturi), cu 12,5% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2020. Anume reexporturile au generat creşterea constatată anterior a exporturilor în mărime de 2,9 la sută. Putem concluziona că în cazul în care s-ar fi mizat doar pe mărfurile autohtone, am fi înregistrat reduceri regretabile.
Ne permitem o descifrare rapidă a reexporturilor. De obicei este vorba de mărfuri ajunse în Republica Moldova pentru a fi prelucrate, iar apoi scoase din ţară în scopul exportării lor către consumatori: îmbrăcăminte, încălţăminte şi părţi de încălţăminte, seturi de fişe pentru bujiile de aprindere şi alte seturi utilizate în mijloacele de transport, cabluri coaxiale, conductoare şi transformatoare electrice, genţi, articole de buzunar din piele şi din materiale textile, nuci decojite, scaune, părţi de scaune, jucării, volane, coloane şi cutii de direcţie pentru autovehicule. Greu de imaginat, însă realitatea e aşa cum e: în Moldova sunt aduse nuci pentru a fi decojite. Doar pentru a fi decojite. Aşadar, Moldova are până la urmă braţe de muncă pentru a înfăptui asemenea munci, forţe care nu pot fi găsite în ţara de origine a acestei culturi. Ştim că e vorba mai puţin de dibăcie şi deprinderi, dar mai mult de un salariu de acceptat la noi, însă refuzat prin alte state.
În perioada ianuarie-martie 2021, harta exporturilor mărfurilor moldoveneşti nu a suferit schimbări esenţiale.
Iată ţările care, cumulativ, au deţinut 87,4 la sută din total exporturi: România (25,7%), Germania (10,0%), Turcia (9,6%), Federaţia Rusă (9,3%), Italia (5,7%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (5,3%), Polonia (3,9%), Ucraina (3,2%), Republica Cehă (2,9%), Belarus (2,3%), Spania (2,1%), Bulgaria şi Ungaria (câte 1,6%), Elveţia, Olanda şi Franţa (câte 1,4%).
Pe fundalul unor evoluţii în creştere, se constată micşorări ale exporturilor de mărfuri în Italia (-33,5%), Elveţia (-62,2%), Cipru (-80,2%), Indonezia (-98,8%), Grecia (-32,5%), Republica Cehă (-13,0%), Franţa (-21,4%), Belarus (-11,0%), Statele Unite ale Americii (-32,0%), Bulgaria (-13,6%), Austria (-18,3%), Polonia (-4,2%), Estonia (-59,8%), Filipine (-96,2%), Iordania (-88,4%), Irak (-28,3%), Taiwan, provincie a Chinei (-93,7%), Arabia Saudită (-40,5%), Maroc (-96,6%), Israel (-24,7%), Georgia (-5,2%), Australia (-66,0%), Lituania (-11,0%), Singapore (-90,2%), Vietnam (-62,6%), atenuând, astfel, majorarea pe total exporturi cu 10,5%.
Deşi avem câteva mărfuri care tind să ajungă pe stema ţării, acestea nu influenţează în mod categoric vânzările, iar în capul listei ajung mărfuri care au fost introduse relativ recent în lista generală. Aşadar, structura exporturilor include şase secţiuni de mărfuri din Clasificarea Standard de Comerţ Internaţional, care deţin 89,9 la sută din totalul exporturilor: maşini şi echipamente pentru transport (28,3%); articole manufacturate diverse (19,7%); produse alimentare şi animale vii (17,0%); materiale brute necomestibile (11,0%); mărfuri manufacturate (7,0%); băuturi şi tutun (6,9%).
În ansamblu, creşterea generală a fost influenţată de majorarea exporturilor de maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (+18,1%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (de 6,1 ori), produse medicinale şi farmaceutice (de 2,6 ori), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (de 7,3 ori), mobilă şi părţile ei (+27,7%). Mărfurile tradiţionale au conturat tendinţe inverse: s-au redus exporturile de cereale şi preparate pe bază de cereale (-60,0%), legume şi fructe (-23,0%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (-18,9%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-62,6%), hrană destinată animalelor (-40,1%), animale vii (-28,9%), încălţăminte (-12,6%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (-27,8%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (-35,4%), tutun brut şi prelucrat (-10,0%), metale neferoase (-54,0%), materiale plastice în forme primare (-34,7%), atenuând majorarea pe total exporturi cu 12,7 la sută. Apare şi aici o întrebare pentru care s-ar cuveni un răspuns clar: cine a redus exportul din acest şir: seceta care a lăsat agricultura fără roadă şi fără bani sau criza pandemică în care piaţa lumii, ca şi Piaţa Centrală din centrul Chişinăului, a avut program redus?
Asemenea unui licean prost pregătit, dar ajuns la examenul de absolvire, importurile au cam tras cu ochiul, copiind din caietul exporturilor. Dar au copiat cam prost. Importurile de mărfuri realizate în luna martie 2021 au constituit 630,2 milioane dolari SUA, fiind în creştere cu 20,8 la sută faţă de luna februarie 2021 şi cu 25,9, comparativ cu luna martie 2020.
În ianuarie-martie 2021 importurile de mărfuri au însumat 1551,1 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2020, cu 13,6%.
Cantităţile reduse, dar şi problemele pe care le avem în zona transportului feroviar au făcut ca majoritatea importurilor de mărfuri să fie realizate cu mijloacele de transport rutier – circa 85 la sută. Transportul feroviar a luat doar 4,5 la sută din total, iar cel aerian – 2,2 la sută.
Importurile de mărfuri provenite din ţările Uniunii Europene (UE-27), în ianuarie-martie 2021, s-au cifrat la 731,5 milioane dolari SUA (cu 13,0% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2020), deţinând o pondere de 47,2% în total importuri. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI în ianuarie-martie 2021 au avut o valoare de 360,7 milioane dolari SUA (cu 5,7% mai mult, decât în perioada corespunzătoare din anul 2020), care echivalează cu o cotă de 23,2% în total importuri.
Schimbările nu sunt deloc spectaculoase nici la export, nici la import. Ceea ce trezeşte îngrijorare totuşi e avantajul pe care importurile îl păstrează faţă de exporturi, lucru care trebuie să genereze nu numai emoţii, dar şi energii în vederea refacerii unui echilibru care ar vorbi despre sănătatea economiei naţionale.
Constantin Olteanu
