Primăriile mun. Chişinău, oraşelor Sîngera şi Ceadîr-Lunga au fost selectate prin concurs pentru a beneficia de suport în procesul de emisie a obligaţiunilor municipale. Acestea reprezintă valori mobiliare cu titlu de datorie ale autorităţilor locale. La ora actuală, două din cele trei primării (Sîngera şi Ceadîr-Lunga) au semnat deja contractul de intermediere cu Victoriabank pentru emisia valorilor mobiliare.
Astfel, cele din urmă primării vor folosi resursele atrase prin intermediul emisiunii de obligaţiuni municipale pentru realizarea proiectelor de infrastructură în Sîngera şi Ceadîr-Lunga. Autorităţile locale din oraşul Sîngera planifică să construiască un apeduct într-un cartier nou al localităţii, unde locuiesc circa trei sute de familii, care în prezent nu au acces la reţeaua centrală de alimentare cu apă.
“Emisiunea pe care o planificăm în oraşul Sîngera este de cinci milioane de lei, surse din care vrem să construim apeductul. Am proiectat apeductul inclusiv cu toate conectările prevăzute pentru fiecare gospodărie, ceea ce va reduce atât costul pentru conectare a consumatorilor finali, cât şi timpul perfectării documentelor pentru proiectarea lucrărilor”, a explicat primarul oraşului Sîngera, Valeriu Popa.
La rândul lor, autorităţile din Ceadîr-Lunga intenţionează să investească resursele atrase în urma emisiunii de obligaţiuni municipale într-un proiect de îmbunătăţire a infrastructurii drumurilor locale.
„Dezvoltarea economiei municipiului este în prezent o prioritate pentru Autorităţile Publice Locale din Ceadîr-Lunga, însă dezvoltarea economiei este imposibilă fără dezvoltarea în paralel a infrastructurii locale. Datorită acestui proiect vom reuşi să mobilizăm resurse suplimentare pentru construcţia şi reparaţia drumurilor din municipiu, fapt ce va contribui la crearea condiţiilor prielnice pentru investitorii din regiune”, a spus primarul municipiului Ceadîr-Lunga, Anatolii Topal.
După semnarea contractelor cu intermediarul financiar de către primăria oraşului Sîngera şi primăria municipiului Ceadîr-Lunga urmează obţinerea avizelor de la Ministerul Finanţelor pentru continuarea procesului de emisiune, elaborarea prospectului ofertei publice care va conţine toate caracteristicile obligaţiunilor (ex: dobânda, maturitatea, valorile nominale, perioadele de plată etc.) şi proiectele investiţionale pentru care are loc emisiunea, identificarea investitorilor potenţiali, lansarea ofertei publice şi nemijlocit emisia obligaţiunilor – proces care urmează să aibă loc pe parcursul anului curent.
O altă Autoritate Publică Locală beneficiară de suportul „Expert-Grup” în procesul de emisiune a obligaţiunilor municipale este şi primăria municipiului Chişinău. În prezent, instituţia se află la etapa organizării concursului de selectare a intermediarului financiar.
“Obligaţiunile municipale reprezintă un instrument financiar modern de atragere a investiţiilor în localităţi, care presupune costuri reduse. Colaborarea autorităţilor cu piaţa de capital va duce la eficienţa proiectelor finanţate, dar şi la planificarea financiară pe termen lung. CNPF a elaborat, împreună cu autorităţile competente, legislaţia aferentă procesului de plasare a obligaţiunilor municipale, iar conform propunerilor Expert-Grup, CNPF, în scop de facilitare al acestui instrument financiar, a iniţiat şi modificarea actelor sale normative”, a explicat Nina Dosca, vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Publice Locale, prezent la eveniment, a declarat că obligaţiunile municipale se încadrează în reforma administraţiei publice locale, de consolidare a autonomiei locale şi a capacităţilor de descentralizare a autorităţilor publice locale. “E necesară diversificarea instrumentelor financiare pentru a oferi oportunitatea dezvoltării autorităţilor publice locale”.
În practica internaţională, emiterea de obligaţiuni municipale reprezintă cel mai simplu mod de a atrage un bazin de investitori din afara sectorului bancar. Istoriile de succes de emisiuni de obligaţiuni municipale sunt asociate cu câteva precondiţii precum existenţa facilităţilor fiscale aferente acestui instrument de împrumut, un plan de investiţii bine conceput şi existenţa unor filtre pentru a menţine managementul datoriei locale la parametrii optimi. Un alt atribut al succesului obligaţiunilor municipale este o piaţă de capital robustă, deşi există exemple care arată că obligaţiunile municipale pot constitui ele însăşi un imbold pentru dezvoltarea pieţei de capital, aşa cum ar putea avea loc şi în cazul R. Moldova.
Dumitru Pîntea, Director de program, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”: „Intermediarul financiar cunoaşte cel mai bine care sunt tendinţele pe piaţa financiară, care sunt aşteptările investitorilor şi poate veni cu soluţii conform aşteptărilor primăriei. În sarcina intermediarului intră efectiv designul acestor instrumente financiare, stabilirea calendarului estimativ de lansare a emisiunilor şi atragerea resurselor financiare de la investitori”.
Experienţa unor state denotă mai multe oportunităţi oferite de obligaţiunile municipale pentru dezvoltarea locală. Cele mai răspândite avantaje pentru comunităţile locale, urmare a utilizării obligaţiunilor municipale, sunt flexibilitatea în stabilirea termenilor şi condiţiilor de rambursare, povara echitabilă a costurilor şi accesul la beneficii, evitarea costurilor adiţionale prin finalizarea mai rapidă a proiectelor, accesul la resurse nerambursabile din fonduri europene şi alte fonduri de dezvoltare şi creşterea vizibilităţii şi a încrederii investitorilor.
Deşi teoretic legislaţia naţională permite contractarea datoriei de către APL prin emisiunea de obligaţiuni, o serie de constrângeri de ordin fiscal şi legal reduc din perspectivele utilizării acestui instrument. În primul rând, este vorba despre tratamentul fiscal nefavorabil la care sunt supuşi investitorii în raport cu alte instrumente investiţionale (ex. depozitele bancare sau valorile mobiliare de stat). În al doilea rând, limitele în care trebuie să se încadreze deservirea anuală a datoriei par destul de reduse în comparaţie cu capitalul necesar pentru finanţarea unor investiţii ample pe termen lung. În cele din urmă, imposibilitatea emisiunii de valori mobiliare în valută îngustează grupul potenţialilor investitori, excluzând practic diaspora şi investitorii străini.
Autorităţile locale pot contracta o datorie pe termen lung doar dacă suma totală a plăţilor anuale nu va depăşi 20% din veniturile anuale, cu excepţia transferurilor cu destinaţie specială. Excepţie este prevăzută pentru municipiul Chişinău şi Bălţi unde această limită este de 30%. În condiţiile în care veniturile anuale proprii ale unor APL constituie valori relativ joase, limitarea actuală a gradului admis de îndatorare la doar 20% din totalul veniturilor anuale fără transferurile cu destinaţie specială dezavantajează APL de a recurge la emisiunea de obligaţiuni. Or, sumele care ar putea fi contractate prin această modalitate, odată fiind limitate, ar putea fi insuficiente pentru finanţarea unor proiecte investiţionale locale însemnate. În acelaşi timp, practica internaţională prevede un plafon maxim de îndatorare de 30%, dar trebuie ţinut cont de faptul că şi nivelul de autonomie financiară este mai extins, respectiv, veniturile proprii au o pondere mai mare.
Eduard Lupu
