Deşi au trecut opt ani de la declanşarea crizei mondiale, economia Moldovei rămâne anemică şi lipsită de o creştere sustenabilă bazată pe producţie. Principalul pilon pe care se sprijină economia ţării este agricultura care rămâne strict dependentă de condiţiile climaterice.
Republica Moldova a urcat patru poziţii în topul libertăţii economice realizat de institutul canadian Fraser Institute ajungând pe locul 99 în lume, faţă de poziţia 103 pe care a fost plasată în anul 2015.
Rezervele valutare ale Republicii Moldova au depăşit două miliarde USD la sfârşitul lunii august. Este cel mai mare nivel din ultimi doi ani după dispariţia miliardului din sistemul bancar moldovenesc.
Deşi preţurile se duc în jos, Banca Naţională a Moldovei a decis să nu mai reducă rata de bază ca urmare a riscurilor şi incertitudinilor asociate evoluţiilor mediul extern şi cel intern. Riscurile externe de natură dezinflaţionistă sunt asociate activităţii economice reduse din ţările zonei euro şi continuării recesiunii din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, cu repercusiuni asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni prin prisma canalului remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern.
Banca Naţională a Moldovei îndeamnă băncile să ieftinească împrumuturile acordate în condiţiile în care, potrivit spuselor guvernatorului BNM, Sergiu Cioclea, rata de refinanţare a fost redusă foarte mult. De la 19,5 la sută la 10%.
Centrul Analitic Independent Expert-Grup a făcut public cel de-al doilea clasament al nivelului de transparenţă a acţionarilor băncilor din Republica Moldova.
După lichidarea celor trei bănci devalizate (Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială n.a.) sistemul bancar din Republica Moldova s-a stabilizat. Cele trei bănci lichidate erau gaura neagră a sistemului prin care era scoasă valuta străină din ţară.
Deşi Banca Naţională a Moldovei a redus cu trei puncte procentuale, până la 10%, rata de refinanţare, bancherii reduc mai mult ratele la plasamentele bancare faţă de dobânzile la credite.
Stocul investiţiilor străine directe în Republica Moldova a înregistrat o creştere anemică de doar 1,2% în trimestrul unu al anului 2016, pe fundalul recesiunii economice. Pe parcursul primului trimestru 2016 au fost înregistrate intrări nete de capital în valoare de 37,36 mil. USD.
