Deşi economia Moldovei dă semne de revenire pe linia de plutire, totuşi aceasta rămâne subdezvoltată în condiţiile în care investiţiile sunt mici, iar locurile de muncă – numărate pe degete. Economiştii susţin că ţara noastră are nevoie de un aflux mare de capital pentru o creştere sustenabilă, însă deocamdată agricultura rămâne domeniul cu cea mai mare pondere în PIB-ul ţării.
PIB-ul şi-a continuat evoluţia pozitivă semnalată în prima jumătate a anului 2016. Totuşi, în perioada de referinţă, creşterea economică s-a dovedit a fi mult mai pronunţată, PIB-ul înregistrând o majorare de 6,3 la sută, care s-a datorat, în cea mai mare parte, evoluţiei favorabile din sectorul agricol, comparativ cu anul 2015, ceea ce a creat premise pentru majorarea exportului, dar şi a consumului de bunuri şi servicii în natură, şi unei evoluţii pozitive din partea variaţiei stocurilor.
“Trebuie să ne gândim dacă creşterea economică este una sănătoasă sau una pur moldovenească. Noi nu vedem o schimbare de paradigmă pe parte de sectoare economice. Anul 2017 ar putea fi unul bun, în condiţiile în care în anul 2016 a fost obţinută o stabilizare faţă de anul 2015. În unele sectoare situaţia a rămas incertă. Avem industria care este sub zero. Marele salvator al economiei naţionale, agricultura, a venit cu rezultate propice pentru Republica Moldova de unde a şi venit contribuţia la economia moldovenească”, este de părere expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
Pe categorii de resurse, evoluţia pozitiva a PIB-ului, în trimestrul III 2016, a fost determinată, în cea mai mare parte, de creşterea valorii adăugate brute din agricultură cu 24,2 la sută, comparativ cu trimestrul III 2015, contribuind, astfel, cu 4,9 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, ca rezultat al unor condiţii meteorologice favorabile pentru acest sector pe parcursul anului 2016. Dinamica respectivă a favorizat înregistrarea unor evoluţii pozitive şi în sectoarele conexe. Astfel, în trimestrul III 2016, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul s-a majorat cu 6,8 la sută, industria prelucrătoare – cu 1,6 la sută, transportul şi depozitarea – cu 3,3 la sută. Evoluţii pozitive care au generat un impact sesizabil la creşterea PIB au fost consemnate şi în sectorul informaţiilor şi comunicaţiilor, care a înregistrat o majorare cu 2,9 la sută. Impozitele nete pe produse, în trimestrul III 2016, au înregistrat o creştere cu 1,7 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2015, generând o contribuţie de 0,2 puncte procentuale la dinamica PIB-ului. În acelaşi timp, construcţiile au consemnat o dinamică negativă, contractându-se cu 2,8 la sută.
“În anul 2016, volumul producţiei globale agricole s-a majorat cu 18,6 la sută, comparativ cu anul precedent, astfel contribuind la revigorarea sectorului agricol după contractarea pronunţată din anul 2015. Evoluţia respectivă a fost determinată de majorarea volumului producţiei vegetale cu 26,0 la sută, astfel contribuind la creşterea volumului producţiei globale agricole cu 17,6 puncte procentuale.
Conform datelor operative, dinamica pozitivă a producţiei vegetale a fost susţinută de majorarea recoltei de „grâu”, „floarea soarelui”, „cartofi”, „porumb pentru boabe” şi de „fructe, nuci şi pomuşoare” cu 39,8, 38,9, 35,0, 28,8 şi, respectiv, 19,2 la sută, care au contribuit cumulativ cu 13,9 puncte procentuale. Totodată, volumul producţiei animaliere în perioada analizată s-a majorat doar cu 3,1 la sută. Creşterea volumului producţiei animaliere a fost susţinută de majorarea „producţiei de carne” (4,8 la sută) şi „ouă” (7,0 la sută)”, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
Potrivit datelor BNM, în trimestrul III 2016, formarea brută de capital a înregistrat o evoluţie pozitivă, exclusiv ca efect al evoluţiei subcomponentului variaţia stocurilor, în mare parte, datorită unui an agricol bun, în timp ce formarea brută de capital fix s-a contractat, comparativ cu perioada similară a anului 2015. Totuşi, aceasta şi-a atenuat scăderea comparativ cu intervalul precedent (de la -9,4 la sută, la -1,1 la sută). Traiectoria a fost imprimată atât de evoluţia ascendentă din această perioadă, cât şi de efectul perioadei de bază din trimestrul III 2015.
Totodată, majorarea substanţială a volumului creditelor noi acordate pentru imobil (cu 45,7 la sută) şi evoluţia autorizaţiilor acordate pentru imobil (temperarea ritmului anual până la -1,5 la sută) denotă temperarea evoluţiei negative a formării brute de capital fix în trimestrul III 2016. În acest sens, ritmul anual de creştere a subcomponentului construcţii din formarea brută de capital s-a atenuat până la valoarea de -3,4 la sută.
Potrivit datelor operative prezentate de BNS, rata anulă a investiţiilor în active materiale pe termen lung s-a situat în continuare în palierul negativ, înregistrând, totuşi, o ameliorare în ultimele două trimestre. În funcţie de tipurile de mijloace fixe, la dinamica investiţiilor au contribuit negativ toate subcomponentele, cu excepţia altor mijloace fixe, în special investiţiile în categoria utilaje, maşini şi mijloace de transport, care au consemnat o reducere de 16,8 la sută anual. De asemenea, s-au atestat valori în descreştere în sectorul construcţiilor de clădiri. În sectorul nerezidenţial s-a înregistrat o diminuare a volumului investiţiilor cu 28,7 la sută, iar în cel rezidenţial – cu 11,7 la sută. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, o ajustare puternică a volumului investiţiilor s-a înregistrat în sectorul public, mai cu seamă a bugetului de stat (cu 73,3 la sută), situaţie generată, în mare parte, de incertitudinea sporită cu privire la evoluţia ulterioară a economiei şi a surselor de finanţare a bugetului. În sens descrescător au evoluat şi acumulările de capital efectuate de întreprinderi şi populaţie, componentă care determină 60,4 la sută din valoarea mijloacelor destinate realizării procesului investiţional. În acest sens, de menţionat faptul că venitul real disponibil al populaţiei a rămas practic la nivelul anului 2015. În acelaşi timp, consumul final al populaţiei s-a majorat, fapt ce a impus resurse limitate pentru finanţarea activităţii investiţionale a populaţiei în perioada analizată.
“În trimestrul III 2016, rata anuală a exporturilor (exprimate în dolari SUA) a consemnat un nivel de 15,9 la sută sau cu 19,0 puncte procentuale superior celui din trimestrul II 2016. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de revigorarea exporturilor către ţările UE, care s-au majorat în termeni anuali cu 24,9 la sută, generând o contribuţie pozitivă de 16,3 puncte procentuale. În acelaşi timp, exporturile către ţările clasificate ca „Restul lumii” au consemnat o creştere practic similară cu cea din trimestrul precedent, cu o contribuţie de 2,3 puncte procentuale, care este una net inferioară celei generate de exporturile destinate ţărilor UE. În perioada de referinţă, exporturile către ţările CSI s-au diminuat cu 10,2 la sută, determinând o contribuţie negativă de 2,7 puncte procentuale. De menţionat că pentru al paisprezecelea trimestru consecutiv exporturile destinate ţărilor CSI au înregistrat ritmuri negative de creştere”, se mai spune în informaţia BNM.
Grupa „produse alimentare, ale regnului animal, băuturi şi grăsimi” (11,4 puncte procentuale) a contribuit pozitiv, fiind generată de creşterea în termeni anuali a exportului acestor produse cu 28,9 la sută. Majorarea exporturilor de produse agroalimentare a fost susţinută de revigorarea sectorului agricol, astfel volumul producţiei agricole s-a majorat în termeni anuali cu 24,2 la sută în trimestrul III 2016. Totodată, în direcţia majorării volumului exporturilor a contribuit şi creşterea exporturilor de „vehicule, aparate optice şi de înregistrat sau de reprodus sunete” cu 4,8 la sută, astfel generând o contribuţie pozitivă de 0,9 puncte procentuale. Similar trimestrului precedent, de menţionat contribuţia pozitivă din partea grupei „materiale textile şi îmbrăcăminte”, care a fost determinată de majorarea volumului mărfurilor exportate aferente acestei grupe cu 11,8 la sută.
După o perioadă de doi ani şi jumătate când rata anuală a importurilor s-a poziţionat în palierul negativ, în trimestrul III 2016, aceasta a revenit în banda pozitivă, poziţionându-se la nivelul de 5,1 la sută. Revigorarea importurilor în trimestrul III 2016 a fost susţinută de evoluţia acestora pe toate categoriile de ţări. Importurile din ţările CSI au consemnat cea mai pronunţată creştere (de 10,3 la sută), contribuind la creşterea ratei anuale a importurilor cu 2,4 puncte procentuale. Totodată, importurile din UE şi cele clasificate ca „Restul lumii” s-au majorat cu 2,9 şi 4,5 la sută, generând contribuţii de 1,5 şi, respectiv, 1,2 puncte procentuale la formarea ratei anuale a importurilor.
Victor URSU
