Reducerea transferurilor din străinătate şi deprecierea leului moldovenesc faţă de dolar şi euro au lăsat moldovenii fără valută străină, în condiţiile în care piaţa valutară în numerar (tranzacţiile de cumpărare/vânzare contra lei moldoveneşti a principalelor valute străine efectuate pe piaţa valutară internă) s-a redus cu 11,4% în prima lună a anului 2017, faţă de luna decembrie a anului 2016.
Piaţa valutară în numerar s-a comprimat în prima lună a anului 2017 ca urmare a tranzacţiilor mai puţine de vânzare-cumpărare a principalelor valute de referinţă. Cea mai mare cădere au avut-o tranzacţiile cu USD – 20,3% şi lei româneşti – 26,5%.
Conform statisticilor BNM, cea mai tranzacţionată valută pe piaţa în numerar a fost moneda euro cu o pondere de 60,7,1% din total, în creştere cu 2,3 puncte procentuale în raport cu luna decembrie 2016. Valoarea operaţiunilor de vânzare-cumpărare a euro a constituit echivalentul a 140 milioane USD. Moneda americană a fost tranzacţionată în volum de 55 mil. USD, iar ponderea acestei valute în totalul tranzacţiilor s-a redus cu 2,6 puncte procentuale, până la 24% din total.
În ianuarie, tranzacţiile în ruble ruseşti au însumat echivalentul a 21,8 mil. USD, în descreştere cu 14,2% faţă de septembrie, leul românesc a fost tranzacţionat în volum de 3,6 mil. USD (-26,5%), iar hrivna ucraineană – de 0,8 mil. USD.
Experţii explică reducerea tranzacţiilor de pe piaţa valutară în cash ca urmare a reducerii fluxului de remitenţe în prima lună a anului 2016. Astfel, moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 74,58 mil. USD, cu 30% mai puţin faţă de luna decembrie 2016. “Fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul SUA au contribuit cu 1,8 puncte procentuale la diminuarea transferurilor în ianuarie 2017, în timp ce creşterea efectivă a transferurilor (eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent) a constituit 29,9 la sută”, se arată în informaţia Băncii Naţionale a Moldovei.
În ceea ce priveşte cererea şi oferta de valută străină, banca centrală spune că gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 101,7 la sută, comparativ cu 95,51 la sută în luna decembrie 2016. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a înregistrat o evoluţie pozitivă, sporind cu 11,1 mil. USD sau cu 9,8 la sută. Totodată, cererea netă de valută din partea agenţilor economici a evoluat în direcţie similară, însă în proporţii mai mici, crescând cu 3,7 mil. USD sau cu 3,1 la sută. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a înregistrat o evoluţie pozitivă, sporind cu 11,1 mil. USD sau cu 9,8 la sută.
Totodată, cererea netă de valută din partea agenţilor economici a evoluat în direcţie similară, însă în proporţii mai mici, crescând cu 3,7 mil. USD sau cu 3,1 la sută. „În trimestrul IV 2016, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a cifrat la 356,5 milioane dolari SUA (357,8 milioane dolari SUA în trimestrul IV 2015) şi s-a redus cu 36,9 la sută comparativ cu trimestrul anterior (564,7 milioane dolari SUA). În dezagregare pe valute, oferta netă s-a diminuat în toate cele trei monede principale. Comparativ cu trimestrul precedent, cel mai mult s-a redus oferta netă în euro (cu 48,4 la sută), urmată de oferta în dolari SUA (cu 10,6 la sută) şi cea în ruble ruseşti (cu 8,1 la sută). Or, în acea perioadă s-a accentuat cererea de valută străină din partea agenţilor economici. Comparativ cu trimestrul III 2016, cererea netă din partea agenţilor economici s-a majorat cu 2,1 la sută, până la 397,0 milioane dolari SUA, datorită majorării în proporţii mai mari a vânzărilor de valută către importatori, comparativ cu procurările de la exportatori. Sporirea vânzărilor către agenţii economici, în această perioadă a anului, a fost alimentată de intensificarea cererii de valută din partea importatorilor de resurse energetice, care în trimestrul de referinţă a crescut cu aproape 29,0% faţă de trimestrul precedent. În aceste circumstanţe, pe piaţă valutară locală s-a înregistrat o insuficienţă de 40,6 milioane dolari SUA”, se arată în informaţia BNM.
Piaţa valutară moldovenească a fost suplinită cu valută ca urmare a transferului de către România a celei de a doua tranşe din creditul promis. Pe 27 februarie 2017, în baza Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între Republica Moldova şi România, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 184 din data de 29 octombrie 2015 şi declarat efectiv la 16 mai 2016, Ministerul Finanţelor Publice al României a efectuat eliberarea tranşei a doua din cadrul Acordului, în valoare de 50 milioane de euro.
Mijloacele respective au fost înscrise în contul valutar al Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova deschis în Banca Naţională a Moldovei. Banii au fost transferaţi cu o lună mai devreme decât era prevăzut iniţial, la solicitarea autorităţilor moldoveneşti.
Ba mai mult, şi FMI a declarat că în luna aprilie va transfera Republicii Moldova a doua tranşă de 21,2 milioane USD din creditul de 178 mil. USD. Despre acest lucru a anunţat, Ben Kelmanson, reprezentantul FMI care s-a aflat într-o vizită la Chişinău. “Misiunea FMI şi autorităţile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de personal în contextul primei evaluări a programului de reforme economice susţinut prin acordul pe trei ani, finanţat în baza Mecanismului extins de creditare (ECF) şi Mecanismului de finanţare extinsă (EFF). Acordul la nivel de personal se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI şi Consiliul directorilor executivi. Consiliul directorilor executivi va analiza raportul misiunii în luna aprilie, după ce autorităţile Republicii Moldova vor implementa un şir de acţiuni prealabile. În urma finalizării evaluării programului, Republica Moldova va putea accesa 15,7 milioane DST (drepturi speciale de tragere) (aproximativ 21,2 milioane dolari SUA)”, a spus oficialul.
Ca urmare a finanţărilor pe care le-a primit şi care urmează să vină pe conturile Băncii Naţionale a Moldovei, piaţa valutară a reacţionat imediat. Astfel că un euro a ajuns să coste 20,95 lei, iar dolarul american – 19,91 lei la sfârşitul săptămânii trecute.
Economiştii susţin că în anul curent leul se va întări ca urmare a transferurilor externe, dar şi ca urmare a evoluţiei raportului euro dolar pe piaţa externă. În context, pentru anul 2017, haznaua statului urmează a fi suplinită cu granturi şi credite externe în sumă de 510,9 milioane USD, ceea ce ar putea aprecia leul moldovenesc faţă de valutele de referinţă. Finanţarea externă nerambursabilă care va însuma 2,9 mlrd. lei, este în creştere faţă de anul 2016 cu 0,8 mlrd. lei sau cu 41,5 la sută. Creşterea va avea loc datorită debursării în anul 2017 a unor tranşe din partea Comisiei Europene pentru suportul bugetar, preconizate anterior a fi debursate în anul 2016 (Asistenţa macrofinanciară, reforma justiţiei, contribuţia la gazoductul Ungheni-Chişinău). În ce priveşte proiectele finanţate din surse externe, creşterea intrărilor de granturi pentru acestea se estimează la 13,4 la sută.
Victor URSU
