Agregator de ştiri

Anchetatorii anticorupție din Ucraina au anunțat miercuri finalizarea investigației într-un dosar de corupție care îl vizează pe fostul viceprim-ministru Oleksii Cernîșov. Acesta a deținut anterior funcția de ministru al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor și este acuzat de implicare într-o amplă schemă imobiliară din Kiev.

Concluziile anchetei arată că un dezvoltator imobiliar ar fi pus la punct un mecanism ilegal pentru obținerea unui teren din capitala Ucrainei, destinat construcției unui complex rezidențial. Pentru a pune schema în practică, persoane din conducerea ministerului au intervenit astfel încât terenul să fie transferat unei întreprinderi de stat. Aceasta a semnat ulterior contracte cu o firmă de construcții aleasă dinainte.

Potrivit procurorilor, dezvoltatorul trebuia să ofere statului o parte din apartamentele ce urmau să fie construite, proporțional cu valoarea terenului. Pentru a reduce această contribuție, terenul și clădirile existente au fost evaluate la un preț de aproape cinci ori mai mic decât valoarea reală de piață.

„Diferența dintre valoarea reală și cea din acte a depășit 1 miliard de hrivne, sumă care reprezintă pierderea potențială pentru stat”, au transmis anchetatorii.

În paralel, pentru a asigura derularea schemei, dezvoltatorul i-a oferit fostului vicepremier și unor persoane apropiate acestuia discounturi substanțiale la apartamente deja construite. În unele cazuri, prețul plătit ar fi fost de 1.000 – 8.000 de hrivne pe metru pătrat, față de un preț de piață de aproximativ 30.000 de hrivne.

Anchetatorii estimează că avantajele obținute de fostul demnitar prin aceste reduceri se ridică la peste 14,5 milioane de hrivne, echivalentul a aproximativ 380.000 de dolari.

Pentru a preveni producerea prejudiciului, terenul vizat și majoritatea apartamentelor obținute ilegal au fost puse sub sechestru. Fostul vicepremier este cercetat și într-un dosar separat de îmbogățire ilegală, fiind suspectat de legături cu mecanisme de legalizare a banilor proveniți din activități criminale.

Dosarul va fi trimis în fața judecătorilor. Până la o decizie definitivă, persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Potrivit ISU Neamț, incendiul produs la o casă de pe strada Bistriței din Bicaz a fost semnalat în noaptea de Revelion la ora 2.56 prin mai multe apeluri la 112.

La fața locului s-au deplasat 15 pompieri militari cu trei autospeciale de stins incendii și o ambulanță SMURD. Spre locul intervenției au fost mobilizate și echipaje cu autospeciale de la SVSU Bicaz, SVSU Bicazu-Ardelean și SVSU Bicaz-Chei. De asemenea, a fost solicitată și o ambulanță de la SAJ. Bicaz.

La sosirea echipajelor, incendiul cuprinsese locuința și anexele gospodărești, existând posibilitatea propagării la gospodăriile vecine.

Echipajul SMURD și echipajul de la SAJ au acordat îngrijiri medicale și ulterior au dus la spital patru persoane, care prezentau intoxicații cu fum, arsuri și tăieturi la mâini și picioare, provocate în timp ce ieșeau din locuință, pe ferestre.

Corpul carbonizat al lui unui bărbat în vârstă de 72 de ani a fost găsit într-o cameră a locuinței. Acesta murise marți, iar anterior incendiului familia a desfășurat activități de priveghi în locuință.

În urma incendiului au ars casa de locuit și anexele gospodărești pe o suprafață de aproximativ 200 mp, bunurile din interior (mobilier, electrocasnice, articole vestimentare) și documentele de proprietate și identitate.

Cauza probabilă de producere a incendiului o constituie o lumânare lăsată nesupravegheată, susțin pompierii.

În intervalul 1 ianuarie, ora 10:30 – 2 ianuarie, ora 08:00, în București vremea se va menține rece, îndeosebi dimineața și noaptea.

Potrivit ANM, cerul va fi variabil, mai mult senin la începutul și spre sfârșitul intervalului.

Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă de -6…-4 grade, mai scăzută în zona preorășenească până spre -9 grade.

În intervalul 2 ianuarie, ora 08:00 – 3 ianuarie, ora 10:00, vremea se va încălzi față de zilele precedente, astfel că valorile de temperatură se vor situa peste mediile multianuale specifice acestei date. Cerul va fi variabil, cu înnorări seara și noaptea, iar vântul va sufla slab și moderat.

Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă de -3…0 grade

După luni întregi de declarații conciliatoare la adresa Kremlinului, președintele SUA, Donald Trump, a transmis un semnal diferit în privința războiului din Ucraina, sugerând că Rusia este principalul obstacol în calea păcii, potrivit The Kyiv Post.

În ajunul Anului Nou, Trump a redistribuit pe rețeaua Truth Social un editorial din New York Post care îl acuză direct pe Vladimir Putin de blocarea negocierilor și de folosirea unor pretexte pentru a prelungi conflictul. Titlul articolului este tranșant: „Lăudăroșenia lui Putin privind «atacul» arată că Rusia este cea care stă în calea păcii.”

Deși Trump nu a adăugat niciun comentariu personal, gestul este semnificativ pentru un lider care, până recent, afirma că îl „înțelege” pe Putin și că poate ajunge rapid la un acord cu acesta. Tăcerea sa contrastează cu pozițiile anterioare și sugerează o distanțare față de narațiunea Kremlinului.

Schimbarea vine pe fondul concluziilor serviciilor de informații americane. Potrivit unei evaluări CIA, Ucraina nu a încercat să-l asasineze pe Vladimir Putin, contrazicând afirmațiile Moscovei privind un presupus atac cu drone. Agenția nu a găsit „nicio dovadă că ar fi avut loc o tentativă de asasinat”, subminând astfel acuzațiile rusești.

Anterior, Trump declarase că este „foarte furios” în legătură cu presupusul atac și susținuse că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, afirmații care au atras critici dure atât în SUA, cât și în rândul aliaților europeni. Lideri europeni au avertizat că Moscova încearcă să manipuleze procesul diplomatic, iar redistribuirea editorialului indică faptul că Trump ar fi început să accepte această realitate.

Editorialul promovat de Trump susține că Putin folosește incidentul ca „o scuză pentru a se retrage din progresele pretinse ale negocierilor” și cere Washingtonului să renunțe la concesii și să pună presiune pe Moscova prin sancțiuni mai dure.

În plan politic intern, scepticismul crește. Un sondaj Economist/YouGov arată că 49% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează războiul, iar majoritatea nu cred că vreuna dintre părți se apropie de victorie.

În acest context, gestul aparent minor al redistribuirii unui articol devine un mesaj politic. După luni de ambiguitate, Trump pare să admită că pacea nu este blocată de Kiev, ci de Moscova.

Cipru preia de la 1 ianuarie președinția Consiliului Uniunii Europene. Micului stat neutru din punct de vedere militar are sarcina de a conduce negocierile diplomatice pe teme fierbinți, de la răspunsul la agresiunea Rusiei până la salvarea industriilor critice aflate în dificultate și elaborarea bugetului pe termen lung al UE.

Amploarea provocărilor cu care se confruntă Nicosia este fără precedent, iar sarcina revine uneia dintre cele mai mici țări membre ale blocului și celei mai îndepărtate geografic de Bruxelles, scrie Politico.

„Întotdeauna îmi pare rău pentru țările mai mici care preiau președinția, deoarece este o muncă foarte grea și implică foarte mulți oameni. Există țări precum Luxemburgul care au făcut-o de multe ori și pot aloca resurse pentru aceasta, dar Ciprul nu s-a aflat niciodată în această poziție”, a declarat un diplomat european, care a dorit să rămână anonim.

Guvernul cipriot și reprezentanța sa permanentă la Bruxelles s-au străduit în ultimele luni să depășească obstacolele critice pentru a duce la bun sfârșit această sarcină. Au angajat personal din toate colțurile lumii pentru a-și mări efectivul și au instituit chiar și zboruri directe zilnice între Bruxelles și Nicosia pentru a facilita deplasarea mai rapidă a diplomaților.

Nicosia încă se luptă să scape de reputația de ambiguitate în ceea ce privește poziția sa pe un continent divizat de agresiunea Rusiei, scriu jurnaliștii. Cipru este una dintre cele doar patru țări din UE care nu sunt membre NATO și a cultivat de-a lungul istoriei relații strânse cu Moscova.

Acum, însă, țara este hotărâtă să demonstreze că se află de aceeași parte cu aliații săi occidentali.

„Suntem conștienți de ceea ce se așteaptă de la noi și de provocările cu care se confruntă UE”, a declarat Marilena Raouna, viceministrul cipriot pentru UE. Acest rol reprezintă o șansă nu numai de a contura agenda blocului, ci și „de a prezenta țara așa cum este ea astăzi – stabilă, rezilientă, cu una dintre cele mai puternice economii europene – și punctele noastre forte ca singurul stat membru al UE din regiunea noastră”.

Președinția cipriotă urmează celor ale Poloniei și Danemarcei, doi actori majori în probleme fierbinți precum apărarea și competitivitatea, fiecare dintre acestea beneficiind de o echipă numeroasă de diplomați.

Potrivit Comisiei Europene, Cipru găzduiește mai multe pisici decât oameni, este cea mai însorită țară din Europa, cu peste 300 de zile de soare pe an și țara care a dat numele cuprului, datorită zăcămintelor sale bogate din antichitate.

Bulgaria a devenit joi al 21-lea stat membru al zonei euro, un moment simbolic pentru Uniunea Europeană, dar care evidențiază și dificultățile majore ale extinderii monedei unice în restul blocului comunitar. În ciuda acestui pas înainte, doar câteva state UE mai rămân în afara euro, iar perspectivele lor de aderare sunt incerte.

„Extinderea suplimentară a zonei euro este probabil să fie frânată în viitorul previzibil”, în condițiile în care partidele eurosceptice joacă un rol cheie în guverne și parlamente, arată în analiza citată.

România se numără printre țările cu un nivel relativ ridicat de susținere populară pentru moneda unică. Potrivit sondajului Eurobarometru, 59% dintre români sprijină adoptarea euro. Cu toate acestea, obstacolele economice sunt semnificative.

România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice ar putea dura ani. Pe fondul inflației ridicate, al măsurilor de austeritate și al presiunilor politice înaintea alegerilor din 2028, „subiectul a dispărut în mare parte din dezbaterea publică”, precizează Reuters.

Ungaria înregistrează cel mai mare sprijin pentru euro dintre statele rămase în afara zonei monetare – 72%, în ciuda euroscepticismului premierului Viktor Orbán. Totuși, șansele reale sunt limitate. „Chiar dacă ar îndeplini toate criteriile, aderarea nu este posibilă fără o supermajoritate parlamentară”, forintul fiind înscris în Constituție ca monedă națională.

În Polonia, poziția este și mai tranșantă. Ministrul de finanțe Andrzej Domański a declarat că țara este „fericită să aibă propria monedă”, iar liderul opoziției conservatoare, Jarosław Kaczyński, a mers și mai departe, afirmând că „oricine încearcă să introducă euro este un dușman de moarte al Poloniei”.

Cehia, Suedia și Danemarca rămân ferm în afara zonei euro. În Cehia, doar 30% din populație susține moneda unică, iar premierul Andrej Babiš propune chiar consacrarea coroanei în Constituție. Suedia respinge euro din motive politice și istorice, în timp ce Danemarca este singura țară cu drept oficial de neparticipare, indiferent de criteriile economice.

Aderarea Bulgariei este un pas important, dar și o limită vizibilă a proiectului monetar european. În lipsa consensului politic și a convergenței economice, extinderea zonei euro pare, cel puțin pe termen mediu, blocată.