Pistol arată că în acest an România a atins borna de 1.418 kilometri de drumuri de mare viteză, după ce în 2026 a fost deschisă circulația pe încă 146 km de autostradă și drum expres.
Iată care sunt, în opinia lui Cristian Pistol, principalele rezultate din 2025:
– Unirea Moldovei cu Muntenia: Prin deschiderea a încă 95 km din A7, circulăm acum de la București la Adjud (250 km) doar pe autostradă (A3 și A7).
– Oltenia conectată la Dobrogea: Conexiunea DEx 12 cu A1 permite circulația de la Craiova la Constanța (465 km) pe drum de mare viteză.
– Argeșul pe harta mare: Finalizarea secțiunii 5 a A1 (Sibiu – Pitești) a creat un coridor neîntrerupt de la Curtea de Argeș la Constanța (395 km).
– Bucureștiul se descongestionează prin A0: Am deschis tot semi-inelul sudic al A0 (51 km), asigurând conexiunea strategică între A1 și A2 pe Coridorul IV Pan-European.
– Fluidizarea circulației la Cluj: finalizarea legăturii A3 – DN1 (DEx4) salvează zeci de minute pentru cei care tranzitau Turda.
250 de noi kilometri, în 2026Șeful CNAIR spune că 2026 este și mai ambițios: „Ținta este de 250 de kilometri noi!”.
Pistol spune că pe A7 (Autostrada Moldovei) încă 125 km vor fi gata, permițând circulația pe autostradă până la Pașcani.
De asemenea, ar urma să fie finalizat inelul nordic al A0, care va asigura o legătură neîntreruptă de 578 km între Pașcani și Constanța (A7-A3-A0-A2).
Directorul CNAIR vorbește și de o premieră pe A1 Sibiu-Pitești: „Deschidem secțiunea 4 (Curtea de Argeș-Tigveni) și dăm în trafic Tunelul Momaia, primul tunel rutier din România săpat prin metoda austriacă”. Totodată, pe sectorul Margina-Holdea (A1), autoritățile și-au propus finalizarea celor 9,13 km, inclusiv a tunelurilor. Această deschidere este însă condiționată de succesul testelor complexe pentru echipamentele de siguranță și monitorizare, arată șeful companiei de drumuri.
El mai adaugă că pe Autostrada Transilvania (A3) vor fi deschiși încă 68 km, astfel că România va avea 200 km de autostradă între Târgu Mureș și frontiera cu Ungaria (Borș). De asemenea, ar ruma să fie dat în circulație DEx Brăila – Galați (10,76 km) în prima jumătate a anului, maximizând utilitatea Podului suspendat de la Brăila.
Șeful CNAIR arată că în prezent 654 km de drum de mare viteză sunt în prezent în construcție (proiectare și execuție), iar 374 km sunt în faza de licitație sau în curs de semnare a contractelor.
În mod surprinzător, în Arabia Saudită, nisipul din deșert nu poate fi folosit eficient în producția de ciment. Granulele formate sub acțiunea vântului au suprafețe netede și forme rotunjit. Acest lucru le împiedică să se lege corespunzător în amestecul de beton. În schimb, nisipul provenit din albii de râu, din cariere sau din zone marine are particule cu muchii ascuțite, esențiale pentru rezistența structurii.
Datele Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată că cererea mondială de nisip a ajuns la circa 50 de miliarde de tone pe an, însă numai o parte redusă este adecvată pentru construcții de calitate, scrie The Times of India.
Australia – furnizor important într-o piață globală tensionatăAustralia și-a consolidat poziția între exportatorii de top de nisip pentru construcții. În 2023, exporturile australiene au atins o valoare de aproximativ 273 milioane de dolari. Astfel, țara s-a situat pe locul al doilea la nivel global.
Conform datelor comerciale, Arabia Saudită a importat nisip natural din Australia în valoare de aproximativ 140.000 de dolari. Deși suma nu este foarte mare, ea indică dependența de materiale de calitate pentru proiecte majore precum NEOM, Red Sea Project sau dezvoltările prevăzute în cadrul Vision 2030.
Planurile ambițioase de transformare economică ale Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite se sprijină pe construcții de mare anvergură. Orașe inteligente, clădiri ultramoderne și complexe turistice impun utilizarea unor materiale conforme cu standarde stricte de siguranță.
Un exemplu notabil este Burj Khalifa din Dubai. Aici a fost necesar peste 330 de milioane de litri de beton realizat cu nisip importat. Situația se repetă acum și în Arabia Saudită, unde nisipul local nu îndeplinește cerințele tehnice ale construcțiilor moderne.
Arabia Saudită, criza nisipului și efectele asupra mediuluiUNEP avertizează că lumea se confruntă cu o adevărată „criză a nisipului”. Extracția intensivă, adesea insuficient reglementată, duce la eroziunea malurilor râurilor, distrugerea ecosistemelor și pierderea biodiversității.
În plus, industria cimentului contribuie cu până la 8% la emisiile globale de CO₂, accentuând presiunile asupra mediului într-un context de urbanizare accelerată.
Pentru a diminua dependența de nisipul natural, statele din Golf testează opțiuni precum producerea de nisip artificial, reciclarea deșeurilor din construcții, și utilizarea materialelor compozite inovatoare.
Cu toate acestea, Arabia Saudită nu dispune încă de o strategie clară care să permită o tranziție rapidă, iar pe termen scurt importurile rămân necesare.
AFM a publicat noi liste cu dosare aprobate în urma ședinței comitetului de avizare de marți, 30 decembrie 2025.
Astfel, în cadrul Programului Rabla auto pentru persoane fizice a fost publicată o nouă listă care cuprinde 1.034 de ecotichete în valoare de 12.593.000 de lei.
De asemenea, au fost publicate liste de peste 300 de dosare aprobate în cadrul programelor „Iluminat Public”, dar și o listă cu 60 de cereri de finanțare în Programul vizând sisteme de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate.
„În ultimele 14 zile, prin efortul susținut al colegilor a fost posibilă analiza și aprobarea a peste 1.100 de contracte în total, în valoare de peste 3,3 miliarde de lei”, a declarat Florin Bănică, președintele AFM.
Reprezentanții Administrației arată că până acum în Programul Iluminat public au fost aprobate 975 de dosare, în valoare de peste 1,39 miliarde de lei, iar în Programul privind sistemele de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate au fost aprobate 96 de dosare, în valoare de peste 1,58 miliarde de lei.
De asemenea, în Programul Protecția speciilor de faună sălbatică au fost aprobate 14 dosare, în valoare de peste 4,1 milioane de lei, iar pentru persoanele fizice, în anul 2025, 1.615 de cereri, în valoare de peste 20 de milioane de lei, în Programul Fabrici de reciclare au fost aprobate 21 de dosare, în valoare de peste 408 de milioane de lei, iar în Programul Rabla auto pentru persoane fizice 13.591 de ecotichete, în valoare de peste 169 de milioane de lei.
Brigitte Bardot (1934–2025) a fost o actriță franceză devenită simbol internațional al senzualității și al schimbărilor culturale din deceniile 1950 – 1960. A intrat în atenția publicului prin roluri în filme precum „…Și Dumnezeu a creat femeia”, unde imaginea sa îmbina naturalețea tinerească cu un erotism vizual puternic. Această combinație a generat un succes fulminant, dar și discuții ample despre sexualitate, libertate individuală și redefinirea valorilor morale în perioada postbelică, arată La Stampa.
Eseul care a șocat opinia publicăÎn articolul publicat în revista americană Esquire, intitulat Brigitte Bardot and the Lolita Syndrome, Beauvoir a analizat impactul social și cultural al actriței. Ea a definit „sindromul Lolita” ca pe un mecanism prin care societatea proiectează asupra unei tinere femei propriile dorințe, temeri și conflicte. Pentru autoare, Bardot nu era doar un obiect al privirii masculine. Ci un simbol al transformărilor profunde în percepția feminității și sexualității într-o lume aflată în schimbare.
Traducerea italiană, apărută la editura Lerici în 1960, s-a lovit de opoziția autorităților. Deși textul nu conținea pasaje explicite, imaginile din volum – fotografii din filmele lui Bardot – au fost considerate nepotrivite pentru standardele morale ale epocii. Astfel, s-a dispus sechestrarea cărții de către autorități. Într-un context în care producții cinematografice precum La Dolce Vita erau deja criticate de mediile conservatoare, un eseu despre o femeie liberă și admirată de mase părea mult prea provocator pentru gusturile acelor vremuri.
Originea conceptului „sindromul Lolita”Termenul face referire la paralela culturală dintre imaginea lui Bardot și personajul Lolita din romanul lui Vladimir Nabokov – o figură literară ce simbolizează fascinația pentru tinerețe și erotism. Beauvoir nu critica persoana Bardot, ci fenomenul social pe care aceasta îl întruchipa: o femeie tânără, dorită și transformată într-un simbol al libertății sexuale emergente.
După interzicerea inițială, eseul a reapărut în 1962 într-o ediție fără ilustrații. Ulterior a fost inclus într-o colecție mai amplă de texte ale lui Beauvoir. Astăzi, poate fi consultat în volumul „Quando tutte le donne del mondo,” publicat de Einaudi, fiind apreciat pentru contribuția sa la înțelegerea schimbărilor culturale ale epocii.
Eseul despre Bardot se înscrie într-o perioadă în care numeroși creatori, de la cineaști precum Fellini la scriitori francofoni – provocau și depășeau mereu limitele culturii tradiționale. Controversele generate de Bardot și de lucrările inspirate de ea reflectă tensiunea dintre moralitatea veche și apariția unei culturi moderne de masă.
Japonia a transferat aproximativ 48 milioane de euro pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei, intrând într-o nouă fază de asistență din Programul de Redresare de Urgență. Anunțul a fost făcut marți de Ministerul ucrainean al dezvoltării comunităților, în urma unei întâlniri cu reprezentantul Ambasadei Japoniei la Kiev, Masahiro Takehana.
Priorități – deminarea, energia și apaFondurile, în valoare de 8,8 miliarde de yeni japonezi, sunt acordate sub formă de grant în cadrul fazei a 4-a a programului. Acestea vor fi utilizate pentru deminare umanitară, menținerea infrastructurii energetice, refacerea sistemelor de alimentare cu apă, modernizarea infrastructurii publice regionale, proiecte de sănătate publică și servicii educaționale.
„Apreciem profund sprijinul constant al Japoniei. Aceste fonduri vor contribui direct la siguranța oamenilor și la asigurarea condițiilor de bază de trai. Investițiile în deminare, energie și apă sunt vitale pentru reziliența comunităților noastre”, a declarat viceprim-ministrul Oleksiy Kuleba, citat de Interfax-Ukraine.
Ajutor pentru comunitățile afectateAutoritățile ucrainene spun că fondurile au fost alocate rapid datorită unei bune colaborări cu partenerii internaționali. Sprijinul este direcționat către nevoile cele mai urgente din teren, în special în regiunile lovite direct de conflict.
Parlamentul japonez a aprobat și un buget suplimentar. Acesta permite lansarea celei de-a cincea faze a Programului de Redresare de Urgență și acordarea de asistență tehnică pentru proiectele aflate în derulare în Ucraina. Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a declarat că Japonia consideră situația din Ucraina drept propria problemă și intenționează să continue sprijinul pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra Rusiei.
Japonia, sprijin constant pentru Ucraina„Japonia rămâne un partener strategic esențial pentru Ucraina. Granturile primite ne permit să intervenim acolo unde nevoile sunt cele mai acute, în special în comunitățile din prima linie”, a precizat Aliona Shkrum, prim-adjunct al ministrului ucrainean al dezvoltării comunităților.
Sprijinul Japoniei face parte din ajutorul internațional pentru refacerea Ucrainei și menținerea serviciilor de bază pentru populație. Prin Programul de Redresare de Urgență, Tokyo finanțează proiecte concrete precum deminarea, reparațiile la infrastructura energetică și refacerea rețelelor de apă.
Liderul social-democrat spune că stabilitatea politică a avut un rol important pentru România în 2025.
„2025 a fost un an cu multe provocări. Pe plan extern, în ciuda conflictului de la frontiera estică, România a rămas un pilon al securității regionale. În acest context, pe plan intern, stabilitatea politică a avut un rol extrem de important. Aceasta trebuie să rămână în anul care începe, cheia dezvoltării sociale și economice”, scrie Sorin Grindeanu pe Facebook.
„Nici 2026 nu va fi un an ușor!”, adaugă el.
Președintele PSD spune că își dorește în noul an „măsuri echilibrate pentru români, care să stopeze deficitul bugetar și care să conducă treptat la reluarea creșterii nivelului de trai”.
Ca fost ministru al Transporturilor, Grindeanu apreciază că au fost dați în circulație 146 de km de noi drumuri de mare viteză.
„Ca președinte al Camerei Deputaților am insistat și voi continua să insist pentru dezvoltarea Parteneriatelor Strategice ale României și a relațiilor bilaterale. Toate oferă oportunități pentru investiții importante care pot aduce avantaje competitive economiei românești, pe termen mediu și lung”, mai scrie Sorin Grindeanu pe rețeaua de socializare.
