Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina.
Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei.
Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin.
Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică.
De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul.
Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar.
Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale.
În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră.
Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate.
Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie.
La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
În ceea ce privește populația, Comisia urmărește câteva măsuri pentru combaterea depopulării și a lipsei forței de muncă, prin legături mai strânse între educație și piața muncii, prin programe pentru reziliența mass-media și combaterea dezinformării.
Pentru monitorizarea progresului, Comisia Europeană va organiza anual un dialog politic la nivel internațional.
Prima reuniune este programată pentru 26 februarie 2026, când instituțiile financiare vor semna declarația de lansare a mecanismului EastInvest.
Pentru perioada 2028-2034, bugetul UE va include bani special alocați regiunilor estice de la graniță, când vor fi discutate și planuri naționale și regionale de parteneriat.
În scandal sunt implicați mai mulți senatori români. Conform unor imagini, senatoarea PSD, Victoria Stoiciu, intră într-un conflict verbal cu senatorul Liviu Fodorca de la grupul PACE. În apărarea senatoarei sare un coleg de la PSD, parlamentarul Ionel Floroiu. El îl îmbrâncește pe senatorul din opoziție care ține un telefon în mână.
Un alt parlamentar a filmat întreaga scenă. De asemenea, din sală se aud mai multe voci. Dacă din conducerea plenului celor implicați li se cere să se liniștească, din sală se fac diferite acuzații.
„Nu pune mâna pe el, madame unde te crezi? Hei, hei, ia mâna de pe el. Ia uitați cât de agresive sunt slugile pesediste”, se aude pe fundal.
Scandalul a fost aplanat de alți doi senatori.
Potrivit comunicatului publicat, miercuri, de Ministerul Culturii, statutul marchează intrarea țării noastre într-un program de expunere internațională cu impact cultural, economic și diplomatic major.
„România nu se prezintă doar la Frankfurt. România se prezintă în fața întregii Germanii și, prin aceasta, în fața întregii lumi. Târgul de carte, în cei 20 de ani de când sunt în contact recurent cu acest fenomen, s-a dezvoltat clar în această direcție. Țara invitată de onoare este selectată după analize și evaluări îndelungate, iar în perioada de pregătire trebuie să adere la regulile și principiile acestei industrii”, declară ministrul Culturii, András István Demeter.
În cadrul târgului, România va prezenta literatura, dar și tehnologia, arhitectura, designul, muzica, gastronomia, turismul, educația și inovația.
Prima reuniune a Comitetului Interministerial privind coordonarea participării la Frankfurt 2028 a fost constituit în ianuarie. Prima reuniune din cadrul acestui proiect a avut loc, miercuri.
Contractul care va stabili statutul României ca țară invitată de onoare la ediția din 2028 a Târgului de carte din Frankfurt urmează să fie semnat vineri. Astfel, România va intra formal în perioada de pregătire.
Potrivit ministrului, Germania este este cel mai important partener comercial și principal investitor străin după criteriul investitorului final, iar Frankfurt 2028 devine, astfel, un instrument strategic de diplomație publică și de consolidare a relațiilor bilaterale la nivel politic, economic și academic.
După programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, participarea la Târgul de Carte din Frankfurt reprezintă cel mai amplu demers cultural al următorilor ani, pe care Ministerul Culturii îl descrie drept „un proiect național cu impact economic, diplomatic și identitar, asumat prin coordonare interinstituțională și orientat către poziționarea internațională pe termen lung”.
„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.
Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar.
Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, arată CSM într-un comunicat.
CSM amintește de deficitul de magistrați din România și spune că va lua măsuri astfel încât Justiția să nu intre în colaps sistemic:
„Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.
În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”.
În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”.
Consiliul precizează că se va lupta prin instanțe, astfel încât CJUE să fie sesizată pe reforma pensiilor magistraților din România, declarată constituțională de CCR:
„Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite„.
Și președintele Curții Supreme de Justiție, Lia Savonea, a anunțat pentru Mediafax că sesizează instituțiile europene competente, după decizia CCR de constituționalitate a legii privind pensionarea magistraților:
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților.
Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, anunță președintele Curții Supreme, Lia Savonea.
Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Sesizarea CJUE pe pensiile speciale a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Judecătorii Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga au votat împotrivă.
Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2.
Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR.
Conform legii fundamentale, reforma pensiilor speciale a magistraților merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Conform Constituției României, legile se promulgă de către Președinte în cel mult 20 de zile de la primire, sau 10 zile dacă a existat o reexaminare ori o decizie CCR. Dacă Curtea Constituțională a României confirmă constituționalitatea prevederilor, așa cum s-a întâmplat astăzi, legea merge spre promulgare, fiind definită ca un control de constituționalitate înainte de promulgare.
În noua variantă a legii pe care Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea pe 2 decembrie 2025 în Parlament, noile prevederi vor fi următoarele:
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezenta 80% din ultimul salariu brut, iar magistrații se puteau pensiona și la 48-49 de ani, dacă aveau vechimea de 25 de ani în magistratură.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat miercuri că legea pensiilor ocupaționale pentru magistrați respectă Constituția și că decizia CCR confirmă „corectitudinea demersului Guvernului României”.
„România face astfel un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate și reușește să ducă la capăt reforma pensiilor magistraților, cerută cu insistență de societatea românească”, a transmis Mircea Abrudean, miercuri, pe Facebook.
El a mai afirmat că „hotărârea nu ar fi fost posibilă fără determinarea premierului Ilie Bolojan, care a respins soluțiile de compromis și a mers consecvent pe linia reformelor asumate, care ani la rând au fost evitate sau amânate de alte guverne”.
„Corectăm începând de astăzi un sistem dezechilibrat, împovărător pentru bugetul public și perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor. Este un pas important spre o societate bazată pe echitate, responsabilitate bugetară și respect pentru fiecare contribuabil”, a mai scris liberalul Mircea Abrudean.
Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
