Agregator de ştiri

Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!

După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.

Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.

Televiziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.

Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.

TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.

În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.

Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:

• utilizarea rețelelor sociale,
• ascultarea muzicii online,
• citirea știrilor pe platforme digitale.

Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.

Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.

TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.

Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.

Relația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.

Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.

În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.

Șase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.

Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.

Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.

Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.

Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:

• chat (64%),
• generare de imagini (40%),
• analiză de documente (37%, în creștere),
• creare de conținut video (22%).

Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.

Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.

În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:

1. Reechilibrare – revenirea la media tradiționale ca surse de încredere.
2. Selectivitate – mai puțină activitate online, dar mai orientată spre scop.
3. Maturizare – prudență față de conținutul automat, influenceri și hype tehnologic.

Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.

După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.

Proiectul feroviar de mare viteză HS2, unul dintre cele mai costisitoare din istoria Marii Britanii, generează peste 14 milioane de lire sterline anual din chirii, potrivit The Telegraph. Veniturile provin din închirierea sutelor de locuințe cumpărate de-a lungul traseelor planificate ale liniei feroviare, inclusiv pe segmentele care au fost ulterior anulate.

Pentru a face loc viitoarei linii de mare viteză, statul britanic a cumpărat, începând din 2012, sute de proprietăți de-a lungul traseului planificat al proiectului HS2. Din cele 782 de locuințe achiziționate voluntar în anul lansării proiectului, 602 sunt închiriate în prezent. Aproape jumătate dintre acestea se află pe tronsoanele abandonate ale fazei a doua.

Traseul urma să lege Birmingham de Manchester și Leeds, dar a fost anulat în 2023, în timpul mandatului premierului conservator Rishi Sunak. Între Birmingham și Crewe, aproape toate locuințele achiziționate sunt închiriate către persoane fizice.

Chiria medie lunară depășește 2.100 de lire sterline pe tronsonul Londra–Birmingham, în timp ce pe traseele din nord este mai mică, situându-se între 1.700 și 1.800 de lire sterline.

Chiriile sunt ridicate la nivel individual, dar impactul lor financiar este redus în raport cu costul total al proiectului feroviar. În total, acestea aduc companiei de stat HS2 Ltd peste 14,1 milioane de lire sterline pe an. Suma este însă infimă raportat la costul total al proiectului, estimat la 81 de miliarde de lire sterline, bani proveniți din fonduri publice.

Criticii spun că aceste venituri sunt nesemnificative față de amploarea cheltuielilor. „14 milioane de lire din chirii pot părea o sumă mare, dar sunt insignifiante în comparație cu costurile continue ale HS2”, a declarat Penny Gaines, președinta grupului de campanie Stop HS2. Potrivit acesteia, proiectul a costat guvernul britanic peste 7 miliarde de lire doar în ultimul an.

Experții pun sub semnul întrebării modul în care sunt folosite fondurile obținute din chirii. „Este puțin probabil ca aceste sume să reducă povara asupra contribuabililor. HS2 ar trebui să explice dacă aceste chirii chiar scad costurile sau sunt doar recirculate în interiorul proiectului”, spun specialiștii de la Institutul Adam Smith.

Aprobat inițial în 2012, proiectul a pornit cu un buget de 33 de miliarde de lire sterline. Ulterior, estimările de cost au crescut la 57,5 miliarde și apoi la 81 de miliarde de lire (în prețurile din 2019). După ajustarea cu inflația, costul final ar putea depăși 100 de miliarde de lire.

În prezent, doar tronsonul Londra-Birmingham al liniei de trenuri de mare viteză mai este în construcție. Însă punerea sa în funcțiune a fost amânată până cel puțin în 2033.

Între timp, autoritățile de la Londra au anunțat că vor începe vânzarea terenurilor și proprietăților cumpărate pentru HS2, dar devenite inutile după reducerea proiectului. Deși imobilele generează venituri din chirii, oficialii consideră că vânzarea lor ar putea aduce sume mai mari și mai rapide pentru recuperarea banilor publici investiți. Decizia guvernului britanic marchează încă un capitol controversat al unuia dintre cele mai ambițioase – și contestate – proiecte de infrastructură din Europa.