Agregator de ştiri

O judecătoare federală din San Francisco a emis marți o ordonanță care interzice pe termen nelimitat administrației Trump să concedieze angajați federali pe durata blocajului guvernamental, considerând că măsura ar putea fi ilegală și abuzivă, notează Associated Press.

Susan Illston, judecătoare districtuală din San Francisco a decis să prelungească interdicția privind concedierile până la soluționarea procesului intentat de sindicatele funcționarilor publici, care susțin că administrația republicană intenționează să pedepsească lucrătorii și să pună presiuni asupra Congresului.

Ea emisese anterior o ordonanță temporară de restricție, care urma să expire miercuri.

Congresmenii democrați susțin că înainte de căderea la un acord privind refinanțarea guvernului, trebuie să fie adresate prelungirea subvențiilor pentru asigurările de sănătate și anularea reducerilor aplicate Medicaid de „Legea Mare și Frumoasă”.

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson a anunțat că orice negociere va avea loc după redeschiderea guvernului.

Blocajul actual este al doilea cel mai lung din istoria SUA, după cel din 2019, care a durat 35 de zile și s-a încheiat în urma disputelor privind finanțarea zidului de la granița cu Mexicul.

Avioanele israeliene au lovit marţi mai multe ţinte din oraşul Gaza, printre care un imobil rezidenţial din cartierul Sabra şi o zonă aflată în apropierea spitalului Shifa.

În urma atacurilor, cel puţin două persoane au fost ucise, iar alte patru au fost rănite.

Biroul premierului Netanyahu a anunţat că decizia a fost luată după o presupusă încălcare a încetării focului de către Hamas care a livrat luni seară Israelului un sicriu care conţinea rămăşiţele unui ostatic decedat ce fusese deja returnat familiei.

Acordul de încetare a focului, susţinut de Statele Unite, a intrat în vigoare la 10 octombrie, punând capăt a doi ani de război declanşaţi de atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Atât Israelul, cât şi Hamas s-au acuzat reciproc de încălcarea termenilor armistiţiului.

„Nu vreau să comentez declaraţiile doamnei Vasilescu, fiindcă nu vreau să comentez. Eu de obicei încerc să caut un echilibru într-o coaliţie, nu să torn gaz pe foc. Deci sigur, această posibilitate de a depune moţiuni de cenzură există. Exista posibilitatea să nu avem o gaură în buget de 10% aproape şi această posibilitate exista acum un an de zile. Exista posibilitatea să faci rectificare în 2023, să faci rectificare în 2024, ce nu s-a întâmplat…”, spune la Antena 1 Kelemen Hunor.

Liderul UDMR afirmă că „oricine poate să se retragă de la guvernare”.

„Va guverna cineva, nu-i nicio problemă. Dacă cineva crede că în acest moment e o mare bucurie şi fericire să stai în executiv sau să fie în coaliţie, greşeşte”, încheie Kelemen Hunor.

Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD, a subliniat marţi că partidul nu va iniţia moţiuni de cenzură, dar că rolul său în coaliţie nu este să aplaude sau să aprobe politicile proaste ale Guvernului, ci să contribuie activ cu expertiză, propuneri şi soluţii pentru români.

Invitată în emisiunea Ai aflat! cu Ionuţ Cristache, Lia Olguţa Vasilescu, confirmă că PSD i-a transmis lui Ilie Bolojan că ar urma să fie demis dacă, până pe 28 noiembrie, reforma pensiilor magistraţilor nu va fi aprobată prin lege, cu avizul de constituţionalitate din partea CCR.

Procesul, depus la Curtea Districtuală din Massachusetts, solicită ca administrația Trump să fie obligată să utilizeze fondurile de rezervă de urgență pentru a menține plățile din Programul de Asistență Nutrițională Suplimentară (SNAP). Statele susțin că guvernul federal are obligația legală de a asigura continuitatea ajutoarelor alimentare, chiar și în contextul unei închideri administrative.

Procurorii generali din state precum California, Arizona și Massachusetts afirmă că refuzul administrației de a utiliza fondurile de rezervă este „nejustificat și periculos” pentru milioanele de familii care depind de aceste beneficii, scrie The New York Times.

SNAP este cel mai mare program federal de sprijin alimentar din SUA, având o valoare medie de 187 de dolari lunar per beneficiar, ceea ce costă guvernul aproximativ 8 miliarde de dolari lunar. Conform estimărilor, fondul de urgență al Departamentului Agriculturii are între 5 și 6 miliarde de dolari — suficient pentru a acoperi cel puțin parțial ajutoarele alimentare pentru luna noiembrie.

În ciuda apelurilor venite din ambele tabere politice, administrația Trump a refuzat să prelungească finanțarea, motivând că „fondurile s-au epuizat”. Pe site-ul Departamentului Agriculturii, un mesaj public afirma că democrații sunt responsabili pentru întreruperea iminentă a programului.

Letitia James, procurorul general al statului New York, a criticat decizia Casei Albe:

„SNAP este unul dintre cele mai eficiente instrumente în lupta împotriva foametei. Nu există nicio scuză pentru ca această administrație să abandoneze familiile care depind de el.”

Nici Casa Albă, nici Departamentul Agriculturii nu au oferit un comentariu oficial până marți seara.

După finalizarea cercetărilor penale la fața locului și a verificărilor tehnice realizate de experții în construcții, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a decis că revenirea etapizată a locatarilor în apartamentele proprii din blocul din Rahova se poate face începând de mâine (miercuri – n.r.). Siguranța rămâne prioritatea noastră principală”, anunță prefectul Capitalei, Andrei Nistor.

Potrivit acestuia, accesul se va face controlat, sub coordonarea Poliției Capitalei, conform următorului program: 09:00 – 10:30: Blocul 30A, Calea Rahovei nr. 317, 10:30 – 12:00: Blocul 30, Scara 1, Calea Rahovei nr. 319, 12:00 – 13:30: Blocul 30, Scara 2, Calea Rahovei nr. 319, precum și 13:30 – 15:00: Blocul 32, Scara 1, Strada Vicina nr. 1.

„Accesul în Scara 2 a blocului 32 rămâne, deocamdată, interzis, până la finalizarea completă a verificărilor tehnice. Le mulțumim tuturor locatarilor pentru răbdare, încredere și colaborare în această perioadă dificilă. Toate instituțiile implicate vor continua să fie alături de cei afectați până la revenirea completă la normalitate”, încheie Nistor.

Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitaleii s-a soldat cu trei morți și 15 răniți.

Moartea, fulgerătoare și șocantă, a doctoriței Ștefania Szabo, de la Spitalul Județean de Urgență Buzău a produs emoții puternice în societatea medicală românească și a readus în atenție fenomenul pe care toată lumea medicală îl cunoaște: burnoutul.

Președinta Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, notează, pe Facebook, că este mai mult decât imperativă o schimbare de atitudine față de instituția medicului în sistemul de sănătate românesc.

„Am tot vorbit și adus în atenția publică realități din spitale. Trebuie să vorbim și mai apăsat, dar și să fim auziți.

Nu știm deocamdată cauzele morții Ștefaniei.

Da, trebuie să vorbim despre ce trebuie schimbat în sistemul medical, despre greșeli ce se întâmplă și cum se pot preveni, despre respect reciproc, despre negativ și pozitiv, dar trebuie să vorbim și despre SUSȚINEREA de care medicii au nevoie pentru a nu se prăbuși.

Și eu am făcut gărzi. Știu și înțeleg ce înseamnă această importantă activitate, înțeleg implicațiile, înțeleg efortul, înțeleg pasiunea, înțeleg dorința de a ajuta pacienții.

Bineînțeles că noi, medicii, trebuie să fim acolo pentru pacienți, pentru oamenii în suferință. Pentru cei care au nevoie de noi, medicii”, scrie Cătălina Poiană.

„În memoria Ștefaniei, dar și a tuturor colegilor care au murit la datorie pentru pacienți, cu responsabilitate și solidaritate, vă spun:

Trebuie să avem grijă și de cei care au grijă de sănătatea noastră”, notează Cătălina Poiană.

„Am cunoscut-o la vizita de la Spitalul Județean de Urgență Buzău…

I-am văzut ochii plini de speranță, i-am ascultat vocea și i-am simțit dorința de a se implica în activitatea medicală a spitalului.

Era un om frumos și un medic implicat.

A plecat mult prea devreme, la doar 37 de ani, dintr-un loc unde dăruia viață și speranță.

De gardă, la datorie, cu sufletul până la ultimul suflet..în spital pentru pacienți și profesia medicală.

Și medicii mor. Și medicii obosesc. Și medicii suferă…

Astăzi, nu doar o familie plânge.

Ci o întreagă comunitate, comunitatea medicală din România”, scrie Poiană.

Medici și colegi ai doctoriței Ștefania Szabo au atras și ei atenția asupra faptului că, dincolo de halatul alb, de medic, de stetoscopul atârnat de gât, de glumele joviale făcute cu pacienții, medicii suferă de un  burnout cumplit și că „și medicii mor”. Colegiul Medicilor din România scrie:

„Știrea care ne-a tulburat această dimineață.

Nu doar un profesionist din sănătate, ci un om care a ales să fie acolo pentru alții.

Până la capăt…

În tăcere, fără să se plângă, fără să renunțe.

Societatea în ansamblu nu trebuie să uite că, uneori, și medicii au limite.

Că dincolo de halat e un suflet, o mamă, o fiică, un tată, o bunică sau un bunic, un om care respiră aceeași oboseală, același stres, aceleași temeri.

Gândurile noastre se îndreaptă către familia îndurerată, către colegii care simt un gol în echipă, dar și către toți cei care își dau viața — la propriu — pentru viețile altora.

Trebuie să vorbim serios despre sănătatea celor care au grijă de sănătatea noastră.

Despre condiții de muncă, despre echilibru, despre respect…despre cât se plătește o gardă pentru medici”, notează Colegiul Medicilor din România.

„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan.

Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă.

Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW.

„Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.

Marţi, în jurul orei 14:15, salvamontiştii din Zărneşti au primit un apel prin 112, care semnala că un turist ar fi alunecat în mijlocul Crestei Pietrei Craiului şi nu mai poate fi văzut de colegii săi de tură. Echipele au reuşit ulterior să-l localizeze şi au solicitat sprijin aerian pentru identificare şi, dacă era posibil, evacuare rapidă.

În urma zborului de recunoaştere, persoana a fost găsită în Valea Podurilor. Din păcate, la sosirea salvatorilor, aceasta era decedată. Cu ajutorul POA Braşov, victima a fost extrasă prin troliere.

Salvamont Zărneşti a precizat că, în ultimele zece zile, în Carpaţii Meridionali au avut loc cinci accidente cu acelaşi deznodământ: două în Parcul Naţional Piatra Craiului şi trei în Făgăraş.

Echipa de salvatori a transmis din nou recomandarea pentru turişti: „Atenţie – Prudenţă – Renunţare!”

Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României.

Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

„Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunși la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Postarea a venit în contextul întâlnirii tensionate din februarie dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, desfăşurată în Biroul Oval, care s-a încheiat fără semnarea unui acord privind resursele minerale ale Ucrainei.

În vârstă de 56 de ani, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializată în management economic. Cofondatoare şi co-preşedintă a Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, Gheorghiu este una dintre cele mai cunoscute figuri din societatea civilă românească, implicată de peste un deceniu în dezvoltarea de proiecte majore din domeniul sănătăţii.

Oana Gheorghiu îl înlocuieşte în funcţie pe Dragoş Anastasiu, care a demisionat în iulie, după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanţilor ANAF timp de opt ani.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că i-a mulţumit Oanei Gheorghiu „pentru disponibilitatea de a participa la reformele absolut necesare de care România are nevoie în această perioadă”.