ISU Bucureşti-Ilfov transmite că „în urma acţiunilor de stingere a incendiului, în magazia de lângă spaţiul de locuit a fost identificată o persoană decedată”.
Au fost evacuate 34 de persoane, 31 fiind pacienţi cu probleme psihice şi trei angajaţi.
Două persoane au fost asistate medical de echipajele SMURD având atac de panică.
Incendiul a fost lichidat, au precizat pompierii.
Ştirea iniţială:ISU Bucureşti-Ilfov anunţă că sâmbătă după amiaza pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu produs la o construcţie pe strada Răsăritului din localitatea Cornetu, judeţul Ilfov.
30 de persoane au fost evacuate dintr-o clădire învecinată cu destinaţia de cămin de bătrâni.
Flăcările au cuprins o magazie, pe o suprafaţă de aproximativ 20 mp, iar incendiul a fost localizat, au precizat pompierii.
Articolul Incendiu lângă un cămin de bătrâni din Ilfov. 30 de persoane au fost evacuate apare prima dată în Mediafax.
SUA insistă ca forța să aibă un mandat ONU fără a fi o forță de menținere a păcii ONU cu drepturi depline și să funcționeze cu puteri similare celor acordate trupelor internaționale care operează în Haiti pentru a combate bandele armate.
Turcia, Indonezia și Azerbaidjanul sunt, de asemenea, considerate, alături de Egipt, ca principalii furnizori de trupe. Egiptul este încă consultat cu privire la faptul dacă forța ar trebui să fie o operațiune condusă integral de ONU, potrivit The Guardian.
Nu se preconizează implicarea trupelor europene sau britanice, dar Marea Britanie a trimis consilieri la o mică celulă operată de SUA în Israel, care lucrează la implementarea celei de-a doua faze a planului în 20 de puncte elaborat de Donald Trump, președintele SUA.
Marea Britanie subliniază că scopul final este un stat palestinian, care trebuie să fie văzut în cele din urmă ca o entitate unică, incluzând Cisiordania și Ierusalimul de Est.
Marea Britanie a instruit deja un contingent al forțelor de poliție palestiniene, dar forța internațională va primi responsabilitatea principală în conformitate cu propunerea.
Dacă forța se dovedește eficientă, Israelul se va retrage în continuare. Israelul a insistat însă că va păstra o zonă tampon mare controlată de Israel pentru a se proteja de noi atacuri ale Hamas.
Diplomații britanici recunosc că problema dezarmării Hamas va fi cea mai dificilă și contribuie cu idei din procesul din Irlanda de Nord, unde armele controlate de IRA și protestanți au fost scoase din uz, inclusiv prin intermediul unui organism independent de verificare.
Rolul lui Tony BlairMarea Britanie pare să îl susțină pe deplin pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair, care va ocupa un loc în consiliul de administrație – denumit consiliul de pace în planul lui Trump – destinat să supravegheze activitatea unui comitet format din 15 tehnocrați palestinieni.
Blair, acuzat de destabilizarea Orientului Mijlociu prin sprijinirea invaziei americane din Irak din 2003, a câștigat sprijinul influent al actualului prim-ministru irakian, Mohammed Shia’ al-Sudani.
În cadrul unui interviu acordat CNBC, liderul irakian a declarat: „Tony Blair este o persoană acceptabilă pentru irakieni și un prieten, care a contribuit la decizia de a intra în război alături de președintele Bush la acea vreme și de a răsturna regimul lui Saddam Hussein.
Este un mare prieten al irakienilor, ne vizitează des și eu mă întâlnesc deseori cu el. Îi dorim cu siguranță succes în această misiune și îl vom sprijini”.
Locul lui Blair în consiliul de administrație, care va fi prezidat de Trump, ar trebui să fie clarificat până în a doua săptămână a lunii noiembrie, când Egiptul va găzdui la Cairo o importantă conferință privind reconstrucția Gazei, în încercarea de a reuni un grup de donatori internaționali și finanțatori din sectorul privat.
FinanțareMarea Britanie consideră că fondurile necesare, care depășesc 67 de miliarde de dolari, sunt atât de mari încât va trebui să se recurgă atât la finanțare privată, cât și la donatori din Golf.
Miercurea viitoare, se așteaptă ca Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga să se pronunțe împotriva Israelului pentru încetarea tuturor cooperărilor cu agențiile de ajutor ale ONU, inclusiv cu principala agenție palestiniană, Unrwa.
Cererea de aviz consultativ adresată CIJ, inițial formulată de Norvegia și susținută de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, va oferi judecătorilor CIJ ocazia de a clarifica încă o dată că Israelul, în calitate de forță de ocupație, avea obligația legală de a acorda ajutor populației din Gaza și că nu și-a îndeplinit deloc această obligație.
Ministrul de externe al Autorității Palestiniene, Varsen Aghabekian, a declarat că Autoritatea Palestiniană a învățat din greșelile sale și că acum este un stat în formare.
Articolul ONU vrea să creeze o forță globală de stabilizare. Egiptul ar putea controla securitatea din Gaza apare prima dată în Mediafax.
„Dialog inspirant cu Pedro Sanchez. Construind o social-democrație europeană mai puternică. Împreună, PSOE și PSD susțin investițiile, echitatea și solidaritatea – o Europă care lucrează pentru oameni”, a notat Grindeanu, sâmbătă pe X.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a participat la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni pentru a promova o viziune a Europei sociale.
Sorin Grindeanu a discutat cu vicecancelarul Germaniei despre politici fiscaleSorin Grindeanu, s-a întâlnit și cu Lars Klingbeil, vicecancelar și ministru de finanțe al Germaniei, pentru a discuta despre investiții, în detrimentul austerității.
„Întâlnire foarte bună cu Lars Klingbeil, vicecancelar și ministru de finanțe al Germaniei”, a spus Sorin Grindeanu, sâmbătă, pe X.
În cadrul întâlnirii, Grindeanu și Klingbeil au subliniat obiectivul comun de a implementa reguli fiscale care să susțină dezvoltarea economică și investițiile, evitând măsurile de austeritate.
Very good meeting with @larsklingbeil, Vice-Chancellor & Finance Minister of Germany.
We share a common goal: fiscal rules that support growth and investment – not austerity.#PESCongress #SPD #SocialEurope pic.twitter.com/ZuhaqY4gae
— Sorin Mihai Grindeanu (@GrindeanuSorinM) October 18, 2025
În marja congresului, liderul social-democrat a făcut mai multe apeluri la creșterea investițiilor, subliniind: „Reducerea deficitului nu trebuie să însemne reducerea investițiilor. Avem nevoie de o Europă care protejează, nu doar reglementează”.
Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu președintele Consiliului EuropeanSorin Grindeanu a discutat și cu António Costa, președintele Consiliului European, pentru a discuta viitorul buget al Uniunii Europene.
„Întâlnire excelentă cu António Costa, președintele Consiliului European, pe tema viitorului buget al UE”, a notat liderul PSD pe platforma X.
Articolul Sorin Grindeanu a discutat cu liderii social-democrați din Spania și Germania apare prima dată în Mediafax.
Apoi, în august, guvernul a intervenit și a declarat că va lua în considerare în schimb readucerea locului la scopul său inițial.
Schimbarea bruscă de direcție este emblematică pentru noul accent pus de țară pe forțele sale armate, care au suferit decenii de neglijare și reduceri de personal. Acum, confruntată cu dubla provocare a unei Rusii agresive în est și a unui președinte american capricios în vest, Germania a început să preia din nou controlul asupra situației, potrivit Bloomberg.
Asta înseamnă să-și consolideze din nou în mod agresiv capacitățile militare, atât în ceea ce privește echipamentul, cât și personalul. Dar unul dintre lucrurile pe care autoritățile le învață acum este că deceniile de reducere a resurselor au scos la iveală limitele acestui demers, inclusiv în ceea ce privește găsirea de spații adecvate pentru toți noii recruți.
Recrutarea soldaților implică asigurarea cazăriiPentru a îndeplini obiectivele NATO, Germania intenționează să recruteze 80.000 de soldați în următorii cinci ani, iar cancelarul Friedrich Merz a sugerat luna aceasta că această măsură nu va rămâne „pur voluntară”. Asta înseamnă că modelul de recrutare pe care țara l-a abandonat acum mai bine de un deceniu ar putea reveni într-o formă sau alta, iar odată cu el va veni și un aflux de soldați care vor avea nevoie de cazărmi, paturi și terenuri de antrenament.
Pentru Heidelberg, aceasta este o povară greu de acceptat. Orașul, popular atât printre turiștii străini, cât și printre studenți, a avut deja un oarecare succes în conversia bazelor americane abandonate din alte părți, creând spațiu pentru 2.700 de locuitori.
„Pe de o parte, ne este dor de americani”, a declarat Juergen Odszuck, primarul orașului Heidelberg responsabil cu dezvoltarea urbană și construcțiile. „Dar, pe de altă parte, acest lucru ne ajută să rezolvăm una dintre cele mai urgente probleme ale noastre, și anume lipsa acută de locuințe”.
După atacul Rusiei asupra Ucrainei, oficialii din Heidelberg au înțeles rapid ce se va întâmpla și au încercat să accelereze achiziționarea proprietății Patrick-Henry-Village, care, la apogeu, găzduia 16.000 de membri ai armatei americane înainte de a fi închisă în 2013. Nu a fost să fie, lăsând soarta uriașului proiect de locuințe în suspans.
În 2011, când țara a renunțat la recrutarea obligatorie, Germania s-a trezit brusc cu o mulțime de baze militare abandonate. Drept urmare, forțele armate au decis să închidă 31 de baze, vânzând unele dintre ele pentru a fi transformate în spații rezidențiale atât de necesare. În aceeași perioadă, guvernul american a retras o mare parte din trupele staționate în Germania, lăsând în urmă și mai multe baze abandonate.
Cazare pentru armată sau locuințe pentru rezidențiAcum, țara se confruntă cu câteva realități dure: să creeze spații de cazare pentru armata sa în creștere sau să ofere locuințe pentru rezidenți – și alegători – care se luptă din ce în ce mai mult să găsească un spațiu accesibil în care să locuiască, în special în orașe de dimensiuni medii precum Heidelberg, unde expansiunea este în mod natural limitată de împrejurimile sale deluroase.
Lupta pentru resurse riscă să devină o sursă de conflict intern, pe măsură ce Germania accelerează procesul de consolidare militară, potrivit lui Benjamin Scharte, cercetător în domeniul rezilienței și securității civile la Universitatea din Tuebingen, Germania.
„Atât consolidarea capacităților noastre defensive, cât și lipsa locuințelor sunt probleme legitime, dar spațiul este limitat”, a spus Scharte. „Acest lucru trebuie comunicat în mod deschis și transparent, chiar dacă este dureros”.
După război, Germania a avut mult timp o relație dificilă cu forțele sale armate, relegându-le de-a lungul anilor la rolul de forță marginală, în timp ce se baza în mare măsură pe protecția NATO – și în principal a SUA. Guvernele au preferat abordarea diplomației bazate pe cecuri, prin care Germania se baza pe comerț și puterea economică soft pentru a crea parteneriate internaționale – și lăsa altora sarcina dificilă a descurajării militare.
La începutul acestei luni, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a anunțat că procesul de conversie a proprietăților militare pentru uz civil va fi suspendat și că cazarmele aflate deja în portofoliul BImA, agenția guvernamentală care gestionează proprietățile federale, vor fi reexaminate.
Achiziții în domeniul apărăriiReactivarea bazelor militare abandonate anterior face parte din efortul mai amplu al Germaniei de a-și extinde infrastructura militară. În 2024, forțele armate germane au intensificat activitatea de construcție cu 20%. Modernizarea totală a infrastructurii militare ar putea necesita investiții de peste 67 de miliarde de euro până în anii 2040, potrivit ministerului german al apărării. Pistorius a alocat 270 de noi cazărmi militare pentru 40.000 de persoane, construcția urmând să înceapă în 2027.
Bundestagul german este în proces de adoptare a unei legi pentru accelerarea achizițiilor în domeniul apărării, care include modificări legislative referitoare la construcțiile militare. Proiectul de lege urmărește, de asemenea, să accelereze procesul decizional prin reducerea birocrației.
Contractele cu o valoare mai mică de 1 milion de euro, care pot fi atribuite fără o procedură formală, și unele mandate greoaie pentru inițiative prietenoase cu clima au fost suspendate.
În Heidelberg, există încă speranța că Ministerul Apărării va considera baza Patrick-Henry-Village nepotrivită și că planul de conversie civilă va putea fi pus în aplicare. Dacă guvernul este dispus să negocieze, orașul ar putea ajunge la un compromis care să combine modernizarea apărării cu dezvoltarea urbană, a declarat primarul Odszuck.
„Cred că putem concilia aceste două aspecte”, a spus el. „Dar pentru a face acest lucru, trebuie să discutați cu noi”.
Articolul Renașterea armatei germane se confruntă cu o criză acută a locuințelor. Soluțiile existente apare prima dată în Mediafax.
Protestele, desfășurate în marile orașe, dar și în suburbii și localități mici, vin pe fondul nemulțumirii crescânde față de politicile conservatoare adoptate de Casa Albă în ultimele luni.
De la revenirea lui Trump la Casa Albă, președintele a înăsprit politicile privind imigrația, a redus finanțarea federală mai multor universități, și a intervenit în mai multe orașe prin trimiterea Gărzii Naționale, invocând motive de securitate publică.
Printre susținătorii publici ai manifestațiilor se numără senatorul Bernie Sanders, reprezentanta Alexandria Ocasio-Cortez și fosta Secretară de Stat, Hillary Clinton, precum și mai multe vedete de la Hollywood.
Mai mulți lideri ai Partidului Republican au comentat intențiile de proteste. Președintele Trump a afirmat vineri: „Mă numesc rege, nu sunt rege”, iar liderul Camerei Reprezentanților, Mike Johnson a spus despre proteste: „Ne referim la acestea prin descrierea lor mai exactă: Mitinguri împotriva Americii”.
Articolul SUA: Milioane de americani, așteptați la protestele „Fără Regi” împotriva președintelui Donald Trump apare prima dată în Mediafax.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus reținerea unui cetățean albanez de 35 de ani, acuzat de trafic internațional de droguri de risc, după ce acesta a fost prins în flagrant pe Aeroportul Otopeni cu 22 de kilograme de canabis.
Potrivit anchetatorilor, bărbatul ar fi procurat drogurile din Grecia și le-a introdus în România cu o cursă de linie pe ruta Atena–București. Substanțele interzise, ambalate în 49 de pungi vidate, au fost ascunse într-un bagaj de cală.
Inculpatul a fost prins în flagrant de polițiștii de frontieră ai Centrului de Supraveghere și Control al Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni.
Procurorii DIICOT au sesizat Tribunalul din București cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Articolul Cetățean albanez reținut pe Aeroportul Otopeni cu 22 de kilograme de canabis ascunse în bagaj apare prima dată în Mediafax.
