Planul Uniunii Europene de a folosi valoarea financiară a celor 140 de miliarde de euro în active rusești înghețate pentru a finanța Ucraina se loveaște de un obstacol major. Statele membre se opun cererilor formulate de Belgia.
Premierul belgian Bart De Wever insistă ca țările UE să ofere garanții financiare care să depășească valoarea totală a activelor. Acestea ar trebui să poată fi activate rapid, chiar și după ce sancțiunile împotriva Rusiei vor expira. Bruxelles-ul cere practic o plasă de siguranță nelimitată. Condiția este considerată inacceptabilă de mulți parteneri europeni.
Statele UE ezită în fața garanțiilor cerute de Belgia„Dacă garanțiile sunt infinite și fără limite, atunci în ce ne băgăm?”, a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului, citat de Politico.
Un alt diplomat a subliniat dificultatea politică a unei astfel de decizii: „Din punct de vedere politic este dificil pentru multe state membre să ofere acest cec în alb”.
Comisia Europeană se pregătește să prezinte cadrul juridic pentru împrumut „într-o cursă contra cronometru”. Ursula von der Leyen a precizat că instituția „a făcut progrese bune” și că „intenționează să prezinte propunerile legale în cursul acestei săptămâni. „Avansăm în munca noastră pentru a răspunde nevoilor financiare ale Ucrainei… intenționăm să prezentăm propunerile noastre legale săptămâna aceasta”, a declarat șefa Executivului european.
Rusia ar putea câștiga în instanțăGaranțiile cerute de Belgia amenință să deraieze negocierile și este nevoie de consens pentru ca Ucraina să nu rămână fără finanțare. Mai multe capitale europene consideră că ar putea fi expuse la plăți uriașe dacă Rusia contestă schema în instanță și câștigă. „Ar pune viabilitatea financiară a țărilor la mâna unei hotărâri judecătorești, posibil la ani întregi după terminarea războiului”, avertizează diplomații UE.
Alternativa: mai multă datorie pentru UEComisia a prezentat ambasadorilor fragmente din propunerea legislativă, lăsând însă suma exactă a garanțiilor necompletată, un detaliu care rămâne mărul discordiei.
Dacă impasul persistă, cea mai probabilă soluție vafi emiterea de datorie suplimentară la nivelul Uniunii Europene. Opțiunea este nepopulară deoarece implică folosirea banilor contribuabililor europeni. Iar cele mai multe guverne preferă utilizarea activelor rusești înghețate, nu creșterea poverii fiscale interne.
UE se află într-un moment de cumpănă. Ucraina are nevoie urgentă de finanțare, iar activele rusești înghețate reprezintă o oportunitate unică. Cererile Belgiei pentru garanții nelimitate deschid o dezbatere sensibilă privind riscurile financiare asumate în numele solidarității europene. Fără compromis, planul ar putea eșua. Iar Uniunea ar fi forțată să aleagă soluții politice mult mai costisitoare.
Kallas cere calmLa reuniunea miniștrilor apărării din UE, șefa diplomației europene a încercat să calmeze spiritele. Kaja Kallas a exprimat empatie față de poziția Belgiei. „Nu minimalizez îngrijorările Belgiei, dar le putem aborda, le putem împărți și putem lucra la o soluție viabilă”. Declarația, deși conciliantă, nu oferă o direcție concretă pentru depășirea blocajului.
Cercetătorii de la Facultatea de Științe Biologice și Comportamentale a Universității Queen Mary din Londra au descoperit efecte anti-îmbătrânire surprinzătoare ale unui medicament oncologic de generație nouă, arătând că inhibitorul TOR rapalink-1 poate extinde semnificativ durata de viață a drojdiei de fisiune, conform SciTechDaily.
Studiul, publicat în Communications Biology, sugerează că tratamentele concepute pentru cancer pot influența și procesul de îmbătrânire prin căi metabolice încă neexplorate.
Inhibitor avansat TOR care prelungește viața celulelorRapalink-1, creat inițial ca tratament promițător împotriva cancerului, s-a dovedit că încetinește îmbătrânirea drojdiei acționând asupra TORC1, partea din calea TOR care controlează creșterea celulară.
Cercetătorii au constatat că medicamentul reduce funcțiile de creștere celulară, stimulând în același timp longevitatea și evidențiind compromisurile mecanice tipice biologiei îmbătrânirii.
Una dintre descoperirile majore ale studiului este rolul neașteptat al agmatinelor (enzime care transformă metabolitul agmatină în poliamine).
Aceste enzime fac parte dintr-un nou „circuit metabolic de feedback” care reglează activitatea TOR.
Când activitatea agmatinelor a fost perturbată, celulele s-au multiplicat mai rapid, dar au prezentat semne de îmbătrânire timpurie, subliniind echilibrul fragil dintre creșterea accelerată și sănătatea celulară pe termen lung.
Metaboliți și suplimente cu efecte similare asupra longevitățiiEchipa a demonstrat, de asemenea, că administrarea de metaboliți precum agmatina sau putrescina prelungește durata de viață a drojdiei în anumite condiții metabolice.
Aceasta sugerează că atât medicamentele, cât și compușii naturali pot influența îmbătrânirea prin aceeași cale biochimică.
Autorii avertizează totuși că suplimentele de agmatină, deja disponibile pe piață, trebuie utilizate cu prudență, deoarece efectele benefice apar doar dacă anumite căi metabolice sunt intacte, iar agmatina poate contribui uneori la patologii.
Implicații pentru îmbătrânirea umană, nutriție și cercetarea canceruluiPentru că mecanismul TOR funcționează similar de la drojdie până la oameni, aceste descoperiri ar putea influența viitoarele strategii privind îmbătrânirea sănătoasă, tratamentele oncologice și bolile metabolice.
Studiul întărește legătura științifică dintre dietă, microbiom și longevitate, arătând cum circuitele metabolice pot controla îmbătrânirea la nivel celular.
Grampet-GFR din România și CRRC Shandong au semnat recent un acord pentru înființarea fabricii. Grampet are deja o fabrică în Debrecen, specializată în repararea și modernizarea vehiculelor feroviare.
Noua fabrică va produce vagoane de marfă deschise, vagoane platforme și vagoane container.
De ce UngariaMai mulți factori au contribuit la alegerea locației. Prezența stabilă a Grampet în Ungaria, costurile moderate de exploatare, avantajele logistice ale țării și deschiderea mediului de reglementare au contribuit la decizia părților în favoarea Ungariei.
CRRC Shandong este unul dintre cele mai mari grupuri de producție de vehicule feroviare din lume. Grupul Grampet din România este cel mai mare operator privat de transport de marfă din regiunea Europei Centrale și de Sud-Est, cu un transport anual de marfă care depășește 15 milioane de tone.
Ce companie este GrampetCompania-pilot a grupului, Grup Feroviar Român, are peste 2.600 de angajați. A realizat o cifră de afaceri de 1,027 miliarde de lei în 2023, scrie Világgazdaság.
Precedentul din 2024Proiectul actual nu a apărut din senin. În 2024, s-a ajuns la un acord important, care a deschis calea pentru investiția actuală în Debrecen.
La acea vreme, Acemil Zrt. și CRRC Zhuzhou Locomotive au colaborat pentru a relua producția de locomotive în Ungaria. Au construit și o capacitate comună de asamblare a vagoanelor de marfă, cu partenerul actual, CRRC Shandong.
Patru centre profesionaleCa parte a cooperării din 2024, a fost anunțată și înființarea a patru centre profesionale. Acestea se vor ocupa de întreținerea căilor ferate, educație și cercetare și dezvoltare.
TS-MÁV Gépészet, deținută de MÁV-ÖBB, a apărut și ea în spatele proiectelor. RCH, MÁV-Start și MÁV-Rail Tours au fost menționate ca potențiali cumpărători.
Actuala fabrică de vagoane noi ar putea face parte dintr-o rețea a industriei feroviare care a început să prindă contur anul trecut.
Investiții în energie solarăO altă investiție semnificativă maghiaro-chineză a fost lansată în 2024. Acemil Zrt. a semnat un acord cu filialele State Grid și China Energy pentru construirea celei mai mari centrale solare din Ungaria.
Instalația de 293 MW planificată pentru Balotaszállás ar putea fi cea mai mare investiție în energie solară din istoria țării. Aceasta va atinge mai mult de jumătate din capacitatea unui reactor Paks în ceea ce privește dimensiunea.
Rolul tehnologiei ITExistă un numitor comun în spatele dezvoltărilor feroviare și energetice: infrastructura IT. Optimizarea logisticii feroviare, monitorizarea funcționării instalațiilor de stocare a energiei și integrarea centralelor electrice regenerabile sunt toate domenii în care inteligența artificială și controlul inteligent joacă un rol cheie.
Compania maghiară ISRV Zrt., care dezvoltă sisteme IT pentru industria energetică și industrială, ar putea fi implicată în aceste dezvoltări.
Debrecen, centru industrialFabrica de vagoane Grampet-CRRC din România consolidează rolul orașului Debrecen pe harta industrială a Ungariei. În ultimii ani, orașul a devenit un centru regional pentru industria auto, a bateriilor și a aviației.
Acum ar putea deveni și un centru regional pentru producția feroviară. Investiția reprezintă ultima etapă a unui proces în care Ungaria atrage capital pentru producția de vehicule feroviare, dezvoltarea logisticii și inovații în domeniul energiei.
Delegația României la Campionatul European de înot în bazin scurt este reprezentată de următorii sportivi:
Denis Popescu – 50 m spate, 100 m spate, 50 m fluture
Andrei Proca – 400 m, 800 m, 1.500 m liber
Danis Volintir – 50 m, 100 m bras
Tudor Iordache – 50 m, 100 m, 200 m spate
Patrick Dinu – 50 m, 100 m, 200 m liber
Darius Coman – 200 m bras, 200 m mixt, 400 m mixt
Eric Andrieș – 100 m, 200 m, 400 m liber
Daria Asaftei – 50 m, 100 m, 200 m bras
Stafful tehnic este format din antrenorii Viorel Ciobanu, Gabriel Cojocaru, Răzvan Florea și Bogdan Stroe, alături de kinetoterapeuții Marius Anghel și Valentin Grigoraș, antrenorul federal Silviu Anastase și șeful delegației, Matei Giurcăneanu.
Președinta Federației Române de Natație și Pentatlon Modern și membru în Comitetul Executiv al Federației Europene de Natație, Camelia Potec, va fi prezentă la Lublin pentru a susține delegația României.
România va fi reprezentată, totodată, la Campionatul European de înot în bazin scurt și de arbitrii Dan Ardelean și Marius Grigore, invitați să oficieze la competiția continentală.
Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor.
Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări.
Sprijin economic de la chineziÎntre Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022.
Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”.
ReciprocitateDecretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”.
Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”.
Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.
Perechea de dublu mixt Bernadette Szocs/Ovidiu Ionescu a pierdut primul meci al disputei din Cupa Mondială de tenis de masă, însă tricolorii au reacționat prompt. Adina Diaconu a egalat la 3-3 după un meci de simplu excelent, controlat clar după primul set.
După eșecul lui Eduard Ionescu în fața lui Felix Lebrun (0-3), România a revenit din nou: Elizabeta Samara și Bernadette Szocs au făcut un dublu feminin impecabil, câștigat cu 3-0, aducând scorul la egalitate.
Meciul decisiv a fost cel de dublu masculin. Darius Movileanu și Eduard Ionescu au avut șanse importante în primul set, pe care l-au condus, însă frații Felix și Alexis Lebrun au întors situația și s-au impus cu 2-0, aducând victoria Franței.
Rezultatele duelului România – Franța 6-8, Cupa Mondială de Tenis de masă:Szocs/Ionescu – Alexis Lebrun/Jia Nan Yuan 1-2 (5-11, 12-14, 11-7)
Adina Diaconu – Prithika Pavade 2-1 (11-13, 11-7, 11-8)
Eduard Ionescu – Felix Lebrun 0-3 (9-11, 4-11, 4-11)
Samara/Szocs – Yuan/Pavade 3-0 (11-7, 11-9, 11-9)
Movileanu/Ionescu – Felix Lebrun/Alexis Lebrun 0-2 (13-15, 3-11)
Clasament final al grupei
1. Germania – 6 puncte
2. Franța – 5 puncte
3. România – 4 puncte
4. Brazilia – 3 puncte
Tricolorii au încheiat grupa pe locul al treilea, după ce au pierdut cu Germania (5-8) și au învins Brazilia (8-2), ratând, astfel, să avanseze în faza secundă a competiției, la care au acces primele două clasate din grupe.
Pompierii din cadrul ISU Mureș au fost solicitați să intervină la un incendiu produs la un echipament electric (server) într-o clădire de pe strada Gheorghe Doja din Târgu Mureș.
La fața locului acționează Detașamentul de Pompieri Târgu Mureș cu două autospeciale de stingere, o autoscară mecanică, o autospecială de primă intervenție și comandă și o ambulanță SMURD.
Incendiul este localizat într-o cameră tehnică.
Echipajele intervin pentru lichidarea focarului și evacuarea fumului.
Aproximativ 35 de persoane s-au autoevacuat în condiții de siguranță.
Un nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare arată că majoritatea beneficiilor aduse de IA vor reveni probabil națiunilor bogate, cu excepția situației în care se vor lua măsuri pentru a folosi această putere în scopul reducerii decalajelor în accesul la nevoi de bază, dar și la cunoștințe avansate.
Raportul publicat marți compară situația actuală cu „Marea Divergență” din timpul revoluției industriale, când multe țări occidentale au cunoscut o modernizare rapidă, în timp ce altele au rămas în urmă, scrie AP.
Întrebările legate de modul în care companiile și alte instituții vor utiliza IA sunt aproape universale, având în vedere potențialul tehnologiei de a schimba sau înlocui unele locuri de muncă realizate de oameni cu ajutorul computerelor și roboților.
Cum afectează viețile oamenilorDar în timp ce o mare parte din atenția acordată IA se concentrează pe productivitate, competitivitate și creștere, întrebarea mai importantă este ce va însemna aceasta pentru viețile oamenilor, subliniază autorii.
Aceasta este o problemă pentru comunitățile în care majoritatea oamenilor încă se luptă să aibă acces la competențe, energie electrică și conectivitate la internet, pentru persoanele în vârstă, pentru cei strămutați din cauza războaielor, conflictelor civile sau dezastrelor climatice. În același timp, astfel de oameni pot fi „invizibili” în seturile de date care nu îi iau în considerare, mai arată raportul.
„Ca tehnologie cu utilizări generale, IA poate crește productivitatea, poate stimula noi industrii și îi poate ajuta pe cei care au rămas în urmă să recupereze decalajul”, se arată în raport.
Sfaturi mai bune pentru agricultură, analizarea radiografiilor în doar câteva secunde și diagnosticări medicale mai rapide, prognoze meteo mai eficiente și evaluări ale pagubelor mai precise oferă promisiuni pentru comunitățile rurale și regiunile predispuse la dezastre naturale.
„Sistemele de IA care analizează sărăcia, sănătatea și riscurile de dezastru permit decizii mai rapide, mai echitabile și mai transparente, transformând datele în învățare continuă și valoare publică”, se arată în document.
Consumul prea mare de apă și energieTotuși, chiar și în națiuni bogate precum Statele Unite, potențialul ca centrele de date să consume o parte prea mare din energie și apă a ridicat îngrijorări. Creșterea producției de energie pentru a satisface cererea tot mai mare poate frâna progresul în limitarea emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili, contribuind în același timp la riscuri pentru sănătate.
Tehnologia ridică și probleme etice, de confidențialitate și de securitate cibernetică: cercetătorii au descoperit hackeri care folosesc IA pentru a automatiza părți ale atacurilor cibernetice. De asemenea, există problema deepfake-urilor, care pot induce în eroare sau pot facilita activități criminale.
Țări asiatice precum China, Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt bine poziționate pentru a profita de instrumentele IA, notează raportul, în timp ce locuri precum Afganistan, Maldive și Myanmar duc lipsă de competențe, energie electrică stabilă și alte resurse necesare pentru a valorifica potențialul informatic al IA. Inegalitățile dintre regiunile din interiorul țărilor înseși înseamnă că unele zone, chiar și din economiile avansate, riscă să fie lăsate în urmă.
RiscuriAproximativ un sfert din regiunea Asia-Pacific nu are acces online, arată raportul. Dacă astfel de decalaje nu sunt reduse, milioane de oameni ar putea fi excluși de la utilizarea dispozitivelor, a sistemelor de plăți digitale, a actelor de identitate digitale și a educației și competențelor necesare pentru a participa pe deplin la economia globală. Ei ar putea rămâne „blocați pe partea greșită a unei economii globale conduse de IA”, se spune în document.
Alte riscuri includ dezinformarea și informarea falsă, supravegherea care încalcă dreptul la viață privată și sisteme care pot funcționa ca niște „cutii negre”, accentuând prejudecăți împotriva minorităților sau altor grupuri. De aceea, transparența și reglementările eficiente sunt elemente esențiale pentru a asigura utilizarea corectă și responsabilă a IA, subliniază raportul.
„IA devine următoarea infrastructură esențială a regiunii, asemenea electricității, drumurilor și școlilor, cu beneficii mai rapide și riscuri mai acute”, se arată în raport, care îndeamnă guvernele să investească mai mult în infrastructură digitală, educație și formare, competiție echitabilă și protecție socială.
„Obiectivul”, se mai arată, „este democratizarea accesului la IA, astfel încât fiecare țară și comunitate să poată beneficia, protejând în același timp persoanele cele mai expuse riscului de perturbare”.
Temperaturile până de Revelion vor fi mai ridicate decât cele normale în toată România, Precipitațiile se vor situa aproape în limite normale.
Vremea în prima săptămână din decembrieValorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi local excedentar în extremitatea de sudvest a țării,. În rest va fi deficitar, mai ales în vest și nord-vest.
Săptămâna 8 – 15 decembrieTemperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile. O abatere termică pozitivă va fi mai accentuată în zonele montane. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare la nivelul întregii țări.
Săptămâna 15 – 22 decembrieTemperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în toate regiunile, dar mai ales în zonele montane. Regimul pluviometric va avea o tendință ușor deficitară la nivelul întregii țări.
Vremea în prag de Revelion: Săptămâna 22 – 29 decembrieMediile valorilor termice în prag de Revelion se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.
Armata ucraineană a anunțat marți cifre record despre pierderile suferite de forțele ruse pe parcursul anului 2025, indicând o creștere continuă a intensității luptelor. Potrivit Ministerului Apărării al Ucrainei, citata de Interfax-Ukraine, în luna noiembrie, „soldații ucraineni au eliminat 31.190 de ocupanți”.
Rusia, afectată de pierderi severeTotalul pierderilor ruse de la începutul anului depășește 383.000 de militari. Oficialii de la Kiev au precizat că aceste pierderi „sunt comparabile cu 32 de divizii, adică aproape trei în fiecare lună”.
Pe lângă pierderile umane, Rusia ar fi suferit și distrugeri consistente în materie de tehnică militară. În noiembrie, ucrainenii au scos din luptă 617 sisteme de artilerie, peste 70 de tancuri și 157 de vehicule blindate. Au fost distruse, de asemenea, peste 2.400 de vehicule logistice. Pagubele arată o degradare accentuată a capacității ruse de a susține operațiunile ofensive pe termen lung.
Bilanțul unei zile de lupteSituația este completată de raportul zilnic al Statului Major General, care indică pierderi suplimentare în ultimele 24 de ore. Informările consemnează 1.060 de militari, un tanc, șase vehicule blindate, 14 sisteme de artilerie, 239 UAV-uri și 71 de vehicule și echipamente speciale. „Pierderile totale ale inamicului din 24 februarie 2022 până la 1 decembrie 2025 sunt de aproximativ 1.173.920 de militari”, se arată în comunicatul Apărării ucrainene.
Documentul include și date privind tehnica rusă care a fost distrusă. Este vorba de 11.387 de tancuri, 23.678 de vehicule blindate și 34.754 de sisteme de artilerie.
Cifrele nu pot fi verificate independent. Însă ele reprezintă cea mai recentă evaluare oficială a autorităților ucrainene și subliniază scara masivă a pierderilor raportate în rândul armatei Rusiei.
