Pakistan și Fondul Monetar Internațional (FMI) au ajuns la un acord preliminar privind deblocarea unei tranșe de 1,2 miliarde de dolari din pachetul de salvare financiară aprobat în iulie 2024, scrie AP.
Acordul, obținut după mai multe zile de discuții la Islamabad, a fost confirmat de FMI într-o declarație transmisă în cursul nopții.
Potrivit instituției financiare, programul economic al Pakistanului contribuie la consolidarea stabilității macroeconomice și la recâștigarea încrederii piețelor.
Acordul survine la doar câteva săptămâni după ce autoritățile pakistaneze au cerut FMI concesii suplimentare, invocând inundațiile devastatoare care au ucis peste 1.000 de oameni și au afectat circa 7 milioane de persoane.
FMI a subliniat vulnerabilitatea Pakistanului în fața dezastrelor naturale și a riscurilor climatice, pledând pentru continuarea investițiilor în reziliența climatică și exprimându-și solidaritatea cu victimele inundațiilor.
Articolul Pakistan ajunge la un acord cu FMI pentru deblocarea 1,2 miliarde de dolari din pachetul de salvare apare prima dată în Mediafax.
Agenția ONU pentru ajutor alimentar avertizează că reducerile drastice de finanțare din partea principalilor donatori afectează operațiunile sale în șase țări. Aproape 14 milioane de oameni riscă să se confrunte cu o criză alimentară gravă, potrivit organizației.
Programul Alimentar Mondial, agenția cea mai finanțată a ONU, a declarat într-un nou raport că finanțarea sa din acest an „nu a fost niciodată mai dificilă” – în mare parte din cauza reducerii cheltuielilor din partea SUA sub administrația Trump și a altor donatori occidentali importanți.
Agenția a avertizat că 13,7 milioane dintre beneficiarii ajutorului alimentar ar putea fi nevoiți să facă față unei situații de foamete extremă, ca urmare a reducerii finanțării.
Țările care se confruntă cu „perturbări majore” sunt Afganistan, Congo, Haiti, Somalia, Sudanul de Sud și Sudan, a precizat agenția.
„Asistăm la destrămarea liniei de salvare pentru milioane de oameni chiar sub ochii noștri”, a declarat directorul executiv Cindy McCain, potrivit AP.
Agenția a declarat că se așteaptă să primească cu 40% mai puține fonduri în acest an, ceea ce va duce la un buget estimat de 6,4 miliarde de dolari, după ce anul trecut a primit aproximativ 10 miliarde de dolari.
„Nu este vorba doar de un deficit de finanțare, ci de un decalaj între ceea ce trebuie să facem și ceea ce ne putem permite să facem”, a spus McCain. „Riscăm să pierdem decenii de progrese în lupta împotriva foametei”.
Agenția cu sediul la Roma afirmă că foametea globală a atins deja niveluri record, 319 milioane de oameni confruntându-se cu o insecuritate alimentară acută, dintre care 44 de milioane se află în situații de urgență. În Gaza și Sudan a izbucnit foametea.
Multe organizații ale Națiunilor Unite, inclusiv agențiile pentru migrație, sănătate și refugiați, au anunțat reduceri drastice ale ajutorului și personalului în acest an, din cauza reducerii sprijinului din partea marilor donatori tradiționali.
Articolul ONU avertizează că lipsa finanțării duce la creșterea foametei la nivel global apare prima dată în Mediafax.
Conform monitorizării efectuate de INFP, în noaptea de 14 spre 15 octombrie 2025, mai multe seisme au fost resimțite pe teritoriul României:
Seismele din Vrancea sunt caracterizate prin producerea la adâncimi mari (între 60 și 200 km). Din acest motiv, astfel de mișcări mici sunt considerate normale și destul de frecvente – fac parte din activitatea tectonică a zonei.
Cutremurele sub 3 grade pe scara Richter sunt prea slabe pentru a provoca daune clădirilor. Aceste mișcări sunt considerate de intensitate redusă și, în general, nu sunt resimțite nici de oameni. Ele sunt însă monitorizate constant de specialiști pentru a urmări cum evoluează activitatea seismică din regiune.
Articolul Val de cutremure în această dimineață în România: Vrancea, Satu Mare și Marea Neagră apare prima dată în Mediafax.
Israelul va aproba miercuri, în a cincea zi de armistițiu în conflictul din Fâșia Gaza, accesul a 600 de camioane cu ajutor umanitar.
Decizia vine pe fondul mișcării palestiniene Hamas, care a predat rămășițele unor patru ostatici. Informația a fost transmisă de radioteleviziunea publică israeliană Kan, citată de AFP.
Punctul de trecere de la Rafah, aflat între Egipt și Fâșia Gaza, urmează să fie redeschis pentru a permite livrarea ajutoarelor umanitare, spune aceeași sursă.
„600 de camioane cu ajutoare umanitare vor fi trimise (miercuri) în Fâşia Gaza de către ONU, organizaţii internaţionale agreate, sectorul privat şi ţări donatoare”, informează aceeași sursă.
Decizia privind redeschiderea punctului de frontieră Rafah a fost luată de către „eşalonul politic”, a precizat Kan.
Măsura vine după ce Hamas a predat marți seara rămășițele a patru ostatici, în baza acordului de încetare a focului cu Israelul, acord mediat de președintele american Donald Trump.
Articolul Israelul permite intrarea a 600 de camioane cu ajutor umanitar în Fâșia Gaza, prin punctul de frontieră Rafah apare prima dată în Mediafax.
În câteva zile ar trebui să înceapă negocierile privind creșterea salariului minim brut pe țară în 2026. România a transpus în legislație Directiva europeană privind salariile minime adecvate (nr 2041/2022). Conform reglementării europene, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor un nivel de trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. De asemenea, statele membre UE trebuie să încurajeze puternic negocierile colective, astfel încât acestea să acopere cel puțin 80% din totalul lucrătorilor.
Conform legii, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabileşte și se actualizează cu evoluția ratei inflației şi cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul. În situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câştigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social, în funcție de rezultatul formulei și de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câştigul salarial mediu brut.
Rezultatul din formula de calcul pentru 2026 este de 4326 lei. 50% din câștigul salarial mediu brut înseamnă 4590 lei iar 52% înseamnă 4774 lei. Rezultă că intervalul de negociere va fi cuprins între 4326 lei și 4774 lei, cu respectarea principiului salariului minim european (adică 50% din câștigul salarial mediu) la 4590 lei. Având în vedere salariul minim brut de 4050 lei din prezent, înseamnă că a ajunge la 4326 lei presupune o creștere de 6,8%, la 4590 lei o creștere de 13,3% iar la 4774 o creștere de 17,9%.
Consider că varianta ce trebuie aleasă în mod rațional este cea de 4590 lei (cu menținerea celor 300 lei netaxați), un nivel aliniat cu valorile europene de solidaritate, justiție socială și echitate, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. România are nevoie de asigurarea unui minim de stabilitate socială, povara nu trebuie să cadă pe umerii celor cu venituri mici, așa cum observăm efectul de până acum al măsurilor de austeritate. Guvernul României este învestit să mențină un echilibru social, pentru a minimiza riscul de sărăcie în rândul lucrătorilor români.
Iată 15 argumente pentru creșterea salariului minim la 4590 lei de la 1 ianuarie 20261. Guvernul este obligat prin legea fundamentală a țării – Constituția României ”să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent” (art 47 (1)). Una dintre lecțiile pe care ar trebui să le învățăm din consolidările fiscal-bugetare implementate de țările UE în ultimii 20 de ani ar fi aceea că ” O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili” șl, așa cum arată și FMI, că ”fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela plasa de siguranță”. (detalii AICI)
2. România ar demonstra neseriozitate dacă nu ar aplica creșterea salariului minim conform formulei și reglementărilor în vigoare. Tocmai ce s-a validat în fața Comisiei Europene că am implementat jalonul 392 din PNRR privind instituirea unui mecanism și a unei formule predictibile privind evoluția salariului minim. Formulă obiectivă, cifre reci, corelație cu productivitatea muncii și inflație, acord Patronate – Sindicate – Guvern s.a.m.d
3. Protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor cu venituri mici. Cei 840.000 de angajați cu normă întreagă plătiți la salariul minim (1.033.000 dacă îi luăm în considerare și pe lucrătorii din construcții, care au un salariu minim brut mai ridicat, de 4582 lei), resimt deja o reducere dramatică a puterii de cumpărare (estimare de minus 13% având în vedere creșterea explozivă a prețurilor și coșul de consum specific lor). Creșterea salariului minim brut la 4590 lei ar compensa această scădere a puterii de cumpărare.
4. România are al patrulea cel mai mic salariu minim brut în euro dintre cele 22 țări UE care implementează acest instrument de politici publice. Mai mici sunt in Letonia, Ungaria și Bulgaria, dar toate au anunțat programe de creștere a salariului minim (Infografic 1).
În ceea ce privește salariul minim la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe locul 12 clasamentul țărilor UE care implementează salariul minim (Infografic2).
5. România are una dintre cele mai mari ponderi ale salariatilor cu venituri mici in total salariați din UE. Circa 15,4% dintre salariați sunt plătiți la salariul minim. Ponderea este aproape dublă în comparație cu media UE. În Germania, 4% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim, în Slovenia (14,1%), Bulgaria (14,8 %), Polonia (12,1 %) iar Franţa (9,6 %).
6. În ceea ce privește câștigurile nete anuale ale lucrătorilor cu 50% din câștigul mediu net anual, România se află, din nou, pe penultimul loc în UE. Câștigul net anual obținut în România de o persoană singură, fără copii (cu venit de 50% din câștigul net mediu), este la 37% din media UE 27 la acest indicator. (Infografic 3)
7. Costul orar al forței de muncă (brut) in România a fost in anul 2024 de 12,5 euro, pe penultimul loc in UE, la 37% din media UE27 (Infografic 4).
8. România are a patra cea mai ridicată rată a sărăciei în muncă din UE 27 (In work at-risk-of-poverty rate). Mulți români au un loc de muncă cu normă întreagă, dar cu toate acestea se află sub pragul de sărăcie. Ponderea lucrătorilor care au venituri ce se află sub pragul stabilit pentru risc de sărăcie în total lucrători este de 10,7% în România (de la 15% în anul 2023), media UE este de 8,2%, Bulgaria are 12,1%, Cehia 3,7%, Ungaria 7,0%, Polonia 9,3%. Suntem pe locul 4 în UE, după Luxemburg, Bulgaria și Spania. (Infografic 5)
9. La productivitatea muncii pe oră lucrată, România se află la 74% din media UE27. Cu toate că analiza poate fi detaliată riguros, datele Eurostat indică ceva clar: avem cel mai mare diferențial între productivitatea muncii pe oră lucrată și costul orar al forței de muncă față de media UE27. (Infografic 6)
10. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, România se află la 74% din productivitatea medie orară a UE27, peste Portugalia (71,2%), Ungaria (70,1%), țările baltice, Polonia (65,7%), Bulgaria (56,3%) sau Grecia (56,2%). (Infografic 7)
11. Productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România în ultimul an (date Q2 2025 față de Q2 2024) a crescut cu 6,4% (a doua cea mai mare creștere din UE, după Irlanda). (Infografic 8)
12. Datele oficiale Eurostat arată că productivitatea reală a muncii pe oră lucrată în România a crescut cu 35% în perioada 2015 – Q2 2025, a doua cea mai mare creștere de eficiență a muncii dintre țările UE27. (Infografic 9)
13. Conform principiilor europene, creșterea salariului minim trebui să țină seama și de costurile vieții pentru un trai decent (coșul minim de consum pentru o familie cu 2 adulti si 2 copii fiind estimat intr-un studiu de către Fundatia Friedrich Ebert Stiftung Romania la valoarea de 10450 lei, pentru anul 2024 (ultimele date publicate https://romania.fes.de/ro/e/comunicat-de-presa-actualizarea-cosului-minim-de-consum-pentru-un-trai-decent.html)
14. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul tinerilor. (Infografic 10)
15. Este un mit faptul că dinamica pozitivă a salariului minim a condus la creșterea șomajului în rândul lucrătorilor din sectoarele Hoteluri și Restaurante (HoReCa) și Construcții. Datele statistice oficiale, reale, arată contrariul. (Infografice 11 și 12).
În concluzie, creșterea salariului minim în România este esențială pentru menținerea unei plase de siguranță pentru lucrătorii cu venituri mici, protejarea puterii de cumpărare a acestora, asigurându-le astfel un nivel minim de trai și reducerea riscului de sărăcie în muncă. Creșterea salariului minim ar ajuta la reducerea inegalităților economice și sociale, ar reflecta creșterea productivității muncii din ultimii ani, contribuind la justiția socială și economică. O creștere a salariului minim reprezintă și un stimul pentru consumul intern – deja volumul vânzărilor a scăzut în Romania cu 7% într-o singură lună (cea mai mare cădere din UE) – știut fiind că lucrătorii cu venituri mici au o înclinație mare spre consum de bunuri produse intern. Și ar contribui și la reținerea lucrătorilor în țară. Un salariu minim mai mare poate motiva angajații, îmbunătățindu-le sănătatea, productivitatea și eficiența, conform teoriei salariului de eficiență. Astfel, angajatorii ar beneficia de forță de muncă mai dedicată și mai performantă.
Articolul ANALIZĂ EXCLUSIVĂ Cristian Socol: 15 argumente pentru creșterea salariului minim în 2026 apare prima dată în Mediafax.
„Prin proiectul INEX-, România face un pas important spre o abordare modernă și integrată a cancerelor musculo-scheletale – o patologie rară, dar cu impact major asupra vieții pacienților. Este primul program național dedicat formării specialiștilor în acest domeniu complex, coordonat de Spitalul Universitar de Urgență București și cofinanțat din fonduri europene prin Programul Sănătate 2021–2027”, arată Ministerul Sănătății.
Cursurile includ sesiuni teoretice și practice susținute de specialiști din ortopedie, oncologie, radiologie, reumatologie și anatomie patologică și vor avea loc la București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Iași, Constanța, Oradea, Sibiu și Brașov.
Prin acest proiect, 800 de medici români, din ortopedie, oncologie, radiologie, reumatologie și anatomie patologică, vor fi instruiți în centre universitare din întreaga țară pentru a lucra în echipă, cu protocoale standardizate și tratamente personalizate pentru fiecare pacient.
Proiectul mai cuprinde și elaborarea de ghiduri medicale și proceduri clare, menite să reducă timpul de la diagnostic la tratament și să crească șansele de vindecare ale pacienților cu cancere musculo-scheletale.
Bugetul proiectului este de aproape 20 de milioane de lei, iar cofinanțarea UE depășește 16 milioane de lei.
Articolul Ministerul Sănătății: 800 de medici, instruiți în domeniul cancerelor musculo-scheletale apare prima dată în Mediafax.
