Victor Ponta a fost invitat marți, 4 iunie, la emisiunea „Ai Aflat”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul. Fostul premier a discutat despre subiectul transparenței în politică, în special în contextul deciziei Curții Constituționale privind obligația aleșilor locali de a-și publica declarațiile de avere și de interese.
Unul dintre numele invocate în discuție a fost cel al președintelui României, Nicușor Dan.
Cristache a deschis subiectul amintind de ezitările lui Nicușor Dan din campania electorală, când promitea că va publica declarația de avere și lista donatorilor din campanie, dar nu a făcut-o.
Jurnalistul l-a întrebat direct pe Victor Ponta dacă decizia CCR îl avantajează pe primarul general.
În replică, Victor Ponta a părut sceptic că această decizie are legătură cu Nicușor Dan și, mai mult, a spus că este puțin probabil ca publicul să afle lista completă a donatorilor.
„Nu cred că o să vedem donatorii. Dan nu cred că are legătură. Domne, a dat Nicușor Dan telefon la cei nouă judecători. Cred că era de mult chestia asta. Eu o știam, de exemplu, de anul trecut. Unul dintre motivele pentru care n-am vrut să candidez la Parlament.”
Ponta a declarat că știa încă de anul trecut că se lucrează la o modificare privind declarațiile de avere, motiv pentru care nu a dorit să candideze la alegerile parlamentare.
Potrivit fostului candidat la funcția de președinte, existau deja discuții că aceste declarații ar putea fi eliminate.
Ponta a mărturisit că motivul pentru care nu a dorit să-și mai depună o eventuală candidatură la parlament a fost unul personal, nu pentru că ar fi avut ceva de ascuns.
Totuși, el a recunoscut că nu dorea ca viața sa privată să fie din nou expusă public prin completarea declarației de avere.
„Eu aveam atunci o problemă foarte personală, nu legată de avere. Nu vreau să-mi depun declarația de avere ca să nu mă ia cu situația mea privată.”, a declarat Victor Ponta în emisiune.
El a adăugat că fusese asigurat de colegi din partid că declarațiile nu vor mai fi obligatorii în forma publică și că nu ar mai fi o problemă.
„Colegii mei de la PSD mi-au zis.”
Articolul Victor Ponta: Stiam de anul trecut ca se scoate declaratia de avere apare prima dată în Mediafax.
This pressing issue was addressed in the European Parliament, where Nica highlighted the potential repercussions of this disconnection on the regional economy. He urged Executive Vice-President of the European Commission, Stéphane Séjourné, to implement urgent measures to avert a major crisis.
Nica stated, „I acknowledge the efforts made to maintain the competitiveness of European industry and ensure a stable economic environment. However, I must emphasize a very serious situation unfolding in Eastern Europe. Romania, Bulgaria, and Greece are disconnected from the European energy network because there is no interconnector between Austria and Hungary. As a result of a decision by the European Commission, Romania will be required to limit electricity prices and subsidize them for the economy, businesses, and domestic consumers starting July 1. The best offers currently available in Romania are as follows: for industry, prices are 250 to 260 euros per megawatt-hour, and for domestic consumers, electricity prices may rise by up to 2.5 times. In fact, prices for industry are five times higher than they were five years ago. This situation will severely impact Romania’s entire economy if no action is taken.”
The Romanian MEP further explained that an energy crisis could have devastating effects on both the economy and the population. He inquired about the actions the European Commission should take to help the economy withstand this impending shock. „Romania also needs to assist the Republic of Moldova and Ukraine with electricity. However, we must acknowledge that we currently have no alternative sources for electricity. Removing the cap on electricity prices could lead to a potentially devastating impact on the Romanian economy and ordinary people who may be unable to pay their energy bills,” Dan Nica concluded in the European Parliament.
Articolul Romania is facing a significant economic shock starting July 1, as warned by Romanian MEP Dan Nica apare prima dată în Mediafax.
Indiscutabil, am ținut neapărat să urmăresc în direct conferința de presă de la Cotroceni pentru a vedea ce se întâmplă. Și acolo am înțeles, din ce a spus până acum la portiță președintele, că se lucrează la schița unui program de guvernare și un acord de guvernare. Și, chiar în deschiderea conferinței de presă, domniei a sa a zis așa: <după cum știți, încă de săptămâna trecută, lucrează un grup de lucru pe problema deficitului>. Deci, un grup de lucru. <Începând ieri, au început grupul de lucru pentru elaborarea programului de guvernare. Deci, acolo sunt grupuri de lucru>. Acela cu deficitul, da?, <la care participă tehnic corespunzător fiecărui minister, reprezentanții partidului. Ne dorim ca luni să avem o primă schiță a programului de guvernare și de aici să înceapă discuția pe acordul de guvernare. Vreau să vă spun două lucruri. În primul rând, salut disponibilitatea tuturor partidelor, PSD, PNL, USR, UDMN și grupul minorităților, de a participa în acest moment la formarea guvernului>.
Eu, în afară de PNL, nu am văzut… Deci, disponibilitatea de a participa la guvernare este lansată din partidul în cadrul consultărilor. Oficial, la consultări spune: Noi vrem să participăm. Nu vrem să participăm:. Din câte am văzut de la domnul Sorin Grindeanu, ei nu s-au decis dacă participă sau nu. Am înțeles că fac un fel de referendum, nu știu, cu primarii… Deci, eu n-am auzit până acum din gura președintelui interimar al PSD că PSD-ul participă la guvernare. Și tot n-am înțeles constituțional. Președintele a sunat pe fiecare și a zis… Pe AUR i-a sunat? Nu. Pe Șoșoacă, partidul șoșoacă? Nu. Bă, vreți să participați? Păi, vă zici să participăm la guvernare? Adică, de ce a sunat? Și cum de a sunat patru partide? Și a zis, bă, vreți să participăm la guvernare? Da. Păi, și el face guvernul? Adică, s-au adunat acolo. Și a zis, bine, PSD-ul, trimite-ți un reprezentant, da? Tehnic. Nu am auzit discuție tehnică despre programul de guvernare.
Programul de guvernare este o discuție politică, pentru că ați văzut. PSD-ul, nu știu, nu vrea creșterea TVA la alimente, nu știu, vrea sau nu vrea scăderea pensiilor. Deci, este vorba de o politică. USR-ul vrea să tai totul. PNL-ul vrea să apere pe capitaliști, PSD-ul pe angajații capitaliști. Deci, nu am auzit de discuții. Deci, se discută.
Deci, e încoadă, schiță unui program de guvernare de cine? Eu nu am auzit. Deci, după părerea mea, fiecare partid, când a participat la alegeri, a participat cu un proiect de țară, cu un program de guvernare, da? Și ăia s-au dus la Bolojan, reprezentantul, că nu e Bolojan, și a zis, domnule, ce facem noi? Dacă e vorba de cât de cât de un program de guvernare al coaliției, trebuie discutat de liderii partidelor. Păi ce te duci acolo? Deci, eu tot n-am înțeles nimic. Am înțeles până la urmă, din ce se întâmplă până acum, că, de fapt, președintele, încălcând Constituția, face guvern, face program de guvernare.
Articolul Ion Cristoiu: Se lucrează la un Program de guvernare, dar nu se știe pentru ce Guvern apare prima dată în Mediafax.
According to a statement from the Constanța City Hall, „Some visitors tore the gold leaf off the walls, while others, either carelessly or out of disrespect, kicked the freshly restored walls.” Due to the large number of visitors during the free admission period, it was impossible to identify the culprits.
City officials announced that anyone identified will be held civilly liable and required to cover the repair costs. Efforts are ongoing to identify those responsible for the damage.
Restoration teams will be called in to address the vandalism. The Constanța Casino had reopened to the public just two weeks ago, receiving approximately 10,000 visitors during the four days of free admission and another 7,702 on paid days between May 28 and June 1.
Articolul Constanța Casino was vandalized just days after its reopening apare prima dată în Mediafax.
When asked about his discussion on Tuesday with Céline Gauer, one of the directors of the European Commission, Dan explained, „In yesterday’s meeting, I provided the introductory remarks, followed by a technical discussion among several individuals here and a technical team from the European Commission. This conversation was essentially a continuation of what we discussed with Ms. von der Leyen a week ago.”
He added, „While I acknowledge that the Romanian state has not done enough—particularly regarding revenue generation—and has not fulfilled its commitments thus far, we are serious about addressing these issues. We understand the current situation and are determined to meet our obligations. In short, that is our stance. Our deadline is June 30, by which we will present a package of measures.”
Articolul Romanian President: ”Our message is that we are serious people” apare prima dată în Mediafax.
Suedia va trimite până la 600 de infractori să își ispășească pedepsele într-o închisoare estoniană, în cadrul unui acord anunțat miercuri de guvern, menit să reducă presiunea asupra închisorilor supraaglomerate din țara scandinavă.
Începând cu luna iulie 2026, Suedia va putea trimite în închisoarea din orașul estonian Tartu bărbați de peste 18 ani care au fost condamnați pentru infracțiuni care variază de la crimă la infracțiuni sexuale.
Acordul trebuie să fie aprobat de parlamentul ambelor țări, scrie Reuters.
„Întreaga închisoare va fi pusă la dispoziția Suediei.
Sistemul penitenciar al Suediei (…) este supus unor presiuni enorme și, în această situație, are nevoie de un plan de extindere pentru a face față acestei situații”, a declarat ministrul Justiției, Gunnar Strommer.
Sistemul penitenciar din Suedia este depășitSuedia va plăti 8.500 de euro pe lună pentru fiecare deținut. Valul de violențe ale bandelor criminale izbucnit în ultimii 10 ani a dus la înăsprirea legilor și a sentințelor în Suedia.
În mai, aproximativ 7.300 de deținuți erau încarcerați în 5.235 de celule – o rată de ocupare de 141%, conform cifrelor furnizate de Serviciul suedez pentru închisori și probațiune.
Serviciul penitenciar estimează că 30 000 de persoane ar putea fi închise în Suedia în 10 ani.
Nu este pentru prima dată când un stat ia o măsură de acest tip.
Belgia și Norvegia au închiriat locuri de detenție în Țările de Jos, iar Danemarca a încheiat un acord cu Kosovo, o decizie puternic criticată de experții danezi în domeniul drepturilor omului.
Articolul Suedia va închiria celule de închisoare în Estonia pentru sute de deținuți apare prima dată în Mediafax.
La Istanbul, în cadrul negocierilor de pace cu Ucraina desfășurate luni, sub egida Turciei, Rusia a respins propunerea unui armistițiu de 30 de zile și a transmis în ultimul moment un „memorandum” cu cereri extreme, demonstrând o lipsă clară de interes pentru o soluție pașnică. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat marți că nu este realist să se aștepte progrese imediate în urma acestor discuții: „Ar fi greșit să așteptăm decizii și progrese imediate”.
Delegația ucraineană, condusă de ministrul Rustem Umerov, a venit pregătită, înaintând propunerile de încetare a focului și instaurare a păcii atât către partea rusă, cât și către aliații occidentali. În schimb, delegația rusă, dirijată de Vladimir Medinski, consilerul lui Vladimir Putin, a insistat ca negocierile să rămână strict între Rusia și Ucraina, excluzând implicarea terților pentru a controla mai bine procesul.
Teritorii pentru Rusia, iar Ucrainei i se interzice aderarea la NATO și i se cere reducerea armateiDocumentul cu cerințele Rusiei conține condiții dure pentru încetarea focului și încheierea războiului, echivalând cu o cerere de capitulare a Ucrainei. Kremlinul solicită recunoașterea suveranității ruse asupra celor cinci regiuni ocupate (Crimeea, Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijia), chiar dacă acestea nu sunt controlate în totalitate de Rusia, interzicerea aderării Ucrainei la NATO și reducerea armatei ucrainene la câteva zeci de mii de soldați.
Fără sprijin extern pentru Ucraina, iar Rusiei să-i fie ridicate toate sancțiunileMoscova cere de acum înainte ca Ucraina să nu mai primească nici arme, nici informații de la partenerii externi, abolirea legii marțiale, ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Rusiei și repunerea în funcțiune a gazoductului care traversează Ucraina. De asemenea, Putin vrea ca limba rusă să fie recunoscută drept limbă oficială, la egalitate cu ucraineana, iar Biserica Ortodoxă Ucraineană să revină sub controlul Patriarhiei Moscovei.
Kievului îi este interzis să ceară vreodată despăgubiri de războiCa o adevărată „cireașă de pe tort”, Kievului i se cere să nu solicite niciodată despăgubiri sau reparații pentru pagubele de război provocate de Rusia, iar Kremlinul impune și organizarea alegerilor prezidențiale în 100 de zile după ridicarea legii marțiale.
Imediat după discuțiile din Turcia, Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a declarat că scopul negocierilor de pace cu Ucraina este de a asigura o victorie rapidă și completă a Rusiei.
Șeful delegației ruse a susținut că memorandumul nu este un ultimatum: „Nu este vorba despre un ultimatum”, a insistat Vladimir Medinski. Însă Putin a oferit Ucrainei două opțiuni pentru încetarea focului, ambele condiționate strict: fie retragerea completă din regiunile Donețk, Lugansk, Zaporijia și Herson, condiție pentru o pauză de 30 de zile a ostilităților, fie acceptarea acestui set larg de cerințe suplimentare, fără retragere imediată, dar cu alte concesii.
Experții consideră aceste condiții o capcană menită să forțeze Ucraina să cedeze: „Rusia caută să împingă Ucraina spre a doua opțiune, aparent mai flexibilă, dar care în esență încalcă suveranitatea țării”, a declarat Tatiana Stanovaia de la Fundația americană pentru pace Carnegie.
Kievul respinge ferm aceste cerințe și cere retragerea totală a trupelor ruse, alături de garanții clare din partea Occidentului: „Nicio restricție nu poate fi impusă în ceea ce privește numărul, desfășurarea sau alți parametri ai forțelor armate ale Ucrainei, precum și prezența trupelor statelor străine prietene pe teritoriul Ucrainei”, se arată în memorandumul ucrainean pentru pace, care precizează că, în calitate de stat suveran, „Ucraina poate alege să facă parte din comunitatea euroatlantică și să evolueze spre aderarea la UE.”
Rusia refuză returnarea celor aproape 20.000 de copii deportați din UcrainaLa Istambul, Ucraina a înaintat din nou delegaților ruși cererea de repatriere a celor 19.546 de copii ucraineni deportați de Rusia și dați spre adopție în familii ruse. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a reacționat batjocoritor: „Inutil să faceți un spectacol pentru bătrânele europene fără copii”. Răspunsul lui Medinski evidențiază refuzul Kremlinului de a-și recunoaște responsabilitatea pentru deportarea copiilor și lipsa oricărei intenții reale de a-i returna părinților ucraineni, în ciuda apelurilor repetate ale comunității internaționale și ale Kievului.
Articolul Cerințele Rusiei pentru Ucraina echivalează cu o cerere de capitulare apare prima dată în Mediafax.
„Dacă ne uităm la retailerii din China din punctul de vedere al clientului, da, ar trebui să îi considerăm o competiție și ar trebui să vorbim despre ei”, spune Tudor Manea, CEO eMAG. Totuși, adaugă că, structural, lucrurile stau diferit: „Dacă îi analizăm din punct de vedere structural, nu prea pot să îi consider o competiție, pentru că nu jucăm după aceleași reguli.”
El a detaliat trei mari diferențe: „Eu nu primesc subvenții de la statul român, așa cum primesc ei subvenții de la statele din care provin. Eu plătesc taxe vamale pentru toată marfa pe care o aduc – minimum 10% – și, nu în ultimul rând, am o entitate juridică înregistrată în România și sunt controlat de toate instituțiile din România, fiind obligat să respect toate reglementările și cerințele legale impuse de acestea.”
Concluzia sa este clară: „Când pui toate aceste trei lucruri împreună, da, așa se nasc toate prețurile acelea pe care clienții le preferă. De aceea evităm să vorbim atât de mult despre ei. Dacă ar exista condiții de concurență echitabile, în care toată lumea să plătească taxe vamale, atunci am putea avea o discuție corectă”, a afirmat șeful eMAG.
Cum a evoluat customer care la eMAGÎn ceea ce privește evoluția AI-ului în zona de relații cu clienții, Tudor Manea precizează că diferența dintre chatbotul Dana, lansat în 2023, și noul agent AI ține de scopul fiecăruia: „Viziunea noastră este ca toate aceste instrumente să fie într-un singur pachet, astfel încât să poți discuta ca și cum ai vorbi cu un om: să îl întrebi, de exemplu, de ce nu a ajuns comanda sau să îi spui că ești interesat să cumperi o centrală termică. Ideal ar fi să fie toate într-un singur loc.”
Momentan, explica el, agentul AI este folosit în principal pentru zona de shopping: „Ce am făcut până acum au fost niște teste cu acest agent care se ocupă de shopping, pentru că Dana este special creată pentru a se ocupa de customer care. Noi am descoperit două comportamente: el este foarte bun în zone în care clientul are nevoie să facă research, dar în zone în care clientul deja știe ce vrea să cumpere, nu ai nevoie de el.”
Implementarea completă este încă în lucru: „Încă avem multe lucruri de făcut ca să ajungă la nivelul pe care ni-l dorim. Probabil va mai dura un an până când va fi gata.”
Planuri de investițiiCât despre contextul macroeconomic, CEO-ul spune că planurile de investiții ale companiei nu sunt condiționate de deciziile guvernamentale: „Nu știm cât vor crește taxele sau cât vor scădea costurile guvernului. Nu aș vrea să ne antepronunțăm, așteptăm cu interes să vedem ce măsuri va propune noul guvern. Planul nostru de investiții nu depinde de acest lucru, pentru că este un plan făcut pe termen lung.”
În anul fiscal curent, început în aprilie 2025, grupul eMAG a bugetat investiții de 1,2 miliarde de lei. Cea mai mare parte, aproape 800 de milioane de lei, va merge către logistică pentru ecommerce.
Alte 163 de milioane de lei (circa 40 de milioane de dolari) sunt direcționate către dezvoltarea de soluții bazate pe inteligență artificială. Doar echipa de 50 de specialiști AI generează anual costuri de câteva milioane de dolari, potrivit CEO-ului.
Extinderea internațională în România, Bulgaria și Ungaria beneficiază de un buget de investiții de 208 milioane de lei.
Rezultatele financiare recente arată o creștere de 11% la nivelul grupului eMAG, până la 11,4 miliarde de lei, iar eMAG România a înregistrat 7,3 miliarde de lei, cu 17% mai mult decât anul anterior. Taxele plătite de companie către stat se ridică la 900 de milioane de lei.
Pe componenta de export prin eMAG Marketplace, antreprenorii români au vândut produse de peste 552 milioane de lei, în creștere cu 40%.
Articolul Tudor Manea, CEO eMAG, a explicat de ce nu-i consideră competiție pe marii retaileri chinezi: „Nu jucăm după aceleași reguli” apare prima dată în Mediafax.
Jessie J a dezvăluit că are cancer de sân în stadiu incipient. Cântăreața britanică le-a vorbit fanilor despre situația sa de sănătate, menționând că va face o operație după concertul programat luna aceasta la Summertime Ball.
Artista a ales să vorbească public despre diagnosticul primit într-un mesaj postat pe Instagram.
„Am fost diagnosticată cu cancer de sân în stadiu incipient. Cancerul este groaznic în orice formă, dar mă agăţ de cuvântul «încipient»”, a spus Jessie J într-o înregistrare video.
View this post on Instagram
A post shared by Jessie J (@jessiej)
Vedeta în vârstă de 37 de ani, cunoscută pentru piesa „Price Tag”, a trecut prin mai multe analize și consultații medicale în ultima perioadă.
„Am vrut doar să fiu deschisă şi să împărtăşesc asta”, a explicat ea. Jessie a adăugat că această decizie o ajută să accepte mai ușor vestea și, în același timp, să le ofere sprijin altor persoane aflate în situații asemănătoare.
Numele real al artistei este Jessica Cornish. În 2023, ea a devenit mamă, aducând pe lume un băiat, Sky Safir Cornish Colman. Nașterea a venit la doi ani după ce suferise o pierdere de sarcină.
Jessie J s-a confruntat cu probleme de sănătate și în trecut. A fost diagnosticată cu o boală de inimă la vârsta de opt ani. La 18 ani, a suferit un accident vascular minor, iar în 2020 a avut o perioadă în care nu a mai auzit temporar.
Chiar dacă a primit un diagnostic dificil, artista nu renunță la muzică. Ea va urca pe scenă la Summertime Ball, pe stadionul Wembley, duminică, 15 iunie.
Articolul Jessie J a anunțat că are cancer mamar. Ce a spus cântăreața despre diagnostic apare prima dată în Mediafax.
