„Negocierile de la Istanbul nu sunt necesare pentru o pace de compromis, pe baza unor condiții irealiste inventate de cineva, ci pentru victoria noastră rapidă și distrugerea completă a guvernului neo-nazist”, a transmis Medvedev într-un mesaj publicat pe Telegram, subliniind că aceasta este ideea centrală a memorandumului de pace rusesc transmis Ucrainei cu o zi înainte, notează baha.
Tot marți, s-a raportat că Rusia a propus un cadru de încetare a focului, ca parte a planului său de pace, solicitând retragerea completă a trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson, teritorii pe care Moscova le consideră rusești.
Ucraina propune o nouă rundă de negocieriUcraina a propus, luni, după negocierile de pace de la Istanbul, organizarea unei noi runde de discuții cu Rusia înainte de sfârșitul lunii iunie, potrivit The Guardian.
„Propunem părții ruse să organizeze o reuniune până la sfârșitul acestei luni, între 20 și 30 iunie”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, după discuțiile de la Istanbul. El a adăugat că delegațiile ar trebui să încerce să convină asupra unei întâlniri între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
În luna mai, Zelenski i-a propus lui Putin să se întâlnească personal cu el la Istanbul, după ce președintele rus a respins cererea Ucrainei și a aliaților europeni de a aproba o încetare a focului de 30 de zile.
Articolul Medvedev: Scopul negocierilor de la Istanbul este „victoria rapidă” a Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan spune că sufoziunea veche de la mina turistică de la Praid a fost acoperită luni după-amiază și până marți la prânz nu s-a mai extins, ceea ce e „un semn bun” cum că această mină ar putea fi salvată.
Întrebat, marți, dacă, în ceea ce privește Salina Pride, partea turistică, există date care să confirme o posibilă prăbușire, Bogdan Ivan a spus că de luni a fost „o foarte mică sufoziune, care este una mai veche”. Aceasta fost acoperită luni după-amiază pentru a testa dacă se extinde și nu s-a extins până în prezent.
„Nu e nicio schimbare acolo. Ceea ce e un semn bun. Zona care a fost încă de la început sub risc e cea a vechii mine care nu este folosită. E o mină de la 1762, Mina Iosif, care a fost principala sursă prin care apa s-a infiltrat în mina turistică. Dar pentru mina turistică deocamdată nu avem niciun indiciu care să ne conducă spre ipoteza în care ea ar putea să se prăbușească”, a spus Bogdan Ivan, la Digi 24.
Întrebat dacă localnicii evacuați ar putea să revină la locuințele lor, date fiind semnele bune, Ivan a spus că această decizie nu s-a luat încă.
„Informațiile tehnice vor fi partajate cu specialiștii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Se vor prezenta opțiunile care există din punct de vedere tehnic și evident că va fi o decizie a Comitetului pentru Situații de Urgență în care specialiștii vor decide dacă populația se va putea întoarce sau nu. Depinde foarte mult de date pentru că ne dorim ca oamenii să fie în siguranță”, a mai spus Ivan.
Articolul Ivan: Deocamdată nu avem niciun indiciu că mina turistică de la Praid ar putea să se prăbușească apare prima dată în Mediafax.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) preconizează în prezent o încetinire a creșterii mondiale la un nivel „modest” de 2,9 %, în scădere de la previziunea anterioară de 3,1 %.
OCDE a dat vina pe creșterea „semnificativă” a barierelor comerciale pentru retrogradare și a avertizat că „perspectivele economice slăbite vor fi resimțite în întreaga lume, aproape fără excepție”, potrivit BBC.
De la revenirea președintelui american Donald Trump la Casa Albă, o listă lungă de țări a fost vizată de taxe vamale, însă abordarea imprevizibilă a liderului privind punerea în aplicare a măsurilor a creat o incertitudine generalizată.
„Preconizăm, practic, o retrogradare pentru aproape toată lumea. Vom avea mult mai puțină creștere și mai puține locuri noi de muncă decât am prevăzut în trecut”, a declarat Alvaro Pereira, economistul șef al OCDE. Grupul a redus, de asemenea, previziunile pentru economia SUA în acest an de la 2,2% la 1,6% și a prezis că creșterea va încetini din nou în 2026.
OCDE a avertizat că SUA sunt expuse riscului de creștere a inflației, lucru pe care Trump a promis în mod repetat că îl va reduce în timpul campaniei sale prezidențiale.
Articolul Avertisment OCDE: Creșterea economică globală afectată serios de taxele impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.
„Apa infiltrată în salină, apa care a inundat salina, este acum evacuată, iar asta poate să producă probleme ecologice, pentru că uitându-mă la cifrele comunicate de colegii mei, văd că avem o creştere alarmantă de la o zi la alta. Dacă în data de 29 mai cantitatea de cloruri exprimată în miligrame pe litru, doar cu titlul de exemplu, la priza Fântânele pe Târnava Mică era de 51 de miligrame. Astăzi această cifră a crescut de 10 ori, este în jurul 500 de miligrame pe litru. Ieri (luni – n.r.) a fost şi mai rău. Însă monitorizăm cu atenţie, pentru că în aval de mină, staţiile de tratare existente pot folosi o apă ce are maxim 250 de miligrame pe litru. Orice creştere peste această cantitate depăşeşte puterea de tratare a staţiilor, iar asta înseamnă că apa devine nepotabilă”, spune la Digi24 Mircea Fechet.
El explică faptul că „la 1000 de miligrame începem să avem mortalitate piscicolă, iar la 2000 de miligrame, adică la 2 grame de sare pe litru de apă, practic nu mai supravieţuieşte aproape nimic în cursul respectiv de apă, în funcţie de modul în care va evolua situaţia de la salină”.
Întrebat dacă salinitatea va creşte în următoarea perioadă, el a spus că depinde foarte mult de cantitatea de apă evacuată din salină, în măsura în care vor exista prăbuşiri”.
„Şi experţii spun că întrebarea nu mai e dacă vor exista astfel de prăbuşiri, ci când se vor prăbuşi anumite secţiuni mai mari sau mai mici şi care va fi timpul în care aceste prăbuşiri vor avea loc. Pentru că dacă acest timp va fi de ordinul secundelor sau minutelor, putem avea cantităţi mari evacuate dintr-o dată din salină, cantităţi de apă puternică încărcată la ieşirea din masivul de sare, avem acum 2900 de miligrame pe litru. În acest moment, la 500 de miligrame, nu putem să discutăm despre o mortalitate piscicolă masivă, dar, repet, de la 1000 de miligrame începem să avem şi această problemă. (…) La concentraţii mari, cum spunem popular, saramura arde tot ceea ce atinge”, încheie Fechet.
Articolul Fechet: Cantitatea de cloruri din Târnava Mică a crescut de zece ori apare prima dată în Mediafax.
Într-un context în care cercetarea românească rămâne subfinanțată (cu un buget de doar 0,17% din PIB), USR consideră că este urgent necesară o reformă profundă, centrată pe calitate, responsabilitate și transparență, se arată în mesaj.
„Cercetarea românească nu trebuie să mai fie Cenușăreasa politicilor publice, dar nici refugiul sinecurilor. Susținem cu toată convingerea cercetătorii onești, care își fac treaba în ciuda birocrației și subfinanțării. Ei trebuie susținuți și încurajați. În același timp, nu putem ignora semnalele care au venit de-a lungul anilor și care spun că unele institute folosesc fonduri publice fără responsabilitate, iar cercetarea este pe locul al doilea. Este timpul atât pentru o evaluare clară și o alocare a resurselor publice în funcție de performanță, cât și pentru o exploatare inteligentă a oportunităților oferite de prioritățile europene și de nevoile industriei de apărare”, afirmǎ Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR.
USR propune evaluarea obiectivă a institutelor de cercetare (INCD-uri) și susține în continuare procesul prevăzut prin Legea 25/2023 de integrare voluntară – parte din reformele asumate prin PNRR – fie prin asocieri în consorții, fie prin fuziuni, fie prin trecerea în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat.
Potrivit partidului, evaluarea trebuie să identifice institutele performante și pe cele care nu justifică finanțarea publică , iar finanțarea ulterioară trebuie să fie condiționată de rezultate clare, nu distribuită uniform.
O altǎ propunere a USR este finanțarea predictibilă, corelată cu performanța:• Bugetare multianuală pentru institutele evaluate pozitiv.
• Alocări transparente și echitabile pentru granturi de cercetare, cu reducerea birocrației și respectarea calendarului competițiilor.
• Realocarea fondurilor iresponsabil cheltuite (inclusiv sporuri excesive) către competiții interne pentru proiecte relevante.
„Pentru ca cercetarea sǎ fie tratată cu respect, este vitalǎ combaterea sinecurilor și abuzurilor. USR nu va tolera folosirea INCD-urilor pe post de „refugii politice”. Solicităm plafonarea legală a sporurilor salariale disproporționate și eliminarea mecanismelor prin care unii directori își acordă singuri beneficii. Sinecurile nu sunt știință. Ele subminează încrederea în cercetători și afectează accesul la fonduri pentru cei merituoși”, se mai arată în comunicat.
USR solicitǎ, de asemenea, alinierea la temele europene și noi surse de finanțare:• Cercetarea din România trebuie corelată cu misiunile Horizon Europe și cu temele majore ale tranziției verzi, digitale și de securitate.
• România trebuie să acceseze fondurile disponibile prin programul strategic Readiness 2030 pentru cercetare în domeniul apărării.
• Susținem implicarea cercetării românești în ecosisteme internaționale, prin parteneriate și reforme legislative adecvate.
„USR va sprijini mereu cercetătorii care fac performanță. Dar nu vom accepta abuzuri mascate în hârtii științifice. Cine vrea bani publici trebuie să-și demonstreze relevanța, utilitatea și integritatea profesională”, conchide Pălărie.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, anunță, marți, că Ministerul a demarat evaluarea tuturor unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național.
David spune că, în calitate de ministru, abordează lucrurile serios și sistematic.„În Raportul QX (https://www.edu.ro/raportQX) există un diagnostic transparent al sistemului de CDI și propuneri clare de reformă, care vin în întâmpinarea multor îngrijorări pe care le văd în spațiul public. Fără a relua aici detaliat concluziile Raportul QX, deoarece poate fi analizat de oricine este interesat, spun doar în sinteză, așa cum observă, de altfel, și evaluatorii internaționali, că sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare (în prea multe unități de CDI, unele prea mici, fără o bună coordonare între ele), de o resursă umană insuficientă (avem cei mai puțini cercetători din țările Uniunii Europene) și, pe alocuri, cu un „mindset” insuficient de competitiv, și de subfinanțare cronică și impredictibilă, ceea ce îi afectează performanța. Fiind la nivel de viziune, țintind arhitectura și mecanismele fundamentale, evident că nu acoperă toate aspectele concrete sau întrebările posibile, dar dacă normalizăm arhitectura și aceste mecanisme fundamentale, multe soluții concrete vor veni de aici, iar pe restul le implementăm ușor într-un astfel de cadru sănătos. Așadar, așa cum am spus, urmăresc cu atenție discuțiile mai vizibile din spațiul public, deoarece multe pot fi inputuri bune la momentul operaționalizării viziunii prezentate în Raportul QX”, arată Daniel David.
Articolul USR: Cercetarea merită respect – bani pentru performanță, nu pentru sinecuri apare prima dată în Mediafax.
