Agregator de ştiri

Acum peste 70-100 de ani, porcii autohtoni Mangaliţa şi Bazna creşteau liberi, pe câmp, cu blana stufoasă, similară cu a oilor, în gos­po­dăriile populaţiei. Acum, România are circa 20.000 de porci din aceste rase, iar crescătorii încearcă să le păstreze auten­ti­citatea. Însă carnea nu ajunge în restau­rante şi hipermarketuri, aşa cum şi-ar dori fermierii.

Cristina şi Radu Timiş au pus bazele Cris-Tim în 1992. Au plecat la drum cu un mic magazin de zece metri pătraţi. Astăzi, după 33 de ani, antreprenorii au ajuns să controleze un grup cu activitate în producţie şi retail şi cu vânzări de 1,12 miliarde lei în 2024.

Ungaria stă pe un câmp uriaş de gaze naturale, care în teorie poate acoperi consumul ţării timp de decenii. Problema este că accesul la aceste gaze este dificil din cauza adâncimii mari la care se află. Pentru a le scoate la suprafaţă este nevoie de tehnologie costisitoare. Mult timp riscul a fost ca extragerea lor să fie nerentabilă economic.

Horia Tecău, fostul număr 1 mondial în proba la dublu, care a câştigat Wimbledonul în 2015, a intrat recent în acţionariatul Electryphy, un brand românesc de echipamente sportive.

O simulare realizată de Bursa de Valori Bucureşti arată diferenţele mari între rezultatul unei investiţii în acţiuni – la Bucureşti, în Europa şi pe Wall Street – şi păstrarea banilor în depozite sau cash într-un exerciţiu care urmăreşte ce s-ar fi întâmplat cu 100 de lei alocaţi lunar în ultimii 25 de ani în fiecare din instrumentele de mai sus.

Ford Otosan România a generat venituri de 148,5 mi­liarde de lire turceşti (aproximativ 3 miliarde de euro) în primele nouă luni din 2025, reprezentând un sfert din afacerile totale ale grupului.

Băncile comerciale au încasat în primele nouă luni din 2025 venituri din dobânzi pentru creditele acordate de 36,8 mld. lei, mai mult decât duble faţă de cheltuielile cu dobânzile plătite de bancheri la depozite, de 15,5 mld. lei, conform datelor transmise de BNR pentru ZF.

Datoria publică a ajuns în august la 59,7% din PIB şi a sărit, cu siguranţă, de 60% din PIB în septembrie – un prag de referinţă ce era aşteptat la finalul lui 2016, dacă nu chiar în 2027.

Companiile occidentale din China sunt în faţa unei noi realităţi: profiturile facile sunt de domeniul trecutului, iar competiţia nu face decât să crească, notează The Wall Street Journal.

OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la Bursa de Valori Bucureşti şi cea care dezvoltă alături de Romgaz cel mai important proiect energetic al României, Neptun Deep, spune că deocamdată nu are nevoie de finanţări externe pentru derularea investiţiilor, dar nu exclude ca în viitor să ia în calcul diverse instrumente, inclusiv potenţiale emisiuni de obligaţiuni pe pieţele internaţionale, în funcţie şi de mediul de piaţă şi de cum va evolua activitatatea. Explicaţiile vin de la Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, în dialog cu Ziarul Financiar.

Adrian Gârmacea, proprietarul Barrier, unul dintre cei mai mari producători de tâmplărie din România, spune că anul 2025 a adus o creştere de 15% faţă de anul ante­ri­or, în ciuda unui start dificil mar­cat de instabilitatea politi­că. „Chiar dacă 2025 a fost un an complicat, mai ales în prima parte, până când am prins un pic de stabilitate politică, noi am înregistrat o creştere de 15% faţă de anul trecut“, explică antre­prenorul.

Swisspod Tehnologies, start-up-ul româno-elveţian care dezvoltă o tehnologie de transport de mare viteză, a ajuns la investiţii în valoare totală de circa 20 milioane de dolari, din care 13 milioane de dolari provin din finanţări obţinute de la fonduri şi investitori privaţi precum Hurbig Ventures, Silicon Roundabout Ventures şi Felix Porsche, iar restul din granturi obţinute în principal de la statul elveţian şi de la European Innovation Council. La începutul acestui an, proiectul Swisspod avea o evaluare pre-money de aproximativ 50 milioane de franci elveţieni (circa 55 milioane de dolari).

Când și unde se joacă România–Ungaria

Meciul decisiv România–Ungaria va deschide pentru „tricolore” aventura din Grupa I:

Miercuri, 3 decembrie 2025

Rotterdam Ahoy, Rotterdam (Olanda) – aceeași sală în care România a jucat toate meciurile din grupa preliminară

Conform programului oficial, România își dispută toate partidele din grupa principală pe 3, 5 și 7 decembrie, iar primul adversar este Ungaria, ceea ce face din acest duel o adevărată „finală” pentru sferturi.

Ora de start nu a fost încă anunțată oficial; organizatorii și partenerii TV urmează să fixeze intervalele exacte după definitivarea tuturor grupelor, dar partida va avea loc în sesiunea de meciuri de miercuri de la Rotterdam. Cele mai mari șanse sunt ca meciul să fie la ora 19:00.

Cum arată Grupa principală I

Grupa I reunește primele trei clasate din Grupa A (Danemarca, România, Japonia) și din Grupa B (Ungaria, Elveția, Senegal).

Echipe și puncte la startul grupei principale de la Campionatul Mondial 2025:

Ungaria – 4 puncte

Danemarca – 4 puncte

Elveția – 2 puncte

România – 2 puncte

Senegal – 0 puncte

Japonia – 0 puncte

Primele două clasate la finalul grupei se califică în sferturile de finală.

Programul complet al grupei principale I

Conform programului publicat după încheierea fazei preliminare, țintarul Grupei I arată astfel:

Etapa 1 – miercuri, 3 decembrie

• Danemarca – Senegal
• Ungaria – România
• Japonia – Elveția

Etapa 2 – vineri, 5 decembrie

• România – Senegal
• Elveția – Danemarca
• Japonia – Ungaria

Etapa 3 – duminică, 7 decembrie

• Ungaria – Danemarca
• Elveția – România
• Senegal – Japonia

De ce e România–Ungaria meciul „care poate decide totul”

Prin înfrângerea cu Danemarca, România a intrat în grupa principală cu doar două puncte, în timp ce Ungaria are patru și pornește din postura de mare favorită la calificarea în sferturi.

Dacă „tricolorele” câștigă miercuri:

• egalează Ungaria la puncte,
• își păstrează șansele reale la locul 2,
• și rămân cu destinul lor în propriile mâini pentru meciurile cu Senegal și Elveția.

Un eșec cu Ungaria ar obliga România să câștige la scor ultimele două partide și să spere la surprize în celelalte meciuri – un scenariu complicat într-o grupă cu două forțe europene de top, Danemarca și Ungaria.

Meci greu

Partida de la Rotterdam Ahoy a confirmat statutul de mare favorită al Danemarcei, care venise deja cu două victorii clare în fața Japoniei și Croației. Nordicele au condus aproape permanent, profitând de erorile României în atac și de problemele din defensivă. Totuși România a arătat semne că poate ține pasul și a pus probleme în special la începutul reprizei a doua.

La pauză, Danemarca avea deja +3, 21-18, iar în repriza a doua România a redus diferența și pentru câteva minute a fost egala Danemarcei. Totuși nordicele s-au desprins decisiv, ducând diferența și la 8 goluri.

Pentru România s-au remarcat în special Sorina Grozav, autoare a 9 goluri, și Lorena Ostase, cu 4 reușite. Au mai înscris Necula (4), Mihai (2), Roșu (2), Elghaoui (2), Kerekeș (2), Popa (1), Gogîrlă (1), Dumanska (1), Boiciuc (1), Skrobic (1) și Seraficeanu (1). De partea danezelor, Hansen și Møller au marcat câte 6 goluri, într-o atmosferă superbă creată de fanii români chiar de Ziua Națională.

Eșecul nu schimbă însă esențial situația tricolorelor: România era deja calificată în grupele principale, după victoriile cu Croația (33-24) și Japonia (31-27).

Cum arată Grupa Principală I

În Grupa Principală I se reunesc primele trei echipe din grupele preliminare A și B. Configurația este următoarea:

• Danemarca – 4 puncte
• Ungaria – 4 puncte
• România – 2 puncte
• Elveția – 2 puncte
• Japonia – 0 puncte
• Senegal – 0 puncte

România intră, așadar, în noua fază cu două puncte obținute în fața Japoniei. Doar rezultatele cu echipele calificate mai departe contează, astfel că punctele cu Japonia se păstrează, nu și cele cu Croația, eliminată.

Programul tricolorelor în Grupa Principală I este deja stabilit:

• 3 decembrie: România – Ungaria
• 5 decembrie: România – Senegal
• 7 decembrie: România – Elveția

Primele două clasate din grupă merg în sferturile de finală.

Meciul cu Ungaria – „finală” pentru sferturi

Duelul cu Ungaria, veche rivală a României, se anunță decisiv. Maghiarele au venit în main round cu maximum de puncte, după ce au dominat grupa B și au reușit chiar un rezultat specatoculos cu Iranul, 47-13, demonstrând forță ofensivă și un ritm foarte ridicat de joc.

Statistica directelor recente este echilibrată, cu rezultate strânse, dar presiunea acestei întâlniri este una specială: învingătoarea își consolidează serios șansele la sferturi, în timp ce învinsa va fi obligată să câștige la scor și cu Senegal, și cu Elveția și să spere în jocul rezultatelor.

Potrivit raportului anual de supraveghere HIV SIDA, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a SIDA, care are loc la 1 decembrie, în 2024 au fost diagnosticate 106000 de cazuri de HIV în Regiunea Europeană a OMS, adică 53 de țări din Europa și Asia Centrală, dintre care 54 la sută au fost depistate prea târziu pentru un tratament optim, scrie EFE.

„Europa nu testează și nu tratează HIV la timp. Această deficiență critică în testare, combinată cu un număr în creștere de cazuri nediagnosticate, pune în pericol grav obiectivul pentru 2030 de a elimina SIDA ca amenințare la adresa sănătății publice”, arată ECDC și Biroul Regional al OMS pentru Europa.

Din acest motiv, cele două instituții de sănătate fac apel la „măsuri urgente” pentru a rutiniza, normaliza și extinde testarea, inclusiv prin creșterea accesului la testele de autodiagnostic și la opțiuni comunitare pentru cei care nu au acces la servicii medicale.

Două din trei cazuri, în estul Europei

Pe regiuni, estul Europei a înregistrat majoritatea cazurilor, 66 la sută, peste statele din vest, 25 la sută, și centru, 10 la sută.

De fapt, dintre cele 106000 de cazuri raportate în Regiunea Europeană a OMS, 22 la sută, adică 24000, au fost raportate în interiorul Uniunii Europene și al Spațiului Economic European, iar dintre acestea 48 la sută au fost depistate tardiv.

În ceea ce privește cauza infecțiilor în ansamblul continentului, proporția a fost mai mare în rândul persoanelor care au contractat virusul prin transmitere heterosexuală, în special bărbați, cu unul din șapte cazuri, în timp ce raporturile sexuale între bărbați au reprezentat 15 la sută, iar consumul de droguri injectabile 14 la sută.

Totuși, pe teritoriul UE SEE, relațiile sexuale între bărbați rămân cea mai frecventă cale de transmitere, 48 la sută.

Diagnostice în scădere, dar o „criză tăcută” neraportată

De asemenea, aproape unul din trei diagnostice de HIV în 2024 a fost pus la persoane născute în afara țării unde au fost diagnosticate, iar în Uniunea Europeană acest grup a reprezentat mai mult de jumătate dintre noile diagnostice, mai ales în rândul cetățenilor proveniți din Africa Subsahariană, 32,2 la sută, și din centrul sau estul Europei, 26,4 la sută.

În ultimul deceniu, rata diagnosticelor de HIV a scăzut în Regiunea Europeană a OMS de la 18,3 la 11,8 la 100000 de locuitori, cu o scădere puternică în 2020, legată de perturbările cauzate de pandemia de COVID 19. După o creștere temporară în perioada 2021 2023, rata a revenit pe o tendință descendentă în 2024, iar diagnosticele au scăzut cu aproximativ o treime față de 2015.

Numărul infectaților cu HIV nediagnosticați, în creștere

Pentru țările UE SEE, rata în 2024 a fost de 5,3 la 100000 de locuitori, marcând o scădere de 14,5 la sută față de rata de 6,2 la 100000 observată în 2015.

Cu toate acestea, numărul estimat de persoane care trăiesc cu HIV fără a fi diagnosticate „este în creștere”, ceea ce duce la „o criză tăcută care alimentează transmiterea”, avertizează medicul belgian Hans Kluge, director regional al OMS pentru Europa.

Cauza acestei „crize tăcute” se află în „barierele mortale ale stigmatului și discriminării” care împiedică oamenii să facă un test simplu, subliniază expertul în sănătate publică.

„Trebuie să inovăm urgent strategiile noastre de diagnosticare, să adoptăm testarea comunitară și autodiagnosticul și să asigurăm o conectare rapidă cu îngrijirea medicală. Doar dacă oamenii își cunosc statutul serologic vom putea eradica SIDA”, a concluzionat doctora Pamela Rendi Wagner, directoarea ECDC.