„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, scrie europarlamentarul pe Facebook.
Comisia nu a propus suspendarea fondurilor europene pentru România: „Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”.
Solicitarea de prelungire a termenului pentru PNRR, acceptată parțialConform lui Negrescu, solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.
„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, adaugă europarlamentarul.
Articolul Negrescu: România are doar câteva luni să prezinte un plan credibil pentru reducerea deficitului apare prima dată în Mediafax.
Miercuri, 4 iunie, președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că este condusă de un regim terorist care țintește în mod deliberat civili și a susținut că aceasta continuă să piardă războiul. El a respins posibilitatea de a purta discuții.
Noi imagini de la Operațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei care lovește bombardiere ruseștiServiciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat noi imagini filmate cu drone din cadrul operațiunii „Pânza de păianjen” – operațiunea specială remarcabilă care a vizat patru baze aeriene rusești cu drone FPV low-cost. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat la 3 iunie că Rusia a pierdut 41 de aeronave militare în urma operațiunii. Pagubele provocate Rusiei sunt estimate la peste 7 miliarde de dolari.
Exclusiv: Ucraina s-ar putea confrunta cu peste 500 de drone rusești de atac, pe timp noapte, în timp ce Kremlinul construiește noi locuri de lansareRusia va putea în curând să desfășoare peste 500 de drone cu rază lungă de acțiune pe noapte pentru a ataca Ucraina, pe măsură ce își crește producția și construiește noi locuri de lansare pentru acestea, a declarat o sursă din cadrul serviciilor de informații militare ucrainene (HUR) pentru Kyiv Independent.
Rusia a atacat o facilitate de antrenament militar ucraineană în regiunea Poltava„Datorită măsurilor de securitate luate la timp și atent planificate… s-a evitat ce era mai rău”, a declarat serviciul de presă al forțelor terestre, precizând că niciun soldat nu a fost ucis în atac.
Vor fi aduși 500 de prizonieri de război în următorul schimb cu Rusia, spune ZelenskyUcraina va aduce acasă un total de 500 de prizonieri de război (POW) din captivitatea rusă într-un schimb de prizonieri cu Rusia pe 7 și 8 iunie, a declarat președintele Volodymyr Zelensky într-o întâlnire cu jurnaliștii pe 4 iunie la care a participat Kyiv Independent.
Ucraina sparge rețeaua producătorului rus de avioane Tupolev și expune date interne sensibileUnitatea cibernetică a serviciului de informații militare al Ucrainei ar fi reușit să pătrundă în sistemele interne ale producătorului rus de avioane Tupolev, a declarat o sursă presei.
Potrivit informațiilor, hack-ul a oferit forțelor ucrainene acces la peste 4,4 GB de date confidențiale, inclusiv corespondență oficială, fișe de personal, adrese de domiciliu, CV-uri, registre de achiziții și procese-verbale ale unor ședințe cu ușile închise. „Nu a mai rămas nimic secret”, a spus sursa.
Un senator american compară Operațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei cu raidul asupra lui Bin LadenSenatorul american Richard Blumenthal a lăudat recenta campanie de atacuri cu drone a Ucrainei, cunoscută sub numele de Operațiunea „Pânza de păianjen”, numind-o una dintre cele mai remarcabile realizări militare din ultimii ani.
„Doar prin îndemânarea și îndrăzneala acestor atacuri, ea se va clasa alături de raidul Statelor Unite asupra lui Osama bin Laden și operațiunea cu pagerul a Israelului, ca una dintre marile realizări militare recente”, a declarat Blumenthal pentru Politico.
Kremlinul recunoaște explozia de la Podul Crimeei, dar insistă că structura nu a fost avariatăPurtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pe 4 iunie că a avut loc o explozie la Podul Crimeei, în urma unei presupuse operațiuni de sabotaj a Ucrainei.
„A existat într-adevăr o explozie. Nu au existat pagube, podul continuă să funcționeze”, a declarat Peskov.
Al doilea incendiu în două zile la o uzină rusească de motoareUn incendiu a izbucnit pe 4 iunie la Uzina de Motoare din Iaroslavl, marcând al doilea focar înregistrat la o facilitate rusească de profil în decurs de doar două zile.
Fabrica, situată la aproximativ 280 de kilometri nord-est de Moscova, se află sub sancțiuni americane din mai 2024.
Atacul Ucrainei asupra bombardierelor rusești crește riscul de escaladare a conflictuluiEmisarul special al SUA pentru Ucraina, Keith Kellogg, a avertizat că atacul recent cu drone al Ucrainei asupra bombardierelor rusești ar putea escalada semnificativ conflictul.
„Vă spun că nivelul de risc crește considerabil”, a declarat Kellogg, subliniind consecințele posibile ale vizării unor active strategice aflate adânc pe teritoriul rus.
7 morți și 52 de răniți în cele mai recente atacuri rusești asupra UcraineiAtacurile rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina au provocat moartea a șapte persoane și rănirea altor 52, potrivit autorităților ucrainene.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că din cele 95 de drone de atac de tip Shahed și momeli lansate de Rusia peste noapte, unitățile de apărare aeriană au reușit să intercepteze 36.
Kremlinul reacționează la Operațiunea „Pânza de păianjen” și anunță că atacul cu drone asupra bazelor aeriene este investigatKremlinul a comentat oficial, pentru prima dată, atacul cu drone lansat de Ucraina asupra bazelor aeriene ruse, cunoscut sub numele de Operațiunea „Pânza de păianjen”.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că „președintele a primit informații despre incident online” și a confirmat că atacul este în prezent „în curs de investigare”.
Secretarul Apărării al SUA nu va participa la reuniunea în format RamsteinPentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, nu va participa la reuniunea în format Ramstein a aliaților Ucrainei, potrivit Associated Press.
Hegseth nu va ajunge la Bruxelles decât după încheierea conferinței și nu este programat să participe nici online.
Rusia a pierdut aproape un milion de soldați în Ucraina, potrivit Statului Major ucraineanPână pe 4 iunie, Rusia a pierdut aproximativ 991.820 de soldați de la începutul invaziei în Ucraina, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.020 de pierderi înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Pe lângă pierderile de personal, armata ucraineană raportează distrugerea a 10.884 de tancuri, 22.678 de vehicule blindate de luptă, 50.730 de vehicule și cisterne de combustibil, 28.711 sisteme de artilerie, 1.402 lansatoare multiple de rachete, 1.176 de sisteme de apărare antiaeriană, 413 avioane, 336 de elicoptere, 38.924 de drone, 28 de nave și bărci, precum și un submarin.
Marea Britanie va livra 100.000 de drone Ucrainei până în aprilie 2026Marea Britanie s-a angajat să furnizeze 100.000 de drone Ucrainei până la sfârșitul anului financiar curent, în aprilie 2026, scrie Reuters.
The Telegraph: Fost oficial din administrația Trump care a desființat agenția americană de combatere a dezinformării are legături cu KremlinulUn fost oficial al administrației Trump care a desființat o agenție americană de combatere a dezinformării are legături cu Kremlinul, potrivit unui articol publicat de The Telegraph pe 3 iunie.
Oficialul, Darren Beattie, este căsătorit cu nepoata unui fost oficial rus apropiat de președintele Vladimir Putin.
De asemenea, Beattie este cunoscut pentru promovarea unor narațiuni pro-Kremlin.
The Telegraph: Avioane rare de spionaj rusești A-50, avariate în cadrul Operațiunii „Pânza de păianjen” a UcraineiOperațiunea „Pânza de păianjen” a Ucrainei ar fi avariat două aeronave A-50, avioane rare de spionaj rusești esențiale pentru detectarea apărării antiaeriene și coordonarea avioanelor de luptă, potrivit The Telegraph.
Imagini de la atac par să arate drone ucrainene vizând aceste avioane de supraveghere, considerate un atu strategic în flota Rusiei. Se estimează că Moscova deține mai puțin de 10 astfel de aparate.
Printre țintele vizate s-ar fi numărat și aparate valoroase precum bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22M3.
Casa Albă confirmă că Trump nu a fost informat despre atacul cu drone al Ucrainei asupra avioanelor ruseștiPreședintele american Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacul cu drone al Ucrainei asupra avioanelor de luptă rusești, a confirmat Casa Albă.
În cadrul unei conferințe de presă, secretara de presă Karoline Leavitt a răspuns întrebării legate de cunoștințele lui Trump despre Operațiunea „Pânza de păianjen” afirmând: „Nu a fost.”
Ucraina numește un nou comandant al Forțelor pentru Sisteme fără PilotVadym Sukharevskyi a fost eliberat din funcția de comandant al Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot (USF) ale Ucrainei. El va fi înlocuit de Robert „Magyar” Brovdi, actualul comandant al unității de elită de drone cunoscută sub numele de „Păsările lui Magyar.”
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1197. Kremlinul reacționează la Operațiunea „Pânza de păianjen” și anunță că atacul cu drone asupra bazelor aeriene este investigat / Marea Britanie va livra 100.000 de drone Ucrainei până în aprilie 2026/ Putin pune la îndoială negocierile de pace apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială face Palatul Cotroceni mai accesibil publicului cu un nou program permanent.
Administrația Prezidențială anunță că evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” va avea caracter permanent, iar noul format, valabil din 14 iunie 2025, va fi prezentat în curând publicului.
Pentru perioada 7-8 iunie 2025, în contextul Sărbătorii Rusaliilor, accesul vizitatorilor în Complexul Palat Cotroceni va fi suspendat.
În ziua de vineri, 6 iunie 2025, publicul este invitat să viziteze doar Muzeul Național Cotroceni, cu acces pe la intrarea din Șoseaua Cotroceni.
Articolul Românii vor putea vizita Palatul Cotroceni în permanență apare prima dată în Mediafax.
Dezvăluire tulburătoare a trupei norvegiene A-HA: solistul Morten Harket a fost diagnosticat cu Parkinson. Solistul celebrei trupe pop din anii ’80, A-HA, cunoscută mai ales pentru hituri precum Take On Me, Crying in the rain sau The sun always shines on TV, a fost diagnosticat cu această boală de mai multă vreme.
Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial, scrie că Morten „luptă de ani de zile cu propriul corp”. „Nu este genul de veste pe care cineva vrea să o dea lumii, dar iată: Morten are boala Parkinson”, se arată în comunicat.
„Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul”Harket are 65 de ani. Într-un interviu publicat de biograful trupei, el a dezvăluit că, multă vreme, a avut o oarecare reticență în a-și face publică boala, conștient fiind de posibilele consecințe, dar că acum a ales s-o facă publică.
„Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul. Cu timpul, am preluat atitudinea tatălui meu, care are 94 de ani, față de modul în care organismul cedează treptat: „Folosesc ceea ce mai funcționează”.
O parte din mine a vrut să dezvăluie asta. După cum am spus, acceptarea diagnosticului n-a fost o problemă pentru mine; nevoia de liniște pentru a lucra a fost ceea ce m-a oprit. Fac tot ce pot pentru a împiedica sistemul meu să intre în declin. Este un echilibru dificil între administrarea medicamentelor și gestionarea efectelor secundare. Sunt multe de luat în calcul când încerci să imiți modul genial în care corpul gestionează mișcările complexe, interacțiunile sociale sau viața de zi cu zi.”
Sursa: X
Medicina a avansat mult în studiul acesti boli, așa că Morten a beneficiat de tratamente dintre cele mai sofisticate și eficiente. Stimularea cerebrală profundă este una dintre acestea.
Dr. Christina Sundal, neurologul său de la NeuroClinic Norway, fost cercetător la clinica Mayo din SUA, a coordonat o intervenție chirurgicală în iunie 2024, în timpul căreia lui Morten i-au fost implantați electrozi în partea stângă a creierului, conectați la un dispozitiv dispus subcutanat în regiunea pieptului.
Simptomele fizice s-au atenuat remarcabil, astfel că procedura a fost repetată și pentru partea dreaptă a creierului, de asemenea, un succes.
„Identitatea mea nu e definită doar de cântat”Morten este capabil să conducă, însă recunoaște că vocea i s-a schimbat: „Problemele cu vocea sunt un motiv de incertitudine privind viitorul meu creativ”, a spus el.
Întrebat dacă mai poate cânta, a răspuns: „Nu știu sigur. Nu simt nevoia să cânt, iar pentru mine asta e un semn. Întrebarea e dacă mai pot să mă exprim prin voce. Așa cum stau lucrurile acum, nu este posibil. Dar nu știu dacă voi reuși la un moment dat.”
Morten spune însă că identitatea sa nu e definită doar de cântat, chiar dacă admite că iubește momentele în care poate s-o facă.
Continuă să scrie versuri pe iPad și a înregistrat câteva demo-uri recente.
Întrebat dacă are un mesaj pentru fani, el a spus:
„Nu vă faceți griji pentru mine. Descoperiți cine vreți să fiți – un proces care poate fi nou în fiecare zi. Fiți servitori buni ai naturii, baza existenței noastre, și protejați mediul cât timp mai este posibil. Canalizați-vă energia către probleme reale”.
Articolul Anunțul trupei A-HA: Solistul trupei, Morten Harket, are Parkinson de mai mulți ani apare prima dată în Mediafax.
Articolul Ministerul Agriculturii lansează AKIS, o platformă ce reunește fermieri și organizații din domeniu apare prima dată în Mediafax.
Raed Arafat explică de ce România a cerut ajutor internațional după ce a treia infiltrație a inundat complet Salina Praid.
România a cerut oficial asistență internațională pentru situația de la Salina Praid, după ce trei infiltrații successive au escaladat de la un incident minor la o criză majoră, a anunțat Raed Arafat.
Șeful DSU a prezentat cronologia evenimentelor care au dus la această decizie. Prima infiltrație, din februarie 2023, a fost rezolvată rapid – apa a fost oprită în 24 de ore, zona betonată, iar turismul afectat o singură zi.
A doua infiltrație, din aprilie 2024, a necesitat măsuri mai complexe: deviere, astupare cu argilă și beton, plus construirea unei ocolitorii finalizate în septembrie 2024.
Criza actuală a început pe 5 mai 2025, când precipitațiile extreme au făcut ca debitul pârului să depășească capacitatea sistemelor de protecție. Pe 28 mai, salina era complet inundată, iar pe 1 iunie s-au evacuat 27 de persoane din 50 de locuințe.
Prin mecanismul de protecție civilă al UE, opt experți din Spania, Olanda, Germania și Ungaria sosesc în România. Aceștia sunt specializați în mecanica rocilor, mine de sare, geotehnică, impact asupra mediului și stabilitatea construcțiilor.
„O a doua opinie de la experți bine pregătiți, care au avut experiențe similare, poate aduce valoare adăugată”, a justificat Arafat solicitarea de ajutor internațional.
Articolul Raed Arafat: Trei infiltrații masive au inundat Salina Praid în doi ani apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Economiei a spus că miercuri s-a emis ordinul de începere a lucrărilor la Praid. Ulterior, demnitarul s-a dus pe teren pentru „a verifica personal” modul în care se desfășoară lucrările referindu-se la săparea cuvei în care va fi colectată apa și defrișarea unei porțiuni de 100 de metri.
„Excavatoarele se află la fața locului și se lucrează în doua schimburi pentru a se păstra termenul de început al lunii iulie”, a precizat Ivan.
Echipele de specialiști încearcă să devieze cursul râului Corund care a inundat Salina Praid.
Articolul Ivan, despre lucrarea de deviere a pârâului care a inundat salina: Se lucrează în două schimburi apare prima dată în Mediafax.
Loïs Boisson, jucătoarea franceză clasată până recent pe locul 361 mondial, continuă să scrie istorie la Roland-Garros. Ea a ajuns miercuri în semifinale după victoria în fața Mirrei Andreeva, care ocupă locul 6 mondial. Această performanță o transformă pe Loïs Boisson în prima jucătoare franceză care ajunge în semifinalele Roland-Garros din 2011, când Marion Bartoli a reușit același lucru, a relatat Le Figaro.
Loïs Boisson continuă să uimească la Roland-Garros. După ce a învins-o pe Jessica Pegula, a treia jucătoare a lumii, franțuzoaica a făcut o nouă surpriză uriașă miercuri, câștigând în sferturile de finală contra Mirrei Andreeva, locul șase mondial, cu 7-6, 6-3.
Sub acoperișul terenului central, meciul a început la ora 13,45, pe terenul Philippe-Chatrier, care era încă destul de gol.
02 June 2025, France, Paris: US tennis player Jessica Pegula in action against France’s Lois Boisson during their women’s singles fourth round match of the French Open tennis tournament (Roland-Garros). Photo: Loic Baratoux/ZUMA Press Wire/dpa
Federația Franceză de Tenis a deschis special lojele pentru a le umple, evitând astfel scena tristă de luni, când, în optimile de finală contra lui Pegula, acestea au fost aproape goale.
Dar atmosfera s-a animat treptat, pe măsură ce duelul a devenit tot mai intens.
„Surpriza divină a Franței”Primul set a fost un adevărat maraton, durând peste o oră și 20 de minute, aproape la fel de mult ca victoria lui Carlos Alcaraz în fața lui Tommy Paul, cu o zi înainte. Boisson a demonstrat multă tărie și răbdare, salvând momente dificile și răspunzând cu curaj atacurilor adversarei.
Cu această performanță, Loïs Boisson a făcut un salt spectaculos în clasamentul WTA, urcând de pe locul 361 până în jurul poziției 65. În semifinale, Boisson, numită de presa franceză „surpriza divină a Franței”, o va întâlni pe Coco Gauff, una dintre cele mai puternice jucătoare din circuit.
Loïs Boisson are 22 de ani și este originară din Dijon. În ciuda unei accidentări grave la genunchi în 2024, care a împiedicat-o să participe la ediția precedentă a Roland-Garros, Boisson a revenit cu forțe proaspete în 2025. Indiferent de rezultatul final, drumul său la Roland-Garros este o poveste incredibilă despre perseverență și determinare, care inspiră tinerele generații și demonstrează că în sport nimic nu este imposibil.
Articolul Roland-Garros: Tenismena Loïs Boisson, revelația turneului apare prima dată în Mediafax.
Două școli din București au participat la un proiect pilot prin care elevii din clasele mici au învățat să se protejeze în mediul digital și pe stradă.
„Smart and safe!” a fost derulat între aprilie și iunie de Poliția Română și Crucea Roșie Română.
Proiectul s-a concentrat pe elevii din clasele a II-a, a III-a și a IV-a de la școlile „Elena Văcărescu” și „Ionel Teodoreanu”. În întâlniri interactive, polițiștii le-au explicat copiilor cum să evite riscurile și să ceară ajutor când au nevoie.
Temele abordate au inclus siguranța pe stradă, prevenirea disparițiilor, bullying-ul și siguranța în mediul digital.
Proiectul s-a încheiat pe 4 iunie cu un concurs la Muzeul Satului, unde echipajele de elevi au parcurs probe practice și teoretice.
Prima probă a testat cunoștințele prin puzzle-uri și jocuri, iar a doua a simulat situații reale în care copiii au trebuit să acorde primul ajutor și să completeze chestionare despre siguranța online. Premiile au fost oferite de Crucea Roșie.
Dacă rezultatele vor fi pozitive, proiectul va fi extins la nivel național.
Articolul Proiect pilot pentru a învăța elevii despre cyberbullying și cum să se protejeze pe stradă și în mediul digital apare prima dată în Mediafax.
Președintele Nicușor Dan a transmis miercuri un mesaj pe platforma X, în care a detaliat o conversație telefonică avută cu António Costa, actualul președinte al Consiliului European. Dialogul vine în contextul pregătirilor pentru viitoarea reuniune a Consiliului European #EUCO, programată pentru luna iunie.
Nicușor Dan a început mesajul prin a-i mulțumi lui António Costa pentru felicitările și sprijinul oferit.
„I-am mulțumit președintelui Costa pentru felicitări și cuvintele de susținere și am reafirmat angajamentul României de a coopera strâns cu partenerii europeni, susținând valorile și obiectivele UE.”
Today, I had a phone conversation with António Costa @eucopresident. I thanked President Costa for congratulations and supportive words and reaffirmed Romania’s commitment to closely cooperating with European partners, upholding the EU’s values and objectives.
We touched upon…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 4, 2025
Nicușor Dan a menționat că în cadrul conversației au fost abordate mai multe subiecte de interes european, în special înaintea reuniunii liderilor Uniunii Europene.
„Am abordat subiecte-cheie, înainte de viitoarea reuniune #EUCO din iunie, inclusiv securitatea regională și apărarea, sprijinul nostru pentru Ucraina și R. Moldova și consolidarea competitivității UE.”
De asemenea, președintele țării și-a exprimat dorința de a colabora activ cu António Costa și cu ceilalți membri ai Consiliului European, dar și cea de a implica România în promovarea unei Europe unite și eficiente.
„Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Costa și cu colegii mei din cadrul Consiliului European pentru a promova Agenda UE și prioritățile noastre comune.”
Mesajul vine într-un moment în care consolidarea unității europene, sprijinul pentru Ucraina și competitivitatea economică se află pe lista celor mai importante teme de pe agenda europeană.
Articolul Nicușor Dan, mesaj de mulțumire pentru Antonio Costa: Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Costa apare prima dată în Mediafax.
