Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a oferit marți primele explicații legate de rezultatul slab obținut de candidatul social-democraților, Daniel Băluță, la alegerile parțiale pentru Primăria Municipiului București.
„Discursul nostru a fost unul apolitic, a fost un discurs administrativ, despre proiecte. Discursul celorlalți aflați în fața noastră, dincolo și de oferte electorale, a fost și unul politic”, a spus Grindeanu, marți, într-o conferință de presă.
Social democrat a punctat: „Cel de pe locul 1, câștigătorul Ciprian a spus «Votați-mă pe mine, fiindcă altfel câștigă extremismul, și votați-mă pe mine, că ceilalți se retrag în favoarea mea, de pe dreapta». Anca Alexandrescu a spus «Votați-mă pe mine, că dacă eu câștig, pleacă Bolojan acasă»”.
„Noi venind cu un discurs din interiorul puterii, un discurs tehnic, administrativ, cu proiecte, cu lucruri pe care le voiam a fi făcute pe București, ca exemplu, fiind sau ca argumentație, stând lucrurile bune pe care Daniel le-a făcut în sectorul 4, acest mesaj a fost mai slab decât celelalte”, a continuat Grindeanu.
Președintele PSD a mai spus că era puțin probabilă o victorie în București, indiferent de strategia de campanie: „Dacă Daniel Băluță ar fi avut discurs politic, cum au avut toți ceilalți 13 candidați ai PSD-ului de la alegerile de duminică, probabil că n-ar fi câștigat alegerile de pe București, fiindcă există un electorat mai mare de dreapta în București. Dar, în mod sigur, s-ar fi clasat, evident, pe locul 2”.
Despre rezultat, liderul social-democrat a spus: „Reprezintă o bază bună de pornire pentru organizația București. De fapt, este un scor politic pe București, care ne dă speranțe pentru reconstrucție”.
Brandul marchează o nouă etapă în evoluția televizoarelor, oferind o acoperire cromatică de top (de până la 95% BT.2020) și o luminozitate impresionantă de 8.000 de niți, pentru culori bogate, efecte spectaculoase și tranziții fine.
Spre deosebire de televizoarele convenționale, RGB MiniLED folosește LED-uri Mini individuale în culorile roșu, verde și albastru, dispuse pe mii de zone de iluminare locală, ceea ce îi permite să atingă un nivel de precizie vizuală mult mai intensă, fără precedent.
Citeşte comunicatul integral AICI
Liderul senatorilor AUR, Petrisor Peiu, critică dur anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind demararea „marii reforme” a companiilor de stat, după ce Guvernul a publicat o listă cu 17 societăți vizate pentru restructurare. Potrivit acestuia, documentul include firme „fantomă”, inexistente în realitate sau aflate de ani de zile în insolvență ori lichidare.
Peiu susține că lista respectivă ar demonstra fie „penibilul fără limite” al Executivului, fie faptul că miniștrii Transporturilor și Energiei „și-au bătut joc” de vicepremierul Gheorghiu și de premierul Bolojan.
Companii care „nu mai există de zeci de ani”În analiza sa, senatorul AUR enumeră mai multe societăți pe care le consideră „simple birouri cu câțiva angajați și datorii uriașe”:
SNCFR, care din 1998 ar mai păstra „doar un birou și un munte de datorii”.
Societatea Feroviară de Turism (SFT-CFR SA) – în insolvență din 2013 și cu procedură de lichidare activă.
SAAF SA, „o firmă goală, fără angajați, fără activitate”.
Telecomunicații CFR SA, pentru care acționarii au votat deja fuziunea cu CFR SA, deci „deja desființată”.
CFR Marfă SA, companie „golită de active” și înlocuită, potrivit lui Peiu, de noua societate Carpatica Feroviar.
CFR IRLU SA, în insolvență din 2014, cu activitate „aproape zero”.
Electrocentrale Grup SA, cu afaceri de 5 milioane lei pe an și pierderi de 3,5 milioane lei.
„Toate aceste firme sunt, de fapt, fantome, ele nu există în realitate, ci doar pe hârtie”, afirmă Peiu.
Pe listă se află și companii majore sau chiar profitabileÎn același document, Guvernul a inclus și companii mari, care se confruntă cu probleme structurale: CFR SA, CFR Călători, Metrorex, Tarom sau ELCEN, ultima având de recuperat aproximativ 1,5 miliarde lei de la Primăria Capitalei.
Lista cuprinde însă și societăți profitabile, precum Oil Terminal, CNCIR și Tipografica Filaret SA, fapt pe care senatorul AUR îl consideră lipsit de sens.
Peiu: „Guvernul este dovada vie că ridicolul nu are limite”În finalul declarației, Petrisor Peiu acuză Executivul că „se umple de ridicol” și invocă ironic versurile lui George Bacovia:
„Prin asta eşti celebră-n Orient,
O, ţară tristă, plină de humor…”
Potrivit sursei, aeronavele au intrat și au părăsit spațiul aerian KADIZ fără incidente majore, însă mișcarea a generat îngrijorări legate de stabilitatea regională și de intensificarea cooperării militare dintre China și Rusia.
Reacția autorităților la incursiunile aeriene în KADIZMinisterul Apărării din Coreea de Sud nu a oferit imediat un comentariu oficial, însă astfel de episoade sunt tratate de regulă cu maximă seriozitate.
În situații similare din trecut, armata sud-coreeană a ridicat de urgență avioane de vânătoare pentru monitorizare și descurajare. Incursiunile aeriene în KADIZ sunt considerate potențiale provocări la adresa securității naționale, chiar dacă aeronavele nu încalcă efectiv spațiul aerian suveran sud-coreean.
Implicații regionaleRegiunea Asia-Pacific se confruntă în ultimii ani cu o creștere vizibilă a tensiunilor militare. Incursiunile aeriene în KADIZ efectuate în cooperare de avioane chineze și ruse nu sunt un fenomen izolat, ci fac parte dintr-un tipar de activități menite să testeze reacțiile statelor aliate SUA din zonă, precum Coreea de Sud și Japonia. Aceste manevre reprezintă un semnal strategic, mai ales în contextul intensificării colaborării militare dintre Beijing și Moscova.
Președintele Rusiei Vladimir Putin a aprobat un decret care stabilește chemarea rezerviștilor pentru antrenamente militare în anul 2026.
Decretul, ce datează de luni, 8 decembrie, prevede că rușii din rezervă vor participa la antrenamente în cadrul Forțelor Armate, Gardei Naționale, unităților Ministerului Situațiilor de Urgență și agențiilor de securitate, inclusiv FSB.
Potrivit Meduza, Putin a cerut guvernului și autorităților locale să se asigure că toate etapele pentru chemarea rezerviștilor și organizarea antrenamentului sunt respectate.
Două secțiuni ale decretului rămân clasificate, marcate „doar pentru uz oficial”.
Rezerviștii sunt cetățeni ruși care au semnat voluntar contracte pentru a face parte din rezervele militare. Din 2021, Rusia a avut aproximativ 100.000 de rezerviști, conform datelor oficiale.
Președintele decide câți rezerviști să fie chemați, pe baza nevoilor armatei și a propunerilor guvernamentale. Perioada maximă a antrenamentului nu poate depăși două luni.
În octombrie, Duma de Stat a aprobat o lege care permite trimiterea rezerviștilor la „antrenament special”, inclusiv pentru protejarea infrastructurii critice.
Măsura este o modalitate de a mări numărul militarilor fără a declanșa o mobilizare formală.
Antrenamentele de iarnă sunt rare în Rusia. Anul trecut, Putin a ordonat începerea antrenamentului în ianuarie, pentru prima dată în 20 de ani.
În trecut, astfel de decrete apăreau între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii iunie.
Rezerviști pentru protecția infrastructuriiDecretul acesta a fost aprobat după alte măsuri care permit folosirea rezerviștilor pentru protejarea infrastructurii critice. Pe 4 noiembrie, Putin a semnat un decret similar pentru acest scop.
Șase zile mai târziu, Kommersant a relatat că cel puțin 19 regiuni rusești au început să recruteze rezerviști pentru paza obiectivelor cheie, inclusiv împotriva dronelor.
Aceștia primesc statut de militari activi pe durata misiunii.
Viceamiralul Vladimir Țimlianski a declarat că rezerviștii nu vor fi trimiși să lupte în Ucraina sau în afara Rusiei, dar decretul nu menționează astfel de restricții.
Tot pe 4 noiembrie, Vladimir Putin a semnat o lege care permite recrutarea pe tot parcursul anului, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie.
Începând cu 1 ianuarie 2026, birourile de recrutare pot trimite citații electronice zilnic, pot programa controale medicale și organiza ședințe ale comisiei de recrutare în orice moment.
Termenul limită pentru prezentarea la recrutare va fi de 30 de zile de la primirea citației.
Lituania declară stare de urgență din cauza baloanelor care trec granița venind din Belarus. Durata stării de urgență nu a fost specificată. Autoritățile din Belarus, care au permis Rusiei să folosească teritoriul lor pentru invadarea Ucrainei din 2022, neagă orice responsabilitate.
Marți, Lituania a declarat stare de urgență din cauza amenințărilor la adresa siguranței publice reprezentate de contrabanda realizată cu baloane din Belarus, a anunțat guvernul, potrivit Le Figaro.
Lituania acuză Belarus că permite traficanților să folosească baloane meteorologice pentru a transporta țigări de contrabandă peste graniță, forțând în mod repetat Aeroportul Vilnius să suspende operațiunile și perturbând traficul aerian.
În replică, Belarus acuză Lituania de provocări, inclusiv de trimiterea unei drone pentru a lansa „documente extremiste”. Lituania, membră NATO și a Uniunii Europene, respinge aceste acuzații, numindu-le minciuni.
